Curs 4 Biochimie

Lipidele
Def: substanțe organice grase care constituie cea mai mare sursă de energie pentru organism.

O lipidă este o moleculă solubilă în grăsimi. Lipidele sunt insolubile în apă, dar solubile în cel
puțin un solvent organic.

Celelalte clase majore de compuși organici ( acizii nucleici , proteine și carbohidrați) sunt mult
mai solubile în apă decât într-un solvent organic.

Lipidele sunt o grupă de substanţe organice, componente ale materiei vii, insolubile în apă şi
solubile în solvenţi organici (eter, acetonă, benzen ş.a.). Ele sunt compuşii organici ai
carbonului, hidrogenului şi oxigenului. Rezultă din esterificarea acizilor graşi cu diferiţi alcooli.
Din punct de vedere chimic, sunt substanţe organice cu molecula mai mult sau mai puţin
complexă, constituită din acizi graşi şi glicerol (glicerină).

Lipidele se împart în:

– lipide simple;

– lipide complexe.

În funcție de solubilitate se împart în :

Lipide:
I non hidrolizabile(non- saponifiabile):
a) Derivati ai lipidelor(Acizii grași, Alcoolii, Hidrocarburile superioare)
b) Terpene( Vitaminele A, E, K)
c) Steroli și steroizi( Colesterol, Vitamina D, Gluco și mineralocorticoizii, Androgeni
și Estrogeni, Acizii biliari, )

II hidrolizabile:
a) simple
b)complexe
I a)Derivați ai lipidelor:
Acizii grași
Acizii grași au în moleculă o catenă liniară cu un număr par de atomi de carbon ( n≥4).

1. Acizi grași saturați

2. Acizi grași nesaturați

Acizii grași saturați conțin numai legături simple CH3-(CH2)n-COOH.

Acizii grași nesaturați conțin cel puțin o legătură dublă, pe lângă legături simple σ.

Acizi grași se găsesc sub formă de esteri cu glicerina în grăsimi, uleiuri.

Acizii grași saturați – reprezentanți

Acid butanoic sau acid butiric CH3-CH2-CH2-COOH sau CH3-(CH2)2-COOH

Este primul din seria acizilor grași Se găsește în untul făcut din laptele de vacă
Acid capronic CH3-(CH2)4-COOH

Acid caprilic CH3-(CH2)6-

COOH

Acid caprinic CH3-(CH2)8-COOH

Acidul capronic, acidul caprilic și acidul caprinic se găsesc în untul făcut din laptele de capră.

Acid lauric sau acid dodecanoic CH3-(CH2)10-COOH(Se găsește în untul vegetal obținut din
laptele din nucă de cocos)
Acid palmitic CH3-(CH2)14-COOH
Acid stearic CH3-(CH2)16-COOH

Acidul palmitic și acidul stearic sunt constituenții principali ai grăsimilor din corpurile
animalelor
Acizii grași nesaturați – reprezentanți

Acidul oleic CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-COOH

Este constituentul principal, în forma cis, al grăsimii din untul de cacao și

unele uleiuri .

Acidul linoleic CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-COOH

Fac parte din esterii care se găsesc în uleiuri vegetale (ulei de soia și ulei de porumb)
Acidul linoleic, linolenic și arahidonic sunt acizi grași esențiali – nu se produc în organismul
uman. Trebuie luați din surse exogene. Sunt componente indispensabile ale alimentației

Acizii grași intră în compoziția săpunurilor, produse indispensabile pentru igiena

și sănătatea oamenilor. De aceea a crescut cerința de acizi grași la nivel mondial.

