Substanţele organice

Lipidele și rolul lor pentru organism.

Particularităţile corelației structurale: lipide-acizi
graşi şi glicerină.
Lipidele, numite și grăsimi, fac parte din clasa macronutrienților,
împreună cu proteinele și glucidele. 
Sunt constituenţi universali ai
organismelor vii.
Din punct de vedere
funcţional se disting lipide de
rezervă şi lipide structurale(sau
de constituţie).
Originea lipidelor animale
poate fi exogenă (din alimente) şi
endogenă (din biosinteză).
 Sursele lipidelor
Lipidele se găsesc atât în produse de origine animală, dar și în cele de origine
vegetală.
Cele de origine animală acoperă 60-65% din necesarul de grăsimi, iar cele de
origine vegetală acoperă un procent 35-40%.
Grăsimile care provin din alimentele de origine animală se găsesc în untură,
unt, carne grasă, lapte, smântână, brânză, cașcaval. În mod normal, produsele
din carne pot conține între 3 și 30% grăsimi.
Sunt alimente care conțin în mod natural uleiuri: măsline, nuci, avocado,
pește. De exemplu, peștele (păstrăv, somon) este bogat în acizi grași
nesaturați. Omega 3, numit și acidul alfa-linolenic, este uleiul de pește care
împiedică infiltrarea pereților aortei și a unor artere cu o substanță grasă și
împiedică tulburările ritmului normal cardiac.
 Lipidele din sursele vegetale
provin din uleiul de soia, floarea
soarelui, porumb, măsline. Pe lângă
uleiul de pește, mai întâlnim acidul
linoleic, numit și Omega 6, care se
găsește în uleiul de floarea soarelui,
dovleac, în germenii de porumb și
în soia.
În legume și fructe, grăsimile
lipsesc total. În cereale găsim o
cantitate de lipide scăzută, de obicei
nedepășind 2%, excepție făcând
ovăzul care poate ajunge la un
procent de 6%.
CLASIFICARE
Grăsimi
neutre

Lipide simple Ceride

Steride

Glicerofosfolipide
Lipide

Fosfolipide Inozitolfosfolipide

Sfingofosfolipide
Lipide
complexe

Cerebrozide

Glicolipide
Gangliozide
 4.ACIZII GRAȘI
Acizi graşi constituie compuşii de bază ai lipidelor.
În natură, se găsesc şi în stare liberă, dar mult mai rar.
Cei mai importanţi acizi graşi din punct de vedere biologic, se
caracterizează prin următoarele:
 sunt, de regulă, acizi monocarboxilici.

 conţin, în general, un număr par de atomi de carbon;

 pot fi saturaţi sau nesaturaţi, cu una sau mai multe duble legături.

De obicei, lipidele care conțin acizi grași saturați sunt solide la

temperaturi normale, pe când cele care cuprind acizi grași nesaturați
sunt lichide (uleiuri).
 4.1. ACIZII GRAŞI SATURAŢI
Importanţi din punct de vedere biologic ,au între 14 şi 24 atomi de
carbon şi sunt următorii:
miristic CH3 - (CH2)12 – COOH, 14:0

palmitic CH3 - (CH2)14 – COOH, 16:0

stearic CH3 - (CH2)16 – COOH, 18:0

arahic CH3 - (CH2)18 – COOH, 20:0

behenic CH3 - (CH2)20 – COOH, 22:0

lignoceric CH3 - (CH2)22 – COOH, 24:0

Dintre aceştia, frecvent se întâlnesc în constituţia lipidelor acidul

palmitic şi acidul stearic (provin din carne și produse lactate). În
grăsimile de natură animală predomină acidul palmitic, iar pe locul doi
este cel stearic.
4.2. ACIZII GRAŞI NESATURAŢI
Se găsesc în lipide într-o cantitate mai mare decât cei saturaţi.
Cei mai importanţi acizi graşi nesaturaţi sunt următorii:
• CH3-(CH2)5-CH=CH-(CH2)7-COOH,
Palmitoleic grăsimi animale

• CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-COOH,
Oleic majoritatea grăsimilor

• CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)11-COOH, ulei
Erucic de rapiţă

• CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)13-COOH,
Nervonic cerebrozide, ulei de peşte

