* FIZIOLOGIA

METABOLISMULUI
LIPIDIC

Dr Alina Tomescu
Lipidele:
• un grup heterogen de substanțe
organice,
• cu structuri şi funcţii diferite,
• insolubile în apă (hidrofobe),
• solubile în solvenții organici,
• conțin gruparea hidrocarbon.

Lipidele –definiție
 Rol energetic – lipidele reprezintă un depozit energetic concentrat, 1 g lipide neutre
eliberează 9,3 kcal/g în timp ce 1 g glucide sau proteine 4,5 kcal/g;

Rol structural – intră în alcătuirea tuturor celulelor și țesuturilor, participând la toate

procesele vitale din organism. Intră în componența membranelor celulare, a
mitocondriilor, a nucleului (fosfolipidele).

Sinteza prostaglandinelor,a leucotriemelor și a tromboxanilor (derivați ai acidului

arahidonic).

Rol de solvenți și transportatori ai unor componente liposolubile: vitaminele A, D, E,

K, F, carotenoide, steroli, lipoproteine.

Rol protector (termic, mecanic, hidric)

Deficienţele sau dezechilibrele metabolismului lipidic favorizează apariţia

aterosclerozei şi obezităţii.

Lipidele –rol fiziologic

 Lipidele joacă un rol
Prin arderea unui
esențial pentru buna
gram de lipide se
funcționare a
eliberează o cantitate
organismului, mai ales
de energie de două ori
prin capacitatea lor de
mai mare decât prin
a încorpora o cantitate
arderea unui gram de
mare de energie
glucide.
raportată la volum.

Lipidele –rol
principal!!!!
o LIPIDE SIMPLE:
• Acizi grași
• Grasimi neutre- gliceride (esteri ai acizilor grași cu
glicerolul): monogliceride, digliceride, trigliceride
o LIPIDE COMPLEXE:
• Fosfolipide: lecitine
• Lipoproteine: particule formate din lipide și
proteine: HDL, LDL, VLDL, IDL, chilomicroni
o ALTE LIPIDE:
• Sterolii: colesterol, săruri biliare
• Vitaminele liposolubile: vitaminele A, D , E , K

Clasificarea lipidelor
*Acizii grași sunt substanțe formate din lanțuri lungi de atomi de
carbon, la care sunt atașați atomi de hidrogen. Reprezintă
componenta lipidică de bază atât a trigliceridelor cât și a
fosfolipidelor. Colesterolul nu conține acizi grași dar nucleul lui
sterolic este sintetizat prin degradarea moleculelor de acizi grași
*Ei se găsesc sub două forme:
• saturată: acid palmitic, acid stearic
• nesaturată: acid oleic (omega 9), linoleic (omega 6), acid
linolenic (omega 3), acid arahidonic.
*Acizii grași nesaturați se mai numesc și esențiali (organismul nu îi
poate sintetiza), fiind obținuți numai din surse exogene; sunt
indispensabili vieții.

Acizii grași
Acizii grași provin din două surse:
• din trigliceridele alimentare, prin
hidroliza acestora de către
lipoproteinlipaza (LPL) din endoteliul
capilar (cresc în perioada postprandială),
• în perioadele interdigestive, prin
hidroliza trigliceridelor din țesutul
adipos, sub acțiunea LPL

Acizii grași
Sursă de energie pentru miocard și pentru mușchii striați.

Sinteza trigliceridelor de depozit în celula adipoasă (ca rezervă

energetică).

Pot forma corpi cetonici în ficat în condiții de hipoglicemie, când

servesc ca substrat energetic pentru mușchi și miocard.

Acizii grași sunt insolubili în apă și de aceea circulă în plasmă legați cu

albuminele, formă cunoscută sub denumirea de acizi grași liberi (AGL)

Acizii grași rol

Gliceridele (în special trigliceridele) reprezintă forma
de depozit a lipidelor și sunt localizate în țesutul
adipos.

Din gliceridele de depozit organismul utilizează acizii

grași în vederea obținerii energiei necesară
activităților vitale.

