PROTOCOL DE DEZINFECŢIE ŞI STERILIZARE A

INSTUMENTARULUI STOMATOLOGIC REUTILIZABIL

 “steril” -“neroditor”

 Sterilizarea -ansamblul de tehnici fizice şi chimice care

elimină toţi germenii viabili (bacterii, spori, fungi, virusuri,
paraziţi) de pe suprafaţa sau interiorul unui corp.

 Sterilizarea este una din marile realizări ale microbiologiei,

deoarece introducerea ei în practică medicală curentă a
infuenţat evoluția tuturor specialităților (chirurgicale, medicale,
stomatologice)
 criteriul de verificare a sterilităţii
pierderea capacităţii de multiplicare a
microorganismelor atunci când sunt
introduse într-un mediu favorabil

 Sterilizarea presupune
✓ înlăturarea completă a microorganismelor,

✓ prevenirea recontaminării obiectelor sterilizate

Protocolul de dezinfectie si sterilizare a instrumentarului
stomatologic presupune mai multe etape (CMDRMM):

1. Pre-dezinfectie (decontaminarea)
2. Clătire
3. Curătare mecanică (manual, ultrasonic, cu masini
automate de curățare)
4. Clătirea finală a instrumentelor
5. Dezinfecția finală
6. Uscare-inspectie
7. Lubrefiere
8. Ambalare în vederea sterilizării
9. Sterilizarea propriu-zisă
1. Pre-dezinfecţia (Decontaminarea)

Este etapă obligatorie prin care se realizează:

 reducerea încărcăturii microbiene a instrumentelor

 protejarea personalul în cursul manipulărilor ulterioare
 evitarea uscării contaminanţilor pe instrumente, care ar putea
periclita eficienţa sterilizării
 facilitarea etapelor ulterioare de curăţare

Imediat după utilizare – imersie in solutie de produs dezinfectant-

detergent
- instrumentarul mare - într-o cuvă cu capac,
- instrumentarul mărunt în cutia albă prevăzută cu sită
Timp de imersie- până la finalul programului sau cel puţin timpul minim
necesar în functie de produsul utilizat.
 Produsul dezinfectant-detergent utilizat trebuie să fie de nivel cel
puţin mediu, schimbat zilnic sau mai des la nevoie (grad crescut de
contaminare).
 Pe capacul cuvei sunt inscripţionate: numele dezinfectantului,
concentraţia de lucru, timp de acţiune, data preparării, valabilitate
soluţie (o zi).

Notă: unii dezinfectanti-detergenti au efect coroziv, ceea ce poate altera

instrumentarul fin.
În acest caz, nu trebuie depăşiti timpii de imersare indicaţi de producător.

A se evita produsele ce au aldehide în compoziţie (fixează proteinele).

2. Clătirea

Se realizează cu apă curată din abundență.

3. Curăţarea mecanică: - se poate realiza manual, ultrasonic sau cu

maşini automate de curatare
3.a. Curățarea realizată manual
 Avantaje: este metoda cea mai la îndemână
 Dezavantaje:
 este cea mai consumatoare de timp
 este cea mai riscantă pentru personal (risc mai crescut de înţepare).

Cerințe de realizare:
-Este obligatorie
purtarea de mănuşi
groase, mască, ochelari
de protecţie in timpul
manevrelor
-Se utilizează perii de forme
şi mărimi adecvate, într-o
tăviţă cu dezinfectant -
detergent de nivel cel puţin
mediu.
-Se vor peria atent toate zonele instrumentelor, cu precădere locurile
retentive (ex: lamele frezelor).
 3.b. Curățarea realizată ultrasonic.
Este o metodă de curăţare şi dezinfecţie eficientă şi adecvată
instrumentarului stomatologic, cu precădere a celui mărunt.

 Se utilizează o cuvă ultrasonică, conform indicaţiilor producătorului

(timp, temperatură).
− Temperatura : 40 – 650C, interval considerat optim pentru înlăturarea
resturilor organice si anorganice de pe instrumentar
Detergentul folosit:

a. Detergent enzimatic – in acest caz curățarea este

urmată în mod obligatoriu de o etapa de dezinfecţie finală
b. Dezinfectant-detergent de nivel cel puţin mediu - în
acest caz dezinfecţia finală nu este obligatorie.
c. Solventi industriali speciali pentru gips-uri si cimenturi –
aceștia dizolva o mare parte din resturile anorganice
(cimenturi dentare) care rămân pe instrumente și în
totalitate pe cele organice (urme de sânge, saliva).
Pe capacul cuvei se notează: nume dezinfectant, concentraţie, timp de
acţiune, data preparării, valabilitatea (o zi).
Lichidul se schimbă zilnic sau mai des dacă se observă o contaminare
abundentă.
https://youtu.be/E-ukSAzm_dI

Cuvele ultrasonice trebuie să aibă dimensiunea suficientă pentru ca

instrumentele să fie complet imersate, neînghesuite şi să nu atingă pereţii
cuvei.
Capacul este obligatoriu datorită vaporilor cu risc chimic şi biologic.

