CURS 8

PROCESUL DE NURSING AL DURERII

DEFINITIE :
Durerea este o senzatie neplacuta raportata la un segment corporal cu
o reactie somatica si psihica specifica si reprezentand perceptia unei
leziuni existente, posibile sau imaginata
- Durerea se raporteaza la experienta anterioara a individului , o
senzatie cunoscuta care ii inspira teama
- Simptomul care aduce cel mai frecvent pe bolnav intr-un serviciu de
sanatate
- 70-80% din bolnavii internati descriu durerea ca un element
anamnestic ce a determinat consultul sau
spitalizarea

Caracteristici generale
● Experienta subiectiva , strict individuala ; in evaluarea durerii AMSS
nu dispune de o informatie obiectiva , bazandu-se pe descrierea
persoanei care sufera de durere
● Are intotdeauna o componenta afectiva , de regula negativa , de
suferinta, disconfort, teama, dar uneori si de satisfactie
● Nu este o senzatie pura , are o descriere care evoca alte senzatii :
apasare, torsiune, presiune, intepatura , arsura
● Durerea poarta informatia unei leziuni posibile , probabila sau
produsa
● Pragul de aparitie a durerii este mai mic decat intensitatea care
produce leziunea , durerea avand ovaloare protectoare , de prevenire a
unei leziuni
● Durerea informeaza despre intensitatea unui stimul
● Pentru a percepe durerea persoana trebuie sa fie constienta si atenta
; daca o alta senzatie distrage
atentia, perceterea durerii este diminuata si invers
● Factorii psihici, sociali, culturali influenteaza perceptia si raportarea
durerii

Baza anatomo-functionala a sensibilitatii durereoase

● Teoria Muller: durerea senzatie primara cu receptori, fibre si centrii
specifici
● Teoria Melzack: prelucrare a impulsului la diverse nivele ale
sisitemului nervos , inclusiv
cortical , cu generarea perceptiei nervoase .
● Exista un sistem modulator medular (“la intrare”) al impulsurilor , un
sistem discriptiv de localizare si cuantificare a lor , un sistem superior
de evaluare calitativa si un sistem de coordonare centrala ( cortical
cognitiv)
1. Aferenta primara periferica : nervii periferici : 3 tipuri de fibre :A-beta
–mielinizate cu conducere rapida ; A-delta – mielinizate subtiri cu
conducere rapida ; C- nemielinizate cu conducere lenta
● A-beta : sensibilitatea tactila – atingere sau stimuli tactili ; stimularea
lor nu produce durere
● A-delta si C: la nivel cutanat si structurile viscerale , raspund la stimuli
termici , mecanici, stimuli intensi cu potenta lezionala ; stimularea lor
produce durere ( fibre nociceptive)
● Fibrele nociceptive raspund la diverse stimulari : inflamatia, stimulare
repetata, prelungita ; mediatori chimici ai inflamatiei(prostaglandine,
bradichinina, leucotriene
2. Statia si transmiterea medulara :cornul posterior al maduvei
3. Nivelele supraspinale : fibrele spinotalamice ajung la talamus ,
scoarta frontala si sitemul limbic ( componenta emotionala a durerii).
La nivel talamic apare o despartire intre sistemul descriptiv de analiza a
senzatiei cu proiectare in scoarta senzitiva si sistemul afectiv emotional
cu proiectie in lobii frontali si sistemul limbic ( lobotomia frontala nu
duce la diminuarea durerii dar determina suprimarea reactiei afective ,
producand indiferenta fata de durere

CARACTERISTICILE CLINICE ALE DURERII

● INTERPRETAREA SIMPTOMULUI DURERE:
1. TOPOGRAFIA DURERII: localizarea si iradierea
2. CRONOLOGIA DURERII: evolutia ei pe termen scurt si lung
3. CANTITATEA SAU INTENSITATEA DURERII
4. CALITATEA DURERII ; modul in care este descrisa, comparata
5. FENOMENELE DE INSOTIRE,
COMPORTAMENTUL, ATITUDINEA
6. MODALITATI DE PROVOCARE SAU DIMINUARE A DURERII

