SOCIETATEA NA IONAL DE CRUCE RO IE DIN ROMÂNIA

de
CUPRINS
Glosar pag.

Capitolul 1: Principii generale de acordare a primului ajutor premedical

1.1 Cum s facem fa unei situa ii de urgen pag.
1.2 Planul pentru o situa ie de urgen pag.
1.3 Lan ul care salveaz vie i pag.

Capitolul 2: Starea de incon tien pag.

Capitolul 3: Resuscitarea cardiopulmonar

3.1 Resuscitarea cardiopulmonar la adult pag.
3.2 Resuscitarea cardiopulmonar la copil pag.
3.3 Corpi str ini în c ile aeriene superioare pag.

Capitolul 4: Pl gi
4.1 Generalit i pag.
4.2 Pl gile cauzate de mu c turi pag.
4.3 Pl gile cu corpi str ini pag.
4.4 Pl gile cu hemoragie pag.
4.5 Amputa iile pag.

Capitolul 5: Fracturile pag.

Capitolul 6: Temperaturile extreme

6.1 Arsurile pag.
6.2 Insola ia pag.
6.3 Electrocutarea pag.
6.4 Deger turile i hipotermia pag.

Capitolul 7: Alte situa ii care necesit prim ajutor

7.1 Coma diabetic pag.
7.2 Atacul de inim pag.
7.3 Atacul cerebral pag.
7.4 Convulsiile pag.
7.5 Intoxica ii pag.

Capitolul 8: Primul ajutor psihologic pag.

2
Glosar

Trec tor
O persoan care este martora întâmpl toare a unei situa ii de urgen . Persoana
poate s nu fie instruit pentru acordarea primul ajutor, dar s fie dispus s asiste victima,
persoana care acord primul ajutor i/sau un membru al unui serviciu de urgen .

Victim
O persoan aflat în primejdie i care necesit i/sau solicit asisten .

Comunitate
Un grup de oameni care se afl /tr ie te/lucreaz într-un context specific.

Context
Toate elementele i factorii care constituie cadrul în care apare situa ia de urgen .
Aceste elemente includ:
• capacit ile comunit ii i a membrilor ei individuali de a preveni, a fi preg ti i
pentru, a r spunde la i a se recupera în urma situa iilor de urgen ,
• regulile i reglement rile referitoare la îngrijire,
• organizarea serviciilor de s n tate i salvare (servicii de urgen , centre de îngrijire,
etc.),
• obiceiuri, cultur i credin e (de ex. religie, practici locale tradi ionale),
• circumstan e locale (izolare, dezastru, conflict armat, etc.).

Pericol
Situa ie sau condi ie care are poten ialul de a afecta în mod negativ via a sau
s n tatea persoanelor prezente la locul accidentului i/sau aflate în apropierea acestuia, pe
termen scurt, mediu sau lung.

Dispecerat
O structur dedicat primirii apelurilor de urgen de la comunit ile dintr-o arie
geografic specific i mobiliz rii i controlului resursei corespunz toare i relevante de
îngrijire a s n t ii, ca r spuns la aceste apeluri.
Un dispecerat poate îndeplini diferite func ii:
• recep ionarea i gestionarea permanent a apelurilor de urgen , stabilind prioritatea
acestora,
• îndrumarea, când este posibil, în asigurarea asisten ei a celor care fac apelul,

3
 • definirea i asigurarea unei corel ri cât mai bune a necesit ilor de urgen cu
capacit ile/ disponibilit ile de r spuns,
• coordonarea angajamentului serviciilor de urgen ,
• determinarea modalit ii de transport i a centrului de îngrijire cel mai potrivit
pentru starea victimei,
• preg tirea prelu rii victimei la centrul respectiv.

Primejdie
O stare fizic i/sau psihologic acut perturbat , care poate duce la deteriorarea
vie ii, s n t ii sau bun st rii unei persoane.

Serviciu de urgen
O organiza ie sau un grup cu un sistem sau o re ea de resurse i personal având
responsabilitatea specific de a se preg ti pentru i de a r spunde la situa iile de urgen .
Membrii ei sunt califica i pentru a interveni direct la un incident sau s preia gestionarea
unei victime care a fost asistat ini ial la locul accidentului de un trec tor i/sau o persoan
care acord prim ajutor. Aceast responsabilitate este stabilit legal de c tre autorit ile
locale i acceptat /recunoscut de c tre comunitate i victime.
Un membru al unei astfel de organiza ii ar putea fi:
• o persoan care acord prim ajutor voluntar (de ex. de la o Societate de Cruce Ro ie
sau Semilun Ro ie),
• o persoan care acord prim ajutor profesional sau un salvator profesionist,
• un membru al corpului paramedical (de ex. un tehnician de ambulan ),
• din personalul de urgen (de ex. personalul unit ilor de îngrijire intensiv ),
• un membru al corpului de asisten medical ,
• un membru al corpului medical.
Asisten a oferit de un serviciu de urgen poate fi sub form de:
• serviciu de instruire/educare în prevenirea, preg tirea pentru i r spunsul la situa iile
de urgen ,
• participarea direct la locul accidentului pentru controlul riscului, salvare i/sau
asigurarea îngrijirii de urgen ,
• sfaturi i îndrumare verbal sau scris pentru o victim , un trec tor sau o persoan
care acord prim ajutor la locul accidentului,
• asigurarea transportului victimei,
• îngrijire într-un centru de s n tate capabil s preia o victim .

4
Situa ie de urgen
Un eveniment care creeaz o primejdie, afectând un individ sau o comunitate, i
necesit o ac iune imediat . Aceast schimbare poate afecta sau poate fi sim it de c tre
persoanele implicate. De asemenea poate fi evaluat primar de c tre un trec tor i/sau o
persoan care acord prim ajutor.

Prim ajutor
Prevenirea, preg tirea pentru i oferirea unui r spuns ini ial la situa iile de urgen
din domeniul s n t ii. Dac situa ia de urgen a ap rut, r spunsul ini ial urm re te
diminuarea impactului acesteia pân când condi ia victimei este stabilizat , remediat sau
ajutorul profesional devine disponibil. Aceasta include o dimensiune de suport psihologic.
Primul ajutor formeaz obiectul unui program sau a unei instruiri certificate,
preg tite i efectuate de o asocia ie local sau o organiza ie, cum ar fi Societatea de Cruce
Ro ie sau Semilun Ro ie, sub supravegherea autorit ilor publice.

Persoan care acord prim ajutor

O persoan care este instruit i certificat în primul ajutor i care poate folosi acele
cuno tin e teoretice i practice pentru a proteja i salva vie i, ca i pentru mobilizarea i
asistarea comunit ii în prevenirea, preg tirea pentru i r spunsul la situa iile de urgen .

Ran
Deteriorare accidental sau inten ionat a corpului, rezultat din expunerea la
energie termic , mecanic , electric , radioactiv sau chimic , sau datorat absen ei unor
elemente esen iale, cum ar fi c ldura sau oxigenul.

Protejare
M surile luate pentru a preveni riscurile expunerii într-o situa ie de urgen
(semnalizarea locului unui accident rutier, controlul riscului expunerii la sânge i alte
fluide corporale, etc.).

Suport psihologic
Asisten acordat persoanelor aflate într-o situa ie de criz emo ional , indiferent
dac aceasta este urmare a unei accident ri fizice, a unei boli sau a stresului. Asisten a
urm re te reasigurarea victimei i ob inerea cooper rii/colabor rii acesteia la m surile ce
urmeaz a fi luate de c tre un trec tor, o persoan care acord prim ajutor i/sau serviciul
de urgen .
Acest fel de ajutor, în contextul unei situa ii de urgen , vizeaz situa ia imediat ,
iar scopul s u este de a reasigura/lini ti sau de a oferi maximul de confort posibil

5
persoanelor care necesit un ajutor mai specializat, pân când li se poate acorda o îngrijire
mai complet sau pot fi recuperate complet.
Const în principal dintr-o atitudine în eleg toare i sensibil i gesturi i cuvinte
încurajatoare. Unora le poate veni natural când sunt pu i în fa a cuiva aflat într-o situa ie
de criz , dar al ii au nevoie de informa ii i instruire pentru a se sim i confortabil în
executarea unei astfel de sarcini.

Siguran
O situa ie în care pericolele pentru via a sau s n tatea victimei, persoane care
acord prim ajutor sau a trec torilor sunt minimizate, controlate sau absente. Ar trebui s
se fac totul pentru a minimiza pericolul ca o condi ie preliminar pentru administrarea
corespunz toare a m surilor de salvare a vie ii i/sau a îngrijirii de urgen .

6
s s
s
s !

7
 s s

A. P STRA I-V CALMUL.

• P strându-v calmul în timp ce ajuta i victima, o ve i ajuta pe aceasta s fie calm

i s coopereze.
• Dac victima devine nelini tit , starea sa se poate agrava.

B. PLANIFICA I RAPID CE TREBUIE S FACE I

• Înv a i procedurile de baz i repeta i-le periodic pentru a putea face fa oricând
este necesar.

C. TRIMITE I DUP AJUTOR PROFESIONIST

• Sosirea rapid a ajutorului poate salva o via . Re ine i i folosi i num rul de
urgen 112 i cum s comunica i la telefon.
• Cine telefoneaz ? (numele, num rul de telefon, adresa)
• Ce s-a întâmplat? (accident auto, explozie, incendiu)
• Unde?
• Câte victime?

D. ÎNCURAJA I VICTIMA

• Anun a i victima c personalul calificat este pe drum i încerca i s o face i s se

simt cât mai bine cu putin .
• Ar tându-i c v pas , inspira i încredere.

1.2 Planul pentru o situa ie de urgen

Planul pentru o situa ie de urgen const din 5 pa i:

1. Siguran
2. R spuns
3. C i aeriene
4. Respira ie
5. Circula ie

8
 Ace ti pa i sunt esen iali pentru to i cei care sunt implica i în primul ajutor
premedical.

A. ASIGURAREA LOCULUI ACCIDENTULUI

Odat ce are loc o urgen , trebuie s v asigura i c locul accidentului este sigur
pentru toat lumea.

Persoanele pe care trebuie s le ave i în vedere sunt:

dumneavoastr
privitorii
victima/ele

Asigura i-v timp pentru a face o evaluare primar a locului accidentului i

identifica i obiectele care pot fi periculoase.

Pericolele pot consta în:

substan e chimice
electricitate
ap curg toare
foc, fum, gaz
materiale inflamabile
traficul rutier
materiale metalice ascu ite
suprafe e alunecoase
structuri instabile

Nu interveni i în situa iile periculoase. L sa i personalul de urgen , care este

instruit, preg tit, i are echipament adecvat fiec rei situa ii, s intervin .
Punându-v via a în pericol pute i determina o cre tere a num rului de victime, a a
c a tepta i s soseasc echipele specializate.

În unele situa ii pute i înl tura pericolele sau pute i scoate victima/ele din zona
periculoas .
Exemple: - cur area zonei de cioburile provenite de la un accident auto,
- oprirea electricit ii de la panoul de curent,
- scoaterea cheilor din contact.

Ca o regul general , trebuie s evita i s muta i o victim , cu excep ia cazurilor în

care zona poate deveni periculoas pentru aceasta.
9
 Mutarea unei victime, în special a unei victime incon tiente, este foarte dificil i ar
trebui l sat în grija personalului calificat.

B. R SPUNSUL

Verifica i dac victima r spunde la stimuli, scutura i-o de umeri i întreba i-o: “E ti
în regul ?”, “Ce s-a întâmplat?”
Aceasta este cunoscut ca tehnica “Prive te, Atinge, Simte”.

RIVE TE
(uita i-v )
"SCULT #IMTE
(vorbi i asculta i)
(atinge i)

Exist 3 nivele de con tien :

con tient – victima r spunde i tie unde se afl sau ce s-a întâmplat
confuz – victima este ame it , nu tie unde este sau ce s-a întâmplat
incon tient – victima nu r spunde

Dac victima este con tient , l sa i-o în pozi ia în care a i g sit-o (presupunând c
nu este în pericol).
• verifica i starea victimei, striga i dup ajutor sau duce i-v dup ajutor dac
este cazul
• observa i i reevalua i semnele vitale regulat
• acorda i primul ajutor dac este cazul

Dac victima este confuz sau incon tient :

• striga i dup ajutor
• verifica i dac respir

10
 C. RESPIRA IA

Privi i, Asculta i i Sim i i dac respir , nu pentru mai mult de 10 secunde

Privi i s observa i dac toracele se ridic
Asculta i sunetul respira iei
Sim i i respira ia victimei pe obrazul dumneavoastr

Dac respir normal:

întoarce i-o în pozi ie lateral stabil
verifica i starea victimei i merge i dup ajutor dac este necesar
trimite i pe cineva dup ajutor sau s cheme ambulan a dac exist alte
persoane în preajm
observa i i reevalua i semnele vitale regulat

D. C ILE AERIENE

Eliberarea c ilor aeriene este esen ial pentru ca victima s respire normal.
Verifica i dac acestea sunt ‘deschise i libere’.
plasa i-v mâna pe fruntea victimei i trage i cu blânde e capul pe spate
ridica i b rbia victimei pentru a deschide c ile aeriene
trage i cu blânde e de maxilarul victimei pentru a deschide gura

Încerca i s evita i l sarea prea mult pe spate a capului victimei!

