Plan Anual de Prevenire Si Control Al IAAM 2020

PLAN ANUAL DE PREVENIRE SI
CONTROL AL IAAM F-PO-MD-04-1

Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
Complex Balnear și de
Recuperare CAA SRL Pag.1/80 Ex.nr.:
Aprobat,
Manager
Septimiu Bourceanu
PLAN ANUAL DE PREVENIRE SI CONTROL AL INFECTIILOR

ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE
AN 2020
Cuprins
Capitol Denumire capitol Pagina
I. Importanta, scopul si obiectivele planului de
3-4
supraveghere, prevenire si limitare a IAAM
II Prevenirea IAAM in unitatile sanitare 4
II.1 Evaluarea punctelor critice 4-5
II.2 Propuneri privind neutralizarea punctelor critice 6-37
II.3 Controlul riscului infectios „Harta riscurilor” 38-39
III Supravegherea si controlul IAAM
Colectarea, analiza,interpretarea si diseminarea
datelor
III.1 Criteriile de definire a IAAM 40
III.2 Principiile fundamentarii activitatii de prevenire a
41-42
IAAM
III.3 Obligatiile principale in activitatea de prevenire a
42-44
IAAM
IV Boli transmisibile aparute in spital
IV.1 Depistarea bolilor transmisibile aparute 45
IV.2 Raportare bolilor transmisibile aparute 45
IV.3 Masuri in focar 45-46
V Programul anual de autocontrol –
48-54
monitorizarea circulatiei germenilor
VI Protocoale de lucru pentru manevre si activitati
posibil declansatoare sau favorizante de IAAM
1
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
VI.1 Protocol de management al accidentului prin

55-58
expunere la sange - precautiuni universale
VI.2 Protocol de lucru in pregatirea si administrarea
58-61
injectiilor
VI.3 Protocol de lucru in blocul alimentar 61-62
VI.4 Protocol privind asigurarea igienei mainilor
62-64
personalului din blocul alimentar
VI.5 Protocol privind asigurarea igienei mainilor
64-65
personalului sanitar
VI.6 Protocol de curatenie si dezinfectie 65-70
VI.7 Protocol de lucru si curatenie/dezinfectie in
70-75
depozitul de alimente
VI.8 Protocol de colectare a lenjeriei 75-77
VII Monitorizarea respectarii normelor de igiena
spitaliceasca, igiena produselor alimentare, a 78-80
materialelor sanitare si a solutiilor injectabile
2
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
CAP.I. IMPORTANTA, SCOPUL SI OBIECTIVELE PLANULUI DE SUPRAVEGHERE,

PREVENIRE SI LIMITARE A INFECTIILOR ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE IN
UNITATILE SANITARE
Supravegherea infectiilor asociate asistentei medicale este reglementata de Ordinul M.S.
nr. 1101 din 30 sept. 2016, privind aprobarea Normelor de supraveghere , prevenire si control al
infectiilor, realizare a programelor de sanatate, care stabilesc obiectivele si indicatorii de
evaluare.
In Romania, inclusiv judetul Constanta, spre deosebire de tarile din vestul
Europei, exista o subraportare a cazurilor de infectii asociate asistentei medicale. De
aceea apar focare cu numar mare de cazuri si forme grave de imbolnavire, inclusiv
decese.
Fata de tarile dezvoltate, cu un sistem eficient de supraveghere si control al infectiitor
asociate asistentei medicale, unde incidenta acestora este intre 5% si 15%, in Romania se
raporteaza o incidenta de sub 1 caz la 100 externati, iar in judetul Constanta sub 0.1%.
O caracteristica in evolutia focarelor de infectie asociate asistentei medicale, in Romania
este caracterul trenant al acestora, numarul mare de cazuri pe un focar si rata mare a fatalitatii,
de aceea este foarte importanta depistarea precoce a infectiilor asociate asistentei medicale
pentru a permite instituirea la timp a masurilor de prevenire a extinderii acestora in randul
contactilor si in cadrul comunitatii, cu atat mai mult cu cat la nivel mondial se inregistreaza
cresterea ponderii factorilor de gravitate pentru infectiile associate asistentei medicale (in special
cresterea rezistentei la antibiotice).
Supravegherea epidemiologica a infectiilor asociate asistentei medicale este activitatea
sistematica si/sau continua de colectare, analiza, prelucrare, interpretare a datelor necesare
pentru cunoastera frecventei infectiilor asociate asistentei medicale si identificarea factorilor de
risc.
Scopul este:
- diminuarea riscului infectios si epidemiologic;
- monitorizarea epidemiologica;
- formarea personalului; comunicarea intre sectoarele de activitate
- protectia pacientilor si a vizitatorilor.
3
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
Obiectivul general este scaderea riscului de producere a infectiilor asociate asistentei

