LP 3-Decontaminare , dezinfecție , sterilizare

Decontaminarea este procesul de îndepărtare a microorganismelor patogene de pe suprafețe

și obiecte .
Curățenia /curățarea este etapa preliminară obligatorie, permanentă și sistematică în cadrul
oricărei activități sau proceduri de îndepărtare a murdăriei (materie organică și anorganică) de pe
suprafețe (inclusiv tegumente) sau obiecte, prin operațiuni mecanice sau manuale, utilizându-se
agenți fizici și/sau chimici, care se efectuează în unitățile sanitare de orice tip. Curățenia este
metoda de decontaminare a suprafețelor,obiectelor și tegumentelor prin care se îndepărtează
odată cu praful și substanțele organice și o parte din microorganisme (95%-98%), utilizând
detergenți, produse de întreținere și curățenie
Dezinfecția este procedura de distrugere a majorității microorganismelor patogene sau
nepatogene de pe orice suprafețe (inclusiv tegumente), utilizându-se agenți fizici și/sau chimici;
este metoda de decontaminare prin care se urmărește distrugerea în proporție de 99,99% a
formelor vegetative a microorganismelor în scopul prevenirii infecțiilor.
Tipuri de dezinfecție
-dezinfecția de nivel înalt procedura de dezinfecție prin care se realizează distrugerea bacteriilor
în formă vegetativă, fungilor, virusurilor, micobacteriilor și a majorității sporilor bacterieni;
această formă de dezinfecţie se poate aplica şi dispozitivelor medicale reutilizabile, destinate
manevrelor invazive, şi care nu suportă autoclavarea;
-dezinfecția de nivel intermediar (mediu)- procedura de dezinfecție prin care se realizează
distrugerea bacteriilor în formă vegetativă, a fungilor, a micobacteriilor și a virusurilor, fără
acțiune asupra sporilor bacterieni;
-dezinfecția de nivel scăzut - procedura de dezinfecție prin care se realizează distrugerea
majorității bacteriilor în formă vegetativă, a unor fungi și a unor virusuri, fără acțiune asupra
micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusurilor neanvelopate și a mucegaiurilor;

Curățenia este metoda de decontaminare a suprafețelor,obiectelor și tegumentelor prin care

se îndepărtează odată cu praful și substanțele organice și o parte din microorganisme (95%-
98%), utilizând detergenți, produse de întreținere și curățenie
Dezinfecţia reprezintă complexul de măsuri de distrugere a agenţilor patogeni ( bacterii ,
viruşi , fungi ) de pe obiectele inerte , îndepărtare sau reducerea numărului până la o limită la
care prezenţa acestora să nu mai prezinte riscul de producere a unei infecţii. Dezinfecţia distruge
parţial populaţiile microbiene .
Dezinfecţia are 2 etape:
1) Dezinfecţia profilactică - se face în mod preventiv pe obiecte, în săli publice, etc.
2) Dezinfecţia în focar care cuprinde:
-dezinfecţia curentă – se face la patul bolnavului, pe toata durata spitalizării (pat, noptieră,
obiecte, lenjerie);
-dezinfecţia terminală – este efectuată după vindecarea sau decesul unui bolnav care a suferit de
o boala infecţioasă.
ASEPSIA reprezintă latura profilactică a dezinfecţiei şi se adresează tuturor momentelor
ce prezintă riscul de contaminare a plăgii chirurgicale.
Se realizeaza printr-un ansamblu de metode:
- dezinfecţia mâinilor chirurgului şi protejarea cu mănuşi sterile
- dezinfecţia câmpului operator
- sterilizarea instrumentarului chirurgical şi a materialului moale
- gesturi aseptice asupra plăgii postoperatorii
ANTISEPSIA - foloseste o serie de mijloace chimice:
• antiseptice - substanţe cu acţiune bactericidă sau bacteriostatică care se aplică pe ţesuturi vii
• dezinfectante – substanţe folosite pentru distrugerea germenilor de pe diverse obiecte,produse
septice sau din mediul extern.

Suprafeţele, instrumentarul şi echipamentele critice- cele care vin în contact cu ţesuturile

