CURS

INTRODUCTIV
PROTEINE
AMINOACIZI
PEPTIDE
PROTEINE
 Aminoacizi / Peptide / Proteine

PERIOADA SAVANT DESCOPERIRE

Mijlocul Gerardus Mulder - Extrage o substanta comuna tesuturilor
secolului vegetale si animale pe care a considerat-o
19 “cea mai importanta dintre toate substantele
TERMENUL
organice si fara de care viata pe planeta
DE noastra probabil nu ar exista”
PROTEINA
1838 J. J. Berzelius - Ii propune lui G. Mulder denumirea
greceasca proteios (de prima importanta)

• Proteinele sunt indispensabile pentru lumea vie

• Joaca roluri cheie in majoritatea proceselor biologice

• Proteina = polimer liniar alcatuit din unitati monomerice numite aminoacizi

AMINOACIZI
!!!
Aminoacizi / Peptide / Proteine

AMINOACID (POLI)PEPTIDA PROTEINA

monomer oligomer polimer
1 aa ≈ < 50 aa ≈ > 50 aa

   Proteina = polimer liniar alcatuit din unitati monomerice numite aminoacizi

!!! Aminoacizi – Caracteristici generale

Formula generala:

Aminoacidul (aa) este un compus organic care conţine 4 grupari legate la carbon a:

• o grupare amino (NH2) – cu caracter bazic

• o grupare carboxil (COOH) – cu caracter acid comune fiecarui aminoacid
• un atom de hidrogen (H)
• un radical (R) care confera specificitate fiecarui aminoacid dpdv al structurii,
dimensiunii, sarcinii electrice, solubilitatii in apa. R = catena laterala a aminoacidului.

Aminoacizii sunt substante incolore, frumos cristalizate, majoritatea avand gust dulce.
!!! Aminoacizi – Clasificare

In natura exista > 200 aminoacizi.

Tipuri de aminoacizi:

L-aminoacizi
• Aminoacizi proteici (a-L-aminoacizi)
• aminoacizi uzuali sau standard (20): incorporati in lanturile polipeptidice in urma
biosintezei proteice
• aminoacizi neuzuali sau rari (2): incorporati in lanturile polipeptidice in urma
biosintezei proteice sau sunt modificati dupa incorporare
• aminoacizi derivati de la aminoacizii standard: rezulta in urma modificarilor
posttranslationale ale proteinelor
• Aminoacizi neproteici
• derivati ai a-L-aminoacizilor proteici
• b/g/d...-L-aminoacizi sau combinatii ale acestora ex. b, g-L-aa

D-aminoacizi – ex. in unele peptide din structura peretelui bacterian

- unele peptide din antibiotice
!!! Aminoacizi proteici
In structura proteinelor intra a-L-aminoacizi (exceptie: prolina – iminoacid).
Din cei 20 de aminoacizi standard, 19 prezinta activitate optica (exceptie: glicina).

a-aa

L-aa
Aminoacizi proteici standard – Clasificare si Nomenclatura
• Incorporati in lanturile polipeptidice in urma biosintezei proteice
• Denumirile aminoacizilor sunt abreviate cu simboluri formate din trei litere sau o litera.
1 Monoamino monocarboxilici – R: grupari hidrofobe alifatice
Valina, Val, V
Glicina (Glicocol), Gly, G Alanina, Ala, A

acid aminoacetic acid a-amino-propionic

acid a-amino izovalerianic;
Izoleucina, Ile, I acid 2-amino 3-metil butanoic
Leucina, Leu, L

acid a-amino izocapronic; acid a-amino b-metil pentanoic

acid 2-amino 4-metil pentanoic
 Aminoacizi proteici standard – Clasificare si Nomenclatura

2 Monoamino monocarboxilici – R: grupari heterociclice

Triptofan, Trp, W

Histidina, His, H

Prolina, Pro, P

acid pirolidin-2-carboxilic a-amino b-imidazolil propionic acid a-amino b-indolil propionic

Iminoacid Aminoacid aromatic

 Aminoacizi proteici standard – Clasificare si Nomenclatura

3 Monoamino monocarboxilici – R: grupari aromatice

Tirozina, Tyr, Y Triptofan, Trp, W

Fenilalanina, Phe, F

acid a-amino b-fenil propionic acid a-amino b (para hidroxi fenil) propanoic; acid a-amino b-indolil propionic
para hidroxifenil alanina
!!! Aminoacizi aromatici – Proprietati spectrale
- Aminoacizii nu absorb lumina in spectrul vizibil.
- Aminoacizii absorb lumina in spectrul ultraviolet
indepartat.
- Legatura peptidica are un max de absorbtie la l = 220 nm.
- Aminoacizii aromatici (triptofan, tirozina si in mai mica
masura fenilalanina) absorb lumina in spectrul ultraviolet
apropiat.
- Aminoacizii aromatici au un max de absorbtie a luminii
ultraviolete la 280 nm.
- Legea Lambert-Beer: Absorbanta la o anumita lungime de
unda este direct proportionala cu concentratia solutului
care absoarbe lumina
- Absorbanta UV a solutiilor proteice poate fi folosita ca o
masura a concentratiei proteice.
- Proprietatile absorbante ale proteinelor in jurul valorii de
280 nm, sunt determinate numai de continutul lor in
aminoacizii aromatici (Trp, Tyr, Phe).
- (!) Atentie: concentratia proteinelor care nu au aminoacizi
aromatici in componenta lor (in special Trp), nu poate fi
determinata spectrofotometric prin masurarea
absorbantei la 280 nm
Aminoacizi proteici standard – Clasificare si Nomenclatura

4 Monoamino monocarboxilici – R: gruparea hidroxil (Hidroxiaminoacizi)

Tirozina, Tyr, Y

Serina, Ser, S Treonina, Thr, T

acid a-amino b-hidroxi propionic acid a-amino b-hidroxi butiric acid a-amino b (para hidroxi fenil) propanoic;
para hidroxifenil alanina

Aminoacid aromatic
 Aminoacizi proteici standad – Clasificare si Nomenclatura

5 Monoamino monocarboxilici – R: contine Sulf (Tioaminoacizi)

Metionina, Met, M

Cisteina, Cys, C

acid a-amino g-S-metil butiric acid a-amino b-tio propionic

!!! Aminoacizi - Proprietati

Cisteina este oxidata la Cistina (dimer in care doua molecule de Cisteina sunt unite
printr-o legatura covalenta numita punte disulfurica -S-S- )
 !!! Aminoacizi - Proprietati
• Intre doua Cys din structura unei proteine se pot forma punti
disulfurice.

• Puntile disulfurice au rol de stabilizare a structurii proteice.

• Puntile disulfurice pot fi:

- intracatenare (intre Cys de pe aceeasi catena polipeptidica)

- intercatenare (intre Cys de pe doua catene polipeptidice diferite)

• Metionina nu formeaza punti disulfurice.

Metionina, Met, M

X
Cisteina, Cys, C

Insulina:
Peptida de 51 aa, ce
prezinta 2 punti
disulfurice
intercatenare si o
punte disulfurica
intracatenara.
Aminoacizi proteici standard – Clasificare si Nomenclatura
6 Monoamino dicarboxilici – R: contine o grupare COOH
Acid glutamic, Glu, E
Acid aspartic, Asp, D

acidului a-amino succinic acidului a-amino glutaric

7 Monoamide ale acizilor monoamino-dicarboxilici – R: contine o

grupare amidica
Glutamina, Gln, Q
Asparagina, Asn, N

amida acidului a-amino succinic; amida acidului a-amino glutaric;

Acid 2-Amino-3-carbamoilpropanoic acid 2-amino-4-carbamoilbutanoic
Aminoacizi proteici standard – Clasificare si Nomenclatura

8 Diamino monocarboxilici –
R: contine o grupare NH2
Acizi guanidino
9
monoamino monocarboxilici –
R: gruparea guanidil

Lizina, Lys, K Arginina, Arg, R

acid a, e-diamino capronic acid a-amino d-guanidino pentanoic

 Aminoacizi proteici standard – Clasificare si Nomenclatura

Clasificare in functie de solubilitatea radicalului R

Aminoacizi cu R Nepolar = Hidrofob = Insolubil in apa la pH fiziologic 7 = Aminoacizi cu R Polar = Hidrofil = Solubil in apa la pH fiziologic 7 =
Orientarea in macromoleculele proteice spre interiorul structurii Orientarea in macromoleculele proteice spre exteriorul structurii;
pot stabili cu apa interactii dipol-dipol sau legaturi de H

Alifatici Aromatici Neionizati Bazici Acizi

Gly Phe Ser Lys Asp
Ala Tyr Thr Arg Glu
Pro Trp Asn His
Val Gln
Leu Cys
Ile
Met        
!!! Aminoacizi proteici standard: esentiali si neesentiali
1 Esentiali (8) 2 Nesentiali (12)

• nu pot fi produsi in organism • pot fi sintetizati in organism

• trebuie furnizati prin alimentatie • esential la sugar si neesential la adult:
Histidina (His)
Fenilalanina (Phe)
• conditional esentiali (cand organismul e confruntat
Izoleucina (Ile)
Leucina (Leu) cu o stare de boala, stres, etc.):
Lizina (Lys) Arginina (Arg)
Metionina (Met) Cisteina (Cys)
Treonina (Thr) Glicina (Gly)
Triptofanul (Trp) Glutamina (Gln)
Valina (Val) Prolina (Pro)
Serina (Ser)
Tirozina (Tyr)
• neesentiali:
Alanina (Ala)
Asparagina (Asn)
Acid aspartic (Asp)
Acid glutamic (Glu)
!!!
Aminoacizi proteici standard: esentiali si neesentiali

Sursele de aminoacizi esentiali 

sunt proteinele din alimentatie.