medicale.
Obiectivele specifice sunt:
-asigurarea supravegherii la nivelul intregii unitati, respective pe fiecare sectie/sector.
-aplicarea riguroasa a normelor de igiena (protocoale / proceduri de
curatenie/dezinfectie/sterilizare, planul DDD, precautiune universala, criterii de izolare a
pacientilor,… )
- criterii de prescriere si utilizare profilactica/ terapeutica a antibioticelor.
CAP. II. PREVENIREA INFECTIILOR ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE
In conformitate cu prevederile Ordinului M.S. nr. 1101 din 30 septembrie 2016, prevenirea
infectiilor asociate asistentei medicale este un obiectiv al activitatii profesiunii medico-sanitare si un
criteriu de evaluare a calitatii managementului din unitatile sanitare.
Profilaxia infectiilor asociate asistentei medicale include un complex de masuri prin care se
actioneaza asupra procesului epidemiologic (asupra factorilor determinanti si favorizanti, cai de
transmitere si masa receptiva), cu scopul de a minimiza riscul de aparitie si raspandire a acestora.
II. 1.EVALUAREA PUNCTELOR CRITICE
Definitie : puncte critice sunt acele puncte de lucru, manopere, proceduri, tehnici utilizate in
practica medicala curenta, diferite amplasamente etc., care prin natura lor prezinta
riscul de a genera si perpetua transmiterea de infectii associate asistentei
medicale sau nu sunt in conformitate cu legislatia in vigoare.
4
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
Evaluarea a relevat urmatoarele puncte critice:
A. CURATENIA / DEZINFECTIA
B. BLOCUL ALIMENTAR
C. DEPOZITUL DE ALIMENTE
D. DEZINSECTIA / DERATIZAREA
E. RESPECTAREA CIRCUITELOR FUNCTIONALE
F. DERULAREA ACTIVITATII CU PERSONAL SUB NORMATIV
G. SECTOR DE HlDROTERMOTERAPIE
H. RAMPA DE GUNOI
I. GESTIONAREA DESEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATILE
MEDICALE
5
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
II.2. PROPUNERI PRIVIND NEUTRALIZAREA PUNCTELOR CRITICE
A. CURATENIA/DEZINFECTIA
Programul de curatare si dezinfectie este parte integranta a planului propriu unitatii sanitare
de supraveghere si control ale infectiilor asociate asistentei medicale.
Curatenia este metoda de decontaminare care asigura indepartarea microorganismelor de
pe suprafete, obiecte sau tegumente, odata cu indepartarea prafului si a substantelor organice.
Aplicarea corecta a masurîlor de curatenie poate realiza o decontaminare de 95-98%.
Dezinfectia este un complex de masuri care se aplica cu scopul decontaminarii rnicrobiene a
obiectelor, suprafetelor, mainilor etc.; ea urmareste distruderea, indepartarea sau micsorarea
numarului de germeni, pana la limita la care prezenta acestora nu mai creeaza risc de imbolnavire
prin boli infectioase.
Rezultatul dezinfectiei trebuie sa fie distrugerea a 99-99,9% din bacterii. Nu asigura

distrugerea sporilor bacterieni (ex. tetanos, carbune etc.)
Prevenirea infectiilor asociate asistentei medicale presupune realizarea si mentinerea unui

nivel corespunzator al decontaminarii mediului de spital (suprafete, inclusive cazi si aer), prin
respectarea protocoalelor/procedurilor de lucru pentru curatenie si dezinfectie dar si prin utilizarea
unor detergenti si dezinfectanti de buna calitate.
Cazile vor fi curatate si dezinfectate dupa fiecare pacient, cu pastratea timpului de contact
prevazut de producatorul dezinfectantului.
In acest scop sunt necesare urmatoarele masuri:
- diversificarea gamei de produse de curatenie, detergenti/dezinfectanti, materiale abrazive, a

mainilor personalului si achizitionarea lor in calitate suficienta;
- achizitionarea acestora si aprovizionarea in flux continuu cu respectarea unui graphic de livrare
realizat pe date concrete, prin consultarea asistentei sef de sectie;
- asigurarea de dezinfectant de nivel inalt sau sterilizator chimic pentru mastile de oxigen;
6
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
- asigurarea carucioarelor de curatenie multifunctionale în vederea asigurarii unei mai mari

mobilitati a personalului, economie de timp si cresterea eficientei procesului;
- utilizarea de hartie-prosop cel putin in cabinetele medicilor, salile de tratament , bloc

alimentar si depozit alimente;
- efectuarea decontaminarii curente si terminale conform protocoalelor de lucru, in

conformitate cu reglementariIe in vigoare privind conditiile de igiena (curatenie si dezinfectie Ordin
MS nr. 261/2007);
- instruirea si evaluarea periodica a personalului dedicat acestei activitati asupra insusirii

teoretice si practice a protocoalelor de lucru si ori de cate ori este introdus un nou produs
decontaminant-dezinfectant.
- asigurarea de spatiile de depozitare a produselor si a ustensilelor folosite la efectuarea

curatarii sa fie corespunzatoare normelor in vigoare (Ord.261/2007)
Responsabilitati Termen
Responsabil coordonare Director medical Permanent
Responsabil implementare Asistentul sef Permanent

Responsabil executie Personal special Permanent
desemnat si instruit in acest
scop
Responsabil CPCJ N Permanent
monitorizare/evaluare/instruire
periodica
B. BLOCUL ALIMENTAR
Prin natura sa, blocul alimentar este un ounct posibil generator de infectii associate
asistentei medicale prin faptul ca la acest nivel sunt manipulatev si preparate alimentele ce intra in
alimentatia bolnavului, momentul de varf al riscului constituindu-l sezonul cald, cand temperaturile
7
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
ridicate si cresterea densitatii insectelor si rozatoarelor constituie factori favorizanti de aparitie a

episoadelor epidemice in conditiile in care nu sunt respectate regulile igienico-sanitare.
Pentru neutralizarea acestui punct critic vor fi respectate urmatoarele masuri:
- respectarea circuitului alimentelor si igiena alimentatiei;
- instruirea periodica a personalului privind masurile igienico-sanitare in

blocul alimentar;
- aprovizionarea ritmica cu detergenti si dezinfectanti de buna calitate
pentru suprafete si vesela;
- portul corect de catre personal al echipamentului de protectie cu capeline, v
halate (sorturi impermeabile, cizme de cauciuc, la nevoie) ;
- monitorizarea zilnica de catre CPCIN si evaluarea permanenta a
respectarii normelor de buna practica.
Responsabil implementare Bucatar sef permanent
magazioner
Responsabil executie Personalul din blocul permanent
alimentar si magazie
Responsabil CPCIN permanent
monitorizare/evaluare/
instruire periodica
C. DEPOZITUL DE ALIMENTE
Pentru a fi in conformitate cu normele sanitare in vigoare si a nu fi risc de producere a

infectiilor asociate asistentei medicale in spatiile de depozitare trebuie sa se respecte, cu strictete,
urmatoarele masuri:
8
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
- sa fie suficiente;
- sa aplice regulile de pastrare corespunzatoare a alimente lor;
- sa fie respectate protocoalele / procedurile de curatenie/dezinfectie;