ASPECTUL TOPOGRAFIC
● LOCALIZAREA SI IRADIEREA DURERII
● Durerile bine localizate : durerea provenind din teritorii bine inervate:
pielea, fasciile, pleura,
periostul, tecile tendoanelor, ligamente
● Dureri difuze , prost localizata : dureri determinate de structuri
somatice profunde si viscere Ex. Durerea precordiala
● Iradierea : zone in care acesta difuzeaza ; de la aparitia durerii sau in
timp daca aceasta se intensifica Ex: durerea coronariana
● Descrierea unei dureri : in functie de zona topografica superficiala ,
cuprinzand iradierea
si localizarea si NU raportat la presupusa origine viscerala
● Descrierea evolutiei in timp a simptomului
● Durerea : episod unic , continuu sau ca repetate episoade dureroase
intinse pe lungi perioade
● Permite clasificarea durerilor
● Descrierea cuprinde: istoria pe termen scurt(evolutia unui episod
dureros): momentul aparitiei,
durata, variatia in cursul acestuia si momentul calmarii
● Istoria pe termen lung: cate episoade, cand apar si in ce conditii, ce
diferente de durata
● Inceputul, durata si sfarsitul unei dureri corespund cu perioadele de
stimulare a receptorilor si tipul de
receptor , tipul de fibre Ex. Durerea colicativa fibre cu diametru mic

Intensitatea durerii ( cantitativ)

● Depinde de intensitatea si tipul stimularii dar si de factorii subiectivi
individuali
● Ex:
1. Durerea nociceptiva(fact. Mecanici, fizici, chimici) sunt in general
proportionale cu intensitatea stimularii produse de acestia , cu
intensitatea lor proprie ; durerea apare inainte de pragul lezional
functionand ca un sistem de prevenire a lezarii .
FACTORUL subiectiv, emotional influenteaza perceperea si descrierea
durerii
2. Evaluarea sensibilitatii individuale : compresia pe apofiza stiloida
radiala
● Nivelul de constiinta – factor determinant in perceperea durerii
● Atentia fata de durere poate sa-I modifice intensitatea ; in timpul
unei activitati cu intensitate mare(sportivi in concurs , militari) durerea
intensa poate sa nu fie perceputa
● Fondul psihic ( soldatii in atac resimt durearea mai putin decat cei in
retragere); o durere cu incarcatura pozitiva( nasterea) mai putin intensa
si se uita repede
● Teama poate diminua durerea( durerea scade cand ajungi la
stomatolog)
● Factori culturali, sociali ( valorizarea rezistentei la durere , teama de
consecinte sociale poate determina negarea durerii sau nevoia de a fi
tratat , ingrijit cu atentie accentueaza intensitatea durerii

CALITATEA DURERII
● Incurajarea bolnavului de a descrie durerea cu termeni si comparatii
proprii
● Depinmde de capacitatea de observatie si naratie a bolnavului
● Transmite despre caracterul durerii dar si reactia bolnavului fata de
aceasta
● O descriere foarte dramatica indica o personalitate isteroida
● Comparatii : lovitura de cutit, constrictie, arsura, pulsatila etc
Alte manifestari care insotesc durerea
● Palpitatii care preced durerea precordiala – aritmie cauzatoare de
ischemie miocardica , palpitatii care urmeaza unei dureri precordiale –
aritmie indusa de ischemie
● Varsatura poate urma si usura o durere epigastrica in ulcer sau poate
sa accentueze durerea in colica biliara

Fenomenele psihice de insotire ale durerii

● Anxietatea , senzatia de moarte iminenta( embolie pulmonara sau
IMA)
● Fondul psihic al bolnavului
Modalitati de provocare si calmare ale durerii
● Aparitia durerii la mobilizarea unui segment : origine osoasa,
musculara sau articulara
● Aparitia durerii functie de activitatea fiziologica a unui organ in
sugereaza originea
Ex: ulcerul gastric si ulcerul duodenal

CLASIFICAREA DURERII SI TIPURI CLINICE DE DURERE

1. DUPA STRUCTURILE IN CARE SE FORMEAZA STIMULUI DUREROS :

- DURERE PERIFERICA
a. durere somatica superficiala
b. durere somatica profunda
c. durere viscerala
- DURERE NEUROGENA
- DURERE PSIHOGENA – IMAGINARA