I b) Terpenele:

Vitamina A (este un diterpen )

Vitamina A este termenul dat unui grup de compuși organici lipofili și nesaturați, care
include: retinolul, retinalul, și câteva carotenoide care acționează ca provitamine A (cel
mai important fiind beta-carotenul)
Rol: - asigură o vedere bună
- pentru creștere, dezvoltare, pentru menținerea sistemului imunitar.
Vitaminele A sunt necesare pentru retina ochiului, mai ales sub formă de retinal; acesta se
combină cu proteina denumită opsină formând rodopsină, molecula responsabilă de
absorbția luminii.
Vitamina E
Tocoferolii sunt o clasă de compuși organici (derivați fenolici metilați), câțiva
reprezentanți fiind vitamine E. Alfa-tocoferolul este principala sursă de vitamina E
în dieta europeană, datorită consumului de ulei de măsline și de floarea-soarelui,
iar gama-tocoferolul este principala sursă de vitamina E în dieta americană, datorită
consumului crescut de ulei de soia și de porumb. Avitaminoza E produce o scădere
a sintezei de ATP, oxidațiile tisulare fiind stânjenite, modificări în fibrele
musculare, nervoase și conjunctive, cu tulburări circulatorii afectând funcția de
reproducere. În mușchi și cord apar leziuni degenerative și necrozarea lor. Vitamina
E stimulează fertilitatea.

Ic)Steroizii(colesterolul, hormonii steroizi, acizii biliari)

1. Colesterolul
Colesterolul este un lipid, având la bază sterolul, identificat în membrana celulară și în țesuturile
organismului și transportat în sânge. Este exprimat la nivelul ficatului, măduvei spinării, a
creierului, dar și la nivelul plăcii de aterom, conducând la ateroscleroză.

La nivelul organismului acesta prezintă mai multe funcții:

- producerea anumitor hormoni, fiind una dintre cele mai importante funcții ale colesterolului.
Colesterolul este depozitat în glandele suprarenale, ovare și testicule și este mai apoi
transformat în hormoni steroizi.

Colesterolul din plasmă are proveniență alimentară și endogenă(sintetizat în ficat).

În plasmă colesterolul circulă sub formă liberă(30%) șisub formă esterificată afalt în centrul
lipoproteinelor

Toate lipoproteinele conțin colesterol, în diferite proporții, dar cantitățile cele mai importante
se gasesc în HDL și LDL.

HDL – colesterolul „bun” este un factor antiaterogen

LDL – colesterolul „rău” este responsabil de formarea plăcilor de aterom.

De asemenea, colesterolul este un ajutor pentru digestie, acesta contribuind la producerea bilei,
lichidului secretat de ficat și folosit pentru digerarea alimentelor bogate în grăsimi.

Are efecte oxidative, ajutând organismul să lupte împotriva radicalilor liberi. Previne
cristalizarea acizilor grași, acumularea fosfolipidelor în membrană celulară, sintetizează
neurotransmițători importanți și are rol în sinteza vitaminei D3.

Hormonii steroizi

Hormonii steroizi (au ca precursor comun colesterolul):

Sunt împărțiți în patru grupe:

1. Gestagenii(hormonii corpului galben – progesteronul)

2. Corticosteroizii( hormonii cortexului suprarenalelor). Corticosteroizii reglează
metabolismul glucidic
Cuprind: - glucocorticoizii(cortizolul – acționează ca antagonist al insulinei , sporind
c% glucozei în sânge provocând în ficat procesul de gluconeogeneză- sinteza glucozei)
- mineralocorticoizii( aldosteronul – acționează în special la nivelul tubilor
colectori ai nefronilor, stimulând reabsorbția de Na și apă și excreția de K
 3. Androgenii( hormonii sexuali masculini: Androsteronul și Testosteronul)
4. Estrogenii(hormonii sexuali feminini: Estrona și estradiolul)

Acizi biliari

Acizi biliari sunt substanţe înrudite din punct de vedere chimic cu steroli, având acelaşi schelet
tetraciclic. Se găsesc în bilă, din care se pot extrage prin diferite metode.

Bila hepatică este un lichid de culoare galben-oranj, iar bila veziculara este un lichid brun închis
sau brun-verzui;

Pe lângă substanţele anorganice şi organice bila hepatică şi bila veziculară coţin cantităţi
inseminate de acizi biliari şi săruri ale acestora.