- sa poarte echipamente de protectie;
- instruirea periodica a personalului privind normele igienico-sanitare;
- monitorizarea zilnica de catre CPCIN si evaluarea permanenta a respectarii
normelor igienico-sanitare.
Responsabil implementare Magazioner Permanent
Responsabil executie Personalul din magazie Permanent
Responsabil CPCIN Permanent
monitorizai”e/evaIuare/instruire
periodica
D. ACTIVITA TEA DEZINSEC TIE/ DERATIZARE
Dezinsectia: complex de masuri care previn dezvoltarea insectelor si asigura distrugerea sau
indepartarea acelora care intervin in procesul epidemiologic al unor boli infectioase sau sunt
generatoare de disconfort, ca de exemplu: tantari, paduchi de corp si de cap, purici, felebotomii,
capusele, mustele sinantrope, gandacii de bucatarie, plosnitele.
Dezinsectia poate fi:
• profilactica (preventiva) si are ca scop prevenirea dezvoltarii artropodelor prin

inlaturarea conditiilor favorabile existentei si inmultirii lor, cat si a contaminarii cu germeni
patogeni.
• combativa si are ca scop distrugerea artropodelor in toate stadiile lor de dezvoltare
Dezinsectia generala se face numai de personal specializat si autorizat
9
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
Deratizarea : complex de mijloace si metode de combatere a rozatoarelor cu importanta

epidemiologica sau care produc pagube economice. Rozatoarele pot fi surse de infectie
pentru anumite zoonoze sau pot interveni in transmiterea indirecta a acestora.
Activitatea D-D se va derula prin incheierea un contract de prestari-servicii cu firme

specializate, in baza unui caiet de sarcini in care sunt stipulate conditiile cerute
pentru o eficienta crescuta la cele mai mici costuri.
In cadrul activitatii de preveniie si control al infectiilor nosocomiale personalul are obligatia de a

semnala o crestere a densitatii insectelor sau aparitia rozatoarelor astfel incat interventia sa se poata
efectua in timp util.
Perioada optima de derulare a activitatii D-D o reprezinta lunile aprilie-mai.
Planul anual de dezinsectie / deratizare este prezentat intr-un capitol separat.
Responsabil CPClN Permanent

monitorizare/evaIuare/intruire
periodica
E. RESPECTAREA CIRCUITELOR FUNCTIONALE
1. Circuitul alimentelor si igiena alimentatiei
Blocul alimentar contine spatii frigorifice suficiente, precum si spatiu frig pentru diversele
categorii de alimente astfel incat acestea pot fi depozitate separat, acordandu-se o atentie
deosebita alimentelor perisabile . Calitatea alimentelor va fi urmarita de la procurare (verificarea
termenului de valabilitate,aspectul organoleptic) ;
- se va organiza si supraveghea transportul astfel incat sa se evite contaminarea lor
- se vor separa circuitul alimentelor nepreparate sau in curs de prelucrare de cel al alimentelor
preparate
10
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
- se va acorda o atentie deosebita curateniei/dezinfectiei permanente a vaselor,

utilajelor si ustensilelor, a mobilierului, peretilor si pavimentelor , evacuarea reziduurilor si
resturilor alimentare, aplicarea permanenta a actiunilor de dezinsectie si deratizare.
Respectarea cu strictete a urmatoarelor reguli:
- alimentele vor fi pregatite pentru o singura masa si vor fi distribuite imediat dupa
prepararea lor. Este interzisa pastrarea acestora de la o masa la alta.
- preparatele culinare calde se pastreaza la minim 60 grade celsius, cel mult 2 ore;
- preparatele culinare reci se pastreaza, pana la servire la maxim 4 grade celsius.
Din meniul servit bolnavilor se vor pastra la frigider probe din fiecare aliment. Probele de
alimente se pastreaza in recipiente curate, etichetate si acoperite, timp de minim 48 ore. Acestea
vor fi prelevate imediat ce mancarea a fost pregatita sau a fost desigilat ambalajul (margarina,
compot, etc.) Cantitatea de probe de alimente trebuie sa fie echivalenta unei portii de mancare.
Personalul din blocul alimentar va purta cu rigurozitate echipamentul de protectie: halat,

boneta (sorturi impermeabile, cizme de cauciuc, la nevoie).
Starea de sanatate a personalului din blocul alimentar va fi monitorizata conform HG nr 355/2007

- Examenul medical periodic:
- examen clinic general - semestrial (atentie examenul tegumentelor si mucoaselor)
- examen coprobacteriologic - in trimestrul II si trimestrul III
- examen coproparazitologic - anual
- VDRL - anual
In functle de situatie, la recomandarea medicului de Medicina Muncii sau medicului CPCIN

se vor efectua si alte examene
11
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
Autocontrolul si autodeclararea (triajul epidemiologic) zilnic, inainte de inceperea lucrului,

este obligatia atat a lucratorului cat si a persoanei desemnate cu supravegherea personalului,
sa decIare eventualele aparitii ale unor semne de boala.
Daca prezinta semen de afectare a sanatatii, nu va fi primit la lucru. Va fi primit la

munca, numai dupa ce prezinta aviz favorabil de la medic.
Triajul epidemiologic se va consemna , zilnic, intr-un caiet.
Respectarea cu strictete a disciplinei in blocul alimentar, in sensul restrictionarii accesului
persoanelor straine, iar in cazul in care, accesul unor categorii de personal este absolut necesar
acesta se va realiza numai cu echipament de Protectie si prin cai de acces separate.
Curatenia curenta in blocul alimentar va fi efectuata, la fiecare loc de munca, dupa finalizarea
diferitelor etape ale fluxului tehnologic, asigurandu-se indepartarea corecta a reziduurilor rezultate,
decontaminarea suprafetelor de lucru si a ustensileor utilizate.
Curatenia generala a tuturor spatiilor din blocul almentar si oficii se va face periodic, saptamanal, si va
cuprinde tot spatiul aferent (pardoseli, pereti, geamuri, usi, utilaje si agregate frigorifice, spatii de
depozitare).
Planul anual de curatenie / dezinfectie este prezentat intr-un capitol separat.
Responsabil implementare Bucatar sef permanent
magazioner
Responsabil executie Personalul din blocul permanent
alimentar si magazie
instruire periodica
2. Ciruitul personalului medico-sanitar: implica asigurarea de personal suficient (mediu, auxiliar,