Corpi str ini în c ile aeriene:

îndep rta i corpii str ini vizibili din gura victimei
îndep rta i din ii rup i sau desprin i

E. CIRCULA IA SÂNGELUI

Verificarea pulsului este o manevr foarte dificil , de aceea se recomand s se

urm reasc alte semne ale circula iei sângelui ca, de exemplu, culoarea pielii sau c ldura
extremit ilor.

Dac circula ia sângelui este prezent :

observa i i reevalua i semnele vitale regulat

11
 1.3 Lan ul care salveaz vie i

#
" $

"

s
s

M suri de
siguran

Dac sunte i printre primii care ajunge i la

locul unui accident, trebuie s observa i care este
situa ia în ansamblu. Privi i în jur pentru a verifica
dac locul este sigur.
Un prim pas important înainte de a acorda
primul ajutor este s v asigura i c nu v supune i
unui pericol vital. Privi i în jur i controla i dac
locul este sigur!

12
 "

DA I ALARMA – CHEMA I AMBULAN A !

Chema i ambulan a cât de repede pute i i v permite situa ia. Dac sunte i mai
multe persoane care ajut , cineva poate s dea alarma imediat ce a i identificat
victima/victimele si situa ia de urgen în care aceasta/acestea se afl .

ALARMA DAT RAPID ÎNSEAMN AJUTOR RAPID

Chemarea rapid a ambulan ei i începerea rapid a manevrelor de resuscitare

cardiopulmonar pot fi asem nate primelor inele ale unui lan . F r ele ajutorul mai
avansat care urmeaz în lan poate de multe ori s r mân f r efect, pentru c vine prea
târziu.

RESUSCITAREA CARDIOPULMONAR
ASIGURAT RAPID CRE TE ANSELE DE
SUPRAVIE UIRE

Începerea rapid a resuscit rii cardiopulmonare

cre te ansele de supravie uire de 2-3 ori în compara ie cu
acele cazuri în care nu se face nimic pân la sosirea
ambulan ei. De aceea este important ca manevrele de resuscitare s fie cunoscute de cât
mai mul i oameni.
Atunci când da i telefon pentru a chema
ambulan a, r spunde un operator de dispecerat.
Tot ce ave i de f cut este s spune i ce s-a
întâmplat. Operatorul v va pune apoi întreb rile
necesare pentru a afla de ce fel de ajutor este
nevoie. R spunde i clar i concis. Atunci când
este mare aglomera ie pe linia telefonic , poate
dura ceva timp pân r spunde dispeceratul. Nu
renun a i. Reveni i cu un apel pân r spunde!

13
 Primele minute dup un accident sunt de multe ori hot râtoare
pentru supravie uirea victimei i pentru limitarea urm rilor
accidentului. Dac , direct la locul accidentului, se acord corect
primul ajutor, se previne agravarea situa iei i cresc ansele ca
tratamentul medical care va urma, s reu easc .

PRIMELE MINUTE SUNT CRITICE

Poate s dureze cinci minute sau o or pân când sose te ambulan a. În a teptarea
ambulan ei, ac iunile tale de prim ajutor sunt importante.

Accident

4 minute

Alarm

8 minute

Ambulan

20 minute

Spital

14
 PRIMUL AJUTOR:
Victima este în stare de incon tien dar respir normal
• Toate victimele în stare de incon tien , care respir normal
trebuie s fie a ezate într-o pozi ie lateral , stabil .

Victima nu respir
• Deschide i c ile de acces ale aerului. Apleca i capul spre
spate, ridica i gâtul.
• Îndep rta i din gur corpii str ini vizibili. Dac victima
continu s nu respire, începe i respira ia artificial (metoda
gur la gur ). Continua i cu aceast manevr pân când
victima respir normal, singur sau pân când cineva calificat
î i asum responsabilitatea tratamentului.
Inima se opre te (f r puls)
• Începe i compresiile toracice i respira ia artificial .

Victima prezint întreruperea circula iei sângelui

• Pielea este palid i rece; pulsul este accelerat; victima este confuz i însetat .
• A eza i victima culcat cu picioarele ridicate (cea f r con tien trebuie s fie
a ezat într-o pozi ie lateral stabil ).
• Men ine i temperatura corpului victimei, înveli i-o.
• Transporta i victima imediat la spital sau medic.

Supravegherea
Victima sângereaz • Victima nu trebuie s stea nesupravegheat . Dac
• Opri i sângerarea prin este posibil, fiecare victim trebuie s beneficieze
presarea cu degetele de supraveghere. Este important s existe un
asupra bandajului pe ran . comportament calm i prietenos din partea
• Ridica i partea corpului persoanei care acord prim ajutor.
care sângereaz . • Victimele incon tiente, trebuie s fie a ezate
• Aplica i un bandaj într-o pozi ie lateral stabil .
compresiv.
• Culca i victima

15
 " $

Transportul victimelor cu ambulan a.

Spital.

16
#

17
 În caz de incon tien , persoana nu reac ioneaz la atingere sau la adresare. Este
important s re inem c exist multe cauze de pierdere a cuno tin ei, de exemplu lezarea
craniului, otr vire, consum excesiv de alcool, etc.
Le inul este considerat ca o pierdere a cuno tin ei pentru scurt timp. O persoan
le inat se treze te de obicei rapid dac este întins cu capul în acela i plan ca i corpul.

Când g si i o persoan care pare lipsit de via este important s cerceta i ce s-a
întâmplat, pentru a putea acorda ajutor în modul cel mai eficient. Un prim pas important
înainte de a acorda ajutor este s v asigura i c nu v supune i pe dumneavoastr unui
pericol vital. Privi i în jur i controla i dac locul este sigur!

NU V RISCA I NICIODAT PROPRIA VIA ! PROTEJA I-V !

CONTROLA I STAREA DE CON TIEN . PRIVI I, ASCULTA I,
SIM I I

Dac este posibil, l sa i persoana în pozi ia în

care o g si i. Scutura i-o u or de umeri i întreba i:
„Cum te sim i?”, „Ce s-a întâmplat?”.
Dac victima nu r spunde sau nu
reac ioneaz , este un semn de incon tien .

PRIVE TE - Vede i dac i cum reac ioneaz

victima!
ASCULT - Asculta i dac victima r spunde.
SIMTE - Sim i i dac victima reac ioneaz
atunci când o scutura i u or!

Dac victima reac ioneaz la atingere sau

adresare, nu i-a pierdut cuno tin a. R mâne i cu
el/ea. Starea se poate înr ut i.
A eza i persoana în pozi ia "lateral stabil ".
Îndep rta i-i ochelarii, dac are.
Descheia i hainele prea strâmte i ave i grij ca nici un obiect s nu-i provoace
v t m ri prin ap sare.
Chema i ambulan a!

18
 Pozi ia lateral stabil

Pasul 1: A eza i-v în genunchi lateral de

victim i asigura i-v c ambele picioare sunt drepte.

Pasul 2: A eza i-i bra ul de lâng

dumneavoastr , îndoit în unghi drept fa de corp,
cu palma în sus i cu cotul îndoit.
A eza i cel lalt bra al victimei în unghi drept
peste piept, cu mâna pe obrazul victimei.

Pasul 3: Apuca i cu o mân de um rul

de partea opus a victimei, iar cu cealalt mân de
genunchiul opus.

Pasul 4: Rula i victima pe o parte, c tre dumneavoastr . Îndoi i-i genunchiul de

deasupra în unghi aproape drept. A eza i-i mâna de deasupra sub obraz.

19
 Pasul 5: Dac este posibil, r mâne i lâng persoana f r cuno tin . Ruga i pe
altcineva s cheme ambulan a. Încerca i s împiedica i pierderea c ldurii corpului, de
exemplu, prin învelirea corpului cu o p tur sau cu o hain .

DA I ALARMA! CHEMA I AMBULAN A! NU ABANDONA I VICTIMA!

STAREA SE POATE ÎNR UT I!

DAC PERSOANA F R CUNO TIN ESTE ÎNTINS PE BURT :

Atunci când o persoan f r cuno tin este întins pe burt , riscul de sufocare este
mic. Cu mici ajust ri, prin a-i trage capul pe spate, pute i s -i elibera i c ile respiratorii.

20
 s s

s s
s s
s % s

21
s s

22
 ALARMA DAT RAPID ÎNSEAMN AJUTOR RAPID

Anun area rapid a ambulan ei i începerea rapid a manevrelor de resuscitare

cardiopulmonare pot fi asem nate primelor inele ale unui lan . F r ele ajutorul mai
avansat care urmeaz în lan poate de multe ori s r mân f r efect, pentru c vine prea
târziu.

RESUSCITAREA ASIGURAT RAPID CRE TE ANSELE DE

SUPRAVIE UIRE

Începerea rapid a resuscit rii cre te ansele de supravie uire de 2-3 ori în
compara ie cu acele cazuri când nu se face nimic pân la sosirea ambulan ei. De aceea
este important ca manevrele de salvare s fie cunoscute de cât mai mul i oameni.

A TI ÎNAINTE DE A SE ÎNTÂMPLA PENTRU A ÎNDR ZNI ATUNCI CÂND

SE ÎNTÂMPL

În fiecare an nenum ra i oameni fac stop cardiac. Este ca un "scurt circuit" care
face ca inima s se opreasc . Dac persoana prime te ajutor imediat, ansele s i se
salveze via a sunt mari. inând cont c unul din trei cazuri de stop cardiac au loc acas , la
locul de munc i în situa ii cotidiene, via a lor depinde concret de faptul c cei din jur
tiu sau nu s fac resuscitarea (masaj cardiac i respira ie artificial ).
Când are loc un stop cardiac, situa ia este urgent ! Cu fiecare minut care trece scad
ansele de supravie uire. Deja dup 4-6 minute corpul, i mai ales creierul, au suferit
leziuni ireversibile.
De aceea este de o importan vital s se cheme ajutor imediat, iar resuscitarea s
se înceap în a teptarea ambulan ei.
Cu cât tiu mai mul i oameni s efectueze corect manevre de respira ie artificial i
masaj cardiac, cu atât mai multe vie i pot fi salvate.
Resuscitarea cardiopulmonar asigurat atât de un singur salvator sau de doi
salvatori este o suit de 2 insufla ii ( respira ii artificiale) i 30 de compresii toracice
( masaje cardiace)

Nota 1: Compresiile toracice pot fi f cute i f r respira ia gur la gur , pentru c

acestea asigur un flux sangvin critic pentru creier i inim prin cre terea presiunii
intratoracice i prin compresie direct asupra inimii.

23
 Nota 2: Când se opresc manevrele de resuscitare cardiopulmonar :
dac victima respir i are puls
dac este preluat de serviciul de ambulan
dup 30‘ sau mai mult când este rece afar
Nota 3: Manevrele de resuscitare cardiopulmonar se efectueaz 3-4 ore pentru
victimele care au stat mult timp la temperaturi sc zute.

RESPIRA IA: Corpul are nevoie de o aprovizionare continu cu oxigen. O parte

din oxigenul con inut în aer trece în sânge prin pl mâni. Apoi este transportat de sânge la
diferitele organe din corp. Sângele circul în corp fiind pompat de inim .

C I RESPIRATORII LIBERE : La persoana f r cuno tin to i mu chii se

relaxeaz , inclusiv limba. Partea posterioar a limbii poate atunci s cad u or înapoi
blocând astfel c ile respiratorii. Mandibula i limba astup c ile respiratorii. Asta se
întâmpl atunci când o persoan f r cuno tin este întins pe spate. De aceea o victim
trebuie întotdeauna s fie ajutat prin eliberarea c ilor respiratorii pentru a putea respira
independent.
Atunci când tragem capul pe spate, mandibula se ridic i c ile respiratorii se
elibereaz .

VERIFICAREA RESPIRA IEI: A eza i o mân

pe frunte. Plasa i apoi dou degete ale celeilalte mâini
pe partea osoas a b rbiei. Ridica i b rbia în sus.
Trage i cu aten ie capul pe spate. Apleca i-v c tre
accidentat, cu obrazul aproape de gura lui i cu privirea
îndreptat c tre torace.

PRIVE TE - Privi i dac toracele se ridic .

ASCULT - Asculta i dac se aude respira ia.
SIMTE - Încerca i s sim i i respira ia pe obrazul dumneavoastr .

24
 % ! s s

Pasul 1: Cur a i cavitatea bucal de eventuali

corpi str ini vizibili. Proteja i-v pentru a nu intra în
contact cu sângele victimei prin folosirea „batistei
salvatorului” (de ex. o batist , un material textil)

Pasul 2: Men ine i c ile respiratorii libere prin

aplecarea capului pe spate. Cu degetul mare i ar t torul
de la mâna pe care o ine i pe fruntea victimei, astupa i-
i n rile.