Alimente care contin proteine complete (contin aminoacizii esentiali):

ouale, pestele, carnea de gaina, curcan, rata, vita, oaie si porc, branza, laptele, iaurtul si soia

Alimentele care contin proteine incomplete (in care lipsesc unul sau mai multi aminoacizi
esentiali):
cerealele, orezul, spaghetele, painea, fasolea, broccoli, cartofii si arahidele
Aceste alimente nu asigura un aport adecvat de aminoacizi si orice proteina fara unul din
aminoacizii esentiali are o valoare biologica redusa.
 Aminoacizi proteici rari
• Se gasesc in canitate mica in organism
• Incorporati in lanturile polipeptidice in urma biosintezei proteice sau modificati dupa
incorporare
1 Selenocisteina (Sec, U)

• Al 21-lea aminoacid
• Incorporat in timpul procesului de translatie la codoni UGA, care servesc in mod
normal drept codoni STOP. Acest proces necesita un ARNt specializat, cu un anticodon
complementar la UGA
• Este un analog al cisteinei, continand o grupare selenol (SeH) in locul gruparii tiol
(sulfhidril; SH) din cisteina
• Identificata la plante, arhebacterii, bacterii, animale, om
• Intra in componenta selenoenzimelor, care au rol antioxidant sau in mentinerea
balantei redox celulare
Cisteina, Cys, C Selenocisteina, Sec, U
SeH

acid a-amino b-selenil propionic

 Aminoacizi proteici rari

2 Pirolizina (Pyl, O)

• Al 22-lea aminoacid
• Incorporat in timpul procesului de translatie la codoni UAG, care servesc in
mod normal drept codoni STOP. Acest proces necesita un ARNt specializat, cu
un anticodon complementar la UAG
• Identificat la unele arhebacterii metanogene si la unele bacterii
• Nu este prezent la om

Pirolizina, Pyl, O
 Aminoacizi proteici derivati de la aminoacizii standard
• rezulta in urma modificarilor posttranslationale ale proteinelor
• Exemple:

AMINOACID AMINOACID STANDARD DE LOCALIZARE SI ROL

MODIFICAT LA CARE E DERIVAT
4-Hidroxiprolina Prolina Extensina (proteina din peretele celular
vegetal)
Colagen (proteina fibroasa a tesuturilor
conective)

5-Hidroxilizina Lizina Colagen

6-N-Metillizina Lizina Miozina (proteina contractila din
muschi)

acid g-carboxi Acid glutamic Protrombina (proteina implicata in

glutamic coagularea sangelui)
Unele proteine care leaga Ca2+
Desmozina 4 resturi de Lizina Elastina (proteina fibroasa din tesutul
conectiv)
N-Formilmetionina Metionina Initierea sintezei proteice la bacterii
 Aminoacizi neproteici

• Nu intra in alcatuirea proteinelor

• Derivati ai a-L-aminoacizilor proteici
• b/g/d...-L-aminoacizi sau combinatii ale acestora ex. b, g-L-aa

AMINOACID NEPROTEIC ROL

b-Alanina
Acid-g-aminobutiric (GABA)
Homocisteina, Homoserina,
Citrulina, Ornitina
3, 4 Dihidroxifenilalanina
(L-DOPA)
5-Hidroxitriptofan
Intra in structura Coenzimei A (CoA)
Agent chimic pentru transmiterea impulsurilor nervoase
Intermediari in metabolismul aminoacizilor si in ciclul ureei
Precursor al dopaminei
Precursor al serotoninei
!!! Aminoacizi – Proprietati acido-bazice
Aminoacidul este o substanta amfotera = amfolit (acido-bazic) =
ion dipolar = amfiion = zwitterion = se poate comporta fie ca acid, fie ca baza

Un aminoacid dizolvat intr-o solutie la pH neutru (ex. apa) are un caracter dipolar

Caracter acid (donor de H)

Amfiion
Caracter bazic (acceptor de H)
!!! Aminoacizi – Proprietati acido-bazice
Starea de ionizare variaza in functie de valoarea pH:

• In solutie acida (ex. pH 1, concentratie mare de H+ in solutie):

gruparea carboxil este neionizata –COOH, iar gruparea amino este ionizata –NH 3+,
aminoacidul are sarcina neta pozitiva

• In solutie alcalina (ex. pH 11, concentratie mica de H+ in solutie):

gruparea carboxil este ionizata –COO-, iar gruparea amino este neionizata –NH2,
aminoacidul are sarcina neta negativa

Proprietati determinate de caracterul dipolar:

• Solubilitatea aminoacidului – cei mai multi aminoacizi sunt foarte solubili in apa si
insolubili in majoritatea solventilor organici
• Au puncte de topire in jurul temperaturii de 3000C
PEPTIDE
!!! Peptide
• a-L-aminoacizii condenseaza intre ei (elimina o molecula de apa, se deshidrateaza) si
formeaza peptide si proteine.
• Din gruparea a-carboxil a unui aa si gruparea a-amino a altui aa se elimina o molecula de
H2O cu formarea unei legaturi covalente CO-NH peptidice (amidice).
• Din gruparea a-carboxil se elimina OH, iar din gruparea a-amino H.

Reactie de (poli)condensare

Legatura peptidica Ser–Gly–Tyr–Ala–Leu

Pentapeptida: serinilgliciltirozilalanilleucina
Dipeptida
!!! Peptide – Clasificare
Monomer Oligomer Polimer

Aminoacid < Oligopeptida < Polipeptida < Proteina

Lant de aa cu Lant de aa cu
M < 10000 D M > 10000 D

1 aa ≈ 2-10 aa ≈ 11-50 aa ≈ > 50 aa

Legatura CO-NH: legatura (poli)amidica sau (poli)peptidica

Poliamide
• naturale: peptide, proteine
• sintetice: ex. nylon

Peptide
• simple: in structura lor exista un singur tip de aminoacid (ex. Ala-Ala-Ala-Ala-Ala)
• mixte: in structura lor exista resturi ale unor aminoacizi diferiti (ex. Phe-Val-Cys-Ala-Trp)
!!! Peptide – Nomenclatura
Catena principala
Catena laterala (Radicalii R)

Catena laterala

Capat Capat
amino-terminal carboxi-terminal
(N-terminal) C-terminal

Se indica succesiv aminoacizii sub forma de radicali acil (serinil-alanil ...), de la extremitatea
amino terminala spre cea carboxiterminala, ultimul aminoacid fiind denumit ca atare (valina).
!!!

Peptide cu importanta fiziologica:

- unii hormoni
- unele antibiotice
- alte peptide
 Hormoni peptidici - exemple
HORMON (SECVENTA) NR AA ROL
FACTORUL DE ELIBERARE A HORMONULUI 3 • Secretat de hipotalamus
TIROTROP • Actioneaza asupra lobului anterior al hipofizei,
(Piroglutamil-histidinil-glicilamida) determinand secretia hormonului tirotrop

OXITOCINA 9 • Secretata de lobul posterior al hipofizei

(Gly-Leu-Pro-Cys-Asn-Gln-Ile-Tyr-Cys) • Regleaza contractia musculaturii netede
• punte disulfurica intre Cys1-Cys6 • La femeia insarcinata concentratia de oxitocina
creste la nivelul glandelor mammare
• Stimuleaza contractiile uterine

ARGIPRESINA (hormonul antidiuretic ADH) 9 • Secretata de lobul posterior al hipofizei

Cys-Tyr-Phe-Gln-Asn-Cys-Pro-Arg-Gly-NH2 • Creste presiunea arteriala
• punte disulfurica intre Cys1-Cys6 • Stimuleaza resorbtia apei la nivelul rinichiului

GLUCAGONUL 29 • Hormon secretat de celulele a ale insulelor

His (1).........Thr (29) Langerhans din pancreasul endocrin
• Hormon hiperglicemiant, cu actiune antagonista
insulinei

INSULINA 51 • Hormon secretat de celulele b ale insulelor

Clasificata si ca proteina cu masa moleculara Langerhans din pancreasul endocrin
mica • Hormon cu rol important in reglarea
Insulina bovina - Formata din 2 catene metabolismului glucidelor
polipeptidice: • Contribuie la micsorarea concentratiei glucozei in
• A: Gly (1)...........Asn (21) sange (hormon hipoglicemiant).
• B: Phe (1)..........Ala (30)
stabilizate prin:
• 2 punti disulfurice intercatenare
• 1 punte disulfurica intracatenara
 Antibiotice cu structura peptidica - exemple
Valinomicina
- antibiotic cu functie transportoare
- fixeaza ionii de K+ si de Rb+ pe suprafata externa a membranei plasmatice, faciliteaza
difuzia acestora prin membrana si ii elibereaza pe fata citoplasmatica a membranei
- 1 molecula de valinomicina transporta pana la 104 ioni K+/s
- nu intra in categoria peptidelor pure deoarece contine si un rest de acid lactic
- are o structura ciclica: [(L)lactat-(L)Val-acid a(D)Hidroxiizovalerianic-(D)Val]3
 Antibiotice cu structura peptidica - exemple
Gramicidina
- formeaza un canal transmembranar in bistratul lipidic al membranei plasmatice
- transporta protoni si cationi metalici monovalenti (Na+, K+)
- dimerizeaza cap la cap pentru a forma canalul transmembranar (C---NN---C)
- polipeptid liniar in care alterneaza 15 L si D aminoacizi
 Alte peptide cu importanta fiziologica
NUME (OLIGO)PEPTIDA NR AA ROL
ASPARTAM 2 • Indulcitor artificial
(L-aspartil-L-fenilalanin metil ester)

CARNOZINA 2 • Se gaseste in cantitate mare in tesutul muscular al

(b-alanil-histidina) mamiferelor
GLUTATIONUL 3 • Constituent important al celulelor, cu rol in procesele de
(g-glutamilcistienilglicina) detoxifiere si metabolice
ENCEFALINE 5 • Formate la nivelul SNC
(PEPTIDE OPIATE) • Se fixeaza de receptorii unor celule din creier (aceeasi
- Metionin-encefalina receptori de care se leaga si drogurile din familia
Tyr-Gly-Gly-Phe-Met opiaceelor) si au efect analgezic
- Leucin-encefalina • Asigura controlul endogen al durerii
Tyr-Gly-Gly-Phe-Leu • Implicate in controlul starilor emotionale

BRADICHININA 9 • Chininogenul (glicoproteina din sange) sufera un proces de

(Arg - Pro - Pro - Gly - Phe - Ser - Pro - proteoliza limitata, catalizat de enzima numita calicreina,
Phe – Arg) dand nastere bradichininei.
• Actiune vasodilatatoare a vaselor de sange
• Scade presiunea sangvina
• Efect constrictor asupra musculaturii netede
• Participa la restabilirea structurii peretelui vasului de sange
lezat si la proteoliza cheagului de fibrina
 Peptide cu importanta fiziologica
Redus (GSH)
Glutationul
Oxidat (G-S-S-G)

a b g

• Glutationul (GSH) este o tripeptida cu structura g-glutamilcisteinilglicina

• Constituent important al celulelor, cu rol in procesele de:
- detoxifiere
- metabolice