Acizi biliari cei mai importanţi pentru om sunt acidul colic, acidul chenodeoxicolic,
deoxicolic, litocolic, care se deosebesc între ei prin numărul şi poziţia grupărilor hidroxil.
Acidul colic şi acidul chenodeoxicolic sunt acizi biliari primari, fiind sintetizaţi în ficat direct
din colesterol, în timp ce acizii deoxicolic şi litocolic sunt acizi biliari secundari sintetizaţi în
lumenul intestinal din acizii biliari primari sub influenţa bacteriilor intestinale.

Toţi acizii biliari derivă dintr-o substanţă comună, şi anume acidul colonic, care, la rândul lui,
se obţine prin oxidarea coprostanului (izomer cu colestanul):

Acidul colic, care este un acid 3,7,12-trihidroxicolanic, nu se găseşte ca atare în bilă, ci conjugat
fie cu glicocolul , formând acidul glicocolic, fie cu taurina, dând acidul taurocolic.

Taurina se obţine la rândul ei, pornind de la aminoacidul cisteina, prin oxidare şi decarboxilare.

Toţi acizii biliari se găsesc în bilă sub formă de săruri de sodium solubili( de aici numele de
săruri biliare).

Sărurile acizilor biliari sunt substanţe tension active cu puternic efect emulsionant asupra
grăsimilor; ele activează, de asemenea, lipazele, exercitând pe ambele căi o influenţă
considerabilă asupra digestiei şi absobţiei lipidelor.

Peste 90%din cantitatea de acizi biliari, excretată zilnic în intestine şi care constituie
aproximativ 20-30 g, este în cazul organismului omenesc resorbită şi reciculată în ciclul
enterohepatic.
Vitamina D

Vitaminele D reprezintă un grup de vitamine de tip secosteroide liposolubile a căror rol

principal este creșterea absorbției intestinale a calciului, magneziului și a ionului fosfat.

Pentru organismul uman, cele mai importante forme de vitamina D sunt vitamina D3
(cunoscută și ca colecalciferol) și vitamina D2 (cunoscută și ca ergocalciferol).

Fără un indice, vitamina D se referă la D2, D3 sau ambele.

Vitamina D3 este biosintetizată în piele după expunerea la lumina ultravioletă de tip B (UVB),
din sursele solare sau artificiale și apare în mod natural într-o gamă mică de alimente.

În unele țări, alimentele de bază precum laptele, făina sau margarina sunt artificial îmbogățite
cu vitamina D și este de asemenea disponibilă sub forma de pilule, ca și supliment alimentar.
Sursele de mâncare precum peștele, ouăle sau carnea sunt foarte bogate în vitamina D și sunt
adesea recomandate persoanelor care suferă de deficiență de vitamina D.

Vitamina D este dusă de fluxul sanguin până la ficat unde se transformă în prohormon de calciu.
Circulând prin corp, calcidiolul se poate transforma în calcitriol, o formă biologică activă a
vitaminei D, fie în rinichi, fie de monocitele-macrofage în sistemul imunitar. Când este
sintetizată de o monocită-macrofagă, acționează la nivel local ca și o citozină, apărând
organismul împotriva organismelor microbiene.

Clasificarea lipidelor din p.d.v chimic

1. Homolipide (conțin C,H,O) – gliceride, ceride, steride

2. Heteroproteine( C, H, O, P, N) a)–glicerofosfolipide cu N (lecitine,
cefaline,serinfosfolipide)
b)-glcerofosfolipide fără N (acizii
fosfatidice, inozitolfosfqtide)
c) sfingolipide cu fosfor(sfingomielina)
d) sfingolipide fără fosfor(cerebrozide și
ceramide)
Gliceridele

Gliceridele sau acilglicerolii sunt lipide simple, in constitutia carora intra glicerol si acizi grasi.
Din punct de vedere chimic sunt esteri ai glicerolului cu diferiti acizi grasi.

În funcție de gradul de esterificare se împart:

- monogliceride
- digliceride
- trigliceride

Gliceridele sunt constituienți celulari ai plantelor, animalelor, și microorganismelor fiind cele

mai abundente lipide. Sunt substanțe lichide, solide,semilichide, solubile în solvenți nepolari,
insolubile în apă.