de ingrijire ) precum si elemente fundamentale de igiena individuala si colectiva care constau in:
starea de sanatate, portul corect al echipamentului de protectie, igiena personala, cu un accent
12
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
deosebit pe igiena mainilor.
- efectuarea examenelor medicale la angajare si periodice conform H.G. nr. 355 / 2007
- obligativitatea declararii imediate medicului sef de sectie a oricarei boli infectioase

aparuta in randul personalului sau la membrii de familie ai acestora.
- triajul epidemiologic zilnic, la intrarea in serviciu a personalului medico-sanitar prin

anamneza, observare si examinare medicala, dupa caz, pentru depistarea la timp a oricarei
afectiuni diareice, respiratorii, cutanate, etc.
- examinarea clinica si de laborator a întregului personal (inclusiv medicii) , in situatii

impuse de contextul epidemiologic (focare de intectii asociate asistentei medicale).
- izolarea in Spitalul de Boli infectioase sau la domiciliu a oricarui suspect sau bolnav
de boala transmisibila precum si a purtatorilor de germeni si readmiterea la locul de munca
conform normelor in vigoare.
- ingrijirea si raportarea de urgenta a cazurilor de expunere accidentala la produse

biologice
- respectarea precautiunilor universale

- acordarea unei importante sporite igienei mainilor personalului, in situatia in care
factorul “mana murdara“ ramane in continuare calea cea mai frecvanta de transmitere a infectiilor
asociate asistentei medicale in unitatile sanitare.
Responsabil coordonare Medicul sef de sectie permanent
Responsabil implementare Asistentul sef de permanent
sectie
Responsabil executie Personal medical permanent
mediu si auxiliar
instruire periodica
13
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
3. Circuitul materialelor sanitare utilizate in practica medicala aseptica

( ace, seringi, truse de mica chirurgie,...).
Materialele sanitare utilizate in practica medicala aseptica vor urma un traseu bine definit inca
din etapa de achizitie. La primire vor fi verificate : etanseitatea cutiilor si aspectul lor macroscopic
(sa nu prezinte urme de murdarire, de umezeala) si vor fi depozitate in spatii special amenajate,
ventilate si decontaminate. De asemenea, spatiile de depozitare trebuie astfel structurate incat sa
poala fi asigurat cu usurinta accesul in vederea efectuarii curateniei si decontaminarii.
Responsabil coordonare Medicul sef Permanent
Responsabil executie Personal medical mediu si Permanent

auxiliar

monitorizare/evaIuare/instruire
periodica
4. CircuituI lenjeriei
Colectarea lenjeriei de pat si de corp utilizate se vor face in saci de doc si de plastic , care se vor
inchide la gura imediat dupa colectare. Colectarea se va face separat pe categorii.
14
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
Spatiul de depozitare temporara lenjerie murdara trebuie sa permita efectuarea unei

decontaminari riguroase a pavimentelor si suprafeteIor precum si a aerului , data fiind
contaminarea intensa existenta.
Se va asigura depozitarea separata a lenjeriei curate, in spatii aerate , ferite de praf si umezeala si
de posibilitatea de a fi contaminate de insecte si rozatoare.
Manipularea lenjeriei curate va fi asigurata numai de personal specializat, instruit sa evite

manipulari nejustificate ale acesteia.

Responsabil executie Personal auxiliar special desemnat Permanent

si instruit in acest scop
5.Circuitul deseurilor rezultate din activitatile medicale, trebuie sa se deruleze conform

prevederilor Ord. Ministerului Sanatatii nr.1226/2012 cu modificarile si completarile uiterioare.
Scopul respectarii circuitului deseurilor il reprezinta evitarea contaminarii mediului extern prin
asigurarea unei colectari si evacuari corespunzatoare.
Astfel este obligatorie colectarea separata la sursa a deseurilor infectioase pe categorii

(taietoare/intepatoare, material moale) precum si a celor asimilabile celor menajere.
In vederea indeplinirii acestor prevederi vor fi asigurate recipiente colectoare in numar si capacitate
15
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
corespunzatoare, dedicate, in functie de categoria de deseuri colectata, care sa respecte intru totul
specificatiile tehnice mentionate in Ord.MS. 1226 / 2012
Preluarea si neutralizarea deseurilor rezultate din activitatile medicale va fi efectuata de firme

spacializate in baza unui Contract de prestari servicii, astfel incat sa fie respectate prevederile
legale.
Depozitarea temporara a deseurilor periculoase se va face intr-o incapere special

amenajata, separata functional de restul constructiilor unitatii , fiind o zona cu potential septic .
Acest spatiu trebuie prevazut cu ventilatie naturala, pardoseala betonata , sursa de apa, dispozitiv
de inchidere , unde au acces numai persoanele autorizate. Dupa indepartarea cutiilor se va igieniza
spatiul de depozitare prin spalarea si dezinfectarea suprafetelor.
Monitorizarea activitatii de gestionare a deseurilor revine in sarcina CPCIN, responsabilitatea

derularii corecte a activitatii revenind fiecarei sectii.
16
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
Responsabil coordonare Managerul Permanent

Medicul CPCBT
Responsabil executie Personal medical mediu si Permanent

auxiliar
periodica
F. DERULAREA ACTIVITATII CU PERSONAL SUB NORMATIV
Responsabil coordonare Managerul Permanent