Pasul 3: Inspira i, a eza i-v gura pe gura

victimei dup ce v-a i protejat i insufla i-i aer.
Insufla i încet, timp de circa 2 secunde.
Controla i dac toracele se ridic (atunci a ajuns
aerul în pl mâni).
Dac toracele nu se ridic , trage i capul
victimei mai spre spate, astupa i n rile mai bine
i încerca i din nou.

Pasul 4: Îndep rta i-v gura dup ce a i insuflat aer. Ridica i-v capul. În timp ce
victima expir i toracele i se las în jos, preg ti i-v pentru o nou insuflare: trage i aer
în piept.

Pasul 5: Continua i insufl rile în ritmul în care respiri normal pân când:
persoana f r cuno tin începe din nou s respire;
sunte i înlocuit de cineva;
Nota: Dac gura este r nit i este imposibil s sufla i prin ea, astupa i gura i
sufla i prin nas.

Pasul 6: Dac victima începe s respire, a eza i-o în pozi ia lateral stabil .

25
 CIRCULA IA SANGVIN : Sângele circul în corp datorit efectului de pomp
al inimii. Prin circula ia sanguin celulele sunt continuu alimentate cu oxigen.
Sângele este pompat cu mare presiune din jum tatea stâng a inimii c tre toate
p r ile corpului, cu o medie de 70 de ori pe minut.

Dac inima se opre te, toate organele vor fi rapid lezate de lipsa de oxigen. Organul
cel mai sensibil este creierul: deja dup 10-15 secunde dispar cuno tin a, respira ia i
contrac ia muscular .

26
 VERIFICAREA PULSULUI: ine i cu o mân capul victimei tras pe spate
(hiperextensie). Cu cealalt mân controla i pulsul. A eza i ar t torul i degetul mijlociu
pe laringe.
Merge i cu degetele în jos i pu in lateral pân la adâncitura de lâng mu chiul
oblic al gâtului.

% ! s & s

Dac g si i o persoan f r cuno tin care are atât stop respirator cât i stop
cardiac, trebuie s face i atât RESPIRA IE ARTIFICIAL (pentru a men ine respira ia)
cât i MASAJ CARDIAC (pentru a men ine circula ia sanguin ).

Ave i grij ca victima s se afle cu fa a în sus i pe o suprafa tare, înainte de a

începe resuscitarea.

Inima este amplasat sub stern, pu in mai spre partea din stânga a pieptului. Ea
ajunge pân la marginea arcului costal, dar nu pân la marginea de jos a sternului
(apendicele xifoid).

27
 Pasul 1: Plasa i palma unei mâini în centrul pieptului. Plasa i-v palma celeilalte
mâini peste prima. Încruci a i degetele celor 2 mâini i asigura i-v c nu aplica i
presiune peste coastele victimei, peste abdomenul superior sau peste apendicele xifoid.

Pasul 2: Apleca i-v corpul în fa , astfel încât

umerii s se afle deasupra locului de compresie. Ap sa i
cu bra ele drepte, f r a îndoi coatele. Folosi i propria
greutate pentru a ap sa sternul circa 4-5 cm. Între
compresii l sa i sternul s se ridice de tot f r s ridica i
mâna de pe el. Aten ie s nu exercita i presiune asupra
sternului în perioada de relaxare toracic .
Pasul 3: Repeta i compresiile toracice cu o rat de
aproximativ 100/ min.

" % s s
V rs tura: Insufla ii prea rapide sau prea puternice: aerul ajunge în stomacul
victimei, cauzând voma.
În acest caz, întoarce i victima pe o parte i cur a i-i gura. Continua i apoi
procedura de reanimare.
Hiperventila ia salvatorului: salvatorul inspir mai mult aer decât este necesar i
de aceea îi scade nivelul dioxidului de carbon din sânge.
Semne: ame eal , furnic turi în degete, st ri aproape de le in
Salvatorul î i va ine respira ia câteva momente - pân la dispari ia acestor semne.

28
s s

29
 s
Se face în acela i mod ca i la adul i, pentru copiii mari.
La copiii foarte mici, gura persoanei care acord primul ajutor trebuie s acopere
atât gura cât i nasul acestuia.
Insufla i numai cantitatea de aer necesar care s produc ridicarea pieptului.
Num rul de insufla ii pe minut este pentru : - sugari : 20
- copii 1-7 ani : 15
- copii peste 7 ani : 12

Compresiile exercitate asupra pieptului unui copil vor fi f cute cu o singur mân ,
iar în cazul copiilor foarte mici cu dou degete: mijlociul i ar t torul, ap sate pe mijlocul
sternului care va fi presat în interior, cu aproximativ 1-2 cm.

30
 s % s

Pasajul respirator poate fi blocat de corpuri str ine: ne "înec m". Când un adult se
îneac este de cele mai multe ori vorba de o buc ic de mâncare care a intrat pe trahee în
loc de esofag. Acest lucru se poate întâmpla oricui.
Atât timp cât persoana respectiv respir , ea poate de cele mai multe ori s
tu easc . Este cel mai bun mod de a disloca corpul str in din trahee. Dac persoana
respectiv înceteaz s respire este nevoie de ajutor imediat.
În gât c ile aerului i ale hranei se întretaie. Când înghi im, epiglota se închide
peste laringe pentru ca hrana s nu o ia pe calea respiratorie. Câteodat se întâmpl ca
epiglota s nu in pasul, mai ales atunci când înghi im i respir m în acela i timp. Atunci
este u or s "ne înec m".

Semne care arat c un corp str in s-a în epenit pe c ile respiratorii:

persoana în cauz duce mâna la gât
nu poate s respire, încearc s trag aer în piept
nu poate s vorbeasc
nu poate s tu easc
duce umerii în sus
este cuprins de panic .

31
 COMPRESIA ABDOMENULUI

Pasul 1: Apleca i persoana în fa . Plasa i-v în spatele ei

cu bra ele în jurul mijlocului, strânge i pumn una din mâini i
plasa i partea cu degetul mare pe abdomenul bolnavului, între
coaste i ombilic.

Pasul 2: Apuca i încheietura pumnului cu cealalt

mân i ap sa i spre interior i oblic în sus. Aceasta va
produce o cre tere a presiunii din pl mâni care poate s
disloce obstacolul.

Nota: Modul în care se in mâinile (a a-numita manevr "Heimlich") se folose te

atunci când acorda i primul ajutor unei persoane care s-a înecat cu ceva. Aten ie ca
ap s rile s nu fie excesiv de puternice, deoarece pute i cauza leziuni interne de mare
gravitate. Câteodat este nevoie de mai multe ap s ri pentru a disloca obiectul în epenit.

32
 LOVITURA ÎN SPATE
Plasa i-v în spatele victimei.
Cu latul palmei aplica i o lovitur în spate, între
omopla i.

TEHNICA COMBINAT
Se alterneaz compresiile abdominale cu loviturile în spate: 5 compresii urmate de
5 lovituri în spate.

AP SAREA CO ULUI PIEPTULUI

A eza i o palm peste cealalt pe stern i ap sa i
co ul pieptului în jos aproximativ 4 cm.

33
 Copilul care are un corp str in în gât:
• înceteaz s mai respire
• are probleme cu respira ia în timp ce m nânc .
• este g sit cu fa a vân t i cu obiecte de dimensiuni mici în
jurul s u

'

Copiii mici se apuc cu o mân de picioare, inându-se

cu capul în jos. În aceast pozi ie i se vor aplica lovituri
între omopla i cu palma celeilalte mâini.

Copiii mai mari pot fi inu i apleca i peste

antebra , cu capul i trunchiul înspre fa i li se vor aplica lovituri,
cu palma, între omopla i.

% ! %
Înecul poate fi asociat cu alcoolul, hipotermia, tentativa de suicid, criza de
epilepsie, etc.
Siguran a salvatorului cap t aspecte deosebit de importante în aceste situa ii.
Salvatorul trebuie s evite orice fel de risc în cazul în care nu tie s înoate sau în cazul în
care nu de ine echipamentul potrivit pentru a intra în ap rece. Orice victim înecat este
suspectat de existen a leziunii de coloana vertebral , de aceea victima se men ine în
pozi ie orizontal , f r a începe manevrele de resuscitare înaintea scoaterii din ap .
Indiferent c rui fapt se datoreaz înecul, din punct de vedere fiziologic întâi se instaleaz
stopul respirator apoi apare stopul cardiac. Acest lucru apare ca urmare a închiderii c ilor
aeriene (spasm laringian) ceea ce duce la stop respirator, urmat în primele secunde, dac
nu se încep respira iile artificiale, de stopul cardiac. Ca urmare a acestui mecanism
pl mânii pacien ilor nu sunt inunda i de ap . Din punct de vedere al primului ajutor nu
are importan faptul c înecul este în apa dulce sau în apa s rat . În cazul în care victima
revine complet la starea de con tien dup scoaterea ei din ap , ea trebuie s fie
transportat la spital, aici inându-se sub observa ie pentru minim 6 ore.
34
 Cauze
epuizare: la persoanele care cad în ap i nu tiu s înoate
oc: prin contactul corpului cu ap foarte rece

Consecin e
c ile respiratorii sunt inundate cu ap
se produce stop respirator apoi i cardiac

Evacuarea apei din pl mâni: Victima se întoarce cu fa a în jos, apoi este prins de
salvator pe la spate de abdomen, cu mâinile f cute ching , ridicat de la sol i scuturat
pentru ca apa s se scurg în afar .
Dac respir , victima este a ezat în pozi ia lateral stabil .
Dac nu respir se a eaz în pozi ia cunoscut pentru efectuarea manevrelor
de resuscitare.

35
( )
( !
( s
((
(* +
(,"

36
 ( )

Pielea protejeaz împotriva mediului înconjur tor,

este organ senzorial i are rol în reglarea temperaturii
corpului.
Pielea are mai multe straturi: epiderm, derm i
hipoderm.

Plaga este o ran care poate afecta numai pielea

sau/ i esuturile profunde.
Tipuri de pl gi: prin perforare, ruptur , b ic ,
zgârietur , mu c tur , decojire, t ietur datorat unui os
din interior, etc.

Riscuri
O ran poate provoca:
• hemoragie
• durere
• complica ii specifice dup localizare, incluzând infec ii i insuficien
circulatorie i respiratorie, datorit factorilor particulari (adâncimea,
localizarea i suprafa a acesteia sau starea anterioar a s n t ii
victimei)
• lezarea organelor din profunzime
• oc

Pl gile sunt leziuni ale pielii i mucoaselor. Leziunile pot s afecteze i alte
esuturi, de exemplu nervi, mu chi, vase de sânge, tendoane, organe interne.
Gravitatea unei pl gi depinde de zona afectat , profunzimea i natura ei.
Aflând cum s-a produs plaga, pot fi evaluate rapid unele riscuri.

Principiile ac iunii

• Complica iile trebuie prevenite sau diminuate.

• Localizarea i extinderea r nii trebuie evaluate cu grij .

Not : Dac plaga are alte consecin e, cum ar fi hemoragie, trebuie întreprinse
ac iuni prioritare specifice acestora. Mai mult decât atât, localiz ri specifice ale pl gii
37
necesit ac iuni particulare datorit consecin elor negative posibile sau reale legate de
aceste localiz ri (fa , gât, piept, abdomen, încheietur ), în special dac rana este adânc .
Când plaga este adânc , larg , în locuri speciale (torace, abdomen etc.), persoana
care acord prim ajutor ar trebui s transfere victima unui profesionist în îngrijirea
s n t ii.

Pasul 1: Elimina i contactul dintre victim i agentul cauzator.

Opri i sau îndep rta i agentul cauzator de victim (*) SAU îndep rta i victima de
agentul cauzator (*), având în vedere urm toarele principii:
• evita i asumarea unor riscuri,
• evita i agravarea situa iei.
(*) ATEN IE, cu excep ia cazului când exist un corp str in în plag care nu trebuie
îndep rtat.

Pasul 2: Evalua i caracteristicile pl gii.

Determina i agentul cauzator i orice alt posibil factor agravant (de ex. materiale
str ine murdare în ran ). Determina i modul cum s-a produs rana (o lovitur , o c dere,
etc.). Observa i localizarea pl gii/pl gilor. Estima i cu aproxima ie cât de extins e plaga.
Dac este posibil colecta i informa ii asupra st rii de s n tate a victimei (vârst ,
boli, tratament, etc.).

Pasul 3: Asigura i condi ii de igien când v ocupa i de plag .

Ave i în vedere urm toarele principii pentru asigurarea unor condi ii de igien :
• sp la i-v mâinile cu ap curat cu s pun sau, dac nu este posibil, cu
ap curat curg toare,
• în m sura posibilit ii proteja i-v mâinile folosind m nu i sau orice
poate servi ca barier de protec ie.