corpului uman sau penetrează ţesuturile, inclusiv sistemul vascular, în mod normal sterile.
Exemple: instrumentarul chirurgical, inclusiv instrumentarul stomatologic, materialul utilizat
pentru suturi, trusele pentru asistenţă la naştere, echipamentul personalului din sălile de operaţii,
câmpuri operatorii, meşele şi tampoanele, tuburile de dren, implanturile, acele şi seringile,
cateterele cardiace şi urinare, dispozitivele pentru hemodializă, toate dispozitivele intravasculare,
endoscoapele flexibile sau rigide utilizate în proceduri invazive, echipamentul pentru biopsie
asociat endoscoapelor, acele pentru acupunctură, acele utilizate în neurologie; aceste dispozitive
trebuie sterilizate;
Suprafeţele, instrumentarul şi echipamentele semicritice-cele care vin în contact cu
mucoase intacte şi nu penetrează bariera tegumentară, cu excepţia mucoasei periodontale sau
pielea având soluţii de continuitate. Acestea ar trebui să beneficieze de cel puţin dezinfecţie la
nivel mediu. Exemple: suprafaţa interioară a incubatoarelor pentru copii şi dispozitivele ataşate
acestora (mască de oxigen, umidificator), endoscoapele flexibile şi rigide utilizate exclusiv ca
dispozitive pentru imagistică, laringoscoapele, tuburile endotraheale, echipamentul de anestezie
şi respiraţie asistată, diafragmele, termometrele de sticlă, termometrele electronice, ventuzele,
vârfurile de la seringile auriculare, specul nazal, specul vaginal, abaiselang-urile, instrumentele
utilizate pentru montarea dispozitivelor anticoncepţionale, accesoriile pompiţelorde lapte.
Suprafeţele inerte din secţii şi laboratoare, stropite cu sânge, fecale sau cu alte secreţii şi/sau
excreţii potenţial patogene, şi căzile de hidroterapie utilizate pentru pacienţii a căror piele
prezintă soluţii de continuitate sunt considerate semicritice;
Suprafeţele, instrumentarul şi echipamentele noncritice — care nu vin frecvent în
contact cu pacientul sau care vin în contact numai cu pielea intactă a acestuia. Aceste dispozitive
trebuie să fie curăţate şi trebuie aplicată o dezinfecţie scăzută. Exemple: stetoscoape, ploşti,
urinare, manşeta de la tensiometru, specul auricular, suprafeţele hemodializoarelor care vin în
contact cu dializatul, cadrele pentru invalizi, suprafeţele dispozitivelor medicale care sunt atinse
şi de personalul medical în timpul procedurii, orice alte tipuri de suporturi. Suprafeţele inerte,
cum sunt pavimentele, pereţii, mobilierul de spital, obiectele sanitare ş.a., se încadrează în
categoria noncritice.
Există substanțe cu caracteristici de detergent-dezinfectant adică este produsul care
include în compoziția sa substanțe care curăță și substanțe care dezinfectează . Produsul are
acțiune dublă : curăță și dezinfectează.
Tipuri de curățenie :
1. zilnică
2. periodică(după dezinfecția ciclică sau la 1 lună) - curățenie generala
Metodele folosite pentru dezinfecție sunt: mecanice ( spălarea, ștergerea umedă , aspirarea,
perierea etc) , fizice ( căldura și radiațiile ultraviolete) , chimice. Aplicarea raționala a metodelor
de curățenie a încăperilor, suprafețelor și obiectelor poate realiza o decontaminare de 95 – 98%,
foarte apropiată de cea obținută dintr-o dezinfecție eficace.
Curățenia are avantajul ca acționează asupra tuturor microorganismelor.