Directorul medica
Responsabil implementare Sef Serviciu Resurse Umane Permanent
Responsabil executie Serviciu Resurse Umane Permanent
G. SECTOR DE HIDROTERMOTERAPIE
Pentru neutralizarea acestui punct critic este necesara respectarea urmatoarelor:
- protocolului/procedurii si planului de curatenie/ dezinfectie suprafete;

- cazile sa fie curatate si dezinfectate dupa fiecare pacient
In caz de nerespectare exista riscul transmiterii bolilor dermato venerice.
17
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
Responsabil executie Personal auxiliar special Permanent

desemnat si instruit in acest
scop
periodica
18
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
contribuind la reducerea rIscului de contaminare a gersonalului si pacientilor, de aparitie

si propagare a infectiilor asociate asistentei medicale si Ia o mai buna protectie a mediului.
De asemenea vor fi luate in discutie posibilitatile de colectare separata a deseurilor

menajere pe categorii , in conformitate cu legislatia de mediu in vigoare astfel hartie-carton, sticla,
pet-uri, metale etc.
I GESTIONAREA DESEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATILE MEDICALE
Normele pentru desfasurarea activitatii de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile

medicale sunt prevazute in Ord.MS nr. 1226/2012.
Obiective și domenii de aplicare:

Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale
reglementează modul în care serealizează colectarea separata pe categorii, ambalarea, stocarea
temporară, transportul, tratarea și eliminarea deșeurilor medicale, acordand o atenție deosebită
deșeurilor periculoase pentru a preveni contaminarea mediului și afectarea stării de sănătate.
Prezentele norme tehnice se aplică de către toate unitățile sanitare, indiferent de forma de
organizare, în care se desfășoară activități medicale în urma cărora sunt produse deșeuri,
denumite în continuare deșeuri medicale.
Producătorii de deșeuri medicale au următoarele obligații:
a) prevenirea producerii deșeurilor medicale sau reducerea gradului de periculozitate a acestora;
b) separarea diferitelor tipuri de deșeuri la locul producerii/generării;
c) tratarea și eliminarea corespunzătoare a tuturor tipuriior de deșeuri medicale produse.
Pentru înțelesul norme tehnice se definesc urmatorii termeni:
19
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
a) activitatea medicală este orice activitate de diagnostic, prevenție, tratament, cercetare,

precum și de monitorizare și recuperare a stării de sănătate, care implică sau nu utilizarea de
instrumente, echipamente, substanțe ori aparatură medicală;
b) ambala|ele pentru deseuri rezultate din activitatea medicală reprezintă recipiente și
containere utilizate pentru colectarea, ambalarea, transportul, tratarea și eliminarea finală a
deșeurilor rezultate din activitatea medicală;
c) colectarea deșeurilor medicale reprezintă orice activitate de strângere a deșeurilor,

incluzând separarea deșeurilor pe categorii, la sursă, și stocarea temporară a deșeurilor în scopul
transportării acestora la o instalație de tratare sau de eliminare a deșeurilor;
d) colectarea separată a deseurilor medicale înseamnă colectarea în cadrul căreia un flux de
deșeuri este păstrat separat în funcție de tipul și natura deșeurilor, cu scopul de a facilita tratarea
specifică a acestora;
e) decontaminarea termică reprezintă operațiunea care se bazează pe acțiunea căldurii umede
sau uscate pentru îndepărtarea prin reducere a microorganismelor (patogene sau saprofite) conținute
în deșeurile medicale periculoase la temperaturi scăzute;
f) deșeurile anatomo natologice sunt fragmente și organe umane, inclusiv recipiente de sânge
și sânge conservat. Aceste deșeuri sunt considerate infecțioase;
g) deseurile chimice și farmaceutice sunt substanțe chimice solide, lichide sau gazoase, care
pot fi toxice, corozive ori inflamabile; medicamentele expirate si reziduurile de substanțe
chimioterapeutice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene; aceste
deșeuri sunt incluse in categoria deșeurilor periculoase atunci când prezintă una sau mai multe din
proprietățile prevăzute în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, cu modificarile
ulterioare;
h) deșeurile infectioase sunt deșeurile care prezintă proprietăți periculoase, astfel cum
acestea sunt definite în anexa nr. 4 la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, la punctul "H 9
<<lnfecțioase>>: „substanțe și preparate cu conținut de microorganisme viabile sau toxine ale
acestora care sunt cunoscute ca producând boli Ia om ori la alte organisme vii“; aceste deșeuri sunt
considerate deșeuri periculoase;
20
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
i) deseurile întepătoare tăietoare sunt obiecte ascuțite care pot produce leziuni mecanice prin
ințepare sau tăiere; aceste deșeuri sunt considerate deșeuri infecțioase/periculoase, daca au fost în
contact cu fluide biologice sau cu substanțe periculoase;
j) deseurile medicale nepericuloase sunt deseurile a caror compozitie si ale caror
proprietați nu prezintă pericol pentru sănătatea umană și pentru mediu;
k) deseurile medicale periculoase sunt deșeurile rezultate din activităti medicale și care
prezintă una sau mai multe din proprietățiîe periculoase enumerate în anexa nr. 4 la
Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare ;
I) deșeurile rezultate din activitatea medicală sunt toate deșeurile periculoase si nepericuloase
care sunt generate de activitați medicale si sunl clasificate conform Hotărârii Guvernului nr.
856/2002 privind evidența gestiunii deseurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile,
inclusiv deșeurile periculoase, cu completările ultorioare;
m) echipamentul de tratare prin decontaminare termică a deseurilor rezultate din activitatea

medicală este orice echipament fix destinat tratamentului termic la temperaturi scăzute (105 °C
- 177 °C) a deșeurilor medicale periculoase unde are loc acțiunea generală de îndepărtare prin
reducere a microorganismelor (patogene sau saprofite) conținute în deșeuri; acesta include
dispozitive de procesare mecanică a deșeurilor;
n) eliminarea deseurilor medicale înseamnă operațiunile prevăzute la D5 și D10 din anexa nr. 2
la Legea nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, cu precizarea că numai deșeurile tratate pot fi
eliminate prin depozitare;
o) fișa internă a gestionării deseurilor medicale este formularul de păstrare a evidenței