Pasul 4: Cur a i plaga.

Ave i în vedere urm toarele principii pentru a cur a plaga:
• sp la i plaga de preferin cu un dezinfectant lichid, sau în lipsa
acestuia cu ap curat , clar , curg toare,
• folosi i p r ile curate ale unui material textil (care nu las scame) sau
comprese sterile,
• sp la i plaga u or, f r a freca,
• sp la i plaga dinspre interiorul acesteia spre exteriorul ei,
• nu folosi i o bucat de material mai mult decât o dat .

38
 Pasul 5: Proteja i plaga.
Proteja i plaga, având în vedere urm toarele principii:
• de preferin folosi i un material steril (de ex. pansament, material
textil) sau dac nu, unul curat,
• folosi i un pansament preg tit anterior sau dac nu, aplica i un bandaj

Pasul 6: Sf tui i victima s se prezinte cât mai curând posibil la medic pentru a
determina necesitatea vaccin rii antitetanos.
Ruga i victima s înl ture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele, br ri,
ceas de mân , etc. dac acestea se afl în interiorul sau în apropierea suprafe ei r nite i
dac acest lucru este posibil f r a produce noi daune/consecin e negative.

( !

În România, cele mai frecvente pl gi mu cate sunt cele provocate de câine, pisic
i nu în ultimul rând, de oameni. Riscurile pl gilor mu cate depind de animalul respectiv
i de cât de sever este mu c tura.
Riscurile includ:
Rabia/ turbarea –este o serioas i adesea fatal infec ie viral a sistemului nervos
central. Virusul este transmis la oameni prin saliva animalului infectat (numai
animalele cu sânge cald pot fi purt toare de rabie.)
Sângerare/ hemoragie
Infec ie

Sp la i imediat plaga mu cat cu s pun si apa c ldu timp de 5 minute, pentru a

îndep rta orice impurit i sau urme de saliv . Dac plaga mu cat este adânc , sp la i-o
sub jet de apa timp de 10 minute. terge i plaga cu comprese sterile sau cu un prosop
curat.
Dac plaga mu cat are semne de inflama ie ( este ro ie, cald , dureroas , umflat )
aplica i ghea învelit într-un prosop curat timp de 10 minute.
Verifica i când victima a f cut ultima dat un vaccin antitetanos. Dac nu l-a f cut
recent sf tui i-o s se vaccineze.

În r nile provocate prin în ep turi exist i riscul de a declan a o alergie.

Persoanele alergice la în ep turi de insecte (albine, viespi, p ianjeni), prezint la locul
agresiunii un edem care progreseaz rapid. Dac în ep tura este la nivelul fe ei sau
gâtului exist risc mare de sufocare.

39
 aplic m rapid ghea la locul în ep turii.
bolnavul este îndrumat la spital în toate cazurile, în vederea vaccin rii
antitetanice, antirabice (dac e cazul), suturii pl gii (când se impune)
cere i ajutor.

Mu c turile de erpi: la locul mu c turii se v d dou în ep turi, pielea se înro e te,

se tumefiaz .

pentru a împiedica difuziunea veninului:

• pune i ghea pe segmentul de corp lezat
• nu ridica i segmentul de corp afectat
transporta i rapid bolnavul la spital

( s

Aspectele cheie
În eventualitatea existen ei unui corp str in prezent în plag ave i în vedere
urm toarele principii:
• nu încerca i s -l înl tura i,
• evita i toate manevrele care ar putea mi ca acest corp str in,
• nu-l mi ca i, în a teptarea asisten ei corespunz toare,
• dac este necesar, stabiliza i-l cu materiale textile curate, fixate cu un
bandaj i acoperi i rana,
• pune i victima în cea mai confortabil pozi ie.

Corpii str ini care p trund printr-o plag nu trebuie înl tura i, deoarece aceasta ar
putea agrava situa ia.

40
 Aranja i bandajele în jurul corpilor str ini pentru ca ace tia s nu se poat mi ca,
cauzând leziuni suplimentare în timpul transportului.

((

Pl gile abdominale cu exteriorizarea intestinelor =

eviscera ie

Pl gile la nivelul abdomenului sunt urmate, de cele mai

multe ori, de exteriorizarea intestinelor, acest fenomen purtand
denumirea de eviscera ie.

Se trateaz ca o plag obi nuit ,

acoperind intestinele exteriorizate cu
comprese sterile sau orice alt material
textil curat aflat la îndemân .

Nu încerca i introducerea intestinelor înapoi în abdomen.

A eza i victima culcat pe spate sau cu toracele u or ridicat i cu genunchii îndoi i,

pentru a sc dea presiunea din interiorul cavit ii abdominale

Pl gile toracice cu perforarea pl mânului =

pneumotorax

Se produc prin împu care, cel mai frecvent, dar i prin

t iere, înjunghiere, traumatisme ale coastelor, etc. Pneumotoraxul
se recunoa te prin aspectul roz i spumos al sângelui dar i prin
perceperea unui uierat ap rut în timpul respiratiei.

Se trateaz ca o plag obi nuit , acoperindu-se cu

comprese sterile i izolându-se cu o pung sau orice alt material
asem n tor aflat la îndemân .

Dac plaga se produce prin împu care, se caut atât

orificiul de intrare cât i cel de ie ire (în cazul în care exist ),
iar glon ul se trateaz ca un corp str in.

41
 (* +

Defini ie: Este pierderea de sânge

printr-o plag , prin â nire sau flux
continuu, ducând la o pierdere însemnat
de sânge într-o perioad scurt de timp,
ceea ce necesit oprirea imediat a
acesteia.

Riscuri
Pierderea de sânge continu
prezint un risc imediat i/sau pe termen
scurt asupra vie ii i s n t ii victimei.

1. Evaluarea pentru identificarea hemoragiei externe dintr-o plag trebuie

f cut rapid în cadrul evalu rii ini iale a victimei.
2. Hemoragia trebuie oprit rapid, folosind tehnica/ tehnicile cele mai adecvate
situa iei.
3. Oprirea hemoragiei trebuie men inut pân când victima este predat unui
serviciu de urgen .
4. Dezvoltarea unor complica ii (de ex. le in, noi r ni, oc, infec ii) trebuie
anticipat , prevenit sau oprit .

s s

Pasul 1: Culca i victima (dac acest lucru nu s-a f cut în mod spontan).
Atunci când condi iile o permit, a eza i cu grij victima în pozi ia culcat cât
mai curând posibil (sau ajuta i-o s se a eze într-o astfel de pozi ie).

Pasul 2: Ridica i zona cu hemoragie.

Atunci când condi iile o permit, ridica i zona
cu hemoragie (sau ruga i victima s fac acest lucru),
dac este cazul. Aceast pozi ie ar trebui men inut .

Nu-i da niciodat de b ut. Nu administra

lichide.
42
 Persoana care acord primul ajutor trebuie s explice victimei pas cu pas ce
urmeaz s se întâmple, pentru a se ob ine cooperarea acesteia.

Not : Situa ia unui membru amputat este discutat în subcapitolul urm tor.

s '
Not : Aceast tehnic nu poate fi utilizat când:
(a) în punctul hemoragic este prezent un corp str in
(b) zona este în mod evident deformat (indicând a fractur )
(c) punctul hemoragic nu este accesibil mâinilor persoanei care acord prim
ajutor.

Pasul 1: Asigura i accesul la plag .

Not : Persoana care acord prim ajutor n-ar trebui s se pun în pericol când
corpii str ini sunt murdari de sânge, sunt t io i sau ascu i i. Ea trebuie s ia
m surile de protec ie corespunz toare.

Pasul 2: Asigura i presiune local direct asupra punctului hemoragic.

evita i contactul cu sângele victimei, protejându-v mâna cu care se
exercit presiunea:
- prin folosirea de materiale impermeabile (de ex.
m nu i, pungi de plastic curate) dac sunt
disponibile,
- sau dac acestea nu sunt disponibile, prin utilizarea
oric rui material potrivit ca barier între mâna
voastr i punctul hemoragic,
aplica i suficient presiune/compresie
pentru a opri hemoragia, evitând o
situa ie dureroas pentru victim .
men ine i presiunea pentru câteva minute.

Pasul 3: Evalua i eficien a presiunii locale directe.

Verifica i dac hemoragia s-a oprit în aria unde s-a aplicat compresia cu
es tur .
Nu opri i compresia cât timp face i aceast verificare.

43
 - s
Not : Aceast tehnic nu poate fi aplicat când zona este deformat în mod
evident (indicând un traumatism osos/fractur ) sau dac în punctul hemoragic este
prezent un corp str in.

Pasul 1: Men ine i presiunea

ini iat printr-o aplicare local direct cu
un bandaj compresiv plasat pe zona cu
hemoragie.
Respecta i urm toarele principii:
aplica i comprese curate
peste plag ,
face i aceast schimbare
între mân i comprese
rapid,
asigura i-v c bandajul este suficient de strâns pentru a men ine o
presiune suficient asupra punctului hemoragic, asigurând stoparea
hemoragiei f r a întrerupe total circula ia sângelui, dac este vorba
o plag a membrelor,
aplica i bandajul peste i în jurul întregii zone,
dac membrul r nit a fost plasat ini ial într-o pozi ie ridicat , men ine i
aceast pozi ie. În caz contrar, încerca i s -l aduce i în pozi ie ridicat
i men ine i aceast pozi ie.

Pasul 2: Evalua i eficacitatea presiunii aplicate prin bandajul compresiv.

Verifica i dac hemoragia s-a oprit la scurt timp dup aplicarea bandajului
compresiv.
Verifica i prezen a circula iei sanguine periferice înainte i dup bandajare
Dac hemoragia continu , aplica i un bandaj compresiv adi ional peste
bandajul compresiv ini ial (vezi mai jos).

Pasul 3: Aplica i un al doilea bandaj dac hemoragia continu în pofida

bandajului compresiv ini ial, f r a înl tura primul bandaj compresiv.
Preg ti i acelea i materiale care au fost indicate pentru un bandaj compresiv
Aplica i acest al doilea bandaj peste primul bandaj:
f r s -l înl tura i,
folosind o presiune mai ferm .

Pasul 4: Verifica i circula ia sanguin periferic

44
 Nota: Contactul cu sângele persoanei r nite
Dac mâinile sunt contaminate cu sânge, ele trebuie sp late meticulos cu ap
curat i s pun cât mai curând posibil.
Dac o alt parte a corpului este stropit cu sângele victimei sau alte fluide
corporale, în special ochii, zona respectiv trebuie s fie sp lat cu mult ap curat
i s pun.
Dac pielea salvatorului este t iat de orice obiect contaminat cu sânge, rana
ar trebui sp lat meticulos cu s pun i ap curat , dup care se aplic o compres
uscat i curat .
Dac persoana care acord primul ajutor a fost în contact cu sângele sau orice
fel de lichid corporal al victimei sau este îngrijorat c ar fi putut fi, ea trebuie s
apeleze la asisten medical confiden ial , pentru a fi consiliat i testat .

Hemoragia intern

Apare cel mai frecvent ca urmare a unui traumatism abdominal închis, dar
poate fi întâlnit i în cazul fracturilor închise ale oaselor mari ( de exemplu ale
oaselor extremit ilor)

Hemoragia intern abdominal poate fi

recunoscut prin pozi ia specific pe care o are
victima, cu mâinile pe abdomen i cu genunchii
îndoi i.

Pozi ia de siguran în cazul victimei

con tiente cu hemoragie intern este cu victima
culcat pe spate i cu picioarele ridicate deasupra
planului corpului. Victimele incon tiente se a eaz
în pozi ie lateral stabil .

45
 (*"

Atunci când o parte a corpului este deta at (ex. mân , picior), sângerarea nu
este foarte mare la început. Fi i îns preg tit pentru o sângerare mare dup un scurt
timp, datorit faptului c vasele sanguine care au fost rupte ini ial se strâng, pentru
ca apoi s se dilate.
Un pansament circular care strânge este aplicat numai pentru a evita pierderea
total a sângelui atunci când o parte a corpului a fost deta at i hemoragia nu poate
fi oprit cu altfel de pansament. Aplica i un pansament lat sau un garou cât mai
aproape posibil de plag i strânge i-l pân se opre te hemoragia. Uita i-v la ceas i
nota i ora i minutul, ata at de îmbr c mintea victimei.

P STRAREA UNEI P R I DETA ATE A CORPULUI

În timpul transportului c tre spital, dac se poate, partea deta at a corpului

este bine s fie p strat :
• uscat
• rece
Pune i partea respectiv a corpului într-o pung de plastic închis . A eza i
apoi punga într-o alt pung de plastic plin cu ghea . Închide i i punga exterioar .

TRANSPORT DE URGEN LA SPITAL !

NU sp la i partea de corp
deta at i nici partea de corp r nit
cu nimic (ap , spirt, s pun). Pute i
compromite reata area p r ii
deta ate.