Spălarea
Spălarea constă în antrenarea prin udare și îndepărtarea pulberilor și substanțelor organice.
Puterea de spălare depinde de capacitatea de udare. Spălarea se realizează prin folosirea de apă
caldă și substanțe tensioactive. Spălarea trebuie urmata de clătire abundentă.
Ștergerea
Ștergerea umedă a suprafețelor (lambriuri, mobilier, etc.) realizează îndepărtarea
microorganismelor. Se utilizează pentru menținerea curățeniei în intervalele dintre spălări.
Condiții de eficacitate a ștergerii:
- utilizare de cârpe (ștergătoare) curate
- umezirea lor cu soluție proaspătă de detergent
- schimbarea frecventa a cârpelor și apei de ștergere
- dezinfecția și uscarea cârpelor și a recipientelor după folosire
Nu se recomandă maturatul uscat sau scuturatul în încăperi.
Curățenia în încăperi trebuie întotdeauna asociata cu aerisirea.
Ustensilele și materialele de curățenie se depozitează în condiții igienice , conform prevederilor
Ord.MS 961/2016.
Curățenia este utilizata în mod obișnuit ca metoda de decontaminare profilactică.
Dezinfecția
Este metoda de decontaminare prin care se urmărește distrugerea în proporție de 99,99% în
mediul înconjurător a formelor vegetative a microorganismelor în scopul prevenirii infecțiilor.
Dezinfecția se aplică întotdeauna după curățenia în prealabil a tuturor suprafețelor.
În orice activitate de dezinfecție trebuie să se aplice măsurile de protecție a muncii pentru a
preveni accidentele și intoxicațiile.
Dezinfecția în spital utilizează în principal agenți chimici , substanțe cu efect antimicrobian de
nivele diferite .Uneori aceeași substanța în soluție diluată este antiseptic, iar în soluție mai
concentrată este dezinfectant.
Personalul care utilizează în mod curent dezinfectantele este instruit cu privire la utilizarea și
gestionarea substanțelor dezinfectante, precum și în ceea ce privește masurile de protecție a
muncii și de prim ajutor.
Personalul care realizează curățenia va purta echipament de protective complet ( halat , mănuși
de unica folosință, mască) deoarece vine în contact cu produse biologice potențial infecțioase și
cu produse toxice. După curățenie se va efectua dezinfectarea suprafețelor de lucru, a
pavimentelor și a pereților cu substanțele dezinfectante existente în spital la momentul respectiv.
Pentru fiecare set de substanțe biocide noi prezente în unitate se va face instruire de utilizare.
Prepararea soluţiilor pentru decontaminarea echipamentelor medicale
(predezinfecţia) şi a celor pentru dezinfecţie în vederea pregătirii pentru sterilizare , a
soluțiilor pentru dezinfecţia suprafețelor se va face sub controlul personalului autorizat
( asistenţi medicali).
Curățenia și dezinfecția pe mesele de tratamente , dulapuri de medicamente ,
echipamente medicale este exclusiv responsabilitatea personalului medical mediu.
 Regula de zi cu zi este ca în spital , în fiecare secție , să existe în mod permanent îngrijitoare
de curățenie .
Îngrijitoarea poate interveni într-un sector de lucru în timpul activității medicale, dar numai la
cererea și sub supravegherea asistentului medical sau medicului care decide întinderea și
regulile intervenției de curățenie. De exemplu , externarea unui pacient dintr-un salon când
trebuie făcută curățenie la patul pacientului externat, schimbată lenjeria, dezinfectată toaleta, etc.
Criterii de utilizare a dezinfectanţilor
Criteriile de alegere corecta a dezinfectantelor sunt urmatoarele:
a)spectrul de activitate adaptat obiectivelor fixate;
b)timpul de actiune;
c)in functie de sectia din spital , dezinfectantele trebuie sa aiba eficienta si in prezenta
substantelor interferente: sange, puroi, voma, diaree, apa dura, materii organice;
d)sa aiba remanenta cat mai mare pe suprafete;
e)sa fie compatibile cu materialele pe care se vor utiliza;
f)gradul de periculozitate (foarte toxic, toxic, nociv, coroziv, iritant, oxidant, foarte inflamabil si
inflamabil) pentru personal si pacienti;
g)sa fie usor de utilizat;
h)sa fie stabile in timp;
i)natura suportului care urmeaza sa fie tratat;
j)riscul de a fi inactivat de diferite substante sau conditii de mediu, asa cum este prevazut in fisa
tehnica produsului;
k)sa fie biodegradabile in acord cu cerintele de mediu
Se respectă întotdeauna durata de utilizare a produsului
Manipularea produselor se face întotdeauna respectând “Precauțiunile Universale” (echipament
de protecție)

Metodele de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcție de suportul care urmează să fie

