LIPIDELE

Au ca si componente de baza acizii grasi:

cu numar par de atomi de carbon (4-28)
sunt saturati si nesaturati, monocarboxilici
Sunt insolubile in apa si solubile in solventi
organici (cloroform, benzen)
Au densitate mai mica decat apa

Acizi grasi saturati

butiric C-4
caproic C-6
caprilic C-8
caprinic C-10
lauric C-12
miristic C-14
palmitic C-16*
stearic C-18*
arahidonic C-20

Ac grasi mono/polinesaturati
Acizi grasi mononesaturati: acidul palmitoleic,
acidul oleic (omega 9)
Ac grasi polinesaturati:
linoleic C18 doua duble legaturi (omega 6)
linolenic C 18 trei duble legaturi (omega 3 )
arahidonic C18 patru duble legaturi (omega 6)
Sunt ac grasi esentiali (nu se sintetizeaza in
organism)
omega -indica pozitia primei = legaturi din
catena ac gras fata de gruparea metil din catena

Clasificare lipide
Lipide simple din esterificarea ac grasi cu alcooli:
gliceride din ac grasi si glicerol

Steride din ac grasi si steroli

Ceride din ac grasi si alcooli superiori

Lipide complexe
in afara de ac grasi si alcooli contin: - ac
fosforic, aminoacizi, glucide)
fosfatide: lecitine, cefaline, serinfosfatide,
inozitol-fosfatide
sfingolipide: sfingomieline, cerebrozide,
gangliozide

rol in nutritie

furnizoare de energie, ard complet pana la

bioxid de carbon si apa
1g lipide produce 9,3 calorii.
Rol plastic secundar- fosfolipide in structura
membranelor si organitelor celulare.
Favorizeaza utilizarea digestiva a vitaminelor
liposolubile.
Stimuleaza contractia cailor biliare
Dau senzatia de satietate
Sursa de acizi grasi polinesaturati esentiali.

Rolul acizilor grasi

structura membranelor celulare, rol in imunitate
stimuleaza reactiile de oxido-reducere si enzime
(citocromoxidaza)
participa la sinteza eicosanoizi( prostaglandine, tromboxan
A2, prostaciclina (modulatori ai tonusului muscular,
vascular si agregare trombocitara, raspuns imun..)
Rolul trigliceride:

sursa de energie(pt muschi in rep sau contractii usoare)

stocarea de energie in adipocite, care isi pot mari greutatea
de 50 ori
izoleaza si protejeaza corpul prin t subcutanat si grasimea
periviscerala
Transporta vit liposolubile in intestin si fav absorbtia

Necesar lipide
0,8-1g/kg

corp la sedentari ;
1,5-2 g/kg corp in activitati cu consum mare de
energie(jumatate sa fie uleiuri)
20-35% din valoarea calorica a dietei (20% la
sedentari, maternitate, varstnici, dislipidemii..)
Consum insuficient scade ritmul de crestere,
dermatoze exudative, fragilitate capilara
Consum in exces: steatoza hepatica, obezitate,
dislipidemii, boli cardiace

OBEZITATEA
Cresterea in greutatecu peste 20% din greutatea ideala
Se exprima prin valoarea Indicelui de masa corporala
(Body Mass Index BMI)
Tratament:
terapie prin dieta
exercitii fizice
terapie comportamentala: modificarea regimului de
viata
terapie medicamentoasa
tratament chirurgical

Greutatea ideala
formula MLI-Metropolitan Life Insurance
= 50+0,75(I-150)+(V-20)/4
pt. sexul feminin x0,9
Limite normale +/- 10%
BMI= G(in Kg)/I2 (in m)
BMI<18,5 subponderali
BMI 18,5-25 normoponderali
BMI 25,1-30 supraponderali
BMI - >30 - obezi

Raport Talie/Sold in cm
Limite normale :
sex feminin = 0,65 -0,85
sex masculin= 0,85-0,95
Risc crescut atunci cand raportul T/S
devine supraunitar.

Cresterea tesutului adipos

Primele celule adipoase apar in saptamana
15 intrauterin si nr creste rapid pana in
saptamana 23, apoi ritmul de crestere scade.
In primii 2 ani tesutul adipos creste prin
numarul adipocitelor,
apoi pana la pubertate prin dimensiune.