Trigliceridele de depozit protejează organismul de frig

și șocuri mecanice, asigură elasticitatea dermului.

Gliceridele rol
Trigliceridele au un schelet format din glicerol la
care sunt atașate 3 molecule de acizi grași.

Sinteza trigliceridelor are loc la nivelul celulei

intestinale, hepatice și adipoase.

Trigliceridele din adipocite reprezintă forma de

depozit a lipidelor în organism.

În plasmă circulă sub forma de lipoproteine.

Trigliceridele
Fosfolipidele cele mai importante sunt lecitinele.

Sunt sintetizate în special în ficat și creier.

Au rol energetic redus, principala funcție fiind structurală, intrând în

alcătuirea unor componente celulare în asociație cu proteinele.

Intervin în reglarea permeabilității și a transportului prin membrane,

împreună cu proteinele serice formează complexe circulante.
Facilitează transportul electronilor de-a lungul trunchiului nervos,
participând la transmiterea impulsului nervos (intră în componența
mielinei)

Fosfolipidele
rol
Colesterolul–surse:

• exogene: alimente-500-700 mg colesterol/zi din dietă echilibrată

• endogene: din sinteză, aproximativ 1000 mg/zi

Biosinteza colesterolului este realizată în proporții

variabile în toate țesuturile organismului, mai ales în ficat,
creier, corticosuprarenale și gonade.

Concentrația în sânge: 150-200 mg %

Colesterolul
Colesterolul măreşte stabilitatea (rigiditatea) dublului strat
fosfolipidic al membranelor.

Este precursor al sărurilor biliare ce au rol în procesele de digestie şi

absorţie a lipidelor.

Reprezintă punctul de plecare în biosinteza hormonilor steroidieni

(corticosteroizi și sexuali) implicând reglarea metabolismului, creşterii
şi reproducerii.

Precursor al vitamineiD3 (colecalciferol) prin 7-dehidrocolesterolul de

la nivelul pielii.

Colesterolul -rol
 Colesterolul care nu
Acizii biliari a fost transformat în
Colesterolul este sintetizați la nivelul acizi biliari, trece în
Dacă aciziii biliari
metabolizat la ficatului formează bilă de unde va
sunt în catitate
nivelul ficatului în săruri care trec din ajunge în intestin,
scăzută, va crește
parte până la stadiul celula hepatică în de aici o parte este
riscul formării
de acizi biliari (cei bilă, iar în bilă reabsorbită și ajunge
calculilor de
mai importați sunt asigură împreună cu la nivelul ficatului de
colesterol la nivelul
acidul colic și fosfolipidele unde se reia ciclul,
vezicii biliare.
chenodezoxicolic). solubilizarea iar o mică parte se
colesterolului. elimină prin
materiile fecale

Catabolismul colesterolului
Vitaminele liposolubile sunt
implicate în:
• vedere, creştere, diferenţiere (vitamina
A),
• coagulare (vitamina K),
• prevenirea stresului oxidativ celular
(vitamina E),
• metabolismul calciului (vitamina D)

Vitaminele liposolubile
Lipoproteinele plasmatice sunt combinația lipidelor cu proteinele
și au rolul de a transporta lipidele (insolubile în apă) în organim.

Sub această formă sunt transportate lipidele de la locul de

absorbție la locul de depozitare/utilizare, în funcție de
necesitățile organismului.

Structura: o parte proteică denumită apoproteina

(apolipoproteina) care formează învelișul extern și o parte lipidică
ce formează centrul, alcatuită din trigliceride, colesterol,
fosfolipide, vitamine liposolubile, etc

Lipoproteinele plasmatice
Lipoproteinele plasmatice
1. Chilomicronii asigură transportul lipidelor
alimentare de la intestin la țesuturi (TG
exogene).
2. VLDL (very low density lipoproteins)
transportă lipdele endogene de la ficat spre
toate țesuturile (TG endogene). Sinteza
VLDL este crescută în condiții de inaniție și
de diabet necontrolat. Suprasinteza lor la
nivel hepatic cu deficit de eliminare, duce
la steatoza hepatică.