tratat
Suport de tratat Metoda de aplicare Observații
Suprafețe
Pavimente (mozaic, ciment, Stergere Curatare riguroasa, apoi
linoleum, lemn etc.) dezinfectie (ce poate fi de
nivel scazut, mediu sau inalt în
funcție de zonă și in cazul
prezentei produselor
biologice)
Pereti (faianta, tapet lavabil, Stergere Pulverizare*) Se insista asupra curatarii
uleiati etc.), usi, ferestre partilor superioare ale
(tocarie) pervazurilor si a altor
suprafete orizontale, precum si
ale colturilor, urmata de
dezinfectie (ce poate fi de
nivel scazut, mediu sau inalt)
Mobilier, inclusiv paturi si Stergere Pulverizare*) Curatare riguroasa si
noptiere (din lemn, metal, dezinfectie de nivel scazut sau
plastic) mediu a suprafetelor
orizontale (partea superioara a
dulapurilor, a rafturilor etc.)
Mese de operatie, mese Stergere Pulverizare*) Dezinfectie de nivel inalt,
instrumentar, suprafete pentru curatare riguroasa, dezinfectie
pregatirea tratamentului, de nivel inalt
suprafete pentru depozitarea
temporara a produselor
patologice recoltate, lampi
scialitice, mese de infasat,
mese de lucru in laborator
Obiecte sanitare, recipiente de colectare, materiale de curatare
Bai, baite pentru copii, Stergere Curatare, dezinfectie de nivel
chiuvete, bazine de spalare mediu sau inalt
Grupuri sanitare (WC, bazine, Stergere Curatare, dezinfectie de nivel
scaune WC, pisoare), gratare mediu sau inalt
din lemn sau plastic pentru bai
si dusuri
Sifoane de pardoseala, sifoane Se toarna un produs Dezinfectie de nivel scazut
de scurgere dezinfectant de nivel scazut.
Galeti pentru curatare, Spalare Curatare, dezinfectie de nivel
ustensile pentru curatare scazut In cazul contactului cu
(perii, mop, teu, lavete, carpe produse biologice, intai
etc.) dezinfectie de nivel mediu sau
scazut, apoi curatare si
dezinfectie de nivel scazut.
Recipiente pentru colectarea Spalare Curatare, dezinfectie de nivel
deseurilor menajere, pubele scazut
Spatii inchise
Folosirea dezinfectantelor special destinate dezinfectiei aerului, de nivel inalt, lipsite de
toxicitate; se interzice utilizarea aldehidelor de orice natura, cu exceptia dezinfectiei terminale in
cazul bolnavilor eliminatori de BK
Sali de operatie, sali de Pulverizare*) In spatii etanse si in functie
nastere, saloane, cabinete de: - temperatura; - umiditate
relativa; - timpul de expunere
Vaporizare/Aerosolizare Aparatura electronica si de
respiratie este protejata sau
scoasa din spatiul in care se
face dezinfectia.
Diverse
Jucarii din plastic, cauciuc sau Spalare Stergere Pulverizare*) Curatare si dezinfectie de
lemn, jucarii din material nivel inalt sau mediu Atentie
textil clatire!
Telefoane Stergere Curatare si dezinfectie de
nivel scazut, mediu
 *) In cazul in care dezinfectantul se aplica prin pulverizare se va utiliza cantitatea specificata in
aviz pentru a fi utilizata pentru un m2 sau un m3 la timpii recomandati

Curățenia și dezinfecția echipamentelor utilizate în practica medicală

Dezinfecție – fizică
-chimică
Dezinfecţia prin mijloace chimice se realizează prin utilizarea produselor biocide.
Produsele biocide utilizate pentru dezinfecţie în unităţile sanitare se încadrează în grupa
principală I, tip de produs 1 şi 2.
Produsele biocide încadrate, conform prevederilor legale în vigoare, în tipul 2 de produs sunt
utilizate și pentru dezinfecţia manuală a dispozitivelor medicale, dezinfecţia prin imersie,
dezinfecţia la maşini automate .
În funcţie de eficacitate, de timpul de contact şi de concentraţia utilizată, nivelurile de
dezinfecţie sunt: dezinfecţie de nivel înalt , dezinfecţie de nivel intermediar , dezinfecţie de nivel
scăzut.
Este obligatorie respectarea concentraţiilor şi a timpului de contact specificate în avizul
produsului.Informațiile vor fi aduse la cunoștința secțiilor la fiecare schimbare a setului de
produse utilizate în spital.
Etapele dezinfecţiei de tip înalt aplicate instrumentarului care nu suportă autoclavarea sunt: a)
dezinfecţie, cel puţin de nivel mediu;
b) curăţare;
c) dezinfecţie de tip înalt prin imersie;
d) clătire cu apă sterilă.
Soluţia chimică utilizată pentru dezinfecţia înaltă a instrumentarului care nu suportă autoclavarea
se va folosi maximum 48 de ore sau 30 de cicluri de la preparare, cu condiţia menţinerii în cuve
cu capac.
Procedurile de dezinfecţie înaltă a dispozitivelor medicale termosensibile sunt înregistrate
întrun registru special, denumit Registrul de dezinfecţie înaltă a instrumentarului, în care se
completează următoarele date:
a) produsul utilizat şi concentraţia de lucru;
b) data şi ora preparării soluţiei de lucru;
c) ora începerii fiecărei proceduri (ciclu) de dezinfecţie;
d) lista dispozitivelor medicale imersate la fiecare procedură;
e) ora încheierii fiecărei proceduri;
f) testarea cu bandelete a valabilităţii soluţiei, dacă a fost efectuată;
g) numele şi semnătura persoanei responsabile de efectuarea procedurii.
Reguli generale de practică ale dezinfecţiei:
a) dezinfecţia completează curăţarea, dar nu o suplineşte şi nu poate înlocui sterilizarea sau
dezinfecţia de tip înalt în cazul dispozitivelor termosensibile;
b) pentru dezinfecţia în focar se utilizează dezinfectante cu acţiune asupra agentului patogen
incriminat sau presupus;
c) utilizarea dezinfectantelor se face respectându-se normele de protecţie a muncii, care să
prevină accidentele şi intoxicaţiile;
d) personalul care utilizează în mod curent dezinfectantele trebuie instruit cu privire la noile
proceduri sau la noile produse dezinfectante;
e) în fiecare încăpere în care se efectuează operaţiuni de curăţare şi dezinfecţie trebuie să existe
în mod obligatoriu un grafic zilnic orar, în care personalul responsabil va înregistra tipul
operaţiunii, ora de efectuare şi semnătura; aceste persoane trebuie să cunoască în orice moment
denumirea dezinfectantului utilizat, data preparării soluţiei de lucru şi timpul de acţiune, precum
şi concentraţia de lucru
La prepararea şi utilizarea soluţiilor dezinfectante sunt necesare:
a) cunoaşterea exactă a concentraţiei de lucru în funcţie de suportul supus dezinfecţiei;
b) folosirea de recipiente curate;
c) utilizarea soluţiilor de lucru în cadrul perioadei de stabilitate şi eficacitate, conform unei
corecte practici medicale, pentru a se evita contaminarea şi degradarea sau inactivarea lor.