Rol in conjugarea unor compusi xenobiotici pentru organism

1 (ex. compusi halogenati, organofosforici, alilici, epoxidici)

Glutation S-transferaza
GSH + RX RSG + HX
 Glutationul - Functii
2 Combaterea stresului oxidativ
- Oxigenul este un agent oxidant foarte puternic, care genereaza in cursul reactiilor
specii (re)active de oxigen = reactive oxigen species (ROS):
OH• = radical hidroxil; O2- = anion superoxid; O22- = anion peroxid)
- Speciile reactive de oxigen produc oxidarea lipidelor, acizilor nucleici si proteinelor
din organism.
- Speciile reactive de oxigen cresc in timp imbatranirea organismului, conducand la
aparitia bolilor.
MACROMOLECULE EFECT DATORAT OXIDARII DE CATRE ROS
Lipide membranare Afecteaza functia de transport
Acizi nucleici Mutatii
Proteine Afecteaza toate functiile organismului
- Glutationul este un “scavanger” = inlatura speciile reactive de oxigen
Glutation peroxidaza
2GSH + ROOH GSSG + ROH + H2O
Glutation Specie (ex.: 2GSH + H2O2  GSSG + 2H2O ) Glutation
redus reactiva oxidat
de oxigen
Glutation reductaza
GSSG + NADPH + H +
2GSH + NADP+
Glutation Nicotinamid adenin Glutation Nicotinamid adenin
oxidat dinucleotid fosfat redus dinucleotid fosfat
(redus) (oxidat)
 Glutationul - Functii
3 Rol in reducerea Methemoglobinei la Hemoglobina in eritrocite
- Hemoglobina (Hb) este o proteina care transporta oxigen in sange.
- Hb are in structura Fe2+: Hb(Fe2+)
- Hb(Fe2+) leaga O2 formand Oxihemoglobina: Hb(Fe2+)O2
- In mod normal in organism exista si 1-2% Methemoglobina, in care Fe 2+ este oxidat
la Fe3+: MetHb(Fe3+)
- MetHb(Fe3+) nu leaga O2
- Din cauza unor factori genetici sau a expunerii la agenti patogeni, MetHb(Fe 3+) se
poate afla in cantitati mai mari in sange, o concentratie de peste 70% fiind letala
Hb(Fe2+) + O2  Hb(Fe2+)O2
Hemoglobina Oxihemoglobina
MetHb(Fe3+) + O2 
Methemoglobina
a) GSH are rol de tampon redox, impiedicand oxidarea Fe2+ la Fe3+ in Hb(Fe2+)
b) Daca s-a format MetHb(Fe3+), aceasta este redusa la Hb(Fe2+):
2GSH + 2MetHb(Fe3+)  GSSG + 2Hb(Fe2+) + 2H+
Glutation Methemoglobina Glutation Hemoglobina
redus oxidat

Glutation reductaza
GSSG + NADPH + H+ 2GSH + NADP+
Glutation Nicotinamid adenin Glutation Nicotinamid adenin
oxidat dinucleotid fosfat redus dinucleotid fosfat
(redus) (oxidat)
 Seminar
Scrieti structura urmatoarelor peptide (in care aa componenti sunt scrisi utilizand codul cu o
litera) si verificati rezultatul utilizand generatorul de structuri peptidice
http://www.tulane.edu/~biochem/WW/PepDraw/
1. APA
2. MARTIE
3. FANTASTIC
4. PARTY
5. QUICK
6. PARIS
7. COPENHAGA
8. WASHINGTON
9. TWITTER
10. SELFIE
11. Ce secventa de aminoacizi are peptida din figura de mai jos?
!!! Aminoacizi - Peptide - Proteine

Monomer Oligomer Polimer

Aminoacid < Oligopeptida < Polipeptida < Proteina

Lant de aa cu Lant de aa cu
M < 10000 D M > 10000 D

1 aa ≈ 2 - 10 aa ≈ 11 - 50 aa ≈ > 50 aa

Legatura CO-NH:
legatura (poli)amidica sau (poli)peptidica

Poliamide
• naturale: peptide, proteine
• sintetice: ex. nylon
PROTEINE
 !!! Niveluri de organizare ale proteinelor
Pentru a
intelege
functia unei
proteine
trebuie sa
cunoastem
structura
acesteia.

NR STRUCTURA DEFINITIE
CRT PROTEINELOR
1 PRIMARA Ordinea resturilor de aminoacizi dintr-o catena polipeptidica.
2* SECUNDARA Aranjamentul spatial local rezultat in urma interactiilor dintre atomii de pe catena
principala a lantului polipeptidic care participa la formarea legaturii peptidice.
3* TERTIARA Aranjamentul spatial tridimensional, rezultat in urma interactiilor dintre atomii de pe
catena laterala (radicalii R) a lantului polipeptidic.
4* CUATERNARA Rezultatul interactiunii dintre catenele polipeptidice independente (cu structuri
primare, secundare, tertiare bine definite), care intra in structura aceleiasi proteine.

(*) Reprezinta structura tridimensionala (conformatia) proteinelor

 Niveluri de organizare ale proteinelor
Structura Catena principala Catena laterala (Radicalii R) Structura
secundara tertiara

Catena laterala
!!! Structura primara a proteinelor

• Structura primara reprezinta ordinea resturilor de aminoacizi (de la extremitatea N- spre

cea C-terminala), legati covalent prin legaturi peptidice pentru a alcatui o catena
polipeptidica.
• Prima structura primara elucidata: insulina bovina (1953, Frederick Sanger)
• Metode moderne de secventiere a proteinelor:
- Degradarea Edman
- Spectrometria de masa
• Fiecare proteina are o secventa de aminoacizi unica, codificata genetic, care ii confera o
structura si o functie unica.
• Fiecare proteina este specifica fiecarei specii in parte, iar uneori poate fi specifica unui
organ sau tesut particular.
• Prin compararea proteinelor cu functie similara la diferite specii, se observa adesea ca au
o secventa asemanatoare de aminoacizi.
• Secventele proteice pot prezenta o anumita flexibilitate (polimorfism): ex. 20-30 % din
proteinele umane prezinta usoare variatii ale secventei de aminoacizi.
• Multe dintre aceste variatii nu au efect asupra functiei proteinei respective (mutatii
conservative): ex. inlocuirea unui aa hidrofob cu altul (Val  Ile)
• Exista variatii de secventa, de la modificarea unui singur aminoacid pana la
deletia/insertia unui fragment polipeptidic, care afecteaza functia proteinei respective,
conducand la aparitia maladiilor genetice (mutatii neconservative): ex. Asp  Pro
!!! Structura tridimensionala a proteinelor
• Structura tridimensionala
(conformatia) a proteinelor:
aranjamentul spatial al
atomilor intr-o proteina
• O proteina are in general
una sau mai multe structuri
tridimensionale stabile, care
reflecta functia acesteia.
1. Geometria legaturii peptidice
1.1. Cis
1.2. Trans
2. Structura secundara a proteinelor
2.1. Elemente cu structura secundara organizata
2.1.1. Helix
2.1.1.1. Helix 3.613 (a-helix)
2.1.1.2. Helix 310
2.1.1.3. Helix 4.416 (helix π)
2.1.2. b-structura pliata
2.1.2.1. Paralel
2.1.2.2. Antiparalel
2.1.3. Bucle
2.1.3.1. Turns
2.1.3.1.1. a-turn
2.1.3.1.2. b-turn (Reverse turn sau b-bend)
2.1.3.1.2.1. b-turn turn tip I
2.1.3.1.2.2. b-turn turn tip II
2.1.3.1.3. g-turn
2.1.3.1.4. d-turn
2.1.3.1.5. p-turn
2.1.3.1.6. Hairpin
2.1.3.2. Loops (Ω loops)
2.2. Elemente cu structura secundara dezorganizata
2.2.1. Random coil
2’. Elemente de superstructura secundara (motive)
2’.1. Superstructuri secundare cu a-helix
2’.1.1. Motivul Helix-Loop-Helix (HLH)
2’.1.1.1. bHLH
2’.1.1.2. EF-hand
2’.1.2. Motivul Helix-Turn-Helix (HTH)
2’.1.3. Motivul Helix-Hairpin-Helix (HHH)
2’.1.4. Motivul Zinc finger
2’.1.5. Motivul a-a corner (a-a)
2’.1.6. Motivul Four helical bundle
2’.1.7. Motivul Coiled coil
2’.1.8. Motivul Leucine zipper
2’.2. Superstructuri secundare cu elemente b
2’.2.1. Motivul Hairpin b (b-ribbon sau unitate b-b)
2’.2.2. Motivul b-b corner
2’.2.3. Motivul b-meander
2’.2.4. Motivul Greek key
2’.2.4. Motivul Jelly roll
2’.2.5. Motivul b-helix
2’.3. Superstructuri secundare mixte
2’.3.1. Motivul b-a-b
2’.3.2. Motivul b-a-b-a-b (Rossmann Fold)
2’.3.2. Motivul TIM barrel
3. Structura tertiara a proteinelor
4. Structura cuaternara a proteinelor
!!! Structura tridimensionala a proteinelor

1 Geometria legaturii peptidice

• Legatura CO-NH prezinta un caracter partial

de legatura dubla, fiind rigida si plana.