● Durerea periferica
1. Durerea somatica superficiala : agenti nociceptivi la nivelul pielii ;
bine localizata , proportionala cu intensitatea stimulului, caracter
determinat de agentul stimulator
2. Durerea somatica profunda: stimularea nociceptorilor somatici
profunzi( muschi, articulatii, oase, fascii); este slab localizata,
segmentara, cu iradiere specifica ; are caracter ascutit , de intepatura ,
pulsatil ; accentuata de mobilizarea segmentului afectat, cedeaza la
repaos
3. Durerea viscerala : profunda, difuza, iradieri caracteristice la
suprafata; caracter de crampa, strangere, compresie, arsura ;
accentuata de activitatea fiziologica a viscerului implicat
● DUREREA NEUROGENA
1. Durerea neurogena periferica ( nevritica, nevralgica), suferinte ale
nervilor periferici( nevrita
alcoolica, diabetica, paraneoplazica); durere difuza in teritoriul nervilor
afectati, uneori foarte intensa ,
cu caracter greu de definit , deseori de arsura
2. Durerea centrala : suferinta sistemului nervos central ( suferinta
talamica); durere intensa, apare
spontan sau declansata de stimulari minore
● Durerea psihogena : durere imaginara, fara nicio relatie cu un stimul
nociv ; descrisa variabil in functie de imaginatie, cunostinte si temerile
bolnavului ; episoadele difera intre ele ca localizare, caracter , evolutie
● DURERE DE TIP ACUT
1. Durere acuta – durata de ore sau zile ;
poate reprezenta o urgenta medicala
2. Durere subacuta – durata pana la 6 luni
3. Durere recurenta acuta – stimularea nociceptiva produsa prin
procese patologice cronice
4. Durere acuta continua- stimulare nociceptiva continua( durerea
neopalzica)
● DUREREA DE TIP CRONIC
1. Durerea cronica benigna : durata de peste 6 luni acceptata de bolnav
2. Sindromul durerii cronice benigne netratabile : impiedica o viata
sociala normala
CARACTERISTICILE DURERII
● DUREREA COLICATIVA : existenta unui fond dureros de intensitate
mica , suprapus caruia apar
exacerbari foarte intense de tip crampa sau torsiune
● JUNGHIUL: durere bine localizata, intensa, bine localizata cu
carcterpongitiv( impunsatura de
pumnal); apare in afectiuni inflamatorii, ale seroaselor Ex. Junghiul
pleural
● DUREREA PULSATILA : prin procese inflamatorii sau iritative in cavitati
inchise sau sub tensiune
Ex: durere dentara, distensie arteriala
● CLAUDICATIE : durere resimtita ca o crampa intr-o masa musculara in
timpul efortului si care cedeaza in repaos

DUREREA EXTREMITATII
CEFALICE – CEFALEEA
● Durerea resimtita la nivelul extremitatii cefalice – CEFALEEA- se poate
datora impulsurilor senzitive provenind de la structurile intracraniene
sau de la structuri externe ( coloana vertebrala )
Cefaleea : clasificare, caractere, tipuri de cefalee
1. CEFALEEA VASCULARA DE TIP MIGRENOS: crize dureroase cu
localizare unilaterala, de intensitate si durata variabila , care se repeta
la intervale variabie. Insotite de anorexie, greata, varsaturi; sunt
familialetipuri;:
- Migrena clasica : prodroame( tulburari vizuale, scotoame), parestezii,
stare confuza
- Migrena comuna : nu are prodroame
- Cefaleea cu crize apropiate : in timpul crizelor fen vegetative
unilaterale ( rinoree, lacrimare, eritem localizat)
- Migrena hemiplegica si oftalmoplegica cu fenomene neurologice
majore tranzitorii
2. Cefaleea musculara de tensiune : occipital si datoreaza contracturii
musculare paravertebrale cervicale ; secundara unei suferinte a
coloanei (spondiloza)
3. Cefaleea vasculara nemigrenoasa : datorita vasodilatatiei induse de
factori extracranieni( febra, hipercapnie, administrare de
vasodilatatoare, cresteri bruste tensionale
4. Cefaleea de tractiune ( formatiuni intracraniene: tumori, abcese,
hematoame) , scaderea tensiunii intracraniene
5. Cefaleea de cauza inflamatorie :
- meningite, meningoencefalite, flebite, hemoragie intracraniana- este
simetrica, frontoocipitala continua
- Inflamatia extracraniana : celulite,abcese; durere localizata
6. Cefaleea prin nevrite si nevralgii
- tumori, traumatisme, inflamatie, boli degenerative – spondiloze,
durere in teritoriul nervului afectat
- Nevrita post herpes-zooster
- Nevralgia trigeminala : dereri deosebit de intense provocate sau
accentuate de stimuli de mica intensitate
7. Cefaleea de conversie sau psihogena : durere in casca dupa traume
psihice sau expresia unei suferinte psihice
8. Cefaleea de origine naso-sinusala : inflamatia, reactii alergice
traumatisme, tumori. Durere resimtita suborbital si in zona temporala
sau orbitala sau frontala ( localizarea sinusurilor)
9 Cefaleea de origine auriculara
- Leziunea urechii externe : pavilion, canal auricular extern
- Leziunea timpanului
10 Cefaleea de origine oculara
- Glaucomul acut
- Tulburari de refaractie : hipermetropia, astigmatismul cefalee orbitala
sau occipitala dupa effort vizual
prelungit
- Neuroretinita , nevrita retrobulbara
- Infectii , tumori, traumatisme oculare
11. Cefaleea de origine dentara
12. Cefaleea de origine osteo-articulara
DUREREA TORACICA
1. DURERE DE ORIGINE PARIETALA
Durere bine localizata, accentuata de miscari respiratorii, tuse, sau
compresie pe zona dureroasa
a. Tegumentele : furuncule, leziuni mecanice, contuzii; durere localizata
, examenul regiunii evidentiaza cauza
b. Dureri musculare : difuze, bine localizate cu iradiere in muschiul
afectat
Ex: Traumatismele musculare cu sau fara hematoame, infectii
generalizate( trichineloza), intinderi musculare,
c. Pleurodinia , durere vie laterotoracica , accentuata de miscari si
palpare
d. Durerile osteo-articulare ; localizate si accentuate de presiune
e. Fracturile costale : dureri localizate, accentuate la palpare in punct fix
, cracmente osoase
f. Metastazele neoplazice