Lipoproteine clasificare
3.IDL (intermediate density lipoproteins), sunt
intermediari rezultați din conversia particulelor VLDL
în LDL.
4.LDL (low density lipoproteins) sunt sintetizate în
plasmă din VLDL. Conțin aproximativ 70% din
colesterolul total din sânge. Transportă colesterolul
de la ficat spre țesuturi, iar excesul se depune pe
vase și va forma placa de aterom (ateroscleroză).
5.HDL (high density lipoproteins) asigură transportul
invers al colesterolului de la țesuturi la ficat, în
vederea metabolizării sale

Lipoproteine clasificare
Lipoproteinele plasmatice
Într-o alimentație rațională
• lipidele trebuie să se afle într-o proporție
de 1–2 g/ kg/corp/zi,
• maxim 25-30 % din valoarea calorică a
rației zilnice,
• adaptată acolo unde nevoile energetice
speciale o cer (copii, persoane care depun
efort fizic/ lucrează la temperaturi joase).

Necesarul de lipide
Din punct de vedere chimic lipidele sunt
esteri ai acizilor grași care pot fi:
• saturați: conțin legături covalente simple, sunt de
origine animală și în general sunt responsabili de
apariția bolilor cardio-vasculare,
• nesaturați: conțin legături covalente duble, se
regăsesc in majoritatea uleiurilor vegetale,
protejează sistemul cardio-vascular. Acizii grași
esențiali polinesaturați (linolenic, linoleic și
arahidonic) sunt singurii pe care organismul uman nu
este capabil să îi sintetizeze
Lipidele din alimentație sunt majoritar
trigliceride ale acizilor grași (90-95%), lipide
structurale (sfingolipide, fosfolipide,
glicolipide) și colesterol-esteri.

În plus, în lumenul intestinal se găsesc lipide

biliare (acizi biliari, lecitină, colesterol), lipide
rezultate din descuamarea enterocitelor și din
degradarea bacteriilor intestinale.
Digestia lipidelor
• începe din cavitatea bucală prin expunerea la
lipaza linguală (secretată de glandele salivare
Ebner),
• se digeră mai mult de 30% din trigliceridele
alimentare în acizi grași și 1,2- diacilgliceroli,
• la un pH optim de 4-4.5,
• acțiunea acesteia se continuă în stomac.
* Lipaza gastrică are un rol semnificativ doar în
contextul insuficienței pancreatice, hidrolizând
trigliceridele emulsificate (frișcă, lapte) în
glicerol și acizi grași.
* Stomacul constituie sediul principal pentru
emulsificarea grăsimilor din dietă și a
vitaminelor liposolubile, peristaltismul având
un rol major în acest sens.

Digestia lipidelor
 * Emulsiile de lipide intră în
duoden ca picături lipidice
fine, care sub acțiunea sucului
biliar și pancreatic suferă
schimbări majore ale structurii
chimice și fizice.
* Sucul pancreatic și biliar
contribuie la buna digestie și
absorbție a lipidelor prin
intermediul lipazei
pancreatice, a sărurilor biliare
și a colipazei, care
funcționează sinergic.

Digestia lipidelor
* Sărurile biliare joacă un rol critic în digestia lipidelor prin facilizarea
emulsificării.
* Acizii biliari sunt derivați ai colesterolului, având atât domenii hidrofile cât și
hidrofobe (compuși amfipatici).
* Astfel acizii biliari ajută la descompunerea agregatelor mari de grăsime în
picături mai mici, prin atașarea porțiunii hidrofobe de trigliceride, domeniile
hidrofile rămânând la suprafață la dispoziția colipazei.
* Cu cât dimensiunea picăturilor este mai mică, cu atât suprafața este mai
mare, pentru același volum de lipide, ceea ce înseamnă că mai multe
molecule de lipază pot iniția hidroliza.