• Conformatiile legaturii peptidice:

Trans:
• atomii de Ca succesivi sunt situati pe
partile opuse gruparii peptidice care ii
uneste
• majoritara in structura proteinelor

Cis:
• atomii de Ca sunt situati pe aceeasi
parte
• rar intalnita in structura proteinelor
• mai stabila ca structura Trans
 Geometria legaturii peptidice

O
TRANS
• Legatura peptidica CO-NH se gaseste in acelasi plan, iar carbonul Ca se poate roti, putand
sa apara in planuri diferite.
• Conformatia catenei polipeptidice este data de valoarea unghiurilor diedrale:
• unghiul Φ: dintre Ca si N(H)
• unghiul Ψ: dintre Ca si C(=O)
• Intr-o catena polipeptidica nu pot exista multe combinatii ale unghiurilor Φ si Ψ deoarece
pot aparea impiedicari sterice intre atomii implicati in legatura peptidica si gruparile
laterale ale aminoacizilor.
• Gly contine doar un atom de H in catena laterala si de aceea permite mai multe valori
posibile pentru unghiurile Φ si Ψ. De aceea Gly se gaseste adesea in locurile in care
catena polipeptidica face o intoarcere din scurt.
• Pro este aa cu cele mai multe constrangeri conformationale, datorita catenei sale ciclice.
Structura tridimensionala a proteinelor
2 Structura secundara a proteinelor
2.1. Elemente cu structura secundara organizata
2.1.1. Helix
2.1.1.1. Helix 3.613 (a-helix)
2.1.1.2. Helix 310
2.1.1.3. Helix 4.416 (helix π)
2.1.2. b-structura pliata
2.1.2.1. Paralel
2.1.2.2. Antiparalel
2.1.3. Bucle
2.1.3.1. Turns
2.1.3.1.1. a-turn
2.1.3.1.2. b-turn (Reverse turn sau b-bend)
2.1.3.1.2.1. b-turn turn tip I
2.1.3.1.2.2. b-turn turn tip II
2.1.3.1.3. g-turn
2.1.3.1.4. d-turn
2.1.3.1.5. p-turn
2.1.3.1.6. Hairpin
2.1.3.2. Loops (Ω loops)
2.2. Elemente cu structura secundara dezorganizata
2.2.1. Random coil
 Helix

Tipuri de helix:

Helix de dreapta Helix de stanga

- rotire in sensul acelor de ceasornic - rotire in sens invers acelor de ceasornic
- format din L-aminoacizi - format din D-aminoacizi

3.613 (a-helix): intalnit la majoritatea - Nu a fost observat in proteine

proteinelor - Intalnit la polimerul artificial poliprolina,
care formeaza in solutie un helix de
310: observat ocazional in proteine stanga cu 3 aa per tur de spira si pasul
helixului de 9.4.
4.416 (Helix π): rar intalnit in proteine la capatul
C-terminal.
2.27 (Ribbon): nu a fost observat in natura

g-helix: nu a fost observat in natura

 !!! a-helix
• a-helix 3.613 (Linus Pauling, 1951)
• Intalnit in majoritatea proteinelor
• Segment de catena polipeptidica rasucit
spre dreapta, ca in jurul unui cilindru * *
imaginar, cu gruparea R orientata spre
exterior *
*
• Este stabilizat prin punti de H, paralele cu
axa structurii, formate intre oxigenul
carbonilic al restului de aminoacid i si H Reprezentare
ribbon
iminic al restului de aminoacid i+4, care
inchide o bucla (tur de spira) de 13 atomi
(in medie 3.6 resturi de aa).
Punte de hidrogen
• Aminoacizi
i i+1 i+2 i+3 i+4 i+5
formatori de
a-helix: MALE
• Aminoacizi mediu
2 4 6 8 10 12
3 5 7 9 11 formatori de
* *
13 a-helix: KFIQWV
1 • Aminoacizi care
Bucla = Tur de spira = 13 atomi = 3.6 aa = 0.54 nm (5.4 Å) dezorganizeaza
Punte de hidrogen a-helixul: G, P
 a-helix
• Parametrii a-helixului 3.613:
p = pasul spirei, inaltimea unei ture complete de spira (5.4 Å)
n = nr de resturi de aa per tur de spira (3.6 aa)
d = p/n = 5.4 Å / 3.6 aa = 1.5 Å = distanta axiala per aa
Φ = -470; Ψ = -570 (in medie)
• Identificat intr-o varietate de proteine globulare si fibrilare
• Continutul proteinelor in a-helix variaza de la 0 la 100 %.

Reprezentare
schematica a
centrului helixului

Reprezentare
schematica tip
ribbon In realitate, atomii din
centrul helixului se
afla in contact
a-helix

Proteinele transmembranare si receptorii

- Radicalii hidrofobi (nepolari) ai a-helixului
se afla la exteriorul moleculei proteice

Proteinele intracitoplasmatice
- Radicalii hidrofili (polari) ai a-helixului se afla la
exteriorul moleculei proteice
- Radicalii hidrofobi (nepolari) ai a-helixului se afla
la interiorul moleculei proteice.
 Seminar

Care este lungimea (in milimetri) a unui lant polipeptidic format din 100 de
aminoacizi, care formeaza o structura de tip a-helix 3.613?
Structura tridimensionala a proteinelor
2 Structura secundara a proteinelor
2.1. Elemente cu structura secundara organizata
2.1.1. Helix
2.1.1.1. Helix 3.613 (a-helix)
2.1.1.2. Helix 310
2.1.1.3. Helix 4.416 (helix π)
2.1.2. b-structura pliata
2.1.2.1. Paralel
2.1.2.2. Antiparalel
2.1.3. Bucle
2.1.3.1. Turns
2.1.3.1.1. a-turn
2.1.3.1.2. b-turn (Reverse turn sau b-bend)
2.1.3.1.2.1. b-turn turn tip I
2.1.3.1.2.2. b-turn turn tip II
2.1.3.1.3. g-turn
2.1.3.1.4. d-turn
2.1.3.1.5. p-turn
2.1.3.1.6. Hairpin
2.1.3.2. Loops (Ω loops)
2.2. Elemente cu structura secundara dezorganizata
2.2.1. Random coil
!!! b-structura pliata (b-pleated sheet)

• 1951, Pauling & Corey

• Structura stabilizata de punti de hidrogen
perpendiculare pe axa structurii, intre oxigenul
carbonilic al unui aminoacid si H iminic al unui
aminoacid localizat pe un segment adiacent al
catenei polipeptidice
• Poate implica 2 sau mai multe segmente de
catena polipeptidica
• Segmentele de catena b au in medie 6 resturi de 7Å
aa Segment repetitiv
• Segmentele de catena b pot fi in acelasi plan sau
usor rasucite una fata de cealalta
• Lantul polipeptidic se prezinta ca paginile unei
hartii indoite in evantai
• Radicalii R sunt orientati spre exterior, de-o parte
si de alta a lantului polipeptidic.
• d = distanta axiala per aa este ~3.5 Å
• Aminoacizi care prefera conformatia beta:
aromatici: WYF
cu legare prin Cb: IVT
6.5 Å
!!! b-structura pliata (b-pleated sheet) - Clasificare
segment de catena b (b-strand) b-strand:
catena polipeptidica
de 3-10 aa, in care
atomii se afla intr-o
conformatie extinsa,
favorabila formarii
unei structuri b-pliate.

NH2 NH2 NH2 COOH

COOH COOH COOH NH2

b-structura b-structura
pliata paralel pliata antiparalel

Reprezentata schematic sub

forma de sageta, cu varful
orientat in directia C-terminala.
 !!! b-structura pliata (b-pleated sheet) - Clasificare
b-structura pliata paralel
• Catenele polipeptidice au legaturile
peptidice orientate in aceeasi directie
• Puntile de hidrogen sunt “concurente”
• Prezinta de regula mai mult de 5 segmente
de catena polipeptidica
• Segment repetitiv: 6.5 Å
• Mai putin stabila
b-structura pliata antiparalel
• Catenele polipeptidice au legaturile
peptidice orientate in directii opuse
• Puntile de H sunt paralele intre ele
• Proteine fibrilare: fibroina, proteina produsa
de viermele de matase, are 100% structura
b-pliata antiparalel
• 80% din proteinele globulare au acest tip de
structura
• Segment repetitiv: 7 Å
• Mai stabila
 Seminar

Care sunt diferentele intre b-structura pliata si a-helix?

Structura tridimensionala a proteinelor
2 Structura secundara a proteinelor
2.1. Elemente cu structura secundara organizata
2.1.1. Helix
2.1.1.1. Helix 3.613 (a-helix)
2.1.1.2. Helix 310
2.1.1.3. Helix 4.416 (helix π)
2.1.2. b-structura pliata
2.1.2.1. Paralel
2.1.2.2. Antiparalel
2.1.3. Bucle
2.1.3.1. Turns
2.1.3.1.1. a-turn
2.1.3.1.2. b-turn (Reverse turn sau b-bend)
2.1.3.1.2.1. b-turn turn tip I
2.1.3.1.2.2. b-turn turn tip II
2.1.3.1.3. g-turn
2.1.3.1.4. d-turn
2.1.3.1.5. p-turn
2.1.3.1.6. Hairpin
2.1.3.2. Loops (Ω loops)
2.2. Elemente cu structura secundara dezorganizata
2.2.1. Random coil
 Turns
Turns:
• bucle scurte: 1-6 aa (buclele de 1 si 2 aa putin probabil sa existe dpdv steric)
• inguste: distanta dintre atomii de Ca dintr-o bucla de tip turns este < 7 Å
• permit catenei polipeptidice sa isi schimbe brusc directia

Turns Nr. aminoacizi

a-turn 5
b-turn (b-bend sau reverse turn) 4
g-turn 3
d-turn 2
p-turn 6
Hairpin (ac de par) 1-6
Bucla care conecteaza elemente de structura
secundara ce interactioneaza intre ele
!!! b-turn = b-bend = Reverse turn
• Bucla scurta care permite catenei polipeptidice sa isi schimbe brusc directia b-turn
• Leaga adesea secvente succesive cu structura b-antiparalela
• Frecvent intalnit la suprafata proteinelor
• Frecvent intalnit in proteinele globulare
• Aminoacizi formatori de b-turn: G, P
• Contin 4 resturi de aminoacid
• Oxigenul carbonilic al primului rest de aminoacid formeaza o punte de hidrogen cu
hidrogenul iminic al celui de-al patrulea rest de aminoacid
• Exista 2 tipuri mai frecvente de b-turn, care difera prin unghiurile diedrale Φ si Ψ de la
nivelul catenei polipeptidice
- tipul I: cel mai frecvent si contine adesea in pozitia 2 Pro
- tipul II: contine adesea in pozitia 3 Gly
Structura Φ Ψ
Tip I
aa 2 -600 -300
aa3 -900 00
Tip II
aa2 -600 +1200
Proline
aa3 +800 00
 g-turn