Au funcții multiple. Conferă organismului protecție termică și mecanică, sunt grăsimile de

rezervă.

Trigliceridele(triacilglicerolii)

Alături de colesterol sunt principalele lipide plasmatice.

Trigliceridele din ţesutul adipos uman cuprind următorii acizi graşi: acid oleic, acid palmitic,
acid linoleic, acid palmitoleic si acid stearic.

Acizii graşi sunt transformaţi în triacilgliceroli pentru a fi transportaţi în ţesuturi şi depozitaţi

ca sursă de energie metabolică.

O mare proporţie din trigliceride sunt depozitate în ţesutului adipos.

Lipoliza presupune hidroliza trigliceridelor la glicerol şi acizi graşi, care trec în sânge.

Acizii graşi sunt utilizaţi de toate ţesuturile, cu excepţia creierului, pentru producerea de energie
sau pentru biosinteza lipidelor.

Glicerolul este utilizat de ficat ca sursă pentru sinteza de glucoză.

Hidroliza trigliceridelor se face de către trei tipuri de enzime:

- lipaza pancreatică (digestivă),

- lipoprotein- lipaza (din sânge)

- lipaza hormonsensibilă (din ţesutul adipos).

Angajarea lipidelor în direcţia sintezei sau degradării trigliceridelor depinde de energia
metabolică necesară a organismului.

În organismul uman există două căi pentru sinteza trigliceridelor care diferă prin natura
precursorului în structura căruia intră glicerolul:

- calea monoacilglicerolului şi calea glicerol-3-fosfatului.

Calea monoacilglicerolului funcţionează în enterocite, şi reprezintă calea rapidă şi economică

de resinteză a trigliceridelor din produşii de digestie, absorbiţi din intestin.

Calea de esterificare a glicerol-3-fosfatului este calea de sinteză a trigliceridelor în aproape toate

celelalte ţesuturi ale organismului.

Sinteza triacilglicerolilor în ficat şi în ţesutul adipos joacă un rol important în economia

energetică a organismului.

Triacilglicerolii sintetizaţi sunt înglobaţi în chilomicroni, care prin sistemul limfatic trec în
sânge.

Trigliceridele depozitate în ţesutul adipos suferă continuu procesele de lipoliză şi reesterificare.

Rezultatul acestor două procese, care implică substraturi şi enzime diferite, determină cantitatea
de acizi graşi liberi din ţesutul adipos şi în final, nivelul acizilor graşi liberi circulanţi, din
plasmă.

Trigliceridele constituie o sursă majoră de energie pentru organism.

Exerciții:
Clasificati acizii:

acidul hexanoic (capronic)- CH3-(CH2)4-COOH

acidul octanoic (caprilic)- CH3-(CH2)6-COOH
acidul stearic- CH3-(CH2)16-COOH
acidul icosanoic- CH3-(CH2)18-COOH
acidul oleic- CH3-(CH2)7-CH =CH-(CH2)7-COOH
acidul linoleic-CH3-(CH2)4 -CH =CH-CH2- CH =CH-(CH2)7-
COOH
acidul linolenic-CH3-(CH2- CH =CH)3-(CH2)7-COOH
acidul ricinoleic-CH3-(CH2)5-CH(OH)-CH2- CH =CH-(CH2)7-
COOH

Compoziție ulei de masline

I. Acizi grași mononesaturați- 73%
Acizi grași polinesaturați -10,5%
Acizi grași saturați – 13,8%
Acizi omega 3- 1,5%
Omega 6 -2,2%
II Acizi grași mononesaturați – 71%
Acizi grași polinesaturați – 11%
Acizi grași saturați - 15%
Acizi omega 3 – 0,5%
Acizi omega 6 – 3,5%
III Acizi grași mononesaturați – 74%
Acizi grași polinesaturați – 11,5%
Acizi grași saturați – 11%
Acizi omega 3 – 1,5%
Acizi omega 6 – 2%