LIPIDELE A.GENERALITATI; B.METABOLISMUL DIGESTIV; C.METABOLISMUL INTERMEDIAR.

A.GENERALITATI Lipidele sau grasimile sunt substante organice cu structura chimica diferita;sutn solubile in solvent organic (eter, chloroform) si insolubile in apa. Din grupa lipidelor fac parte: GLICERIDE; GLICEROFOSFATIDE=FOSFOLIPIDE; SFINGOLIPIDE; STERIDE; CAROTENOIDE.

In structura molecule de lipide intra cu exceptia carotenoidelor, acizii grasi si unii alcooli. In organism, lipidele, dupa functia lor se impart in: LIPIDE DE CONSTITUTIE-lipide ce au o structura complexa si compozitie caracteristica pentru fiecare tesut;

LIPIDE DE REZERVA=DE DEPOZIT lipide ce se gasesc depozitate in tesutul adipos si au o compozitie variabila;

Grasimile de rezerva se consuma cand au loc cheltuieli de energie mari ale organismului ( furnizeaza aproximativ 9 calorii pentru fiecare gram).Au un important rol energetic, pe cand lipidele din prima categorie au rol plastic. Grasimile de rezerva formeaza un strat subcutanat ce are rol termoizolant si Protector impotriva traumatismelor. Constituente ale materiei vii, lipidele au dubla origine in organism: EXOGENA=ALIMENTARA; ENDOGENA=SINTETIZATE IN ORGANISM

1.LIPIDELE DE ORIGINE EXOGENA Intr-o alimentatie obisnuita in alimentele consumate ( de origine animala sau vegetala) se gasesc lipide in cantitati variabile.Cantitatea de lipide in ratia zilnica este variabila. In media sunt suficiente 60 grame lipide pe zi care produc 540 kcal.Cantitatea necesara de lipide este mult marita la eforturi fizice si in conditii de temperatura scazuta. 2.LIPIDELE DE NATURA ENDOGENA In afara de lipidele provenite din alimentative, in organism se pot sintetiza lipide din glucide si protide.

B.METABOLISMUL DIGESTIV 1.DIGESTIA a.GLICERIDELE Introduse in tubul digestive, gliceridele alimentare trec fara a fi modificate pana in duoden. Desi in stomac se gaseste o enzima lipolipidica-LIPAZA GASTRICA, aceasta are o actiune neglijabila.

Gliceridele din chimul gastric ajunse la nivelul duodenului sufera in primul rand un process de emulsionare in prezenta sarurilor biliare, substante cu proprietati tensioactive (=poate modifica tensiunea superficiala a unui lichid). Grasimea transformata in fragmente extrem de mici prezinta o suprafata foarte mult marita, si, astfel lipaza din sucul pancreatic poate actiona si hidroliza gliceridele in acizi grasi si glicerol. Digestia gliceridelor de produce treptat si se formeaza produsi intermediary ca de exemplu: trigliceridele emulsionate pierd pe rand acizii grasi se se transforma succesiv in digliceride si acid gras, monogliceride si acid gras si in final glicerol si acid gras. Observatii: In acest proces nu se produce intregii cantitati de grasimi emulsionate, o parte raman nehidrolizate , iar o parte raman partial hidrolizate ( digliceride si monogliceride).

b.GLICEROFOSFATIDELE O parte din glicerofosfatide sunt scindate de fosfolipazele sucului pancreatic si rezulta acizi grasi si restul moleculei. Steridele sunt hidrolizate de colesterolesteraza produsa de pancreas si rezulta cholesterol liber si acid gras. Actiunea enzimei este reversibila si steridele se resintetizeaza in prezenta numerosilor acizi grasi liberi din intestine. c.SFINGOLIPIDELE Digestia sfingolipidelor nu este precizata inca. d.ROLUL ACIZILOR BILIARI IN DIGESTIA LIPIDELOR In lipsa acizilor biliari , digestia si absorbitia lipidelor nu au loc si acestea sunt eliminate ca atare prin materiile fecal.Actiunea acizilor biliari asupra lipidelor intestinale este multipla si anume: Actiune emulsionata;