STERILIZAREA CU VAPORI DE APĂ SATURAŢI SUB PRESIUNE( autoclavare)

Sterilizarea este operaţiunea prin care sunt eliminate sau omorâte microorganismele,
inclusiv cele aflate în stare vegetativă, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul acestei
operaţiuni fiind starea de sterilitate.
Toate dispozitivele medicale şi materialele care urmează a fi sterilizate trebuie
dezinfectate, curăţate şi dezinfectate, înainte de a fi supuse unui proces de sterilizare
standardizat.
Reguli generale
-Obţinerea stării de sterilitate, precum şi menţinerea ei până la momentul utilizării reprezintă o
obligaţie permanentă a unităţilor sanitare.
-Este interzisă reprocesarea în vederea reutilizării a dispozitivelor şi materialelor de unică
folosinţă.
- Organizarea activităţilor propriu-zise de sterilizare, precum şi a activităţilor conexe, respectiv
curăţarea, dezinfecţia şi împachetarea, stocarea şi livrarea, va ţine cont de necesitatea respectării
circuitelor, a evitării golurilor de control pe parcursul realizării lor şi a utilizării altor spaţii decât
cele anume desemnate.
- In unităţile de asistenţă medicală, sterilizarea se realizează prin metode fizice, abur sub presiune
sau abur la temperatură şi presiune ridicate/scăzute, căldură uscată, precum şi prin metode
combinate fizico-chimice .
- Asistenta medicală responsabilă cu sterilizarea va fi instruită şi acreditată să lucreze cu vase sub
presiune
STERILIZAREA CU VAPORI DE APĂ SATURAŢI SUB PRESIUNE trebuie să fie metoda
de elecţie, dacă dispozitivul medical suportă această procedură.
- Sterilizarea se realizează numai cu aparate de sterilizare autorizate şi avizate conform
prevederilor legale în vigoare.
- Trebuie respectate instrucţiunile de utilizare din cartea tehnică a aparatului cu privire la
temperatura, presiunea şi timpul de sterilizare recomandate de producător, în funcţie de tipurile
de materiale de sterilizat ambalate.
- Personalul medical responsabil cu respectarea calităţii procedurilor de sterilizare va fi instruit şi
calificat pentru fiecare tip de aparat de sterilizat şi va face dovada de certificare a acestui lucru.
- Pentru fiecare sterilizator se vor afişa la loc vizibil instrucţiunile de utilizare.
- Calitatea sterilizării la sterilizatorul cu abur sub presiune, care are sistem de înregistrare
automată a ciclului de sterilizare diagramă, se efectuează analiza acesteia:
a) prin compararea cu diagrama-tip furnizată de producător;
b) prin analiza diagramei, urmărind presiunea şi temperatura atinse, înregistrate pentru fiecare
fază a ciclului, în funcţie de programul ales.
- Calitatea sterilizării la sterilizatorul cu abur sub presiune, care nu are sistem de înregistrare
automată a ciclului de sterilizare diagramă, se urmăreşte pe panoul de comandă şi se notează
temperatura şi presiunea atinse pentru fiecare fază a ciclului. În această situaţie este obligatorie
utilizarea indicatorilor biologici (bacteriologici).
Se verifică obligatoriu indicatorii fizico-chimici de eficienţă ai sterilizării:
a) virarea culorii benzilor adezive cu indicator fizico-chimic de lipit pe cutii, casolete, pachetele
ambalate în hârtie specială sau imprimate pe punga hârtie plastic;
b) virarea culorii la indicatorii „integratori" plasaţi în interiorul fiecărui pachet sau într-un
pacheţel-test în fiecare coş, verificându-se temperatura, timpul şi saturaţia vaporilor.
- Se verifică vizual integritatea pachetelor ambalate în hârtie specială sau pungi hârtie plastic,
după care se închide imediat colierul casoletelor
- Pentru materialele ambalate în pungi hârtie plastic, verificarea se poate face prin transparenţa
plasticului. Pentru materialele ambalate în cutii metalice, verificarea se face prin verificarea
pacheţelului-test ataşat la fiecare coş.
- Este obligatoriu controlul umidităţii textilelor
- Materialul se consideră nesterilizat şi nu se utilizează când virarea culorii indicatorilor
nu s-a realizat.
- Este interzisă funcţionarea autoclavelor fără filtru sau cu filtru carbonizat
- În registrul de evidenţă a sterilizării se notează: data şi numărul autoclavei, atunci când sunt
mai multe, conţinutul pachetelor din şarjă şi numărul lor, numărul şarjei, temperatura şi
presiunea la care s-a efectuat sterilizarea, ora de începere şi de încheiere a ciclului (durata),
rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea şi care
eliberează materialul steril; se ataşează diagrama ciclului de sterilizare (acolo unde se efectuează
înregistrarea automată), rezultatul testelor biologice, observaţii, data la care s-au efectuat
întreţinerea şi verificarea aparatului.
- Cutiile, casoletele, coşurile, navetele cu pachetele sterilizate se etichetează notându-se data,
ora, sterilizatorul cu abur sub presiune la care s-a efectuat sterilizarea, persoana care a efectuat
sterilizarea.
Verificarea calităţii penetrării aburului se realizează zilnic, înainte de efectuarea primei
sterilizări, cu ajutorul testului Bowie & Dick pentru verificarea calităţii penetrării aburului.
Testul Bowie & Dick trebuie utilizat:
a) zilnic, dacă la autoclavă se sterilizează textile;
b) cel puţin o dată pe săptămână, la autoclavele care sterilizează instrumentar;
c) după fiecare reparaţie a autoclavei
- Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în cutii metalice perforate sau în casolete cu
colier este de 24 de ore de la sterilizare, cu condiţia menţinerii cutiilor şi casoletelor închise.
- Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în pungi hârtie plastic sudate este de două
luni de la sterilizare, cu condiţia menţinerii integrităţii ambalajului.
- Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în hârtie specială (ambalaj în două straturi de
hârtie, fără soluţii de continuitate) este de o lună de la sterilizare.
Eficienţa sterilizării se controlează cu următorii indicatori biologici:
1.Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnaţi pe suporţi de bumbac sub
formă de peticele sau fire de aţă în concentraţii de 10-6 UFC
2.Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnaţi pe suport şi condiţionat
împreună cu mediul de cultură înfiolat.
3. Controlul bacteriologic al sterilizării la autoclavă cu suspensie de spori de Bacillus
stearothermophyllus în soluţie nutritivă, cu indicator de pH