• Bucla alcatuita din 3 resturi de aminoacizi

• Puntea de hidrogen se formeaza la nivelul aa 1 si aa 3.
• Rar intalnit in proteine
 Hairpin

• este un tip special de “turn”, alcatuit din 1-6 resturi de aminoacizi

• conecteaza elemente de structura secundara ce interactioneaza intre ele:
Ex.
b-Hairpin = a/b/g/d/p-turns, care conecteaza elemente de tip b-structura pliata antiparal
(poate contine bucle de tip b-turns)

b-Hairpin = a/b/g/d/p-turns care conecteaza b-structura pliata antiparalel

!!! Loop = Ω loop
• Contin aproximativ 6-16 resturi de aminoacizi, a caror lungime totala este mai mica de 10 Å
si fac legatura intre 2 elemente de structura secundara.
• Frecvent intalnite la suprafata moleculei proteice, pentru a participa la interactia dintre
proteine si alte molecule
• La nivelul acestor regiuni se gasesc uneori situsurile de legare a ionilor metalici si centrele
catalitic active ale enzimelor

Loops
Structura tridimensionala a proteinelor
2 Structura secundara a proteinelor
2.1. Elemente cu structura secundara organizata
2.1.1. Helix
2.1.1.1. Helix 3.613 (a-helix)
2.1.1.2. Helix 310
2.1.1.3. Helix 4.416 (helix π)
2.1.2. b-structura pliata
2.1.2.1. Paralel
2.1.2.2. Antiparalel
2.1.3. Bucle
2.1.3.1. Turns
2.1.3.1.1. a-turn
2.1.3.1.2. b-turn (Reverse turn sau b-bend)
2.1.3.1.2.1. b-turn turn tip I
2.1.3.1.2.2. b-turn turn tip II
2.1.3.1.3. g-turn
2.1.3.1.4. d-turn
2.1.3.1.5. p-turn
2.1.3.1.6. Hairpin
2.1.3.2. Loops (Ω loops)
2.2. Elemente cu structura secundara dezorganizata
2.2.1. Random coil
!!! Random coil
• Elemente fara o structura secundara organizata
• Pot fi reprezentate de secvente cu radical R ionizat la pH fiziologic (ex. resturi de aa cu
caracter acid, uneori repetitive)
• Localizate de regula la capetele N- sau C- terminale, dar se pot gasi si in interiorul
lantului polipeptidic
• Au o flexibilitate mare in solutie
• Rol:
• asigura miscarea unor regiuni adiacente
• poate trece, in anumite conditii, de la forma dezorganizata la o forma organizata,
pentru a exercita o anumita functie biologica
• in anumite conditii pot lega o molecula specifica, avand o forma dezorganizata in
absenta ligandului si o forma organizata in prezenta acestuia
Random coil

Random coil
 Seminar

Precizati care sunt diferentele intre structurile secundare de tip:

b-turn, loop si random coil.
!!! Structura tridimensionala a proteinelor
2’ Elemente de SUPERstructura secundara a proteinelor (Motive structurale)
• Combinatii (clustere) de elemente de structura secundara, care apar in structura proteinelor
2’.1. Superstructuri secundare cu a-helix
2’.1.1. Motivul Helix-Loop-Helix (HLH)
2’.1.1.1. bHLH
2’.1.1.2. EF-hand
2’.1.2. Motivul Helix-Turn-Helix (HTH)
2’.1.3. Motivul Helix-Hairpin-Helix (HHH)
2’.1.4. Motivul Zinc finger
2’.1.5. Motivul a-corner
2’.1.6. Motivul Four helical bundle
2’.1.7. Motivul Coiled coil
2’.1.8. Motivul Leucine zipper
2’.2. Superstructuri secundare cu elemente b
2’.2.1. Motivul Hairpin b
2’.2.2. Motivul b-corner
2’.2.3. Motivul b-meander
2’.2.4. Motivul Greek key
2’.2.4. Motivul Jelly roll
2’.2.5. Motivul b-helix
2’.3. Superstructuri secundare mixte
2’.3.1. Motivul b-a-b
2’.3.2. Motivul b-a-b-a-b (Rossmann Fold)
2’.3.2. Motivul TIM barrel
Elemente de superstructura secundara a proteinelor (Motive)

2’.1. Superstructuri secundare cu a-helix

2’.1.1. Motivul Helix-Loop-Helix (HLH)
2’.1.1.1. bHLH
2’.1.1.2. EF-hand
2’.1.2. Motivul Helix-Turn-Helix (HTH)
2’.1.3. Motivul Helix-Hairpin-Helix (HHH)
2’.1.4. Motivul Zinc finger
2’.1.5. Motivul a-corner
2’.1.6. Motivul Four helical bundle
2’.1.7. Motivul Coiled coil
2’.1.8. Motivul Leucine zipper
2’.2. Superstructuri secundare cu elemente b
2’.2.1. Motivul Hairpin b
2’.2.2. Motivul b-corner
2’.2.3. Motivul b-meander
2’.2.4. Motivul Greek key
2’.2.4. Motivul Jelly roll
2’.2.5. Motivul b-helix
2’.3. Superstructuri secundare mixte
2’.3.1. Motivul b-a-b
2’.3.2. Motivul b-a-b-a-b (Rossmann Fold)
2’.3.2. Motivul TIM barrel
 Motivul Helix-Loop-Helix (HLH)
• Doua segmente a-helix sunt conectate printr-un element de tip “loop” de lungime variabila
• In afara de motivul clasic HLH exista 2 variante particulare ale acestui motiv:
C

(a) Motiv HLH intalnit la proteine care leaga ADN

(bHLH) N

• din aceasta categorie face parte familia factorilor de

transcriptie cu motiv Helix-Loop-Helix cu aminoacizi
bazici (basic Helix-Loop-Helix = bHLH)
• un helix are rol de stabilizare a structurii si interactie
cu alt helix
• celalalt helix este de regula format din aminoacizi
bazici (+) si are rol in legarea la ADN (-)
• de regula proteinele cu motiv bHLH se leaga la
regiuni consensus din stuctura ADN numite E-box
• in general, factorii de transcriptie cu motiv bHLH
functioneaza ca dimeri
• Ex: c-myc, Ngn2 etc.
 Motivul Helix-Loop-Helix (HLH)

(b) Motiv HLH intalnit la proteinele care leaga Ca 2+

(EF-Hand)

• Evidentiat pentru prima data in structura

parvalbuminei.
• Acest motiv este numit si EF hand dupa helixurile E
si F din structura parvalbuminei care formeaza un
astfel de motiv.
• Configuratia acestui motiv aminteste de mana
dreapta: Helix E (degetul aratator), Loop (degetul
mijlociu indoit), Helix F (degetul mare).
• Regiunea “loop” contine aminoacizi care
coordineaza ionul de Ca2+
• Ex: parvalbumina, calmodulina, troponina C

Parvalbumina
 Motivul Helix-Turn-Helix (HTH)

• Contine 2 segmente de a-helix unite printr-o bucla de tip “turn”

• Intalnita frecvent la proteine care se leaga la ADN regland expresia genica (ex. l represor
Cro)
• Unul din helixuri are rol in recunoasterea ADN (proteina se leaga in mod specific la ADN)
• Celalalt helix stabilizeaza interactia dintre proteina si ADN

l represor Cro
 Motivul Helix-Hairpin-Helix (HHH)

• Doua segmente a-helix sunt legate de o bucla de tip “hairpin”

• Motiv intalnit la proteine care leaga ADN (Interactiile stabilite cu catena ADN sunt
nespecifice: punti de H formate intre N de pe catena polipeptidica si P din catena
ADN
• Intalnit la unele enzime (ex 5’ exonucleaze)
 Motivul “Zinc finger”

• Alcatuit dintr-un segment de a-helix legat de o regiune “loop” printr-un atom de Zn.
• Atomul de Zn este legat coordinativ cu 2 Cys (din loop) si 2 His (din helix)
• Intra in structura proteinelor care leaga ADN, ARN sau alte proteine
 Motivul a-a corner (a-a)

• Doua a-helixuri aproape perpendiculare unul pe celalalt conectate printr-o bucla scurta
• Intalnit in structura a keratinei
 Motive transmembranare: “Four helical bundle”
• Se gaseste in structura receptorilor de suprafata celulara, a canalelor ionice si a
transportorilor
• 4 a-helixuri conectate in 2 variante:
 Motivul “Coiled coil” (a-helixuri superincolacite)

• 2-3 a-helixuri incolacite unul in jurul celuilalt, formand o structura stabila (superhelix)
• Aceste structuri se formeaza atunci cand aminoacizii cu resturi hidrofobe ai unui helix se
afla pe o parte interactionand cu aminoacizii cu resturi hidrofobe ai celuilalt helix
• Resturile hidrofobe se afla la interiorul structurii
• Ex: a-keratina, miozina, colagenul

Superhelix
 Motivul “Leucine zipper”

• Proteinele cu acest motiv formeaza homodimeri si heterodimeri

• Doua a-helixuri cu urmatoarea structura:
• la un capat cele doua a-helixuri formeaza o structura de tip
“coiled-coil” datorita interactiei dintre Leu care se extind pe
fiecare parte a celor doua helixuri
• la celalalt capat cele doua helixuri sunt despartite pentru a
acomoda intre ele ADN
• Ex: proteine care leaga ADN (AP1), fibrinogen
Elemente de superstructura secundara a proteinelor (Motive)