Digestia lipidelor
Acizii biliari
* Lipaza pancreatică reprezintă cea mai potentă enzimă
lipolitică, ce hidrolizează rapid legăturile 1,3 ale
trigliceridelor.
* Unul dintre medicamentele utilizate în tratamentul
obezității, Orlistat (Xenical) inhibă lipaza pancreatică,
reducând astfel digestia grăsimilor.
* În urma hidrolizei realizate de lipaza pancreatică rezultă
acizi grași liberi (80%), di,-monogliceride(10%),
trigliceride (10% ).

Digestia lipidelor
Digestia lipidelor
* Lipaza intestinală joacă un rol minor, contribuind la
digestia grăsmilor într-o proporție de 2-5%, generând
digliceride, monogliceride, acizi grași și glicerol.
* Alte enzime implicate în digestia lipidelor sunt:
• colesterol ester hidrolaza pancreatică care acționează
asupra ester colesterolului alimentar rezultând
colesterolul liber și acidul gras;
• fosfolipaza A care degradează fosfolipidele în acizi
grași și lizofosfolipide;
• lecitinaza intestinală ce degradează lecitina.

Digestia lipidelor
* Absorbția lipidelor se realizează în
proporție de aproximativ 95% la
nivelul intestinului subțire.
* Etapele absorbției:
• faza intraluminală (captarea
din lumen a produșilor de
digestie a lipidelor),
• faza enterocitară (transportul
intracitoplasmatic, resinteza
trigliceridelor, a lecitinei și
reesterificarea colesterolului,
sinteza lipoproteinelor și
eliberarea lor în circulația
limfatică/sangvină).

Absorbția lipidelor
 * Pe măsură ce acizii grași și
monogliceridele sunt eliberați
prin acțiunea lipazei, ei își
păstrează asocierea cu acizii
biliari, formând în prezența
fosfolipidelor structuri sferice
sau cilindrice, cu diametrul de
200-5000 nm numite micelii
care au:
* o parte hidrofilă, externă,
* o parte internă, hidrofobă ce
conține produșii de digestie a
lipidelor (colesterol, acizii
grași, monogliceride, vitamine
hidrosolubile).

Absorbția lipidelor
 * În vecinătatea marginii “în
perie” a enterocitelor miceliile
eliberează lipidele care
realizează o soluție concentrată
de grăsimi în intimitatea
epiteliului absorbant, iar acizii
biliari redifuzează în lumen.
* Acizi grași, di-, monogliceridele
și colesterolul pătrund în
enterocite prin difuziune pasivă,
o fracțiune considerabilă de acizi
grași traversează membrana
enterocitului cu ajutorul unei
proteine specifice de transport.

Absorbția lipidelor
 *După intrarea în enterocit, la
nivelul reticulului endoplasmic
neted, sub acțiunea coenzimei
A, acizii grași, alături de mono,
digliceridele și glicerol sunt
utilizați pentru a resintetiza
trigliceridele.
*Începând din reticulul
endoplasmatic și continuând în
aparatul Golgi, trigliceridele și
colesterol esterii sunt înveliți cu
un strat de beta-lipoproteine,
formând împreună cu fosfolipidele
și vitaminele liposolubile particule
numite chilomicroni.

Absorbția lipidelor
* Compoziția lor complexă le conferă stabilitatea
în suspensie, atât în limfă cât și în plasmă.
* Chilomicronii sunt eliberați din aparatul Golgi
în vezicule exocitotice, care sunt transportate
în zona laterobazală a enterocitului.
* Veziculele fuzionează cu membrana plasmatică
eliberând chilomicronii în spațiul interstițial.

Absorbția
lipidelor
 * Transportul lipidelor în circulație
este diferit de cel al glucidelor și
al aminoacizilor.
* În loc să fie absorbiți direct în
sângele capilar, chilomicronii sunt
transportați mai întâi în vasul
limfatic aferent fiecărei vilozități,
care drenează apoi în sistemul
limfatic și ulterior în sânge.
* Chilomicronii din sânge sunt
dezansamblați rapid și lipidele lor
constitutive sunt utilizate pentru
procese specifice.