COLESTEROLUL
60% se sintetizeaza in ficat si 40% din alimente
Circula in sange legat de o proteina cu densitate
ridicata sau scazuta (lipoproteina):
cu densitate scazuta LDL (low density
lipoproteins) contine in cea mai mare parte
grasimi si putine proteine,( colesterolul rau).
Lipoproteina cu densitate mare HDL( heigh
density lipoproteins)

Colesterolul
In cantit mare in: ficat,maduva, creier
are rol in :
Facilitarea metabolizari unor toxine bacteriene si
parazitare
Sinteza hormonilor cortico suprarenali si sexuali
Sinteza vitaminei D si a bilei
Retine apa in tesutul adipos

DIGESTIA SI ABSORBTIA LIPIDELOR

Cea mai mare parte a digestiei trigliceridelor are

loc n duoden, sub aciunea lipazei pancreatice.
Lipidele emulsifiate n prealabil de sruri biliare
sunt hidrolizate de lipaz la acizi grai liberi i
monogliceride.
produii de digestie ai lipidelor formeaz
mpreun cu srurile biliare micele(agregate
cilindrice cu coninut lipidic diferit:
n

zona central hidrofob conin n general acizi grai,

monogliceride i colesterol.
In zona periferica contin srurile biliare.

Rolul micelelor
de a solubiliza lipidele i de a asigura
transportul lor n enterocite.
in microvili enterocitelor, lipidele se desfac
din structura micelelor i trec n enterocit
cu ajutorul unor carrier-i specifici. Srurile
biliare se desfac i rmn n lumenul
intestinal pentru a forma noi micele.

Chilomicroni

Trigliceridele i cea mai mare parte a colesterolului

esterificat formeaz cu fosfolipide i cu proteine
hidrosolubile specifice (apo-proteine) complexe
denumite chilomicroni.
Chilomicronii sunt eliberai din enterocite prin exocitoz
i trec n limf. Datorit marii cantiti de chilomicroni din
limfaticele intestinale, acestea se mai numesc i vase
chilifere, iar limfa - chil.
Din limf, chilomicronii trec n snge, unde persist
aproximativ 6 ore.

GLUCIDELE
Se produc in vegetale prin fotosinteza
Clasificare:
monozaharide din 3-7 atomi de carbon (cele
mai frecv sunt hexozele):
Gluc,fruct,galact,manoza
Oligozaharide (di)-zaharoza, lactoza,
( tri)-rafinoza,( tetra)-stachioza

Fructoza
In fructe creste glicemia lent
In suc de fructe se distrug fibrele si
glicemia creste rapid
Manoza (izomer al fructozei)

Zaharoza (sucroza-zaharul)

2 molec( glucoza + fructoza)

Nu e necesar sa consumam, org sintetizeaza
glucoza din orice aliment
Initial s-a folosit zahar brun, doar in farmacii ca
produs dietetic pt bolnavi
sec XVIII- cantitati mari prin rafinare
Trebuie consumat rar (bcv,diabet,obezitate)

Polizaharide digerabile (lanturi molec de

glucoza) : amidonul, dextrine, glicogenul
(cereale,faina,orez,paste)
Polizaharide nedigerabile: celuloza,
pectine, hemiceluloze (au bariere de
pectina scad dig): coaja fructelor, tarate,
verdeturi.

Digestia glucidelor se produce prin:

Tratament termic, cand amidonul isi mareste
volumul, iar fibrele se inmoaie
Amilaza salivara transforma amidonul in
maltoza
Amilaza pancreatica actioneaza asupra
oligozaharidelor
Dizaharidazele intestinale (maltaza, zaharaza,
lactaza)

Glucoza circulanta
provine din:
glucidele din alimente,
glicogenoliza hepatica,
gluconeogeneza din aac ( in ficat)
asigura metabolismul energetic celular
(1g glucoza = 4,1 kcal),
formarea de glicogen in ficat,
sinteza de lipide

Ratia alimentara de glucide

50-70% din valoarea calorica a ratiei
Ratia alimentara a unui adult trebuie sa contina:

50-100g glucide.

4-8 g/kg corp.

Indexul glicemic- IG cuantifica puterea hiperglicemianta a unui

aliment, in raport cu un glucid de referinta (glucoza IG =100)
Alimente cu IG mare peste 70: cartofi,paine alba,orez, banane,
morcovi, miere
IG mediu 56-69: paste fierte bine, pepene galben,
sfecla rosie
IG mic sub 55: mere, orez brun, cereale fara
zahar(musli) vinete, alune, nuci, suc de fructe fara zahar,paste al
dente, mazare verde,

Rol biologic
Prin continutul mare de oxigen reprezinta
un combustibil in anaerobioza.
Glucoza este preferata de muschi in efort
fizic intens, de eritrocite care nu au
mitocondrii, de creier, de cord.
Glucidele au rol plastic sub forma de
mucopolizaharide, ac nucleici(riboza),
factorul Castle.