2’.1. Superstructuri secundare cu a-helix

2’.1.1. Motivul Helix-Loop-Helix (HLH)
2’.1.1.1. bHLH
2’.1.1.2. EF-hand
2’.1.2. Motivul Helix-Turn-Helix (HTH)
2’.1.3. Motivul Helix-Hairpin-Helix (HHH)
2’.1.4. Motivul Zinc finger
2’.1.5. Motivul a-a corner
2’.1.6. Motivul Four helical bundle
2’.1.7. Motivul Coiled coil
2’.1.8. Motivul Leucine zipper
2’.2. Superstructuri secundare cu elemente b
2’.2.1. Motivul Hairpin b
2’.2.2. Motivul b-b corner
2’.2.3. Motivul b-meander
2’.2.4. Motivul Greek key
2’.2.4. Motivul Jelly roll
2’.2.5. Motivul b-helix
2’.3. Superstructuri secundare mixte
2’.3.1. Motivul b-a-b
2’.3.2. Motivul b-a-b-a-b (Rossmann Fold)
2’.3.2. Motivul TIM barrel
 Motivul hairpin b (b-ribbon sau unitate b-b)
• Prezinta doua catene cu structura b, legate printr-o bucla de tip “hairpin” de lungime
variabla (2-5 aa).
• Pot fi:
• Antiparalele - varianta (a)
• Paralele - varianta (b): de dreapta, deasupra planului, atomii din hairpin se rotesc in
sens invers acelor de ceasornic, frecvent intalnita
- varianta (c): de stanga, dedesuptul planului, atomii din hairpin se rotesc in
sensul acelor de ceasornic, rar intalnita
• Varianta (a) este intalnita la inhibitorul natural al tripsinei (proteina mica sintetizata in
pancreas, cu rol de a mentine precursorul tripsinei in stare inactiva; activarea prematura a
acestui precursor determina aparitia pancreatitei; tripsina este o enzima proteolitica care
digera proteinele pancreasului)
 Motivul b-b corner

• Elementele b se rotesc spre dreapta, fiecare in parte, astfel incat b-structura formata
este curbata spre stanga
 Motivul b meander

• Constituit din segmente b-antiparalele (2-mai multe), conectate prin elemente

“hairpin”, astfel incat motivul este comun structurilor b-pliate antiparalel.
• Motiv intalnit in structuri mai complicate numite “b-barrels” si “b-propellers”
 Motive transmembranare: b barrel

• Structuri b-pliate antiparalel rotite sub forma de cilindru

• Ex: in membrana externa a bacteriilor gram negative, porine
 Motivul Greek key
• Constituit din 4 segmente b-antiparalele adiacente, aranjate
ca o unitate repetitiva ce aminteste de vechile ornamente
utilizate in Grecia antica.
• Aranjamentul poate fi descris ca 3 elemente b, conectate intre
ele prin elemente “hairpin”, in timp ce primul si al patrulea
element sunt conectate printr-un element de tip “loop” mai
lung.
• Motiv regasit in structura nucleazei de la Staphylococcus, o
enzima care degradeaza ADN.
Motivul Jelly roll
 Motivul b helix
• Motiv structural format prin asocierea unor elemente b dispuse paralel, sub forma
de helix (de dreapta sau stanga), cu 2 sau 3 fete
• Ex. carbonic anhidraza
Elemente de superstructura secundara a proteinelor (Motive)

2’.1. Superstructuri secundare cu a-helix

2’.1.1. Motivul Helix-Loop-Helix (HLH)
2’.1.1.1. bHLH
2’.1.1.2. EF-hand
2’.1.2. Motivul Helix-Turn-Helix (HTH)
2’.1.3. Motivul Helix-Hairpin-Helix (HHH)
2’.1.4. Motivul Zinc finger
2’.1.5. Motivul a-corner
2’.1.6. Motivul Four helical bundle
2’.1.7. Motivul Coiled coil
2’.1.8. Motivul Leucine zipper
2’.2. Superstructuri secundare cu elemente b
2’.2.1. Motivul Hairpin b
2’.2.2. Motivul b-corner
2’.2.3. Motivul b-meander
2’.2.4. Motivul Greek key
2’.2.4. Motivul Jelly roll
2’.2.5. Motivul b-helix
2’.3. Superstructuri secundare mixte
2’.3.1. Motivul b-a-b
2’.3.2. Motivul b-a-b-a-b (Rossmann Fold)
2’.3.2. Motivul TIM barrel
 Motivul b-a-b
• Constituit din 2 segmente paralele de tip b-strand conectate prin “loops” de un a-helix.
• De regula prima bucla este formata dintr-o secventa de aa conservata dpdv evolutiv.
• Motiv b-a-b:
• De dreapta: a-helix deasupra planului format de cele 2 segmente b-strand
• De stanga: a-helix dedesuptul planului format de cele 2 segmente b-strand
 Motivul b-a-b-a-b (Rossmann fold)

• Motiv 2xβαβ, in care segmentul b din mijloc este impartit de 2 unitati ba

• Leaga nucleotide
 TIM barrel
• 8 a-helixuri care alterneaza cu 8 elemente b paralele

• Prezent in structura enzimei

triozofosfat izomeraza (enzima cu rol
important in glicoliza, ce catalizeaza
conversia gliceraldehid 3 fosfat la
dihidrixiacetonfosfat).
!!! Structura tridimensionala a proteinelor
3 Structura tertiara a proteinelor
Structura tertiara:
Aranjament spatial tridimensional, rezultat in urma interactiilor dintre atomii de pe catena
laterala (radicalii R) a lantului polipeptidic, care determina plierea elementelor de structura
secundara din catena polipeptidica in domenii
Domeniul
• unitatea structurala si functionala a proteinei
• asociat cu o functie specifica
• poate functiona izolat sau in tandem cu alte domenii proteice
• adopta de obicei o conformatie spatiala globulara, compacta, stabila
• se impacheteaza independent
• alcatuit de regula din mai multe elemente de superstructura secundara (motive)
• contine cca 50-200 aminoacizi
• codificat de regula de un exon al unei gene de la EK

Domeniu

Motiv (ex. HLH)

Element de structura secundara (ex. a-helix)

!!!
Structura tertiara a proteinelor

• Proteinele pot avea unul sau mai multe domenii

• Domeniile sunt legate intre ele prin segmente flexibile de tip “loop” sau random
coil

Structura uni-domeniu Structura multi-domeniu

!!! Structura tertiara a proteinelor
• Structura tertiara se formeaza in urma interactiilor dintre gruparile R care
substituie atomii de carbon a din lanturile de aminoacizi ai unei catene
polipeptidice
• Conformatia rezultata are stabilitate maxima (conformatia nativa a proteinelor)
• Intre radicalii R se pot stabili interactii:

a Covalente:
Punti disulfurice
• 2 resturi de Cys de pe aceeasi catena sau de pe catene polipeptidice
diferite aflate fata in fata se oxideaza, conducand la formarea puntilor
disulfurice
• proteinele cu punti disulfurice confera stabilitate si rigiditate moleculara
• proteinele cu punti disulfurice sunt mai rezistente la actiunea enzimelor
proteolitice
• proteinele fara punti disulfurice sunt mai flexibile si isi pot schimba
conformatia ca raspuns la modificarea unui factor din mediu
• HbA – nu are punti disulfurice
• ABS – are 14 punti disulfurice

Cys Cys
-CH2-SH HS-CH2- -CH2-S-S-CH2-
!!! Structura tertiara a proteinelor
b Necovalente

Interactii ionice (cu formare de punti saline)

Se stabilesc intre grupari R ionizate cu sarcina opusa (Lys-Asp, Arg-Glu)
Lys+ Asp-
-(CH2)4-NH3+ . . . -OOC-(CH2)-
Punti de hidrogen
Se stabilesc intre o grupare donor slab acida (D-H) si un atom acceptor (A) care are o
pereche de electroni neparticipnti (Ser-Asn, Ser-Gln, Gln-Cys)
Ser Asn
-(CH2)4-OH . . . O=C-(CH2)-
NH2
Interactii hidrofobe
Se stabilesc intre gruparile R hidrofobe care au tendinta de a se asocia in solutii
apoase (Ala, Val, Leu, Ile). Sunt orientate spre interiorul structurii.
Ala Ala
-CH3 CH3-
Interactii van der Waals
Intre aminoacizi alifatici (Ala, Val)
Interactii cu schimb de electroni π (Phe-Phe)
!!!
Structura tertiara a proteinelor
• Adesea domeniile sunt asociate cu diverse functii

• Ex. Receptorii hormonilor lipofili prezinta 4 domenii cu functie clara in cadrul

mecanismului lor de actiune:
• domeniu reglator
• domeniu de legare la ADN
• domeniu de recunoastere a unei tinte nucleare
• domeniu de recunoastere a hormonului lipofil
N Domeniu Domeniu de Domeniu Domeniu de recunoastere C
reglator legare la ADN targeting nuclear a hormonului lipofil

• La interfata intre domenii se pot afla:

• centrele catalitic active ale enzimelor
• situsurile de legare a unor molecule mici (ex. NAD+)

• Dpdv al conformatiei spatiale proteinele pot fi:

• globulare

• fibrilare
Structura tertiara a proteinelor
Exemple de domenii proteice:
HOX
SH2
SH3
PH
TH
DH
GAP
EF
bZIP
LIM
PTB
PDZ
ZnF
RAB
ANK
DEP
UBA
RING
...
!!! Structura tridimensionala a proteinelor
Proteine monomerice:
O catena polipeptidica
4 Structura cuaternara
Hemoglobina:
• 4 subunitati globulare proteice
(globina) cuplate cu cate o grupare
prostetica (hem).
• Globina este constituita din:
2 lanturi polipeptidice a si 2 b
Proteine multimerice:
Mai multe catene polipeptidice
identice sau diferite
• Reprezinta modul in care mai multe catene
polipeptidice identice sau diferite (subunitati), se
asambleaza prin interactii necovalente pentru a
forma un edificiu supermolecular cu functie
biologica
• Fiecare catena polipeptidica (subunitate) are o
conformatie proprie
• Pentru exercitatea functiei biologice subunitatile
pot actiona:
• independent
• cooperativ
• Monomerul (o subunitate) nu este functional
• Nu este tipica tuturor proteinelor
!!! Structura cuaternara a proteinelor
Avantaje:

• Flexibilitate mai mare

• Structura cuaternara a aparut mai tarziu in evolutie, pentru a raspunde functional la
modificarile conditiilor de mediu.