46
. s / 0 /

* )
* . s
* 0
*(1

47
 * )

Defini ie: Dac victima a fost

supus unei/unor for e traumatizante la
nivelul oaselor sau/ i articula iilor, ea
prezint :
• durere localizat ,
i/sau
• modificarea culorii pielii în zona respectiv
i/sau
• orice impoten func ional a unei încheieturi i/sau a unui os,
i / sau
• umflarea i/sau deformarea unei încheieturi i/sau a unui os,
i / sau
• pozi ia anormal a unei încheieturi i/sau a unui os,
i / sau
• o plag i/sau o hemoragie creat de osul traumatizat sau de for a
traumatizant .

Riscuri: O fractur sau o entors este o surs de:

• durere,
• complica ii secundare locale i/sau generale, incluzând leziuni ale:
- pielii
- mu chilor
- vaselor sanguine
- nervilor, inclusiv m duva spin rii
- organelor interne inclusiv creierul, pl mânii, etc.
Aceste riscuri pot fi sporite de mi carea oaselor în interiorul zonei r nite.

'
• Zona r nit trebuie imobilizat .
• Orice mi care a zonei r nite ar trebui prevenit .
• Dezvoltarea de complica ii trebuie prevenit sau diminuat
Principiile tehnicilor: Persoana care acord primul ajutor trebuie s -i explice
victimei pas cu pas, ce urmeaz s se întâmple, pentru a ob ine cooperarea acesteia.

48
 % ! s / 0 2s

Pasul 1: Stabiliza i zona r nit .

Ruga i victima s înl ture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele,
br ri, ceas de mân , etc. dac acestea se afl în interiorul sau în apropierea zonei
traumatizate i f r a produce noi daune.

Verifica i existen a circula iei periferice.

Preg ti i materialele necesare:
• o suprafa dur , rigid , dreapt
• material pentru fixare (de ex. bandaje triunghiulare de pânz )
Fixa i zona r nit având în vedere urm toarele principii:
• ac iona i încet i cu grij , evitând contactul cu /sau membrul
r nit sau mi carea acestuia,
• men ine i membrul în pozi ia în care a fost g sit,

•
•

49
 • men ine i zona traumatizat , imobilizat de o suprafa dur ,
rigid , plat sau de o parte a corpului nev t mat (membrul
s n tos, trunchi sau deget), protejând între timp toate punctele de
contact dintre corp i materiale.
• asigura i-v c încheieturile de deasupra i de sub zona
traumatizat sunt de asemenea imobilizate,
• fixa i materialele (de ex. cu bandaj), f r a trece peste zona
r nit i nu prea strâns.
Îmbr c mintea strâmt , ireturile, etc. trebuiesc sl bite, dar victima nu trebuie
desc l at .
Limita i orice mi care a victimei cât de mult posibil.

Nota 1: Tehnica este folosit când nu exist nici un serviciu de urgen

capabil s ajung la locul accidentului, fiind necesar transportul victimei. Persoana
care acord prim ajutor poate fi instruit de c tre un dispecerat sau serviciul de
urgen s utilizeze aceast tehnic .
Pân la sosirea serviciului de urgen la locul accidentului, persoana care
acord prim ajutor trebuie doar s previn orice mi care a membrului r nit.

Nota 2: Imobilizarea complet ar trebui s fie f cut de c tre personalul unui

serviciu de urgen . Dac nu exist nici o posibilitate de a beneficia de un astfel de
serviciu, aceast sarcin poate reveni persoanei care acord prim ajutor. O
imobilizare necesit un grad de experien care se ob ine din practic sau prin
instruiri periodice de reîmprosp tare. Prin urmare aceast tehnic trebuie v zut ca
fiind oarecum dificil de predat persoanelor neini iate. Persoanele care particip la
instruire trebuie selectate i încurajate s-o înve e i s - i reîmprosp teze în mod
periodic cuno tin ele teoretice i practice. Acesta este motivul pentru care aceast
tehnic ar trebui folosit în anumite circumstan e, când:
• nu exist nici un serviciu de urgen disponibil, deloc sau într-o
limit de timp rezonabil ,
• dispeceratul cere persoanei care acord prim ajutor s transporte
victima la un serviciu medical.

Pasul 2: Evalua i eficien a interven iei.

Asigura i-v c zona r nit este fixat .
Evalua i suferin ele victimei, care ar trebui s înceteze sau s se reduc
semnificativ.
Asigura i-v ca circula ia periferic este prezent .

50
 * . s

O încheietur este stabilizat de ligamente. Acestea pot s se alungeasc sau

s se rup dac sunt supuse unor presiuni mari, i afecteaz cel mai des articula iile
membrelor inferioare.
Semne:
- sensibilitate i durere la mi care
- mobilitate redus
- tumefac ie (inflama ie)

- Ridica i zona traumatizat mai sus decât

corpul.
- Dac este posibil, r ci i articula ia afectat
(ex.: o pung de ghea învelit într-un
prosop).
- Sus ine i cu un pansament elastic.
- Pune i în repaus articula ia.

* 0

Sunt leziuni în care nu mai exist contact normal între suprafe ele oaselor la
nivelul articula iilor.
Semne:
- sensibilitate i durere la mi care
- mobilitate redus
- tumefac ie (inflama ie)
- schimbarea formei, pozi ie nefireasc

- Ridica i zona traumatizat mai sus decât corpul.

- Dac este posibil, r ci i articula ia afectat (ex.: o pung de ghea
învelit într-un prosop).
- Sus ine i cu un pansament elastic.
- Pune i în repaus articula ia.

51
 *(1

Semne:
- sensibilitate i durere la mi care
- mobilitate redus
- tumefac ie (inflama ie)
- schimbarea formei, pozi ie nefireasc
- mi care nenatural

O fractur nu implic numai o lezare a osului propriu-zis, ci a p r ilor moi din

jur. În cazul unei fracturi, pierderea de sânge poate fi masiv , cu riscul întreruperii
circula iei sanguine.
Este foarte important s se evite mi c rile inutile ale membrului fracturat,
pentru a nu înr ut i o leziune. Victima încearc de cele mai multe ori singur s
adopte pozi ia cea mai pu in dureroas .

În fractur închis , pielea este intact .

: imobilizare.
Imobilizarea se poate face cu atele (lemn, plastic, sârm , carton etc.).
Atelele trebuie s fie suficient de lungi încât s dep easc articula iile situate
deasupra i dedesubtul osului / oaselor fracturate.

În fractur deschis , pielea este lezat . Exist o deschidere c tre exterior, cu

risc de infec ie. O asemenea ran trebuie s fie întotdeauna acoperit cu pansament.

52
 :
- se bandajeaz plaga
- se opre te hemoragia
- se imobilizeaz

1 s : durere la mi care, tuse i la respira ie

- imobilizare cu fa elastic astfel încât inspirul s nu mai produc

durere
- fracturile costale cu r ni deschise prin care
uier aerul = pneumotorax – se izoleaz zona
cu material moale (ca un dop) i apoi se
imobilizeaz cu fa elastic
- pacientul con tient se a eaz cu toracele ridicat
- pacientul incon tient în pozi ie lateral de
siguran pe partea r nit
- se urm resc func iile vitale

1
$

Coloana vertebral este format din

vertebre i discuri intervertebrale. irul de
vertebre formeaz un canal protector în jurul
m duvei spin rii.
Coloana vertebral este stabilizat cu
ajutorul tendoanelor i mu chilor.

În caz de v t m ri la gât sau ceaf , pot fi dislocate sau fracturate vertebre sau
discuri, lezând nervii i m duva spin rii. Aceasta se poate manifesta sub form de
amor eli, în ep turi i eventual paralizie a acelor p r i ale corpului care primesc
impulsuri de la nervii afecta i.

53
 Dac b nui i c o persoan lipsit de cuno tin a fost supus unei lovituri la
cap sau ceaf , trebuie s o trata i ca i cum leziunea ar exista. Ve i evita orice
transport care nu e absolut necesar.

Persoana accidentat poate acuza durere de spate, în

zona coloanei vertebrale i dup caz, simte amor eli sau nu
mai poate s - i mi te mâinile i picioarele.

Dac este necesar ca persoana s fie deplasat , o

persoan îi va sprijini gâtul i capul. Capul va fi deplasat
astfel încât s fie men inut pe linia coloanei vertebrale.

54
 3 0

, " s
, 4 s
, .
,( 5 +

Lec ia 2

55
 , " s

Defini ie: Este o r nire a pielii de origine termic (c ldur ): foc/flac r ,

lichide fierbin i sau vapori (ap , ulei).

Not : Exist i alte cauze, cum ar fi radia ii, substan e chimice sau surs de
curent electric. Fiecare cauz are consecin e specifice, care pot necesita asisten
specific .

Arsurile pot fi împ r ite în:

Arsuri de gradul I, unde numai zona superficial a

pielii, este lezat . Cea mai obi nuit cauz este expunerea
la soare puternic. Pielea s-a înro it (gradul I). Leziunea se
vindec dup câteva zile i nu r mân cicatrici.

Arsuri de gradul II: este caracteristic formarea

b icilor. O cauz obi nuit este arsura cu ap fierbinte.
Imediat apare durerea. Dac rana nu se infecteaz , aceast
leziune se vindec f r cicatrice. Dac se afl într-o zon
de maxim solicitare sau într-o zon foarte sensibil , se
transport la spital

Arsuri de gradul III, când toate straturile pielii sunt

afectate. Sunt provocate de multe ori de foc, substan e
chimice i curent electric, dac acesta trece prin corp.
Culoarea leziunii este alb-galben-maron, lipse te senza ia
de durere. Leziunile care afecteaz toate straturile pielii
dau întotdeauna cicatrice.

Riscuri: O arsur poate provoca:

O durere puternic , cople itoare i continu (exceptând cazul în care
pielea este ars în profunzime, când nu exist nici o durere în zona, dar
durerea poate fi puternic în jurul acesteia).
Complica ii specifice, incluzând deshidratare (pierderea de lichide),
infec ii, hipotermie i insuficien circulatorie, datorate factorilor
56
 particulari (agentul cauzator, temperatura, adâncimea, localizarea i
suprafa a arsurii sau vârsta i starea anterioar de s n tate a victimei).

Arsura este o problem dinamic , care continu chiar i dup înl turarea
agentului ce o cauzeaz , m rind extinderea zonei ini iale a r nii (atât ca adâncime
cât i ca suprafa ).

Agentul cauzator poate în continuare:

• s duc la extinderea arsurii (dac nu este controlat rapid)
• s creeze probleme adi ionale de s n tate (de ex. insuficien
respiratorie datorat fumului de la un incendiu)

Principiile ac iunii: Locul accidentului trebuie asigurat înainte de începerea

asisten ei sau victima ar trebui mutat într-un loc sigur.
Contactul dintre victim i agentul cauzator trebuie eliminat rapid i în
condi ii de siguran .
Procesul de ardere ar trebui stopat rapid i suferin a ar trebui s fie alinat .
Complica iile trebuie prevenite sau diminuate.
Extinderea i localizarea arsurii trebuie evaluat .

Not : Anumite cauze pot necesita ac iuni specifice, care sunt prezentate pe
ambalajul produsului (de ex. în cazul agen ilor chimici). De exemplu substan ele
chimice sub form de praf trebuie înl turate complet prin periere înainte de a se
aplica ap , pentru a preveni apari ia unor reac ii suplimentare.

% ! s
+ $ 6 / 7

Not : Apa fierbinte i uleiul sunt denumite „agent cauzator” în restul acestui
capitol.

Pasul 1: Elimina i contactul dintre victim i agentul cauzator.

Opri i sau înl tura i agentul cauzator de pe victim SAU îndep rta i victima
de agentul cauzator, având în vedere urm toarele principii:
• evita i asumarea unor riscuri personale, de asemenea asumarea
unor riscuri pentru victim i trec tori,
• evita i agravarea situa iei,
Înl tura i îmbr c mintea care nu este lipit de corp, f r a intra în contact cu
agentul cauzator prezent pe hainele victimei.

57
 Pasul 2: Limita i procesul de ardere i asigura i reducerea durerii.
R ci i arsura cu ap cât mai curând posibil, având în vedere urm toarele
principii:
• (pe cât posibil) apa ar trebui s fie rece, curat i curg toare, cu
putere mic i un flux regulat,
• asigura i-v c apa se scurge complet, f r a atinge alte p r i ale
victimei, pe voi sau pe altcineva,
• continua i s înl tura i îmbr c mintea contaminat de pe
victim , exceptând articolele care sunt lipite de piele.
R cirea poate fi continuat timp de câteva minute, pân când durerea nu
revine dup încetarea r cirii, dar înainte ca victimei s i se fac frig.
Ruga i victima s înl ture obiectele poten ial constrictive cum ar fi inele,
br ri, ceas de mân , etc. dac acestea se afl în interiorul sau în apropierea
suprafe ei r nite i dac acest lucru este posibil f r a produce noi consecin e
negative.
Dac apa nu este disponibil :
• evalua i arsura,
• acoperi i rana pentru a minimiza infec iile,
• ob ine i ajutor.