Rol biologic
Cruta proteinele
Lipidele ard la focul glucidelor
Rol in detoxifiere (glucurono conjugare)
Componente in: heparina, hormoni,
enzime

Glucidele nedigerabile(fibre)
influenteaza peristaltismul intestinal
leaga sub minerale si organice crescand
eliminarea lor, saruri minerale, colesterol,
microorganisme
prezinta suport pt microorganisme si asigura
sinteza vit B
Efectele consumului neadecvat:
Excesiv: acidoza, caria dentara, diabet
Lipsa fibrelor: constipatie, cancer colon

Elemente minerale
Biodisponibilitate: este > pt cele din alim de origine
animala
In alim vegetale, aportul depinde:
- de conc in sol si apa
- sunt chelate de: fibre, ac oxalic (cereale),
ac fitic(legume)
- in aluat dospit cu drojdii se desface leg
mineral/ac fitic
Competitie in absorb:- Exces Ca cu Fe,Mg
- Vit D creste abs Ca

Necesarul de elemente minerale

Mineralele reprezinta 6% din greutatea corpului.
Din peste 100 de elemente doar 20-21 sunt necesare si se
numesc bioelemente:
sub forma de solutii saline (fosfati, carbonati, cloruri)
in molecule organice:
- P in nucleo proteine si fosfolipide,
- Fe in Hb, mioglobina si enzime,
- S in tiaminoacizi si vit B1,
- Iod in hormonii tiroidieni

Bioelemente

Macroelemente in compozitia organismului:

carbon, oxigen, hidrogen, azot, calciu, fosfor,
sodiul, potasiu,l, clorul, magneziul, sulful.
Microelemente(oligoelemente): fier, cupru,
zinc,fluor,iod, cobalt, mangan, molibden, crom,
seleniu.
Toate elementele chimice trebuie sa fie prezente
in ratie pentru ca nu se pot sintetiza in organism.

Rol minerale

intra in compozitia celulelor si lichidelor interstitiale

intervin in echilibrul hidro-electrolitic
influenteaza permeabilitatea membranelor
mentin presiunea osmotica si echilibrul acido- bazic
intra in structura metalo-enzime cu fier, cupru, zinc,
mangan, molibden
intervin in contractia musculara si transmiterea influxului
nervos

CALCIUL

99% se afla in oase si dinti ca hidroxiapatita

(fosfat tricalcic) si f putin ca sulfat, carbonat,
florura de Ca in matricea organica formata in
colagen, mucoproteine, mucopolizaharide.
Mineralizarea incepe intra uterin luna 5.
Cresterea oaselor pana la 20 ani.
La adult au loc modificari in structura oaselor
prin actiunea osteoblastelor si osteoclastelor. La
persoanele in varsta osteoporoza.

Rol biologic

coagularea sangelui
activeaza enzime ca: labferment, tripsina, lipaza, fosfataza
alcalina
activeaza factorul extrinsec Castle si favorizeaza absorbtia vit
B12
contractie musculara si regleaza permeabilitatea membranelor
are efecct simpaticometic antagonic K care este
parasimpaticomimetic
impreuna cu magneziu scade excitabilitatea neuromusculara.
Scaderea Ca ionic da spasmofilie, convulsii (copii febrili).
parathormonul si vit D3 cresc calcemia,
calcitonina tiroidiana scade calcemia.

Ratia de calciu

Calciul se absoarbe prin transport activ in duoden si jejun,

ac oxalic (spanac, macese, rosii, smochine, cacao) si ac fitic
( cereale si leguminoase uscate, paine neagra, ) grasimi in
exces si celuloza scad absorbtia pt ca se formeaza oxalati si
fitati de Ca insolubili.
Ratia de calciu:
0-1 an 200-250mg/zi
700-1200mg/zi la copii pina la 12 ani
1000-1500mg/zi adolescenti
1000mg/zi adulti
1500-2000mg/zi maternitate

Lipsa de Ca:rahitism, osteomalcie, osteoporoza

Exces calculoza
Surse de Ca: lapte de vaca 120mg Ca/100ml, iar
branzeturile concentreaza de 7-8 ori mai mult.
Legume si fructe cantitati mai mici.
Carnea este saraca in Ca
conservele de peste au Ca pt ca la ph acid din
sos de tomate trece Ca din oase.