• Economie de material genetic (1 aa – 1 codon = 3 nucleotide):

• Homotetramer cu structura cuaternara avand 4 subunitati identice T de 100 aa:

T T T este codificat de o gena t formata din 300 nt (100 aa x 3 nt)
• Monomer fara structura cuaternara, cu o singura catena polipeptidica, avand 400
aa (100 aa x 4): necesita un material genetic format din1200 nt (400 aa x 3 nt)
T T

• Heterotetramer cu structura cuaternara avand 2 subunitati A (150 aa) si 2

B subunitati B (50 aa); A este codificat de gena a formata din 450 nt (150 aa x 3 nt) si
A
B este codificat de gena b formata din 150 nt (50 aa x 3 nt). Total: 600 nt.
• Monomer fara structura cuaternara, cu o singura catena polipeptidica, avand 400
B A aa (150 aa x 2) + (50 aa x 2): necesita un material genetic format din 1200 nt (400
aa x 3 nt)

• Adaptare contra mutatiilor

• Structura cuaternara necesita mai putin material genetic si implicit probabilitatea ca
materialul genetic sa sufere mutatii este mai redusa.
 Structura cuaternara a proteinelor
Monomer: o subunitate
Oligomer: 2-cateva subuntati
Multimer: mai multe subunitati
Protomer: unitate repetitiva in proteine multimerice (alcatuita dintr-o subunitate sau un
grup de subunitati)
Ex. Hemoglobina este un heterotetramer sau un dimer format din protomeri ab
Simetria subunitatilor si tipurile de interactii dintre ele
• Un singur tip de interactie intre subunitatile adiacente
simetrie liniara simetrie helicala
Virusul
mozaicului
tutunului

• Mai multe tipuri de interactii intre subunitatile adiacente

simetrie ciclica (rotationala)
• molecule plate molecule poliedrice
 Seminar

Un homotrimer cu structura cuaternara are 60 aa.

De cate nucleotide este codificat acest homotrimer?

Daca homotrimerul ar fi fost monomer fara structura cuaternara, din cati

aminoacizi ar fi fost alcatuit si cate nucleotide ar fi fost necesare pentru
codificarea acestuia?
Niveluri de organizare ale proteinelor
 Simplitate  Complexitate Proteica

Resturi de aminoacizi

Elemente de structura secundara

COMPLEXITATE

SIMPLITATE
Motive structurale

Structura proteica

Complexe
- proteina-proteina
- proteina-ADN
- proteina-ARN
 Niveluri de organizare ale proteinelor

Familie de proteine: proteine care prezinta similaritate mare de secventa primara

si/sau de structura (motive, domenii) si functie.

Superfamilie de proteine: proteine care au similaritate mica de secventa primara,

dar au similaritate ridicata de structura (motive, domenii) si functie.
!!! Sinteza peptidelor si proteinelor

Reactie de (poli)condensare a aminoacizilor

In vitro, reactia de formare a

peptidelor sau proteinelor nu este
favorabila dpdv termodinamic
deoarece gruparea COOH trebuie
activata pentru a elibera mai usor
radicalul OH.
Legatura peptidica
Dipeptida (Peptide, Proteine)

In vivo, gruparea COOH este activata prin legarea la molecula de ARN de transfer
1 (ARNt) in timpul procesului de translatie.

2 In vitro, gruparea COOH este activata prin legarea la diferiti reactivi in timpul
procesului de sinteza chimica a peptidelor.
!!! Sinteza peptidelor si proteinelor

Biosinteza proteinelor (Translatia)

U U U U
Dogma centrala in
Biochimie si Biologia Moleculara:

Transcriptie Translatie
ADN ARNm PROTEINE

• Fiecare proteina este codificata de o gena

specifica.
• ADN contine informatia genetica necesara
pentru a sintetiza proteine in celule.
• In urma procesului de transcriptie, ARNm
copiaza informatia genetica continuta in
ADN.
• Ulterior, ARNm este translatat in proteine
cu ajutorul ribozomilor. (Proteina)

Conformatie specifica

P
Modificari post-translationale
Proteine – Proprietati fizico-chimice

1 Masa moleculara

2 Caracterul acido-bazic

3 Solubilitatea

4 Denaturarea si renaturarea
!!!
Proteine – Proprietati fizico-chimice

1 Masa moleculara

• Este exacta, determinata genetic

• Variaza intre aprox. 104 – 106 Dalton (Da)

• 1 Da = 1 unitate atomica de masa (u) ~ 1.67 x 10-27 kg

• Ex. 6 kD = 6000 D = 6000 x 1.67 x 10-27 kg

• Metode de determinare exacta a masei moleculare a unui proteine:

• Spectrometrie de masa
• Degradare Edman
 Proteine – Proprietati fizico-chimice
2 Caracterul acido-bazic
• Proteinele sunt molecule amfoterice, ele putand avea o incarcare pozitiva, negativa, sau
nula, in functie de pH-ul mediului in care se afla.
• La valori de pH mici (concentratii mari de H+), gruparile acidului carboxilic au tendinta sa fie
neincarcate electric (COOH), iar gruparile NH2 sa fie total incarcate electric (NH3+), dand
proteinei o incarcare neta pozitiva. Proteina va migra in camp electric catre polul (-)
• La valori de pH mari (concentratii mici de H+), gruparile carboxil sunt incarcate negativ
(COO-), iar gruparile bazice tind sa fie neincarcate (NH2), conferind proteinei o incarcare
totala negativa. Proteina va migra in camp electric catre polul (+).
• La pI proteina nu are incarcare electrica (exista o balanta intre gruparile negative si pozitive)
si de aceea nu migreaza in camp electric.
• Fiecare proteina este caracterizata printr-un pI propriu.
 Proteine – Proprietati fizico-chimice
3 Solubilitatea

• Efectul pH-ului asupra solubilitatii proteinelor

• La punctul izoelectric (pI) solubilitatea unei proteine este minima, deoarece
repulsiile electrostatice dintre moleculele de solut (proteina) sunt minime.
• La pH mai mici sau mai mari fata de valoarea pI, solubilitatea proteinei creste,
deoarece repulsiile electrostatice dintre ioni sunt mai mari.
• Efectul sarurilor asupra solubilitatii proteinelor:
Creste concentratia de sare

Salting-out Scade solubilitatea si PRECIPITA proteina

Punct de solubilitate maxima a proteinei

Salting-in Creste solubilitatea si STABILITATEA proteinei

!!! Proteine – Proprietati fizico-chimice

4 Denaturarea si renaturarea

Denaturarea • alterarea conformatiei proteinei (structura secundara, tertiara,

cuaternara) datorita unor factori fizici sau chimici, care conduce la
deplierea catenei polipeptidice si adoptarea unei structuri random coil.
• tratarea unei proteine in conditii stringente (ex. HCl 6M, 1100C, 24h)
determina si alterarea structurii ei primare (proteina se scindeaza in
aminoacizii componenti).

Proteina • isi pierde conformatia nativa

denaturata • isi pierde functia biochimica specifica
• isi modifica proprietatile fizice specifice: vascozitatea, absorbanta in UV,
rotatia optica.
!!! Denaturarea proteinelor
Factori care determina denaturarea proteinelor
Factor denaturant Efecte care produc denaturarea proteinelor prin distrugerea legaturilor
necovalente (legaturi de H, saline, hidrofobe, v. d. Waals)
Incalzirea peste 500C Ruperea urmatoarelor tipuri de legaturi din proteina: hidrofobe, de
hidrogen si van der Waals
Variatii mari de pH fata de cel fiziologic Modificari la nivelul legaturilor ionice realizate de aa de pe catena laterala

Detergentii (Dodecil sulfat de sodiu – SDS) Ruperea interactiilor hidrofobe din proteina

Substante organice miscibile cu apa Deshidrateaza proteina

Unele saruri (Guanidina hidroclorica – GuCl Distrug interactiile hidrofobe din proteina
5-10M, GuSCN, KSCN, LiBr)
Uree 5-10M Interactioneaza cu resturile de aa polari si catena polipeptidica,
stabilizand conformatii non-native in proteina

Factor denaturant Efecte care produc denaturarea proteinelor prin distrugerea legaturilor
covalente (puntile disulfurice)

Beta-mercaptoetanol (bME) Rup puntile disulfurice inter- si intracatenare din proteine, conform
ecuatiei de mai jos
Ditiotreitol (DTT) Rup puntile disulfurice inter- si intracatenare din proteine, conform
ecuatiei de mai jos

Catena A-S-S-Catena B + bME (DTT)  Catena A-SH + Catena B-SH

 Denaturarea proteinelor
Denaturare prin incalzire la peste 500C:
vezi explicatie fenomen si animatie la:
https://highered.mheducation.com/sites
/9834092339/student_view0/chapter3/p
rotein_denaturation.html
!!! Denaturarea proteinelor
Agent caotrop - compus chimic care denatureaza proteina
• Ureea la concentratii molare ridicate (5-10M)
Uree
• Saruri:
Unele saruri au efect de stabilizare a proteinelor, altele au efect de denaturare a proteinelor.

Efectul ionilor asupra stabilitatii proteinelor – Seriile Hofmeister

Anioni SO42- > H2PO4- > CH3COO- > Cl- > Br- > I- > ClO4- > SCN-

efect de stabilizare efect de denaturare

Cationi NH4+ > Cs+ > K+ > Na+ > Li+ > Mg2+ > Ca2+ > Ba2+
efect de stabilizare efect de denaturare

• Ex. Sarurile de guanidina, la concentratii molare ridicate (5-10M)

In functie de anionul cu care este asociat, efectul cationului de Guanidina este diferit:
• Agent denaturant (caotrop) al catenelor polipeptidice:
• guanidina hidroclorica (GuCl)
• guanidin tiocianat (GuSCN)
• Agent stabilizator al catenelor polipeptidice: Guanidina
• guanidin sulfat (Gu2SO4)
!!! Denaturarea proteinelor
Reducerea si denaturarea ribonucleazei
Exemple de protocol de denaturare a unei proteine: C. Anfinsen, 1956
1. Proteina + uree 8M + bME
2. Proteina + SDS + bME (DTT) + incalzire la 950C

Denaturarea proteinelor este uneori un proces

reversibil.
Renaturarea proteinelor – replierea catenelor
polipeptidice intr-o forma similara cu cea nativa sau in
forma nativa, care se soldeaza cu recapatarea functiei
biologice a proteinei respective.
Reducerea si denaturarea ribonucleazei
C. Anfinsen, 1956
1. Ribonucleaza nativa + uree 8M + bME 
Ribonucleaza denaturata (structura neorganizata de
tip random coil, cu punti disulfurice reduse la
grupari tiol SH si care nu mai prezinta activitate
enzimatica)
2. Ribonucleaza denaturata redusa este dializata
pentru indepartarea ureei si bME  Ribonucleaza
renaturata (cu punti disulfurice corect formate,
pliata in forma nativa, enzima activa dpdv catalitic)
 Precipitarea proteinelor

Precipitarea 1. Prin denaturarea proteinelor:

proteinelor acetona, alcooli, acid tricloracetic, detergenti (SDS), uree, guanidina
hidroclorica, alte saruri din seria Hofmeister cu efect denaturant etc.
Aplicatii:
Experimente care necesita deplierea proteinei (electroforeza SDS-PAGE)
Concentrarea proteinei si plasarea acesteia intr-o alta solutie tampon
(proteina aflata intr-un volum mare de solutie tampon este incubata cu un
agent denaturant care o precipita, iar ulterior precipitatul este
resolubilizat intr-un volum mai mic de solutie tampon de interes)

2. Fara a denatura proteinele:

unele saruri (sulfat de amoniu), polietilen glicol
Aplicatii:
Separarea proteinelor unele de altele dintr-un amestec
!!! Proteine – Rol

1 Cataliza enzimatica
• Majoritatea reactiilor chimice din sistemele biologice sunt catalizate de enzime,
care cresc viteza acestor reactii.
• Enzimele sunt proteine!
2 Transport
• Proteine care transporta ioni, molecule mici, alti compusi: transferina (transporta
Fe), hemoglobina (transporta O2), mioglobina (transporta O2), albuminele serice
(transporta acizii grasi)
• Proteine transmembranare care transporta ioni, glucoza, aminoacizi, etc.