2. DURERILE RADICULARE SI NEVRALGICE

: expresia iritarii radacinii senzitive a nervilor spinali- radiculita durere
resimtita paraverteral iradiaza pe traiectul nervului intercostal respectiv
Cauze : infectioase, toxice, compresii(osteofite, deformari ale coloanei,
metastaze), traumatisme

3. DURERILE DE ORIGINE MAMARA : boli inflamatorii (mastite),

mastodinie
Dureri de origine respiratorie
1. Durerea traheo-bronsica : traheobronsita acuta in zona sternala
superioara , durere profunda , difuza, putin intensa, accentuata de tuse
2. Durere pleurala : junghi, bine delimitat, intensa, caracter de
intepatura , iradiind simetric ,
accentuata de miscari si tuse ; presiunea o accentueaza Ex: inflamatii
ale pleurei, pneumonii, infarct pulmonar, pneumotoraxpontan
3. Durerea diafragmatica : durere specifica resimtita pe marginea
anterioara trapezului , supraclavicular
Ex: pleurezie, pleurita, abces subfrenic

Durere de origine cardio-vasculara

DUREREA (precordiala)
CAUZE a. extracardiace
- pulmonare: embolie, pneumotorax, pleurezie
- toracice: nevralgie intercostala, zona zoster, cauze articulare/coloana
- diafragmatice: hernie diafragmatica
- abdominale: litiaza biliara
- radiculare(compresie): semicentura/centura, caracter de arsura
- astenia neurocirculatorie: nevrotica, caracter de intepatura/arsura,
localizata intr-un punct, nu este legata de efort
CAUZE b. cardiace (organice)
- in pericardite, anevrism de aorta, BCI – AP, AI, IMA, BCI – criza de
angina pectorala stabila de efort
- localizare: retrosternala/precordiala
- iradiere: mandibula/membrul superior stang
- localizare: cu palma (suprafata mare)
- conditii de aparitie: efort/mers
- conditii de disparitie: repaus, administrarea de nitroglicerina
- caracter: constrictiv
- asociata cu: anxietate
- durata: 3-5 minute

BCI – SINDROAME CORONARIENE ACUTE

→ ANGINA INSTABILA
→ INFARCT MIOCARDIC ACUT
DUREREA IN AI
- se incadreaza - angina recent aparuta
- angina agravata: intensitate si durata crescute, nu la nitroglicerina,
apare la eforturi mai mici
- angina de repaus
DUREREA IN IMA
- foarte intensa-atroce
- acelasi sediu/iradieri
- apare frecvent in repaus/noaptea
- durata: ore – zile
- nu cedeaza la nitroglicerina
- apar modificari EKG si enzimatice
Durerea esofagiana
● Pirozis : durere cu caracter de arsura resimtita retrosternal dupa
alimentatie datorita regurgitarii continutului gastric in esofag
● Odinofagia : durerea la deglutitie Ex: esofagita, corp strain, ingestie
de substante caustice , infectii acute, esofagita cronica (fumat, alcool),
cancer esofagian
● Spasmul difuz ; durere esofagiana accentuata de alimentatie si
deglutitie