Absorbția lipidelor
* Glucocorticoizii – cortizolul măreşte metabolizarea
acizilor graşi din ţesutul adipos şi oxidarea acestora în
celulele organismului.
* Somatotropul – mobilizează acizii graşi din adipocite şi
utilizarea acestora în scop energetic.
* Insulina – asigură stocarea lipidelor în adipocite prin
inhibarea lipazei ce produce hidroliza trigliceridelor.
* Adrenalina – oxidarea lipidelor.
* Hormonii sexuali – oxidarea lipidelor.

Reglarea metabolismului lipidic

* Grasimea este stocată în țesutul adipos și ficat.
* Rolul major al țesutului adipos este de a stoca
trigliceridele până când acestea sunt solicitate pentru
a produce energie.
* Rol subsidiar: izolator de caldură.
* Adipocitele sunt fibroblaști modificați, capabili să
stocheze trigliceride până la 80-90% din volumul lor.
* În plus pot sintetiza acizi grași și trigliceride din
glucide, suplimentând sinteza lipidelor în ficat.

Depozitele de grăsime
În țesutul adipos sunt prezente cantități importante
de lipaze:
1) unele catalizează depunerea de trigliceride
provenite din chilomicroni și alte lipoproteine
2) altele, sub control hormonal, desfac trigliceridele
din adipocite și mobilizează acizii grași liberi
Triglicedidele din adipocite au un tourn-over crescut,
fiind reînnoite aproximativ o dată la 2-3 săptămâni.

* Schimbul de lipide între țesutul

adipos/sânge
Rolul ficatului în metabolismul lipidelor:
1. degradarea acizilor grași în compuși
utilizați pentru a obține energie
2. sinteza trigliceridelor din glucide, rar
din aminoacizi
3. sinteza de alte lipide (colesterol,
trigliceride) din acizi grași
* Degradarea şi oxidarea acizilor graşi se produce
doar în mitocondrii.
* Prima etapă în metabolizarea acizilor graşi o
constituie transportul lor în mitocondrii sub actiunea
carnitinei. Degradarea acizilor graşi în
acetilcoenzima A se face prin betaoxidare.
* Pentru fiecare moleculă de acetil Co-A se eliberează
4 atomi de H. Apoi cantităţi suplimentare de H se
eliberează în ciclul Krebs. În timpul acestui proces
se eliberează 146 molecule de ATP.

Utilizarea trigliceridelor pentru

sinteza de energie şi ATP
Metabolizarea acizilor grași până la acetil Co-A are loc în cea mai mare parte în ficat.

Ficatul utilizează un mic procent de acetil Co-A PENTRU PROPRIILE PROCESE METABOLICE.

Restul de perechi de acetil Co-A se condensează acid acetoacetic, din care o parte este
convertită în acidul beta-hidroxibutiric –transportat în sânge către ţesuturile periferice
unde reacţiile se inversează şi se formează noi molecule de acetil Co-A.

Acestea intra în cliclul Krebs oxidate energie.

Metabolismul acizilor graşi

Sinteza lipidelor din glucide este importantă din două
motive:
* capacitatea de depozitare a glucidelor sub formă de
glicogen este limitată (câteva sute de grame în ficat,
muşchi scheletici, alte celule). Sinteza lipidelor este o
cale prin care excesul glucidic poate fi stocat şi
reutilizat. O persoană obişnuită are de 200 ori mai multă
energie stocată sub formă de grăsimi decât sub formă de
glucide.
* fiecare gram de grăsime conţine de 2,25 ori mai multe
calorii de energie utilizabilă decât 1g de glicogen.

Sinteza de trigliceride din glucide

* Ateoscleroza este o boală inflamatorie cronică a
arterelor de calibru mare şi mijlociu.
* Constă într-o acumulare de lipide, glucide
complexe, ţesut fibros şi depozite calcice, toate
acestea modificând calibrul arterelor afectate.
* Principalele artere afectate de ateroscleroză sunt
aorta şi arterele coronare, arterele cerebrale,
arterele renale, intestinale şi ale membrelor
inferioare.

Ateroscleroza