• CH3-(CH2)4-CH=CH-CH2-CH=CH-(CH2)7-
Linoleic COOH, aproape toate grăsimile
Acizi grași saturați și nesaturați
Glicerina
Glicerina (formula chimică CH2OHCHOHCH2OH)
denumită și glicerol este cel mai simplu alcool trihidroxilic.
Este un lichid incolor, limpede, inodor, siropos si dulce la gust.
Sub formă de esteri ai acizilor grași (gliceride), constituie componentul de bază al 
grăsimilor animale și vegetale.
Glicerina este inclusa in tot felul de produse pentru ingrijirea pielii, atat in creme,
lotiuni, tonere, lapte de corp si geluri, cat si in produse emulsionate.
Glicerina poate fi:
Animala – se obtine din grasimea animala;
Vegetala – obtinuta din uleiuri vegetale, precum cel de
palmier, uleiul de sambure de palmier, uleiul de soia, uleiul
de nuca de cocos etc;
Sintetica sau semisintetica simpla – se obtine din sirop de
trestie, porumb
 LIPIDE SIMPLE= ACIZI GRAȘI + GLICERINA
 Grăsimi neutre ( trigliceride)
Trigliceridele sunt cele mai răspândite lipide în natură. Sunt substanţe de
rezervă care se acumulează în cantităţi mari în ţesutul adipos al animalelor, în
seminţele şi fructele multor plante şi au un important rol biochimic şi fiziologic.
Sub aspect structural, trigliceridele sunt esteri ai glicerinei cu acizii graşi.
Una, două sau trei grupe hidroxilice ale glicerinei pot fi esterificate cu acizi graşi
cu formarea de mono-, di- şi triacilgliceroli, respectiv.
Dintre aceştia, cei mai răspândiţi sunt triglicerolii, însă mono- şi diglicerolii
se întâlnesc şi ei în natură şi joacă un rol important în metabolismul lipidelor.
REACTIA DE HIDROLIZA TRIGLICERIDEI
  Ceride
Ceridele sunt esteri ai unor acizi graşi cu alcooli superiori cu masă
moleculară mare şi reprezintă constituenţii principali ai substanţelor
naturale complexe care se numesc ceruri.
Cerurile se întâlnesc atât în regnul animal (ceara de albine,
spermanţetul, lanolina), cât şi cel vegetal (pruina de pe suprafaţa
ţesutului vegetal).

 Steride

Steridele sunt lipide simple, de o mare importanţă biologică care se

găsesc larg răspândite în regnul animal (în ficat, creier, măduva spinării), în
regnul vegetal şi la microorganisme, dar în cantităţi mici.
Steridele sunt substanţe de culoare albă, solide, insolubile în apă; cu apa
formează emulsii fine, stabile. Sunt solubile în hidrocarburi, acetonă, greu
solubile în alcool.
6.LIPIDE COMPLEXE
Fosfolipidele sunt esteri ai unor
polialcooli cu acizi graşi superiori în
constituţia cărora mai intră un rest de
acid fosforic şi o bază azotată.

Glicolipidele sunt substanţe complexe,

care au o structură destul de diferită, însă
în toate este prezentă o componentă
glucidică
 LIPIDELE SI IMPORTANTA LOR IN ORGANISM
Lipidele au atât rol energetic, cât și structural și funcțional.
Trebuie să știm că  1 gram de lipide este echivalent cu 9,3 kcal, adică cu de două
ori mai multă energie decât la arderea proteinelor.
Lipidele reprezintă o sursă puternică de energie a organismului.
De asemenea, lipidele au o contribuție semnificativă în ceea ce privește:
 - funcția tubului digestiv (diminuează secreția HCl);
- influențează asimilarea sărurilor minerale, precum calciu și magneziu;
 prin intermendiul fosfolipidelor, are efect asupra sistemul nervos central,
- protejează organele interne și rotunjesc formele corpului;
- contribuie la transportul și asimilarea vitaminelor liposolubile: A, D, E, K;
- formează apa endogenă, care crește rezistența organismului la starea de
sete;
- cresc elasticitatea vaselor sangvine și rezistența lor față de colesterol;
- favorizează procesele de regenerare a pielii;
- intră în componența membranelor și citoplasmei celulelor.
BIBLIOGRAFIE
www.scribd.com
http://www.divahair.ro/sanatate/esti_cee_ce_
mananci:_lipidele
!