Aparatele ultrasonice se degradează în timp

Se testează periodic eficacitatea cu o folie de
aluminiu care, după maxim 5 minute de
imersare în cuvă, trebuie să prezinte perforatii
multiple.
 3.c. Curățarea cu Maşini automate de curăţare-dezinfecţie.

Este cea mai recomandată metodă de curăţare şi dezinfecţie

- elimină complet timpii manuali și riscurile asociate acestora.

4.Clătirea finală a instrumentelor

Se realizează după curăţarea manuală sau ultrasonică.

Se utilizeaza un jet de apă potabilă de rețea, (eliminarea materiei
organice și a murdăriei, precum și eliminarea oricăror urme de detergent-
dezinfectant
În cazul maşinilor automate, instrumentele ies gata limpezite şi uscate.
5.Dezinfecţie finală

În cazul instrumentarului autoclavabil ce a fost curăţat manual sau

ultrasonic (cu detergent enzimatic) se va realiza această dezinfecţie
finală, într-o cuvă cu capac rezervată acestui scop.
 Se utilizează un dezinfectant de nivel cel puţin mediu.
 Pe capacul cuvei sunt inscripționate: numele dezinfectantului,
concentraţia de lucru, timp de acţiune, data preparării, valabilitatea
solutiei.

În cazul instrumentarului autoclavabil ce a fost curăţat şi dezinfectat

ultrasonic cu dezinfectant-detergent de nivel cel puţin mediu sau în maşini
automate, aceasta etapă s-a realizat concomitent si nu mai este
obligatorie.
In cazul instrumentarului termolabil, care nu suportă auroclavarea se va
realiza o dezinfecţie de nivel înalt (art 16, 17, 18 din ordinul MS 961/2016).

Etapele dezinfecţiei de tip înalt aplicate instrumentarului care nu suportă

autoclavarea sunt:
a) dezinfecţie, cel puţin de nivel mediu;
b) curăţare;
c) dezinfecţie de tip înalt prin imersie;
d) clătire cu apă sterilă.
Soluţia chimică utilizată pentru dezinfecţia înaltă se va folosi maximum 48
de ore sau 30 de cicluri de la preparare, cu condiţia menţinerii în cuve cu
capac.
In cazul soluţiilor pentru care producătorul indică mai mult de 30 de cicluri
de dezinfecţie sau un termen de valabilitate mai mare de 48 de ore, după
expirarea termenelor de valabilitate, este obligatorie testarea concentraţiei
soluţiei cu benzi indicatoare speciale la începutul fiecărei proceduri.
Procedurile de dezinfecţie înaltă a dispozitivelor medicale
termosensibile sunt înregistrate într- un registru special, denumit
Registrul de dezinfecţie înaltă a instrumentarului, în care se
completează următoarele date:
a) produsul utilizat şi concentraţia de lucru;
b) data şi ora preparării soluţiei de lucru;
c) ora începerii fiecărei proceduri (ciclu) de dezinfecţie;
d) lista dispozitivelor medicale imersate la fiecare procedură;
e) ora încheierii fiecărei proceduri;
f) testarea cu bandelete a valabilităţii soluţiei, dacă a fost efectuată;
g) numele şi semnătura persoanei responsabile de efectuarea
procedurii

Marea majoritate a instrumentarului stomatologic este

autoclavabil, puţine dispozitive se pretează dezinfecţiei
de nivel înalt.
6. Uscare-inspecţie

 Se realizează folosind:
- prosoape curate special
rezervate acestui scop
- jet de aer comprimat
- maşini de uscare.

În cazul instrumentarului procesat în maşinile automate de

curăţare-dezinfecţie, acesta iese gata uscat.

Instrumentarul va fi inspectat şi cel cu urme de deteriorare va fi

aruncat (ex: ace de canal despiralate, freze tocite, etc.)

Dacă se observă urme de ciment sau alţi contaminanţi se va

relua curăţarea manual.
7.Lubrefiere. Se realizează dacă e cazul (turbine, piese cot) cu
spray - ul lubrefiant sau dispozitive mecanice de curățare/
lubrefiere.
8. Impachetarea în vederea sterilizării:

 trusele şi instrumentarul chirurgical se ambalează

individual în pungi de hârtie-plastic speciale și se sudează.
Pungile conțin si un indicator fizico-chimic "integrator„.
 instrumentarul divers se sortează şi se asează în cutii metalice
perforate inscripționate. Se lipește banda adezivă cu indicator chimic
în vederea fixării capacului casoletei.
 se pregătesc chituri de ace şi freze pentru diferite tipuri de manopere
sau sunt ambalate individual în pungi de hârtie-plastic sudate.
9. Sterilizarea propriu-zisă
Sterilizarea cu aburi sub presiune – la autoclav
Se utilizează autoclav de clasa B sau S.
Se alege unul din ciclurile presetate corespunzătoare materialelor introduse.
În practica stomatologică, se utilizeaza ciclul cu T-1340C, 18 min.
 Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în cutii metalice
perforate/casolete cu colier
24 de ore de la sterilizare, dacă se menţin închise.