MAGNEZIUL

La adult 20-30 grame in organism. Peste jumatate din

aceasta cantitate formeaza scheletul ca fosfat si carbonat de
magneziu. In tesuturi moi se concentreaza in celule ca K.
Rol :
activeaza enzime din sinteza proteinelor, lipide, transferul
fosfatului de la ATP la acceptori, elibereaza energia in
travaliul muscular
scade excitabilitatea neuromusculara
coef de utilizare digestiva 30-40%
aceeasi factori ca la Ca scad absorbtia
asigura structura osului si dintelui

Carente

stresul creste riscul cardio vascular prin deficit de

magneziu, determinand aritmie, HTA, moarte subita
in diabet aportul redus de magneziu creste riscul cardio
vascular si creste rezistenta la insulina
scaderea de magneziu prin medicamente ca:diuretice,
gentamicina, alcoolism, malabsorbtie, diaree, acidoza
constituent al clorofilei(prezent in legume verzi spanac,
urzici, ceapa verde)in legume,fructe,carne,viscere
simptome determinate de scaderea magneziului: anorexie,
astenie, spasme musculare, tahicardie, ameteli, convulsii.

ratia 40-70 mg 0-1 an

150 mg prescolari
200-400mg adulti

SODIUL

100g sodiu la un adult de 70kg.

Este principalul electrolit din lichide extracelulare
In alimente se gaseste in cea mai mare parte sub forma de clorura de sodiu.
Absorbtia intestinala este integrala.retinerea in organism este controlata de
rinichi.
Ratia la adult este de2 g/zi, dar si cant de 0,5g sunt suficiente
Alimentatia aduce suficient sodiu.
Se elimina prin transpiratie, varsaturi diaree. Spolierea organismului in
sodiu se manifesta prin deshidratare, hemoconcentratie, crampe musculare,
scaderea aciditatii gastrice.
Excesul de sodiu, aport de 10-20g/zi ,creste retentia apei, factor de risc in
HTA, boli renale.
Sunt afectiuni care necesita scaderea aportului de sodiu:HTA, tratamente cu
hormoni csr, cu ACTH sau medicamente care retin apa, fenilbutazona.

POTASIUL

250g la adult in spatiul intracelular cu rol in presiunea osmotica, echilibru

acido-bazic, stimuleaza eliminarea sodiului si diureza. In efort muscular iese
din celula si se elimina prin urina.
in muschiul cardiac are actiune antagonica cu calciu, creste ritmul cardiac.
Rol in transmiterea excitatiei de la terminatiile nervoase la organul efector
Are actiune parasimpaticomimetica, excesul de K opreste cordul in diastola
necesar in activarea unor enzime care sintetizeaza glicogenul din glucoza
Necesarul zilnic este egal cu sodiu 2-3g/zi
Alimente bogate in potasiu: carne, peste, legume, fructe, paine
intermediara, nuci.
Carenta de K apare in :utilizarea de diuretice (furosemid, tiazidice), exces
de laxative, alcoolism,si determina: astenie, hipotonie musculara

FOSFORUL

in organismul adult 80% se concentreaza in oase si dinti sub forma

de hidroxiapatita(fosfat tricalcic)restul se afla in tesuturi moi
este constituent al acizilor nucleici
fosfolipidele intra in structura membranelor
moleculele macroergice(ATP,ADP,GTP,)contin fosfor
majoritatea vit de grup B se activeaza prin combinare cu ac fosforic
fosfatii anorganici asigura sist tampon si mentinerea pH
coeficientul de utilizare digestiva este de 70%
ratia asemanatoare cu cea de calciu
alimente bogate: lapte, branzeturi, oua, carne, viscere

CLORUL

100 grame in organimul adult, in cea mai mare

parte sub forma de ioni
Rol in presiunea osmotica, a echilibrul acido
bazic. Schimbul de clor intre hematii si plasma
influenteaza schimbul de oxigen si bioxid de
carbon.
Este necesar in sinteza HCL din sucul gastric,
activeaza amilaza salivara, eliminarea renala a
produsilor de catabolism proteic.
Necesarul zilnic este de 4-5g/zi.

FIERUL

2,5-5grame la adult din care peste jumatate este in

hemoglobina, mioglobina si feroenzime( citocrom-oxidaza,
catalaza, peroxidaza). Restul in proteine ca feritina
hemosiderina(forme de depozitare), siderofilina(forma de
transport a fierului).
Rol :
transportul oxigenului prin fe heminic in mio si hemoglobina
transport de electroni la nivel mitocondrial
Sideremia 100-140micrograme/100ml la barbati si
80-120 la femei
Coeficientul de absorbtie este de 5-10-20% in mediu acid, vitC

Ratia de Fe

Factori care scad absorbtia: fitati, oxalati, taninuri, hipoaciditatea

gastrica, tratamente antiacide
Carenta de Fe: anemie hipocroma, microcitara, astenie, scadere
rezistentei
Ratia: de 10 ori mai mare ca nevoile(coef abs 10%)
7-12mg la copii
13-18mg adolescenti
10-15 barbati
15-25mg femei
20-40mg gravida in ultimele luni
Surse:carne, viscere, peste, galbenus legume(frunze),fructe, paine
neagra
Laptele, zaharuri, sunt sarace in Fe