Not : Studiile tiin ifice arat c r cirea poate fi eficient dac se aplic în
primele 15 – 25 de minute de la r nire. Astfel cunoa terea orei când s-a produs
arsura este un factor determinant al tipului de asisten ce se va ini ia.
În anumite locuri, când apa curg toare nu este disponibil , poate fi
recomandat s se pun partea r nit într-o g leat , vas sau ceva echivalent umplut
cu ap curat i rece. Apa ar trebui schimbat dup ceva timp, când devine cald . O
alt alternativ este stropirea zonei r nite cu ap dintr-un recipient. Ambele metode
trebuie s respecte aspectele cheie prezentate, în special prevenirea hipotermiei.
Apa este definit ca fiind „rece” când temperatura ei este cuprins între 8 i
23 grade C (45 la 75 grade F).

Pasul 3: Evalua i caracteristicile arsurii.

Face i o estimare aproximativ a extinderii arsurii/arsurilor, folosind suprafa a
palmei victimei ca unitate de referin , aceasta reprezentând 1% din suprafa a total
a pielii.
Dac este posibil, colecta i informa ii despre starea de s n tate a victimei
(vârst , boli, tratamente, etc.)

Not : În circumstan e diferite de cele care implic foc sau lichide fierbin i ar
trebui s lua i în considerare al i factori agravan i, cum ar fi traumatisme ale oaselor
58
în cazul unui accident electric, deflagra ie în cazul unei explozii, respira ie sacadat ,
cenu în n ri sau în saliv , etc.

Pasul 4: Preveni i sau diminua i complica iile.

Ac iona i cu mâinile curate i, dac este posibil, protejate (folosind materiale
impermeabile – de ex. m nu i sau orice alt material disponibil ca barier ).
Evita i folosirea remediilor, cremelor medicale, mediilor cum ar fi unt, ou ,
sare, cartofi, etc., în toate cazurile de arsur .
Evita i spargerea b icilor.
A eza i victima în pozi ia de întrerupere a
circula iei sangvine, cu membrele inferioare
ridicate deasupra nivelului inimii.

, 4 s

Cea mai obi nuit form de insola ie este cauzat de expunerea prelungit
la soare.
Insola ia apare mai des la militari sau la muncitorii care lucreaz în ar i a
soarelui sau în unit ile industriale cu temperaturi înalte i la persoanele care
stau prea mult la plaj .
În cazul unei insola ii, temperatura corpului dep e te 40 grade C.
Este o situa ie grav , trebuie s se ac ioneze rapid, altfel se poate ajunge la
deces.

SIMPTOMELE instal rii insola iei pot ap rea pe nea teptate. Ele constau
în ame eal , sete, dureri de cap, dezorientare, comportament apatic, grea ,
contrac ii musculare, pierderea cuno tin ei, febr .

PRIMUL AJUTOR – Sc derea temperaturii corpului celui în cauz , prin

aducerea lui la umbr i stropirea cu ap rece.
– Administrarea de lichide nealcoolizate persoanelor
con tiente.
– Transport la spital, pentru control.

59
 , .

. s s

În cazul arsurilor electrice – întrerupe i curentul.

Îndep rta i victima de obiectul care a electrocutat-o,
f r s o atinge i – Aten ie la autoprotec ie!
Arsurile electrice la nivelul pielii sunt de multe ori
combinate cu leziuni interne.
Purta i-v calm în fa a victimei.
A eza i partea ars a corpului mai sus de linia
corpului.

. % s

- scoate i victima de sub influen a curentului electric tr gând-o de

haine, doar dac este absolut necesar s interveni i; nu o atinge i. În
general nu se recomand intrarea într-un perimetru de minim 5 metri
în jurul victimei
- r ci i cu jet de ap rece
- verifica i func iile vitale
- dac este în stop cardio-respirator începe i resuscitarea
cardiopulmonar
- nu îndep rta i hainele lipite de piele
- acoperi i zona ars cu un cear af umed
- transporta i victima la spital
- cere i ajutor

,(5 +

Cauze
expunerea îndelungat la temperaturi în jur de 0°C, cu umezeal i vânt
expunerea îndelungat la temperaturi negative, f r umezeal i vânt

60
 Tipuri de deger turi
superficiale: se limiteaz la piele
profunde: dep esc pielea i afecteaz esuturile profunde (mu chi,
oase, tendoane, nervi, vase de sânge)

Semne
1. deger turile superficiale:
furnic turi în zona afectat ;
durere medie;
piele cu pete albe, mobil pe esuturile profunde;
articula ii cu mobilitate p strat .

2. deger turile profunde:

piele alb , tare, rece, nedureroas , imobil fa de structurile profunde;
articula ii cu mobilitate pierdut .

În cazul deger turilor superficiale se poate ac iona pe loc, pielea degerat se

înc lze te prin punerea ei în contact cu pielea care are temperatura normal , mâinile
se pun la subsuoar , b rbia i urechile se a eaz în palme, picioarele se a eaz lâng
abdomenul salvatorului.
Contactul cu pielea cald se men ine pân când pielea afectat î i recap t
culoarea normal .

NU! - freca i cu ghea sau z pad

NU! - aplica i lo iuni
NU! - a eza i zona degerat lâng o surs de c ldur

61
În cazul deger turilor profunde:
se scoate accidentatul din zona cu temperatura sc zut i se aduce la
ad post;
se dau b uturi calde i nealcoolizate;
se înf oar în haine c lduroase;
nu se intervine pe zona degerat ;
se transport cât mai rapid la spital.

! " ! " #
$ % " $
" " $
" & % %

62
 " s s

8 $
8 "
8 " $
8( s
8* 4 0

63
 8 $

Un diabetic are o lips total sau par ial de insulin . Tratamentul diabetului
const în administrarea insulinei în func ie de necesarul persoanei respective, un
regim alimentar potrivit i o activitate fizic regulat .
Câteodat , cantitatea de insulin administrat poate s fie prea mare. Nivelul
de zah r din sânge scade i persoana se simte r u. Exist un surplus de insulin în
sânge.
Persoanele cu diabet pot s cad sau s - i piard cuno tin a brusc. Motivul
este de cele mai multe ori un surplus de insulin care poate duce la pierderea
cuno tin ei.

Insulina i efortul fizic

reduc cantitatea
de zah r din sânge.

Consumul de alimente m re te
cantitatea de zah r din sânge

Un diabetic poate intra u or într-o stare de dezechilibru, dac nu exist un

raport de egalitate între cantitatea de alimente, pe de o parte i cea de insulin i
efort fizic, pe de alt parte.

PRIVE TE ! ASCULT ! SIMTE !

• paloare;
• tremur turi; O persoan care poart
• transpira ie rece; acest însemn are diabet.
• iritare;
• pierderea cuno tin ei.

• da i persoanei ceva dulce: suc, lapte sau dulciuri;

• deschide i c ile de acces ale aerului;
• r mâne i cu persoana respectiv ; chema i ambulan a;
• în caz de lips de cuno tin , a eza i persoana în pozi ie lateral stabil .

64
 8 "

Durerile în piept apar de cele mai multe ori atunci când apare o
lips de oxigen în mu chiul inimii. Misiunea inimii este de a pompa
sângele câtre toate celulele corpului. Mu chiul inimii prime te oxigen i
hran prin vasele coronare. Vasele coronare pot fi astupate, mic orându-
se astfel alimentarea cu sânge a mu chiului inimii. În caz de efort
intelectual / activitate fizic , mu chiul inimii are nevoie de o cantitate
mai mare de oxigen. Din cauza vaselor coronare astupate, apare o lips
de oxigen în mu chiul inimii. Persoana în cauz are dureri în piept.
Durerea se diminueaz dac bolnavul se odihne te sau se culc pe
spate. Ace ti bolnavi folosesc în mod obi nuit medicamente pentru
inim .

INFARCTUL CARDIAC

Infarctul cardiac este cauzat de o

astupare total a unui vas coronar, având ca
urmare v t marea mu chiului inimii.
Infarctul cardiac acut poate s apar :
• în cazul unui efort fizic mai mare;
• în cazul unei încord ri psihice;
• chiar i în timpul odihnei sau al
somnului.

Infarctul cardiac este o boal des întâlnit . Ea poate duce la stop cardiac. Jum tate din
cei care decedeaz din cauza unui infarct cardiac mor înainte de a ajunge la spital.

Simptome:
• dureri în mijlocul pieptului;
• iradierea durerii c tre bra e i gât;
• reducerea respira iei, senza ie de sufocare;
• transpira ie rece;
• lipsa de putere;
• senza ia mor ii iminente;

65
 • agita ie.

• comporta i-v cu calm;

• ajuta i persoana s se a eze într-o pozi ie comod ;
• descheia i hainele prea strâmte;
• ajuta i persoana suferind s - i administreze eventualele medicamente pentru inim ;
• în caz de lips de cuno tin : plasa i persoana în pozi ie lateral stabil ;
• în caz de stop cardiac: începe i imediat resuscitarea cardiopulmonar .

8 " $

Cauze: hemoragia unui vas de sânge sau întreruperea circula iei vaselor de sânge în
creier.

PRIVE TE ! ASCULT ! SIMTE !

• paralizie pe o parte a corpului sau pe o

jum tate de corp;
• amor eli sau sensibilitate sc zut ;
• tulbur ri de vorbire;
• înro irea fe ei;
• respira ie greoaie;
• tulburarea sau pierderea cuno tin ei.

• r mâne i lâng persoana afectat ;

• explica i-i scurt i simplu ce inten iona i s face i;
• dac persoana respectiv are o tulburare a vorbirii, asculta i-o cu aten ie f r s
o întrerupe i;
• în caz de pierdere a cuno tin ei, a eza i în pozi ie lateral stabil ;
• chema i ambulan a.

66
 8( s

Convulsia este denumirea unei tulbur ri a func iei creierului, când în anumite celule ale
creierului au loc desc rc ri electrice anormale. Dup zona creierului unde au loc aceste
desc rc ri, aspectul atacului poate s varieze foarte mult. Atunci când este afectat partea
creierului care coordoneaz mi c rile corpului, apar contrac ii în mu chi. Atacurile pot s
apar de la o singur dat în decursul întregii vie i, pân la mai multe ori pe zi.

PRIVE TE ! ASCULT ! SIMTE !

- mi c ri necontrolate ale corpului;

- pierderea brusc a cuno tin ei;
- c derea;
- tres riri ale mu chilor;
- uneori pierderea spontan a scaunului i a urinei;
- mu carea limbii;
- nu- i va aminti nimic din perioada crizei.

- prinde i persoana în c dere i proteja i-i capul;

- r mâne i calm – atacul trece de cele mai multe ori în decurs de câteva minute;
- descheia i hainele prea strâmte;
- nu pune i coada unei linguri de lemn între din i, ca s -i proteja i limba;
- r mâne i lâng persoana în criz pân î i revine;
- când au încetat contrac iile, a eza i persoana în pozi ie lateral stabil ;
- chema i personal medical indiferent dac au avut loc v t m ri, atacuri lungi i repetate
sau dac persoana a mai avut atacuri înainte.

8* 4 0

Intoxica ii prin înghi ire

- caut sursa otr virii (sticl , cutii medicamente etc.)

- semne:
• dureri în gât sau de abdomen
67
 • ame eli pân la pierderea cuno tin ei
• vom
- nu provoca i v rs turi – NU TI I natura toxicului i pute i agrava r nile produse de
toxic
- verifica i func iile vitale
- transporta i victima la spital

Intoxica ii prin inhalare

- duce i victima la aer curat, inându-v respira ia ca s nu inhala i gazul toxic. Aten ie la
autoprotec ie !
- dac victima respir , a eza i-o cu toracele ridicat
- dac victima este incon tient , verifica i pulsul i respira ia; dac este nevoie începe i
resuscitarea cardiopulmonar (aten ie la respira ia artificial , nu inspira i aerul expirat
de victim )
- transporta i victima la spital chiar dac aceasta i-a revenit

Intoxica ii cu toxice care p trund prin piele

- toxicul care p trunde prin piele trebuie înl turat cu jet de ap

- înl tura i îmbr c mintea – e contaminat cu toxic. Aten ie la autoprotec ie !
- sp la i din abunden ochii cu ap rece
- nu pune i colir sau unguent
- acoperi i ochii cu un pansament curat
- transporta i victima la spital
68
- verifica i func iile vitale

s+

69
 STRESUL

Cuvântul „stres” înseamn „presiune intens ”.