 Actiune de solubilizare a acizilor grasi sau actiune hidrotropa.Acizii grasi biliari se unesc cu acizii grasi care sunt insolubili si formeaza produsi hidrosolubili usor absorbabili; Actiune de activare a lipazei pancreatice; Actiune de solubilizare a colesterolului liber; Actiune care face posibila absorbtia vitaminelor liposolubile. 2.ABSORBTIA Absorbitia lipidelor se produce la nivelul vilozitatilor intestinale. a.GLICERIDELE Absorbtia glicerilor hidrolizate se reduce la absorbtia glicerolului si a acizilor grasi. Glicerolul, fiind hidrosolubil, strabate cu usurinta mucoasa intestinala. De aici o parte patrunde in circulatia porta iar alta parte serveste la sinteza lipidelor, combinandu-se chiar la nivelul mucoasei intestinale cu acizii grasi. Acizii grasi sunt absorbiti, probabil sub forma de acizi colenici ( combinatia a acizilor grasi cu acizii biliari), care sunt substante hidrosolubile.Acizii colenici absorbiti se descompun in acizi grasi si acizi biliari.O parte din acizii grasi se combina la nivelul celulelor mucoasei intestinale cu glicerolul, resintetizand gliceridele, iar alta parte ramane libera. Acizii biliari eliberati din combinatia cu acizii grasi trec in vena porta si ajung in ficat de unde sunt eliminati din nou in duoden prin bila.Gliceridele nehidrolizate fiind emulsionate ( cele cu punct de topire scazut) sunt absorbite ca atare si trec in vasele limfatice intestinale. b.GLICEROFOSFATIDELE O parte din glicerofosfatide este absorbita scindat, iar o parte este absorbita ca atare, fara a fi acestea transformate. c.STERIDELE Se pot absorbi ca atare=COLESTEROL ESTERIFICAT sau hidrolizate.Colesterolul liber este solubilizat de catre acizii biliari si absorbit, iar

acizii grasi urmeaza a fi absorbiti.O parte din colesterolul liber este redus de flora intestinala si rezulta COPROSTEROLUL, care se elimina prin materiile fecale. d. SFINGOLIPIDELE -sunt absorbite ca atare sau scindate e.CAROTENOIDELE -Se absorb ca atare, iar in celulele epiteliale ale mucoasei intestinale se pot transforma in vitamina A. f.VITAMINELE LIPOSOLUBILE -Sunt absorbite in prezenta acizilor biliari. 3.TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA Lipidele sunt absorbite sub forma der emulsie fina sau acizi grasi, glicerolul, cholesterol, fosfolipide, vitamine liposolubile.O parte din acizii grasi se recombine cu glicerolul sub forma de gliceride. Dupa absorbitie lipidele urmaza doua cai.Circa 90% din grasimile ingerate trec in vasele limfatice intestinale =grasimi emulsionate.Indiferent de calea urmata dupa absorbtie grasimile absorbite ca atare sau scindate in acizi grasi, cholesterol etc., ajung in cele din urma in ficat unde o parte este metabolizata iar o parte trece mai departe spre tesuturi unde este metabolizata sau depozitata.

C.METABOLISMUL INTERMEDIAR 1.OXIDAREA ACIZILOR GRASI Gliceridele depozitate in ficat si in tesutul adipos sunt mobilizate si transportate la cellule care le metabolizeaza si unde sunt oxidate pana la CO2 SI H2O, cu degajare de energie. Intr-o prima etapa a catabolismului gliceridelor, acestea sunt hidrolizate de lipaza in acid gras si glicerol.Lipidele se gasesc in toate tesuturile si cu precadere in ficat.Produsele rezultate din scindarea gliceridelor urmeaza cai diferite de catabolizare.

2.FORMAREA CORPILOR CETONICI Sub aceasta denumire de corpi cetonice se intelege ACIDUL ACETIL ACETIC, ce se formeaza in ficat. a.ACIDUL ACETIL-ACETIC La adultul sanatos se produc la nivelul ficatului in 24 ore, circa 200 mg corpi cetonici.Acestia trec in circulatie si sunt metabolizati in organism la nivelul tesuturilor si in mod special la muschi. b.ACIDOZA Acidul acetil-acetic se degradeaza rapid in muschi deoarece corpii cetonici sunt toxici pentru organism si daca depasesc o anumita cantitate se produce acidoza.Oxidarea rapida de catre tesuturi a intregii cantitati de corpi cetonici ce se formeaza in ficat necesita o functionare normala a metabolismului glucidic. c.CETOZA Starea de cetoza apare in diabetul zaharat cand glucoza nu mai poate fi metabolizata si, prin urmare nu se mai produce oxidarea corpilor cetonici. In dibetul zaharat prin lipsa de metabolizare a glucozei organismul va metabolize intr un rimtm accelerat lipidele de rezerva pentru a furniza energia necesara. Alta cauza a maririi cantitatii de corpi cetonici in sange este alimentatia excesiva cu lipide.