3 Rezerva
• Proteine care stocheaza diferiti ioni (feritina stocheaza Fe)
• Proteine care constituie rezerve de aminoacizi pentru organism si au rol nutritiv:
ovalbumina (ou), lactalbumina si cazeina (lapte), gliadina (grau), zeina (porumb)

4 Mobilitate
• Proteine care confera celulelor si organelor capacitatea de a se contracta, misca
sau de a-si modifica forma: actina si miozina (contractia musculara), dineina
(miscarea cililor si flagelilor la nevertebrate)
!!! Proteine – Rol

5 Structural
• proteine ce intra in structura membranelor biologice, a tesuturilor si organelor:
proteine membranare (membrane biologice), colagenul (cartilaje, tendoane,
piele, oase), elastina (ligamente), keratina (derma, par, pene), fibroina (matasea
produsa de Bombix mori), sclerotina (exoscheletul insectelor).

6 Aparare
• proteine implicate in diferite procese fiziologice de protectie si aparare a
organismului fata de anumiti factori externi: trombina si fibrinogenul (procesul
coagularii sanguine), imunoglobulinele sau anticorpii (proteine capabile sa
formeze complecsi anticorp-antigen cu proteinele straine organismului)

7 Reglare
• Hormonii (care regleaza activitatea celulelor tinta), factorii de transcriptie
(proteine care leaga ADN, regland expresia genica)
 Proteine – Clasificare – Elemente componente
Proteine
• contin doar a-helix
• contin doar b-structura
• contin atat a-helix, cat si b-structura
• contin structuri organizate (de tip a-helix, b-structura, sau mixte), care alterneaza cu
structuri neorganizate (random coil)

Random coil

Random coil
 Proteine – Clasificare – Elemente componente
Proteine
• cu o catena polipeptidica
• cu mai multe catene polipeptidice

Proteina Nr catenelor polipeptidice

Albumina serica 1
Insulina 2
Hemoglobina 4
Glutamat dehidrogenaza 40
Proteina virusului mozaicului tutunului 2130

Proteine
• monomerice, ex. albumina serica
• multimerice (cu mai multe subunitati, au structura cuaternara), ex. hemoglobina,
proteina virusului mozaicului tutunului etc.
• constituite din subunitati de acelasi tip (homodimerice, homotrimerice,
homotetrmerice etc.)
• constituite din subunitati diferite (heterodimerice, heterotrimerice,
heterotetramerice, etc.)
!!! Proteine – Clasificare – Parteneri de interactie
Proteinele pot interactiona cu alte molecule formand complexe:
• ioni metalici (ex: Fe2+, Ca2+, Zn2+)
• molecule mici (ex. NAD+)
• acizi nucleici (ADN - deoxiribonucleoproteine, ARN - ribonucleoproteine)
• alte proteine:
• de acelasi tip (homodimeri, homotrimeri, homotetrameri, etc.)
• de tipuri diferite (heterodimeri, heterotrimeri, heterotetrameri, etc.)

Feritina Histone H2A/H2B/H3/H4 Subunitatea 50S ribozomala

!!! Proteine – Clasificare – Parteneri de interactie
• O molecula (ion metalic, molecula mica, alta proteina) care se leaga revesibil de o
proteina se numeste ligand

• Ligandul se leaga la proteina intr-un loc numit situs de legare, care este
complementar dpdv al marimii, formei, incarcarii electrice, caracterului hidrofob sau
hidrofil cu ligandul

• Interactia proteina-ligand e specifica

• O proteina poate avea situsuri de legare separate pentru diferiti liganzi

• Uneori o proteina trebuie sa-si modifice conformatia pentru a putea lega un ligand

• Intr-o proteina cu mai multe subunitati, o modificare conformationala intr-o

subunitate afecteaza si conformatia celorlalte subunitati.

• Caz particular al proteinelor : enzimele

• Molecula care interactioneaza specific cu o enzima se numeste substrat (nu ligand)
• Substratul se leaga la enzima intr-un loc numit centru catalitic activ (nu situs de
legare)
 Proteine – Clasificare - Constitutie

Constitutiv: Proteine simple, Proteine conjugate

1 Proteine simple (Holoproteine)

a Albumine: solubile in apa si in solutii saline (albumina din serul sangvin, din ou)

b Globuline: putin solubile in apa, solubile in solutii saline (globuline serice, din seminte)

Prolamine: solubile in alcool 70-80% si insolubile in apa sau etanol absolut (gliadina
c
din grau, zeina din porumb)

Gluteline: solubile in solutii diluate de acizi sau baze, insolubile in solventi neutri,
d
(glutelina din grau)

e Scleroproteine: insolubile in solventi aposi (colagen, elastina, keratina)

 Proteine – Clasificare - Constitutie
Constitutiv: Proteine simple, Proteine conjugate

2 Proteine conjugate (Heteroproteine) :

• o parte proteica (apoproteina)
• o grupare neproteica (prostetica), permanent atasata de proteina, care
contribuie la functionarea acesteia
Nucleoproteine: proteine bazice (histone si protamine) combinate cu acizi nucleici
a
(se gasesc in nucleu, mitocondrii, microsomi)

Mucoproteine: proteine combinate cu cantitati mari de glucide si aminoglucide

b
(gonadotropine, mucine)

Glicoproteine: proteine combinate cu cantitati mici de glucide si

c
aminoglucide(globuline serice)
Lipoproteine: proteine combinate cu lecitina, colesterol, triacilgliceroli si alte lipide
d
(se gasesc in creier, tesutul nervos, componente structurale ale celulelor)

e Cromoproteine: proteine care contin cromofori (mioglobina, hemoglobina)

Metaloproteine: proteine care contin metale (Cu: ceruloplasmina, Fe: feritina, un

f
numar de enzime)
Fosfoproteine: proteine care contin resturi ale acidului fosforic ce esterifica resturi de
g
serina si treonina (cazeina din lapte, unele enzime)
 Proteine – Clasificare - Functional
Rol: structural, dinamic

1 Proteine cu rol structural

O serie de proteine (colagenul, elastina, keratinele) formeaza matricea sistemului osos si
reprezinta componentele majore ale tesuturilor conjunctive, conferind structura si forma
organismului uman.

2 Proteine cu rol dinamic

a Enzimele: catalizatorii tuturor reactiilor care au loc intr-un organism viu.

b Proteine cu functie de transport:

- Hemoglobina: transporta oxigenul in sange
- Mioglobina: transporta oxigenul in muschi
- Transferina: transporta Fe in sange
- Proteine care transporta hormoni de la situsurile lor de sinteza spre cele de
actiune, prin sange
- Proteine care transporta medicamente si compusi toxici prin sange
 Proteine – Clasificare - Functional

c Proteine cu functie de aparare:

- Imunoglobulina si interferonul actioneaza asupra infectiilor bacteriene si virale
- Fibrina impiedica pierderile de sange din sistemul vascular

d Hormoni:
- Insulina
- Somatotropina
- Hormonul luteinizant

e Proteine cu rol in mecanismul contractiei musculare:

- Actina
- Miozina

f Proteine cu rol in controlul si reglarea transcriptiei si translatiei genelor:

- Histone
- Proteine represor asociate cu ADN ce controleaza expresia genica
- Proteine ribozomale
- Factori de transcriptie si translatie

g Receptori membranari:
- Proteine care transmit semnalele extracelulare in interiorul celulei, reglandu-i
activitatea fiziologica
 Proteine - Clasificare - Forma

1. Fibrilare
• alcatuite din molecule foarte lungi
• ex. proteine cu rol structural, de protectie, de sustinere si motilitate
1.1. Keratina
1.1.1. a-Keratina
1.1.2. b-Keratina
1.2. Colagen
1.3. Elastina

2. Globulare
• alcatuite din molecule sferice, compacte
• ex. enzime, proteine transportoare, receptori
2.1. Mioglobina
2.2. Hemoglobina
 Nicolae Paulescu
Insulina

• https://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Paulescu

• 1921: Descopera un hormon antidiabetic eliberat de pancreas, numit ulterior

insulina.
 Vintila Ciocalteu
Reactivul Folin-Ciocalteu

• https://en.wikipedia.org/wiki/Vintil%C4%83_Cioc%C3%A2lteu

• Alaturi de Otto Folin, Vintila Ciocalteu descopera reactivul care le poarta

numele, ce sta la baza metodei Lowry (Lowry, 1940), una dintre cele mai
utilizate metode de determinare a concentratiei proteice si una dintre cele mai
citate publicatii din literatura stiintifica.

Reactiv Folin-Ciocalteu Metoda Lowry

 George Palade
Ribozom

• https://en.wikipedia.org/wiki/George_Emil_Palade

• 1955: Vizualizeaza pentru prima data la microscopul electronic ribozomii, la nivelul

carora se sintetizeaza proteinele
• 1974: Premiul Nobel pentru Medicina si Fiziologie, impreuna cu Albert Claude si
Christian de Duve pentru inovatii in microscopia electronica si fractionare celulara,
punand astfel bazele Biologiei Celulare moderne