Stresul a devenit un termen care descrie reac iile oamenilor la impresii.
Exist multe interpret ri diferite ale termenului, dar, aici, noi vom p stra una
relativ simpl , pentru a o referi la primul ajutor psihologic. Defini ie: stresul
este o reac ie fizic normal la tensiuni i solicit ri. Stresul pune corpul în alert ,
pentru a întâmpina semnele percepute din mediu.
Stresul pune corpul în alert timp de zeci de secunde. Aceasta are loc prin
intermediul sistemului nervos i printr-o secre ie de hormoni în sânge, secre ie a
glandelor suprarenale.
Printre ace ti hormoni, se num r adrenalina. Adrenalina are un num r de
diferite efecte care toate ajut corpul s fac o munc ie it din comun:
- aprovizionarea cu sânge a mu chilor cre te, astfel încât ei pot s
munceasc
mai greu;
- inima bate mai repede, pentru a aproviziona mu chii cu sânge suplimentar;
- pl mânul se deschide i ritmul respira iei cre te, pentru a furniza mai mult
oxigen efortului suplimentar;
- aprovizionarea creierului cu sânge este crescut , permi ând creierului s
perceap ce se întâmpl i s reac ioneze mult mai repede decât în alte
situa ii.
Astfel, în realitate, stresul este o reac ie pozitiv , care permite unei persoane
s întâmpine încordarea i s ac ioneze atât de eficient încât aceast încordare s
fie dep it . În decursul vie ii, noi ne confrunt m cu multe situa ii în care ne
descurc m astfel i acest lucru joac un rol important în dezvoltarea noastr .
Dar, de asemenea, vom întâlni situa ii în care impresiile sunt prea mari
pentru ca preg tirea noastr pentru stres s poat face fa într-un mod adecvat
situa iei. Situa ia poate fi destul de întins în timp sau impresiile pot fi repetate
dup o perioad mai lung de timp. Tensiunea „suprauman ” pe care ne-o
provoac preg tirea pentru stres dureaz numai pentru scurt timp. În astfel de
situa ii, cineva ar putea spune c am fost „suprastresa i” sau, cum spunem de
obicei: am fost „stresa i”. Pentru toate traumele psihice (influen e intense) pe care
le-am men ionat pân acum a fost caracteristic faptul c impresiile provin toate pe
nea teptate, „ca un tr snet”. i to i cei care au fost expu i la aceste impresii au fost
domina i de:
1. Sentimente: tot felul de sentimente, în func ie de rolul pe care l-a jucat
persoana respectiv în acea situa ie: nelini te, durere, mânie, oroare,
r spundere, dezgust etc.
2. Stres: în mod automat, corpul va reac iona cu stres i va fi pus „în alert ”
70
 pentru a ac iona. Unii vor ac iona eficient i, de aceea, folosesc rezerve
suplimentare pentru alert . Al ii nu vor avea posibilitatea de a ac iona i
stresul (presiunea) va fi sim it într-un mod nepl cut.
Stresul v permite dumneavoastr i altor persoane care acord primul
ajutor s face i un efort suplimentar pe care, probabil, nu a i crezut c pute i s -l
face i.

ACCIDENTE MARI

Prin „accidente mari” se în eleg accidentele în care au fost afectate multe

persoane i în care pagubele materiale fac dificil munca de salvare, astfel încât
dureaz mult tip pân când persoanele r nite primesc toate îngrijirile.
În cazul marilor accidente, exist cinci etape:
1. Se produce accidentul.
2. Persoanele care sunt afectate de accident sunt l sate s se ajute singure,
una pe cealalt , celor r nite acordându-li-se primul ajutor de c tre
persoanele care nu sunt r nite.
3. Sosesc primele vehicule i începe opera iunea de salvare.
4. Cei care desf oar activitatea de salvare au situa ia sub control, probabil
asistat de un grup de medici.
5. Persoanele r nite sunt primite la spital i cele care nu sunt r nite sunt
l sate singure.

PRIMUL AJUTOR PSIHOLOGIC

ÎN TIMPUL ETAPELOR MARELUI ACCIDENT

Etapele 1 i 2 - de la producerea accidentului pân la sosirea ajutorului.

Imediat dup ce accidentul s-a produs, to i vor fi afecta i de o enorm
traum psihic : aceea de a se afla într-un pericol de moarte. Unele persoane sunt
r nite fizic, altele nu sunt r nite deloc, dar toate cele care sunt con tiente vor fi
afectate psihic de pericolul în care s-au aflat i pe care înc îl mai experimenteaz .
Cele mai multe persoane vor fi, pentru câteva secunde, paralizate total.
Apoi, unele persoane vor putea s se scoat unele pe altele de la locul
accidentului i s fac ceva practic în vederea acord rii ajutorului persoanelor care
au nevoie imediat de acesta.
Ajutorul const în:
- primul ajutor premedical;
- primul ajutor psihologic

71
 De îndat ce sunte i capabil s reac iona i, dumneavoastr i al ii începe i s
ajuta i. Este important ca dumneavoastr to i
s afla i cine urmeaz s sune dup ajutor i
cum trebuie f cut acest lucru. Apoi,
dumneavoastr începe i s acorda i primul
ajutor premedical.
Când începe i s acorda i primul ajutor
obi nuit, începe i, de asemenea, s acorda i
primul ajutor psihologic. A avea grij de o
persoan r nit , acest lucru o calmeaz . În
acela i timp, to i cei din sectorul dumneavoastr de ac iune, sector al zonei
accidentului, vor fi pu in mai calmi, deoarece cel pu in o persoan se comport
sensibil.
Vorbi i lini titor persoanei r nite, ajuta i-o i spune i-i, ei i persoanelor din
jurul ei, c a fost chemat ajutorul.
L sa i persoanele care pot s se descurce singure s fac acest lucru
Dup un timp, persoanele care nu sunt r nite fizic î i vor reveni atât de mult
din ocul lor ini ial, încât v pot ajuta s acorda i primul ajutor. L sa i-le s-o fac .
Foarte probabil, vor exista persoane (în sectorul dumneavoastr de ac iune) care se
afl într-o criz psihic i care afi eaz una din reac iile descrise.
Când primul ajutor premedical a fost planificat i exist un ajutor pentru
fiecare persoan r nit , pute i începe s acorda i primul ajutor psihologic
persoanelor care nu sunt r nite fizic.
Pune i un bra , lini titor, pe um rul persoanei afectate sau lua i-o de mân .
Spune i-i c ajutorul este spre binele ei. Da i-i o mân de ajutor s - i adune
bunurile ce-i apar in i conduce i-o departe de scena însp imânt toare a
accidentului, unde mai zac înc persoane r nite.

Etapele 3 i 4 – de la “Ajutorul începe s soseasc ”, pân la “Exist

ajutor de specialitate pentru toate persoanele r nite”
Când ajutorul începe s soseasc , conduc torul echipei de salvare din zona
accidentului va dirija munca profesional de salvare. În prima faz i în
urm toarele, ajutorul va fi concentrat pe ajutarea persoanelor r nite, în ordinea
decis de conduc torul echipei de salvare. În zona accidentului, dumneavoastr i
ceilal i care a i început acordarea primului ajutor premedical i psihologic v
continua i munca pân când salvatorul profesionist va prelua, treptat, controlul.
Acele persoane care au fost implicate cumva când accidentul s-a întâmplat,
dar care nu au fost r nite, au fost toate afectate psihic de experien . Unele sunt
înc în faza ocului crizei psihologice. Altele, au intrat în faza reac iei i pot
reac iona foarte puternic.
72
 Ca i dumneavoastr , unii au reac ionat f când ceva practic i cei mai mul i
dintre dumneavoastr pot continua aceast munc . Înc exist o mare nevoie de
primul ajutor psihologic acordat de dumneavoastr .
Bineîn eles, conduc torul echipei de salvare va avea grij de persoanele care
nu sunt r nite fizic, dar care au reac ii psihice foarte puternice, ca, de exemplu,
hiperactivitate, apatie, panic .

CRIZA TRAUMATIC

Când sunte i supus unei traume care v conduce la o criz traumatic ,

reac iile dumneavoastr , aproape totdeauna, urmeaz acela i tipar.
Se poate spune c criza traumatic este împ r it în patru faze:

a) Faza ocului
Faza ocului este faza care apare imediat, odat cu trauma. Este
caracterizat de faptul c , adesea, a i experimentat ceva cu care nu v-a i mai
întâlnit niciodat înainte.
Sunte i confuz i, din punct de vedere psihologic vorbind, reac iona i într-un
mod extraordinar. Faza ocului poate dura de la câteva minute, pân la câteva zile.
Reac ii:
Hiper-activitatea
Persoana afectat se poate gr bi la locul accidentului i poate dori s fac
ceva. Ea deranjeaz sensibil acordarea primului ajutor, care deja a început i poate
crea serioase probleme în locul unde se afl persoanele r nite.
Afectarea mobilit ii
Dup un timp, pute i vedea c persoana afectat are dificult i de mi care,
de i nu exist cauze fizice pentru aceasta. Aceasta poate fi direct fatal dac
persoana afectat nu se poate mi ca singur într-un loc mai sigur, departe de locul
periculos al accidentului.
Reac iile corpului
Uneori, se observ c persoana afectat , în faza de oc vomit , are diaree i
crize de tremurat sau poate începe s respire foarte repede, ceea ce duce la ame eli
i la amor irea mâinilor i a picioarelor.
Mai rar, pute i vedea o criz nervoas complet în timpul fazei de oc.
Aceasta se poate manifesta în egal m sur prin panic sau prin apatie.
Panica
Panica este reac ia de fric care este declan at de impresiile care sunt atât
de puternice, încât ele suspend toate func iile senzitive. Se instaleaz aspecte
73
foarte primitive ale reac iilor, ca, de exemplu, ne-controlarea a ceea ce este sau a
ceea ce este considerat a fi periculos. Probabil, persoana afectat alearg i strig
îngrozit , dar ea nu are nici un motiv i, de aceea, poate fugi direct în zona
periculoas ! Totu i, panica este foarte rar .
Apatia
Aceasta este o paralizie psihic
complet . Persoana afectat este
lipsit de energie i coordonare, nu
spune nici un cuvânt, st foarte
lini tit i prive te în gol. Persoana
apatic nu creeaz confuzie la locul
accidentului, dar ea trebuie condus
într-un loc mai sigur, deoarece nu va
mai reac iona deloc dac o nou
situa ie periculoas va apare.

Primul ajutor psihologic

Apropierea i contactul fizic
Apropierea i contactul fizic, precum i vorbirea prin gesturi cu persoana
afectat sau punerea bra ului dumneavoastr pe um rul acestei persoane sunt
lucruri care asigur foarte mult i creeaz un sentiment de securitate.
L sa i persoanele afectate s vorbeasc
L sa i persoana afectat s vorbeasc . Nu are impresii foarte clare despre
ceea ce s-a întâmplat i, probabil, ea va pune întreb ri despre aceasta.
Dumneavoastr trebuie s r spunde i unor astfel de întreb ri i s da i informa iile
cele mai corecte, pe cât posibil, evitând detaliile însp imânt toare.
Face i ca persoana afectat s devin super-activ , dându-i sarcini care nu
sunt de o importan vital sau pute i cere unei alte persoane care v ajut s se
plimbe cu persoana afectat .
Persoana care nu poate s se mi te trebuie s fie ajutat , aceasta când sunte i
sigur c nu exist nici un motiv fizic ascuns de deteriorare a mobilit ii. Vorbi i cu
ea. A eza i-o într-un loc sigur i asigura i-v c nu îi este frig.
Dac persoana afectat are st ri de vom , dureri la stomac sau tremur ,
dumneavoastr trebuie s -i acorda i un prim ajutor premedical i s l sa i
persoanele calificate s constate dac este sau nu “doar” o reac ie fizic .
Persoana aflat în panic trebuie tratat cu fermitate, dar, totdeauna, cu
respect. Cu ajutorul celor prezen i, aceast persoan trebuie luat de lâng
celelalte persoane afectate, în rândul c rora produce o stare de nelini te. Încerca i
s-o readuce i la îndatoririle zilnice, întrebând-o dac vrea s bea ceva, unde se va
duce etc.
74
 Persoana apatic nu deranjeaz pe nimeni, dar trebuie s fie condus într-un
loc sigur. Asigura i-v c nu îi este frig.

b) Faza reac iei

Faza reac iei este faza care v face s în elege i ce s-a întâmplat, de
exemplu, începe i s reac iona i. Pericolul imediat a trecut, dumneavoastr nu mai
sunte i confuz i, de aceea, sunte i capabil s reac iona i la situa ia cu care v-a i
confruntat. Din acest motiv, aceast faz poate fi foarte dureroas . Faza reac iei
poate dura de la 6 la 8 s pt mâni.
Reac ii:
Când persoanele care ajut au preluat controlul asupra accidentului, când
pericolul direct a trecut, aceia care au fost implica i în accident încep s ias din
faza de oc. Ei încep s în eleag ce s-a întâmplat în realitate i acum apare
reac ia. Aceast reac ie va fi, în primul rând, i, mai ales, foarte vehement , dar cu
sentimente naturale:
Nelini te/anxietate
O persoan care a fost direct implicat
într-un pericol mortal sau, poate, pe care ea
îns i l-a considerat mortal, va avea un
puternic sentiment de team .
Triste e
O persoan care tocmai i-a pierdut un
membru al familiei, o rud apropiat sau un
prieten va avea un puternic sentiment de
triste e.
Vinov ie
O persoan care crede c va fi învinov it pentru accident va avea un imens
sentiment de vinov ie.
Bineîn eles, pot exista multe alte sentimente naturale: ura fa de persoana
care a cauzat accidentul, bucuria de a nu fi fost r nit, etc., dar, haide i s r mânem
la cele trei sentimente foarte intense: nelini te /anxietate, triste e, vinov ie. Toate
acestea trei sunt sentimente foarte dureroase care sunt greu de suportat i care vor
influen a puternic via a cuiva, atâta timp cât acesta r mâne cu ele. Singurul mod
posibil de a nu le mai avea – sau de a le ine sub control – este de a se comporta
activ. Aceasta poate fi f cut de îns i persoana afectat , dar, cu siguran , cel mai
bun rezultat poate fi ob inut cu ajutorul celorlalte persoane pricepute. „Celelalte
persoane” nu trebuie neap rat s fie psihologi sau psihiatri; în multe cazuri, o rud
în eleg toare sau un bun prieten poate fi suficient.