STERILIZAREA LA STERILIZATOR CU AER CALD (pupinel, etuvă)

La sterilizatorul cu aer cald se sterilizează sticlăria şi instrumentarul care nu suportă

sterilizarea cu aburi sub presiune (oţel ne-inoxidabil: cromat).
Sterilizatorul cu aer cald este total contraindicat pentru materiale textile, lichide şi cauciuc.
Durata de sterilizare depinde de temperatură : 1 oră la 180°C, sau 2 ore la 160°C . În funcţie de
soluţiile tehnice ale sterilizatorului cu aer cald pot fi acceptate temperaturi şi timpi de sterilizare
indicaţi de producătorul aparatului. Timpul de sterilizare se măsoară din momentul atingerii
temperaturii de sterilizare în interiorul încărcăturii .
Un ciclu complet de sterilizare durează între 4 - 5 ore.
Cutiile metalice cu instrumentar se introduc închise în incinta sterilizatorului cu aer cald.
Durata menţinerii sterilităţii
Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în cutii metalice este de 24 de ore de la
sterilizare, cu condiţia menţinerii cutiilor metalice închise.
Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în pungi hârtie-plastic sudate este de 2 luni
de la sterilizare, cu condiţia menţinerii integrităţii lor şi a manipulării acestora numai prin
intermediul coşului.
La încheierea ciclului de sterilizare nu se deschide niciodată sterilizatorul cu aer cald înainte ca
temperatura să fie sub 50°C. La extragerea pachetelor din sterilizatorul cu aer cald se folosesc
mănuşi din bumbac.
Indicatorii de eficienţă ai sterilizării:
- virarea culorii la benzile adezive cu indicator fizico-chimic.
- virarea culorii la indicatorii fizico-chimici "integratori": se poate verifica pentru materialele
ambalate în pungi hârtie plastic prin transparenţa plasticului. Pentru materialele ambalate în cutii
metalice, verificarea se face de către utilizatori, la deschiderea acestora. În situaţia în care virajul
nu s-a realizat, materialul se consideră nesterilizat şi nu se utilizează.
O dată pe lună se controlează fazele procesului de sterilizare realizând graficul
timp/temperatură al unui ciclu de sterilizare complet, cu aparatul încărcat cu cantitatea de
material recomandată de producător.Gradientul de temperatură în timpul perioadei de sterilizare
(precizia de termostatare): ± 1°C. Se utilizează indicator biologic cu Bacillus subtillis pentru
controlul eficacităţii sterilizării.
La 6 luni se efectuează verificarea aparatului în prezenţa tehnicianului de la o societate
autorizată. Se controlează termostatul şi dacă aparatul atinge temperatura corectă în cutii,
utilizând un termometru maximal.