 Durata mentinerii sterilitatii în pungile hârtie-plastic sudate

2 luni de la sterilizare, dacă ambalajul este integru

 Pe fiecare pungă hârtie-plastic se notează data sterilizării şi/sau data

expirării.
 Pungile se numerotează manual sau cu aparate de etichetare.
 Marcajele pe pungă se fac în afara zonei de sudare, pentru a nu
periclita siguranta pachetului.
Stocarea materialul sterilizat :

 loc uscat special

 în dulapuri închise și igienizate corespunzator destinate
acestor materiale

Atentie la:
• gestiunea rotației materialelor (primul intrat - primul ieșit)
• etanșeitatea containerelor cu sterile și conservarea integrității
ambalajului
În registrul de evidenţă al sterilizării se notează:

 data şi numărul aparatului (dacă există mai multe autoclave)

 conţinutul şi numărul obiectelor din şarjă
 numărul şarjei
 temperatura, presiunea la care s-a efectuat sterilizarea,
 ora de începere/încheiere a ciclului.
(Dacă există diagrama printată de autoclav, aceste informaţii sunt conţinute în ea; diagrama
se pune în registru).
 rezultatele indicatorilor fizico-chimici (bandă sterilizare) şi a testelor
biologice (dacă e cazul)
 semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea
CONTROLUL STERILIZARII
La autoclav se efectuează:

 cu testul de verificare a penetrarii aburului (testul Bowie &

Dick);

 cu indicatorii fizico-chimici;
 cu indicatorii biologici.
Testul de verificare a penetrării aburului (testul Bowie &
Dick)
 obligatoriu pentru autoclav
 evidenţierea aerului rezidual periculos sau a gazelor inerte din
camera de sterilizare
 prezenţa acestora împiedică pătrunderea corespunzătoare a
aburului în zonele respective, ceea ce duce la periclitarea procesului
de sterilizare.
 cerneala indicatoare îşi schimbă culoarea din albastru în verde
închis spre negru, atunci când este expusă anumitor parametri de
sterilizare.
 schimbarea culorii este completă şi uniformă
 evacuarea insuficientă a aerului/gazelor inerte va conduce la o
schimbare neuniformă a culorii.
 pentru documentare se păstrează hârtia folosită pentru test la
loc întunecos.
 Registrele de evidenţă a testului Bowie & Dick şi testele
Bowie & Dick se păstrează minimum 6 luni.
 orice neconformitate a testelor Bowie & Dick se anunţă
imediat
Controlul sterilității utilizând indicatori fizico-chimici

➢ bandelete
➢ bandă adezivă cu indicatori
➢ pungi cu markeri de culoare
➢ etichete indicatoare.

Se plasează în fiecare pachet / casoletă și se verifică la deschiderea

fiecărui pachet sterilizat.
Se vor verifica indicatorii de eficiență ai sterilizării:
 - virarea culorii la benzile adezive cu indicator fizico-chimic;
 - virarea culorii la indicatorii fizico-chimici „integratori“;
✓ pentru materialele ambalate în pungi hartie plastic - prin
transparența plasticului.
✓ pentru materialele ambalate în cutii metalice, verificarea se
face de catre utilizatori, la deschiderea acestora
✓ dacă virajul nu s-a realizat, materialul se consideră nesterilizat
și nu se utilizează.
Controlul sterilității utilizând indicatori bacteriologici

Efectuarea controlului bacteriologic al sterilizării la autoclav:

- se utilizează indicator biologic cu Geobacillus

stearothermophilus (ATCC® 7953™).

- indicatorul biologic se introduce într-un ciclu normal de

sterilizare, aşezându-se în locul cel mai greu accesibil al
autoclavului.