Durerea abdominala
DUREREA ABDOMINALA
Definiţie: Durerea abdominală este senzaţia dureroasă resimţită de
pacient la nivelul abdomenului.
Poate fi consecinţa:
● patologiei abdominale;
● patologiei extra abdominale
-durere cu punct de plecare la nivelul unor organe din afara
abdomenului şi care iradiază în zonele abdominale
- boli sistemice cu afectare abdominală secundară: DZ, porfirii,
intoxicaţii, tabes, hipertiroidism
Durerea abdominală parietală (somatică)
● Originea în leziuni ale peretelui abdominal, peritoneului parietal,
rădăcina mezenterului şi diafragm;
● Are la bază stimularea fibrelor senzitive prin procese inflamatorii,
edeme, infiltraţie neoplazică, torsiune, tracţiune
● Caracteristici: -intensă, bine localizată;
-exacerbată de tuse,
strănut , mişcare;
Durerea abdominală viscerală
Îşi are originea în organele abdominale cavitare sau parenchimatoase.
Caracterul durerii:
● jenă, arsură, înţepătură;
● caracter colicativ (durere paroxistică intermitentă) consecutiv
spasmului unui organ visceral;
● intensitatea este mai redusă (exceptând colica);
● localizarea mai puţin precisă;
● este însoţită de fenomene vegetative (semne de acompaniament):
greţuri, vărsături, cefalee, transpiraţii, paloare, colaps;
● este percepută într-un teritoriu somatic situat uneori la distanţă faţă
de viscerul afectat = durere raportată datorită “amestecării” căilor
sensibilităţii viscerale şi somatice la nivel ganglionar
postmedular); durerea viscerală este mai puţin bine localizată;
Durerea abdominală
● Dificultatea de diagnostic
● Necesitatea unei analize atente a acesteia.
Analiza durerii
1. în funcţie de modalitatea de debut
2. Înfuncţie de sediul durerii
3. În funcţie de alte coordonate
-iradiere
-caractere
- circumstanţe: influenţe favorabile şi defavorabile
DUREAREA
GASTRO-DUODENALA
● DURERE DE TIP VISCERAL, IA NASTERE LA LOCUL LEZIUNII
● BOLNAVUL DESCRIE CLAR DUREREA: intensa si vie; confuza ca o
“arsura”;senzatie de “sfredelire” in interiorul abdomenului superior
;senzatie de “roadere interna”

Caracteristici/parametrii DURERII
GASTRO-DUODENALE
1. LOCALIZARE:epigastru mijlociu sau hipocondru drept; in ulcerul
profund poate iradia in spate(dorsal) in regiunea D12-L1
2. RITMICITATE:aparitia sau disparitia durerii in functie de ingestia de
alimente :
- UG ingestia de alimente calmeaza durerea pentru ½-1 ora
- UD –calmarea durerii pentru 1si1/2-3 ore ; poate aparea noaptea
dupa 1-4 ore de somn
1. EPISODICITATE:aparitia durerii in orarul zilnic descris in mai multe zile
succesiv ;fara tratament durerea persiste 2-6 saptamani
2. PERIODICITATE:4-5 recidive pe an ; recidive cu incidenta sezoniera
- Vara si iarna- UG
- Primavara si toamna- UD
1. MODIFICAREA CARACTERULUI DURERII: schimbarea intensitatii,
modificarea iradierii,modificarea ritmicitatii