STERILIZAREA APEI PENTRU SPĂLAREA CHIRURGICALĂ

 Acest tip de sterilizare se efectuează în autoclavul pentru sterilizarea apei, potrivit
instrucţiunilor de utilizare din cartea tehnică a acesteia, la o presiune de sterilizare de 1,5 bari şi
un timp de sterilizare de 30 de minute .
Parametrii pentru programele automate de sterilizare sunt:
a) temperatura de 73°C, presiune subatmosferică, timp de sterilizare 10 minute; durata
procesului 3-5 ore;
b) temperatura de 80°C, presiune subatmosferică, timp de sterilizare 10 minute;
c) temperatura de 65°C, presiune subatmosferică, timp de sterilizare 30 de minute
Reţeaua de alimentare şi distribuire a apei sterile de la autoclave la spălătoare trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii:
a) distanţa maximă de la autoclav la punctul de distribuţie să nu depăşească 20 m;
b) sunt admise numai conducte fără mufe;
c) eliminarea oricărei posibilităţi de contaminare a apei sterile prin stagnarea în sistemul
de distribuţie (cu interzicerea coturilor în „U" sub nivelul conductei);
d) apa sterilă pentru spălarea chirurgicală se prepară în ziua utilizării ei.
În registrul de evidenţă a sterilizării se notează : numărul şarjei , data şi ora de debut şi
sfârşit ale ciclului, temperatura la care s-a efectuat sterilizarea, numele şi semnătura persoanei
responsabile cu sterilizarea, observaţii, data la care s-au efectuat întreţinerea şi verificarea
aparatului.
STERILIZARE CHIMICĂ

Sterilizarea chimică reprezintă un nivel superior de dezinfecţie care se aplică cu stricteţe

dispozitivelor medicale reutilizabile, destinate manevrelor invazive, şi care nu suportă
autoclavarea, realizând distrugerea tuturor microorganismelor în formă vegetativă şi a unui
număr mare de spori. Este obligatorie respectarea concentraţiilor şi a timpului de contact
specificate în autorizaţia/înregistrarea produsului.
Etapele sterilizării chimice sunt:
a) dezinfecţie, cel puţin de nivel mediu, urmată de curăţare;
b) sterilizare chimică prin imersie;
c) clătire cu apă sterilă. Se procedează la o clătire abundentă cu apă sterilă (sub jet de
apă sau prin agitare) de trei ori la rând utilizând de fiecare dată tranşe proaspete de apă sterilă în
cantitate suficientă având grijă să asigurăm imersia completă a dispozitivului.
Apa sterilă trebuie să circule prin toate canalele.
Fiecare clătire trebuie să dureze minimum 1 minut sau în funcţie de timpul recomandat de
producătorul endoscopului precum şi de producătorul dezinfectantului.
După fiecare clătire apa se aruncă şi nu va mai fi refolosită sau utilizată în alte scopuri
deoarece apa de clătire poate conţine urme din substanţa activă a sterilizantului
Sterilizarea chimică se realizează cu produse biocide autorizate/înregistrate, conform
prevederilor legale în vigoare.
Soluţia chimică de sterilizare nu se va folosi mai mult de 48 de ore de la preparare .Se
păstrează în cuve cu capac, sau maximum 24 de ore, în cazul utilizării în instalaţii cu
ultrasunete. În ambele situaţii, numărul maxim de proceduri (cicluri de sterilizare) este de 30.
Registrul de sterilizare chimică conţine obligatoriu rubricile : produsul utilizat şi
concentraţia de lucru , data şi ora preparării soluţiei de lucru, ora începerii fiecărei proceduri
(ciclu) de sterilizare , lista dispozitivelor medicale sterilizate la fiecare procedură , ora terminării
fiecărei proceduri (ciclu) de sterilizare, numele şi semnătura persoanei care a efectuat procedura.
Reguli generale:
După sterilizarea chimică nu se admite clătirea cu apă potabilă, deoarece aceasta poate conţine
microorganisme, inclusiv Pseudomonas spp. şi Mycobacterium spp. care se pot multiplica în
canalele, cavităţile endoscopului.
Nu vor fi utilizate endoscoapele cu defecţiuni sau a căror construcţie nu permite procesarea
lor.
Spaţiile unde se efectuează endoscopia şi procesarea endoscoapelor trebuie amenajate în aşa
fel încât să se asigure protecţia mediului, personalului medical şi pacienţilor.
Personalul trebuie să poarte echipament de protecţie (mănuşi, ochelari, mască de protecţie sau
protectoare faciale) pentru prevenirea expunerii la microorganismele patogene (HIV, HVB,
VHC, M. tuberculosis, herpes simplex, patogeni enterici) sau la produsele chimice toxice.
Personalul care lucrează în serviciile de endoscopie trebuie să cunoască şi să respecte
precauţiile universale.