deșeurilor rezultate din activitățile medicale, conținând datele privind circuitul complet al acestor
deșeuri de la producere și până la eliminarea finală a acestora, conform Hotărârii Guvernului nr.
856/2002, cu completările ulterioare, conform Listei Europene a Deșeurilor;
p) gestionarea deseurilor medicale înseamnă colectatea, stocarea temporară, transportul,

tratarea, valorificarea și eliminarea deșeurilor, inclusiv supravegherea acestei operatii si
întreținerea ulterioară a amplasamentelor utilizate;
q) instalația de incinerare este orice itlstalație tehnica fixă sau mobilă și echipamentul destinat
tratamentului termic al deșeurilor, cu sau fără recuperarea căldurii de ardere rezultate, așa cum
este definit în Hotărârea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deșeurilor, cu modificările și
21
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
completările ulterioaie;
respective, prin asigurarea unei separări corecte la sursă a deșeurilor periculoase de cele
nepericuloase;
s) producătorul de deșeuri medicale este orice persoană fizică sau juridică ce desfășoară
activități medicale din care rezultă deșeuri medicale;
ș) spatiul central de stocare temporară a deseurilor medicale reprezintă un amplasament de
stocare temporară a deșeurilor medicale, amenajat în incinta unitătii care le-a generat, destinat
exclusiv stocarii temporare a deșeurilor până la momentuI la care acestea sunt evacuate în
vederea eliminării;
t) tratarea deșeurilor medicale înseamnă operațiunile de pregătire prealabilă valorificării sau
eliminării, respectiv operațiunile de decontaminare la temperaturi scăzute, conform prevederilor
legale în vigoare;
ț) unitatea sanitară este orice unitate publică sau privată, cu paturi sau fără paturi, care
desfăsoară activități în domeniul sănătății umane și care produc deșeuri clasificate conform art. 8.
I. 1. Clasificări
(1) În vederea unei bune gestionări a deșeurilor medicale se utilizează codurile din anexa nr. 2
la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare.
(2) Tipurile de deșeuri, inclusiv cele periculoase prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărărea
Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, întâlnite frecvent în
activitățile medicale, sunt exemplificate în tabelul următor:
Cod deșeu, conform Hotărârii Categorii de deșeuri rezultate din activități
Guvernului nr. 856/2002 medicale
18 01 01 obiecte ascuțite Deșeurile înțepătoare-tăietoare: ace, ace cu fir,
(cu excepția 18 01 03*) catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu,
pipete, sticlărie de laborator ori altă sticlărie spartă
sau nu etc. de unică folosință, neîntrebuințată sau
cu termen de expirare depășit, care nu a intrat în
contact cu material potențial infecțios
În situația în care deșeurile mai sus menționate au
intrat în contact cu material potențial infecțios,
inclusiv recipientele care
au conținut vaccinuri, sunt considerate deșeuri
infecțioase și sunt incluse în categoria 18 01 03*.
22
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
În situația în care obiectele ascuțite au intrat în

contact cu substanțe/materiale periculoase sunt
considerate deșeuri periculoase și sunt incluse în
categoria 18 01 06*.
18 01 02 fragmente și organe umane, Deșeurile anatomo-patologice constând în

inclusiv recipiente de sânge și sânge fragmente din organe și organe umane, părți
(cu excepția 18 01 03*) anatomice, lichide organice, material biopsic
rezultat din blocurile operatorii de chirurgie și
obstetrică (fetuși, placente etc.), părți anatomice
rezultate din laboratoarele de autopsie, recipiente
pentru sânge și sânge etc. Toate aceste deșeuri
sunt considerate infecțioase și sunt incluse în
categoria 18 01 03*.
18 01 03* deșeuri ale căror colectare și Deșeurile infecțioase, respectiv deșeurile care
eliminare fac obiectul unor măsuri conțin sau au venit în contact cu sânge ori cu alte
speciale privind prevenirea infecțiilor fluide biologice, precum și cu virusuri, bacterii,
paraziți și/sau toxinele microorganismelor,
perfuzoare cu tubulatură, recipiente care au
conținut sânge sau alte fluide biologice, câmpuri
operatorii, mănuși, sonde și alte materiale de
unică folosință, comprese, pansamente și alte
materiale contaminate, membrane de dializă,
pungi de material plastic pentru colectarea urinei,
materiale de laborator folosite, scutece care provin
de la pacienți internați în unități sanitare cu
specific de boli infecțioase sau în secții de boli
infecțioase ale unităților sanitare, cadavre de
animale rezultate în urma activităților de cercetare
și experimentare etc.
23
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
18 01 04 deșeuri ale căror colectare și Îmbrăcăminte necontaminată, aparate gipsate,

eliminare nu fac obiectul unor măsuri lenjerie necontaminată, deșeuri rezultate după
speciale privind prevenirea infecțiilor tratarea/decontaminarea termică a deșeurilor
infecțioase, recipiente care au conținut
medicamente, altele decât citotoxice și citostatice
etc.
18 01 06* chimicale constând din sau Acizi, baze, solvenți halogenați, alte tipuri de
conținând substanțe periculoase solvenți, produse chimice organice și anorganice,
inclusiv produse reziduale generate în cursul
diagnosticului de laborator, soluții fixatoare sau de
developare, produse concentrate utilizate în
serviciile de dezinfecție și curățenie, soluții de
formaldehidă etc.
18 01 07 chimicale, altele decât cele Produse chimice organice și anorganice
specificate la 18 01 06* nepericuloase (care nu necesită etichetare
specifică), dezinfectanți (hipoclorit de sodiu slab
concentrat, substanțe de curățare etc.), soluții
antiseptice, deșeuri de la aparatele de diagnoză
cu concentrație scăzută de substanțe chimice
periculoase etc., care nu se încadrează la 18 01
06*
18 01 08* medicamente citotoxice și Categoriile de deșeuri vor fi stabilite în ordinul
citostatice privind gestionarea deșeurilor de medicamente,
care va fi reglementat conform art. 6 alin. (2).
18 01 09 medicamente, altele decât Categoriile de deșeuri vor fi stabilite în ordinul
cele specificate la 18 01 08 privind gestionarea deșeurilor de medicamente,
care va fi reglementat conform art. 6 alin. (2).
18 01 10* deșeuri de amalgam de la Capsule sau resturi de amalgam (mercur), dinți