DUREREA BILIARA
● cu debut şi evoluţia insidioasã, cu caracter de jenã în hipocondrul
drept, sunt ritmate de alimentaţie (prânz colecistochinetic), pot iradia
în epigastru omoplatul drept şi insoţesc de obicei dischineziile biliare.
● cu debut acut, paroxistic caracterizând colica biliarã.
● Colica biliarã reprezintã cea mai caracteristicã manifestare a
suferinţelor biliare de tip litiazic (litiaza vezicularã, litiaza coledocianã, şi
mai rar în suferinţele dischinetice de tip hiperton).
Caracterele durerii biliare
Circumstanţe de apariţie
● factori favorizanţi:
● modificãri morfofuncţionale ale arborelui biliar
● vagotonia: colicile survin frecvent în timpul nopţii, între
orele 22-04.
● factori declanşatori:
● stressurile negative
● abuzuri alimentare: mese bogate în colecistochinetice
● eforturi fizice, trepidaţii
● Premenstrual
Semne prodromale
● Apar uneori semne prodromale, colica fiind precedatã de: greţuri,
balonãri, sensibilitate în hipocondrul drept.
Caracterele durerii biliare

Localizarea durerii
● In hipocondrul drept corespunzãtor punctului cistic şi mai rar în
epigastru sau alte localizãri
atipice (hipocondru stg., regiune lombarã).

Iradierea durerii biliare

● caracteristica: De la nivel anterior (rebordul costal drept = localizare
iniţialã) iradiazã posterior şi ascendent, spre regiunea
interscapulovertebralã, umãrul drept, partea dreaptã a bazei gâtului
(punctele frenice).
● alte iradieri - în epigastru sugereazã inclavarea calculului în cistic
● în barã sugereazã asocierea unei pancreatite

Caracterele durerii biliare

Caracterul durerii
● Tensiune, ruptura, sfâşiere.

Intensitatea durerii
● Nu este constantã pe tot parcursul colicii: creşte în intensitate
progresiv, atingând un punct paroxistic, dupã care se menţine în platou
o perioadã variabilã de timp (ore, zile), dupã care dispare (dupã
antispastice sau spontan). Colica biliarã are un caracter repetitiv, la
intervale variabile de timp. Colica biliarã poate acompania tabloul clinic
al unor complicaţii uneori severe (icter mecanic, hidrops vezicular,
angiocolita, pancreatita acutã, ileus vezicular, coleperitoneu).

Circumstanţe de ameliorare (dispariţie)

● administrarea de antispastice
● aplicarea de cãldurã localã

Caracterele durerii biliare

Manifestari de dependenta de acompaniament
● agitaţie psihomotorie, bolnavii negãsindu-şi nici o poziţie antalgicã
● frisoane, febra (39-40°C) semnificã complicaţii de tip infecţios
(colecistita acutã, angiocolita)
● astenie, transpiraţii
● greţuri, vãrsãturi cu conţinut alimentar şi bilios care nu liniştesc
bolnavul
● meteorism abdominal prin ileus paralitic în formele violente
● icterul
● manifestãri extradigestive:
● tulburãri neuropsihice: cefalee cu caracter migrenoid, vertij, insomnie
● tulburãri respiratorii: dispnee, sughiţ, tuse biliarã (iritativã)
● tulburãri cardio-circulatorii: angor intricat, palpitaţii, colaps vascular
în formele violente cu caracter subintrant.

DUREREA DIN PANCREATITA ACUTA

● -sediul → epigastru sau hipocondrul stâng;
● -iradierea → caracteristic de-a lungul rebordului costal stâng,
posterior, transfixiant D10-D12;
→ posibil interscapulo-vertebral, lombar;
● -caracter → continuu, este de durată (“durerea pancreatică se
măsoară în zile, iar cea biliară în ore”);
● -intensitatea = mare (dar nu dramatică) → necesită luarea unor poziţii
antalgice (decubit lateral drept sau stâng, cu genunchii flectaţi, poziţie
genupectorală), sau administrarea de medicaţie antalgică;
● -relaţia cu administrarea de alimente (consumul de etanol) : durerea
debutează la 12-48 ore de la întreruperea consumului de alcool (the
afternoon after de day before) sau postprandial tardiv;
● diminuă până la dispariţie în paralel cu instalarea insuficienţei
pancreatice exocrine şi ↓ debitului secretor de bicarbonat şi enzime;

Durerea articulara
LOCALIZARE ;
● Osoasa sau articulara
● La articulatiile mici sau mari persistand la o singura articulatie sau
migrand
de la o articulatie la alta

CONDITII DE APARITIE :
● La inceputul miscarii , dimineata la trezire
● Permanent
● Poate fi precedata de un episod inflamator amigdalian
● Poate aparea dupa o masa abundenta , consum de alcool excesiv – in
accesul de guta
CONDITII DE ACCENTUARE A DURERII :
● Miscare
● Frig
CONDITII DE AMELIORARE :
● Repaos
● Caldura