STERILIZAREA LA STERILIZATOARE CU OXID DE ETILENĂ

Se efectuează numai în staţia centrală de sterilizare, special echipată şi deservită de personal

calificat, instruit şi acreditat să lucreze cu sterilizatoare cu oxid de etilenă.
Se utilizează doar când nu există alt mijloc de sterilizare adecvat pentru obiecte şi
echipamente termosensibile , iar materialul acestora suportă acţiunea chimică a oxidului de
etilenă .Nu se utilizează pentru sterilizarea în urgenţă.
Este interzisă resterilizarea cu oxid de etilenă a echipamentului medical constituit din părţi
de policlorură de vinii sterilizat inţial cu radiaţii ionizante sau raze gamma.
Este obligatorie citirea cu atenţie a instrucţiunilor de utilizare şi a cărţii tehnice a aparatului
pentru a folosi temperatura , presiunea şi timpul de sterilizare recomandate de producător pentru
material împachetat.
Verificarea eficienţei sterilizării se face respectând următoarele:
a) citirea şi interpretarea diagramelor înregistrate ale ciclului complet de sterilizare: temperatura,
presiunea, presiunea negativă (vidul) şi durata;
b) verificarea indicatorilor fizico-chimici, martori ai trecerii prin procesul de sterilizare, special
fabricaţi pentru sterilizarea cu oxid de etilenă;
c) utilizarea pentru fiecare ciclu a testelor biologice (bacteriologice) cu spori de Bacillus
subtillis.
În registrul de evidenţă a sterilizării se notează: numărul şarjei şi conţinutul pachetelor,
data şi ora de debut şi sfârşit ale ciclului, temperatura la care s-a efectuat sterilizarea, rezultatele
indicatorilor fizico-chimici şi biologici, numele şi semnătura persoanei responsabile cu
sterilizarea, observaţii, data la care s-a efectuat întreţinerea şi verificarea aparatului. Data finală a
desorbţiei va fi notată pe fiecare ambalaj.
 DEZINFECŢIA CU RAZE ULTRAVIOLETE

Dezinfecţia cu raze ultraviolete este indicată în dezinfecţia suprafeţelor netede şi a aerului

în boxe de laborator, săli de operaţii, alte spaţii închise, pentru completarea măsurilor de curăţare
şi dezinfecţie chimică.Metoda completează curăţenia şi dezinfecţia chimică.
Aparatele de dezinfecţie cu raze ultraviolete, autorizate conform prevederilor legale în
vigoare, sunt însoţite de documentaţia tehnică, ce cuprinde toate datele privind caracteristicile şi
modul de utilizare ale aparatelor, pentru a asigura o acţiune eficace şi lipsită de nocivitate.

TEHNICA DE LUCRU:
- asistenta de cabinet sau asistenta de tură conectează lampa la o sursa de energie
- încăperea unde se aplică trebuie curăţată şi dezinfectată în prealabil de îngrijitoarea de
curăţenie
- lampa se lasă să acţioneze 30 minute
- după care se consemneaza în registru de functionare lampă UV( data , persoana responsabilă
ora începerii, ora încetării)
Se poate ajunge până la 48 cicluri /24 h
PARTICULARITĂŢI:
- tubul bactericid al lămpii trebuie pastrat în perfectă stare de curăţenie(după deconectare de la
reţea se şterge cu o bucată de material textil îmbibat în alcool)
- în momentul aplicării lămpii ferestrele trebuiesc închise şi nu trebuie să existe persoane în
încăpere
-dezinfecţia se menţine atât cât nu există surse de recontaminare(pacienţi cu boli respiratorii,
personal , ferestre deschise etc)
-când s-a ajuns la nr. de ore de funcţionare ~9000h/tub trebuie anunţat responsabilul cu aparatura
medicală şi schimbat tubul consemnându-se acestă schimbare(data când a fost schimbat tubul)