- la terminarea procesului de sterilizare fiola se lasă 10 minute

să se răcească, pentru a evita riscul spargerii ei.
Decontaminarea in cabinetul de tehnica
dentara
= procedee utilizate pentru îndepărtarea și
distrugerea microorganismelor prin:

✓ curăţarea
✓ dezinfecția
✓ sterilizarea
Curățarea
 etapa preliminară obligatorie

 îndepartare a murdăriei (materie organică și anorganică) de

pe suprafețe (inclusiv tegumente) sau obiecte,
 prin operațiuni mecanice sau manuale,
 utilizându-se agenți fizici și/sau chimici,
 de regulă este urmată de dezinfecție sau dezinfecție și
sterilizare
Curățarea
 se utilizează numai măturatul sau periatul
umed
 se realizează cu ustensile, materiale de
întreținere și produse de curățenie
 se începe cu încăperile sau zonele mai puțin
contaminate.
 se începe cu curățarea obiectelor mai puțin
murdare
 se termină cu obiectele murdare (coșul de gunoi).
Curățarea
 se poartă obligatoriu echipamentului de protecție și se aplică
normele specifice de protecție a muncii;
 personalul care utilizează în mod curent substanțele de
curăţare / dezinfecţie trebuie instruit cu privire la noile
proceduri sau la noile produse.

Pentru toate suprafețele (paviment, pereti, mobilier, ferestre, uși,

calorifere, obiecte sanitare, etc) se vor respecta urmatoarele
etape:
 curățare
 spălare cu apă caldă și detergent-dezinfectant
 clătire.
Dezinfecția
 se aplică numai după curățare
 este urmată de clătire, după caz.

Excepție – în cazul in care suprafata care trebuie tratată a fost

contaminată cu produse biologice. Etapele sunt:
 prima etapă de dezinfecție,
 curățarea
 a doua etapă de dezinfecție
 clătire, după caz.
Se realizează prin:

 Dezinfecția prin caldură uscată sau flambarea - utilizată

exclusiv în laboratorul de microbiologie.

 Dezinfecția prin caldură umedă se utilizează numai în cazul

spălării automatizate a lenjeriei (temp. peste 900grade C).

 Dezinfecția cu raze ultraviolete este indicată în:

✓ dezinfecția suprafețelor netede
✓ a aerului în boxe de laborator, săli, alte spații închise,
pentru completarea măsurilor de curățare și dezinfecție
chimică.
✓ se va intocmi evidența orelor de funcționare pentru lămpile
de ultraviolete.
Dezinfecția prin mijloace chimice -biocide

 biocide tipul 1
- dezinfecția igienică a mâinilor;
- dezinfecția pielii intacte

 biocide tipul 2
- dezinfecția suprafețelor
- dezinfecția manuală a dispozitivelor medicale, dezinfecția prin
imersie, dezinfecția la mașini automate
- dezinfecția lenjeriei / material moale
Rezistența germenilor la substanțele germicide

 spori bacterieni
 micobacterii
 virusuri neanvelopate şi mici
 fungi
 forme vegetative ale bacteriilor
 virusuri anvelopate sau de mărime medie.
DEZINFECȚIA AERULUI

 mijloace fizice – lampi cu radiatii UV – nepenetrante - se

utilizează ca un mijloc de completare a măsurilor de curățenie
și dezinfecție, având o acțiune limitată.
 mijloace chimice - aplicarea dezinfectantelor se va face prin
aerosolizare (nebulizare), conform indicațiilor producătorului.
DEZINFECȚIA MÂINILOR

 precauție standard
 se aplică pentru tot personalul medico-sanitar,
 pentru diminuarea riscului de apariție a infecțiilor asociate
asistenței medicale(IAAM).
DEZINFECTIA MAINILOR

Cum?
- spălare cu apă și săpun lichid, urmată de dezinfecția igienică
a mâinilor prin frecare cu un antiseptic, de regulă pe bază de
alcooli
- dezinfecția igienică a mâinilor prin spălare cu apă și săpun
antiseptic
DEZINFECŢIA ÎN LABORATORUL DE TEHNICĂ DENTARĂ

 Cele mai periculoase surse de infecţie sunt:

▪ materialele de amprentă,
▪ matriţele dure,
▪ aparatele gnato-protetice

care, după ce au venit în contact cu saliva şi ţesuturile

pacientului, sunt trimise la laborator pentru confecţionarea unei
proteze, respectiv ajustare, şlefuire.

Este recomandată dezinfecţia acestor materiale înainte de

manipularea lor de către tehnician.

 In timpul transportului de la cabinet spre laborator şi invers,

amprenta sau lucrărea protetică trebuie să fie pasată într-o
pungă dispozabilă, din hârtie sau material plastic.
 Substanţe precum hipocloritul de sodiu 0,5-1%, glutaraldehida
în soluţie neutră 0,13% nu afectează cu nimic calitatea
amprentei sau lucrării protetice, diminuând, în schimb, riscul
contaminării cu virusul hepatitei B sau alte microorganisme
patogene.

 După prelucrare, inainte de a fi introduse din nou în cavitatea

orală a pacientului, acestea trebuie clătite la jet de apă pentru a
îndepărta substanţa chimică utilizată pentru dezinfecţie.