75
 Primul ajutor psihologic
Încredere
În aceast faz , este foarte important pentru efectul primului ajutor
psihologic ca persoana afectat s se confeseze i s - i m rturiseasc problemele.
De aceea, ea trebuie s aib încredere în dumneavoastr , dac dumneavoastr
sunte i cel care îi acorda i primul ajutor psihologic. De aceea, este foarte delicat
dac sunte i o rud apropiat , un prieten bun sau într-o alt rela ie apropiat de
persoana afectat ;
- asculta i ceea ce vi se spune i crede i descrierile diferitelor ei experien e,
în loc s face i abstrac ie de toate acestea i s v referi i la ele ca la o problem
rezolvat .
Conversa ie
Cea mai important „influen ” în primul ajutor psihologic este conversa ia.
Aceast conversa ie trebuie s ia o form în care pute i face persoana afectat s
relateze întregul accident în ordinea corect . F când aceasta, îi pune i gândurile
„în ordine”, gânduri care, altfel, îi prezint accidentul ca o colec ie de imagini
însp imânt toare, într-o succesiune dezordonat . Probabil, persoana poate repeta
relatarea de câteva ori, de vreme ce s-a dest inuit. V rug m, l sa i-o s procedeze
astfel! Când persoana afectat a terminat de povestit întregul accident, va fi mai
u or pentru ea s i-l scoat din minte.
Sentimentele sunt naturale
În timpul conversa iei, trebuie s încerca i s face i persoana afectat s - i
explice sentimentele. Trebuie ca dumneavoastr s-o face i s în eleag c
sentimentele ei sunt naturale.
L sa i persoana afectat s plâng
Dac aceasta are ca rezultat reac ii puternice, trebuie ca dumneavoastr s -i
permite i persoanei afectate s dea drumul liber sentimentelor sale. Îi poate fi de
mare ajutor dac îi este permis s plâng sau poate s v vorbeasc despre
nelini tea ei. Pune i-v bra ul pe um rul ei sau ine i-o de mân . Aceste gesturi îi
dau un sentiment de securitate care este bun pentru ea.
Agresiunea este natural
Pentru persoana afectat , un alt mod de a- i manifesta sentimentele este prin
agresiune – prin unele ac iuni agresive – ca, de exemplu, aruncarea a ceva pe jos,
lovirea mesei sau a altui obiect. O astfel de explozie v poate speria, dar
dumneavoastr trebuie s v comporta i cu calm; se va termina în curând i ajut
persoana afectat .

c) Faza comport rii în timpul crizei

Faza comport rii în timpul crizei apare când dumneavoastr v-a i obi nuit
cu situa ia. Acum pute i s v concentra i asupra vie ii dumneavoastr de zi cu zi
76
 i s v gândi i la viitorul dumneavoastr . Acum pute i s rezolva i situa ia prin
care a i trecut, rezolvare care v va permite s trece i prin criz . Aceast faz
poate dura pân la 6 luni.
Când faza reac iei a marcat via a persoanei afectate pentru o perioad mai
scurt sau mai lung , persoana începe s fie capabil s a tepte cu ner bdare.
Sentimentele vehemente sunt mai pu in presante i persoana afectat poate s
înceap s vorbeasc despre ceea ce s-a întâmplat, f r s fie cople it de
sentimentele ei.
Aceasta înseamn c , într-adev r, dac este convenabil în colaborarea cu
alte persoane, ea îns i este capabil s trateze experien a traumatic pe care a
avut-o, astfel încât aceasta s nu-i mai domine via a. Ea este capabil s g seasc
un interes în via a de zi cu zi i se descurc mai bine cu munca.
Faza comport rii în timpul crizei poate dura jum tate de an i trebuie
reamintit c persoana afectat înc este influen at de traum i trebuie s se
descurce cu ea pentru a ie i complet din ea. Rudele trebuie s in cont de acest
lucru, pentru a o ajuta i, cu orice pre , s nu reac ioneze la procesul activ.

Primul ajutor psihologic

Ajutorul pe care dumneavoastr pute i s -l oferi i persoanei afectate care a
intrat în faza comport rii din timpul crizei este un ajutor al procesului care ia locul
în aceast faz . Practic, aceasta înseamn o continuare a primului ajutor dat în faza
de reac ie. De fapt, nu ve i observa tranzi ia de la faza de reac ie la urm toarele
faze, cu excep ia faptului c persoana afectat i dumneavoastr în iv a i reu it,
prin eforturile dumneavoastr , f când posibil ca ea s rezolve cu sentimentele
vehemente care o posedau în faza de reac ie.
Ascultarea activ
Cea mai important „influen ” când trata i trauma este tipul conversa iei în
care dumneavoastr asculta i activ relatarea persoanei afectate asupra ceea ce s-a
întâmplat. Atitudinea dumneavoastr trebuie s fie pozitiv , optimist .
Ascultarea activ = aceasta înseamn c dumneavoastr asculta i ceea ce v
spune persoana afectat , cu scopul de a auzi ce v spune! (Nu ca într-o conversa ie
obi nuit , în care – în timp ce „asculta i” – v gândi i la ceea ce ve i spune
dumneavoastr când interlocutorul se va opri). Deci, dumneavoastr asculta i,
întradev r, ce v spune ea i îi pune i întreb ri care o vor face s se simt în largul
ei i îi vor clarifica relatarea. Privi i pozitiv tot ce v spune, de exemplu crede i c
a tr it experien a exact în felul în care v spune.
Punerea in cuvinte a sentimentelor
A trata o problem , înseamn „a exprima verbal sentimentele”. Deci,
dumneavoastr trebuie s face i ca persoana afectat s descrie, cât mai exact
77
posibil, ce simte i cum simte. Este un fapt psihologic c sentimentele recunoscute
sunt mai u or de suportat decât sentimentele difuze, cum ar fi: durere, nelini te,
vinov ie.
O astfel de rezolvare a sentimentelor trebuie s aib loc de câteva ori înainte
ca persoana afectat s aib un bun control asupra propriilor sentimente. Dar, prin
conversa ia cu dumneavoastr , persoana afectat înva cum s lucreze ea îns i,
cu sentimentele ei.
Optimism – criza va trece
Pozitiv, optimist! Aceasta înseamn c dumneavoastr împ rt i i i
în elege i sentimentele persoanei afectate, dar ele nu pun st pânire pe
dumneavoastr i dumneavoastr nu exprima i mil . Bineîn eles, nu pute i ignora
r nile permanente i pierderile irecuperabile, dar persoana afectat va înv a s
tr iasc cu ele.

d) Faza re-orient rii

Faza re-orient rii este perioada de dup terminarea crizei. Criza v-a dat o
nou experien , creându-v o nou baz pentru restul vie ii. Aceasta nu
reprezint , desigur, în mod necesar un rezultat negativ. Astfel, pute i fi mai repede
preg tit pentru viitor.
Criza a trecut
Persoana afectat a învins acum
criza psihic . Acum, ea poate privi înapoi
la ce s-a întâmplat, f r s sufere.
Experien a i-a l sat o cicatrice, dar,
totodat , i-a creat o baz pentru viitor.
Incidentul poate l sa r ni i pierderi
psihice i, bineîn eles, poate schimba
radical via a persoanei afectate. Dar, de
asemenea, în multe cazuri, se va vedea c cel afectat trece prin criz ca o persoan
puternic – mai experimentat i, de acum înainte, mai bine preg tit pentru a
întâmpina urcu urile i coborâ urile vie ii.
O criz care a trecut i care a fost bine st pânit adesea va implica o mai
bun preg tire pentru întâmpinarea unei alte eventuale crize.
Nu este nevoie de nici un ajutor special în timpul acestei faze.

78
 REAC IILE COPIILOR

Bineîn eles, copiii pot fi expu i experien elor violente la fel de u or ca i

adul ii.
De asemenea, ei pot fi afecta i de experien e i, adesea, chiar mai profund
decât adul ii.
Este mai dificil pentru copii s în eleag ce se întâmpl , deoarece imagina ia
lor va face experien a chiar mai confuz i chiar mai amenin toare în mintea lor.
Din acest motiv, chiar mai mult decât adul ii, copiii au nevoie de prim ajutor
psihologic, dar este mult mai dificil s li-l dai i, adesea, va fi necesar ajutorul de
specialitate.
Bineîn eles, inându-l de mân , îmbr i ându-l sau l sându-l s stea pe
bra ul dumneavoastr , pute i încerca s recrea i o stare de securitate în copil. Ve i
putea face ca un copil care plânge s se simt confortabil, dar aceasta ajut un
copil la fel de pu in pe cât ajut un adult. Creeaz numai o lini te aparent . Copilul
are înc o experien fraged i sentimente dureroase.
Copiii nu- i pot exprima sentimentele, a a cum fac adul ii, vorbind despre
sentimentele lor, despre cuvântul „sentimentele lor”. Copiii nu sunt capabili s
descrie sentimentele.
Deci, cel mai bun ajutor pe care îl pute i da unui copil care a fost expus unei
experien e violente este s -i asigura i un ajutor de specialitate, cât mai repede
posibil.
ine i minte c , copiii reac ioneaz i dac p rin ii lor au fost supu i unor
experien e violente.
Deci, dac un tat vine acas dup ce a fost r nit într-un accident, evident
arat semnele r nii i poveste te mamei ce s-a întâmplat, cel mai adesea, copilul
va în elege întreaga chestiune.
Copilul poate reac iona plângând sau ac ionând agresiv, chiar împotriva
tat lui.
Dar, de asemenea, se poate întâmpla ca, copilul s nu se exteriorizeze deloc
i s p streze în el. În acest caz, ceea ce copilul a v zut i auzit se poate amplifica
i deveni mult mai serios decât este practic cazul.
De aceea, în astfel de situa ii, este important s i se spun copilului foarte
exact i, pe cât posibil, ne-dramatic, ce s-a întâmplat, pentru a nu-i l sa imagina ia
s „umble”.

79
 CRIZA PERSOANEI CARE AJUT

„Sindromul John Wayne”

Tuturor celor care au v zut filmele lui, John Wayne le pare a fi un b rbat
adev rat, care r mâne rece în orice situa ie. El este total neimpresionat de nimic –
niciodat mâinile lui nu dau nici cel mai mic semn de tremurat, nici chiar atunci
când gloan ele zboar pe la urechile lui. Dac
cel mai bun prieten al lui moare lovit de un glonte du man, John Wayne d pe gât
un pahar mare de whisky i continu lupta neînfrico at. Dac unul dintre oamenii
lui se aprinde prea tare în toiul luptei, John Wayne îi trage o palm zdrav n , care,
dintr-o dat , îl calmeaz pe cel în cauz , astfel încât el poate continua lupta um r
la um r cu prietenii lui.
Bineîn eles, este palpitant s prive ti astfel de filme! Dar, este total ireal i
periculos s aplica i comportamentul lui John Wayne în situa iile vie ii de zi cu zi.
Printre speciali tii echipei de salvare i pompieri, se vorbe te despre
„Sindromul John Wayne”. Aceasta înseamn c , în fa a sarcinilor sale, un membru
al echipei de salvare încearc s par neimpresionat de incidentele serioase la care
ei to i sunt expu i.
Aceasta nu este o reac ie neobi nuit i, uneori, se întâmpl ca cei care
acord primul ajutor s încerce s se comporte în acest fel; dar, aceast reac ie este
periculoas , deoarece persoana în cauz nu acord aten ie suficient experien elor
ei violente. Aceasta poate conduce la o criz psihic intens .
Nimeni nu ar trebui s se lase inspirat de astfel de filme, deoarece:
- este practic imposibil s nu fi i impresiona i de experimentele periculoase
i violente;
- sigur nu este o bun idee s „tratezi” tensiunea psihic bând alcool;
- nu po i calma pe nimeni care se afl într-o criz psihic tr gându-i o
palm .

80