tratamentele stomatologice; aceste extrași care au obturații de amalgam, coroane
deșeuri sunt considerate periculoase. dentare, punți dentare, materiale compozite
fotopolimerizabile, ciment glasionomer etc.
24
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
NOTĂ:
Deșeurile periculoase sunt marcate cu un asterisc (*) conform prevederilor anexei nr. 2 "Lista
cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase" la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu
completările ulterioare.
• Deșeurile neexemplificate la alin. (2) generate în unitățile sanitare se clasifică conform

prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, și se gestionează
conform legislației în vigoare.
 Minimizarea cantității de deșeuri
Separarea pe categorii a deșeurilor rezultate din activitățile medicale și, implicit, reducerea
cantității de deșeuri reprezintă un principiu de bază pentru introducerea metodelor și tehnologiilor de
tratare a deșeurilor medicale.
Avantajele minimizării cantității de deșeuri sunt reprezentate de protejarea mediului

înconjurător, o mai bună protectie a muncii, reducerea costurilor privind managementul deșeurilor în
unitatea sanitară și îmbunătățirea relației de comunicare cu membrii comunității.
Minimizarea cantității de deșeuri implică următoarele etape:
a) reducerea la sursă a deșeurilor se poate realiza prin:
- achiziționarea de materiale care generează cantități mici de deșeuri;
pe bază de abur sau de ultrasunete, înlocuirea termometrelor cu mercur cu cele electronice,

utilizarea radiografiilor computerizate în locul celor clasice;
- gestionarea corectă a depozitelor de materiale și reactivi;
b) separarea la sursă prin asigurarea că deșeurile sunt colectate în ambalajele corespunzătoare

fiecărei categorii;
c) tratarea deșeurilor prin utilizarea metodei de decontaminare termică la temperaturi scăzute;
d) eliminarea finală în condiții corespunzătoare; după reducerea pe cat posibil a contitătii de
25
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
deșeuri, deșeurile tratate se elimină prin metode cu impact minim asupra mediului.
 Colectarea si separarea pe categorii a deseurilor este prima etapa in gestionarea si

separarea deseurilor periculoase in activitatea medicala.
Clasificarea deseurilor rezultate din activitatea medicala este cea stipulata in Ordinul
M.S. nr.1226/2012 si HG nr. 856/2002
Colectarea deseurilor medicale la locul de producere
(1) Colectarea separată a deșeurilor este prima etapă în gestionarea deșeurilor rezultate din
activități medicale.
(2) Producătorii de deșeuri medicale au obligația colectării separate a deșeurilor rezultate din
activitățile medicale, în funcție de tipul și natura deșeului, cu scopul de a facilita tratarea/eliminarea
specifică fiecărui deșeu.
(3) Producătorii de deșeuri medicale au obligația să nu amestece diferite tipuri de deșeuri

periculoase și nici deșeuri periculoase cu deșeuri nepericulcase. În situatia în care nu se
realizeaza separarea deșeurilor, întreaga cantitate de deșeuri în care au fost amestecate deșeuri
periculoase se tratează ca deșeuri periculoase
 Ambalarea deșeuriIor medicale
Recipientul în care se face colectarea și care vine în contact direct cu deseurile periculoase
rezultate din activități medicale este de unică folosință și se elimină odată cu continutuI.
Codurile de culori ale recipientelor în care se colectează deșeurile medicale sunt:
a) galben - pentru deșeurile medicale periculoase;
b) negru - pentru deșeurile nepericuloase
Pentru deșeurile infecțioase se folosește pictograma "Pericol biologic". Pentru deșeurile

periculoase clasificate prin codurile 18 01 06* - chimicale constând din sau conținând substanțe
periculoase se folosesc pictogramele aferente proprietăților periculoase ale acestora, respectiv:
"lnflamabil", "Coroziv", "Toxic" etc.
26
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
(1) Pentru deșeurile infecțioase care nu sunt obiecte ascuțite identificate prin codul 18 01 03*
se folosesc cutii din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau saci din
polietilenă galbenă ori marcați cu galben. Atât cutiile prevăzute în interior cu saci din polietilenă,
cât ți sacii sunt marcați și etichetați în limba romana cu urmatoarele informații: tipul deseului
colectat, pictograrna "Pericol biologic", capacitatea recipientului (I sau kg), modul de utilizare,
linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii uitilizării recipientului pe secție,
unitatea sanitară și secția care au folosit recipientul, persoana responsabilă cu manipularea lor,
data umplerii definitive, marcaj conform standardelor Națiunilor Unite (UN), în confornlitate cu
Acordul european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (ADR). Cutiile
din carton prevăzute cu saci de plastic în interior trebuie stocate temporar pe suprafețe uscate.
(2) Sacii trebuie să aibă o rezistentă mecanică mare, să se poată închide ușor și sigur,
utilizând sigilii de unică folosință. Termosurile trebuie să fie continue, rezistente și să nu permita
scurgeri de lichid.
(3) La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deșeuri produse în
intervalul dintre două îndepărtări succesive ale deșeurilor. Atunci cand nu este pus în cutie de
carton care să asigure rezistență mecanică, sacul se introduce in pubele prevăzute cu capac și
pedală sau în portsac, fiind obligatoriu ca și acesta din urmă să aiba capac. Inalțimea
sacului trebuie să depășească inăltimea pubelei, aslfel încât sacul sa se rasfrângă peste
marginea superioară a acesteia, iar surplusul trebuie să permită închiderea sacului în vederea
transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depăși trei pătrimi din volumul său.
Pubelele cu pedală și capac trebuie să fie inscripționate cu pictograma "Pericol biologic".
(4) Grosimea polietilenei din care este confecționat sacul este cuprinsă între 50 - 70
(5) Cutiile din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau sacii din
polietilenă galbenă (sau marcați cu galben) trebuie să fie supuse procedurilor de testare specifică
a rezistenței materialului la acțiuni mecanice, în conformitate cu standardele europene specifice
pentru astfel de recipiente. Testele de încercare trebuie să fie realizate de către laboratoare
acreditate.
• Atât deșeurile înțepătoare-tăietoare identificate prin codul 18 01 01, cât si prin codul 18 01
03* se colectează separat în același recipient din material plastic rigid rezistent la acțiuni
mecanice.
27
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
• Recipientul trebuie prevăzut la partea superioară cu un capac special care să permită

introducerea deșeurilor și să împiedice scoaterea acestora după umplere a recipientului, fiind
prevăzut în acest scop cu un sistem de închidere definitivă. Capacul recipientului are orificii pentru
detașarea acelor de seringă și a lamelor de bisturiu. Recipientele trebuie prevăzute cu un mâner
rezistent pentru a fi ușor transportabile la locul de stocare temporară și, ulterior, la locul de
eliminare finală. Recipientele utilizate pentru deșeurile înțepătoare-tăietoare infecțioase au
culoarea galbenă și sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic".
Recipientul destinat colectării deșeurilor înțepătoare-tăietoare trebuie să aibă următoarele caracteristici:
a) să fie impermeabil, să prezinte etanșeitate, un sistem de închidere temporară și

definitivă. Prin sistemul de închidere temporară se asigură o masura de protecție
suplimentară, iar prin sistemul de închidere definitivă se împiedică posibilitatea de
contaminare a personaIului care manipulează deșeurile întepătoare-tăietoare și a mediului,
precum și posibilitatea de refolosire a acestora de către persoane din exteriorul unității
sanitare;
responsabilă cu manipularea lui, data umplerii definitive, marcaj conform Standardelor UN, în
conformitate cu ADR;
c) să fie supus procedurilor de testare specifică a rezistenței materialului Ia actiuni mecanice,

testele de încercare urmand a fi realizate de către laboratoarele acreditate pentru astfel de testări,
care să ateste conformarea la condițiile tehnice prevăzute de Standard SR 13481/2003: "Recipiente
de colectare a deșeurilor înțepătoare-tăietoare rezultate din activități
medicale.Specificații și încercări" sau cu alte standarde europene;
d) să prezinte sigurantă și stabilitate pe masa de tratament sau acolo unde este amplasat,
astfel încât să se evite răsturnarea accidentală a acestuia și împrăștierea conținutului.
(1) Al doilea recipient în care se depun sacii, cutiile și recipientele pentru deșeurile periculoase
este reprezentat de containere mobile cu pereți rigizi, aflate in spațiul central pentru stocarea
temporară a deșeurilor din incinta unități sanitare.
(2) Containerele mobile pentru deșeuri infecțioase, anatomo-patologice și păr ți anatomice și
28
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
înțepătoare-tăietoare au marcaj galben, sunt etichetate "Deșeuri medicale" și poartă pictograma "Pericol
biologic". Containerele trebuie confecționate din materiale rezistente la acțiunile mecanice, ușor
lavabile și rezistente la acțiunea soluțiilor dezinfectante.
(3) Containerul trebuie să fie etans și prevăzut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat
de preluare din vehiculul de transport sau adaptat Sistemului de golire în instalația de procesare a
deșeurilor.
(4) Dimensiunea containerelor se alege astfel încât să se asigure preluarea întregii cantități de
deșeuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive: Este strict interzisă depunerea
deșeurilor periculoase neambalate (vrac)
Pentru a evita acumularea în unitățile sanitare a unor cantități mari de deșeuri farmaceutice (de
exemplu: medicamente expirate), acestea se pot returna, pe baza unui contract , farmaciei sau
depozitului de produse farmaceutice în vederea eliminărîi finale.
materialului din care este realizat ambalajul, marcajul care corespunde standardelor
UN, precum și acordul producătorului / furnizorului de ambalaje.
Este permisă utilizarea doar a ambala|elor confecționate din materiale care permit
incinerarea cu riscuri minime pentru mediu și sănătate.
Deșeurile nepericulosse se colectează în saci din polietilenă de culoare neagră,

inscripționați "Deșeuri nepericuloase”. În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilenă
transparenți și incolori.
 Stocarea temporară a deșeurilor rezultate din activitățile medicale
Stocarea temporară trebuie realizată în funcție de categoriile de deșeuri colectate la locul de

producere.
Este interzis accesul persoanelor neautorizate în spații destinate stocării temporare.
Este interzisă cu desăvârșire abandonarea, descărcarea sau eliminarea necontrolată

a deșeurilor medicale.
În fiecare unitate sanitară trebuie să existe un spațiu central pentru stocarea temporară a
deșeurilor medicale.
29
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
În cazul construcțiilor noi, amenajarea spațiului pentru stocarea temporară a deseurilor medicale
trebuie prevăzută prin proiectul unității.
Unitătile care nu au fost prevăzute prin proiect cu spații pentru stocare temporară a deșeurilor
trebuie să construiască și să amenajeze aceste spații în termen de 6 luni de la adoptarea
prezentelor norme tehnice.
Spatiul central de stocare a deseurilor trebuie să aibă două compartimente:
a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevăzut cu dispozitiv de închidere care

să permită numai accesul persoanelor autorizate;
b) un compartiment pentru deseurile nepericuloase, amenajat conform Normelor de igienă și

recomandărilor privind mediul de viată al populației, aprobate prin Ordinul ministrului sănătătii nr.
536/1997, cu modificările și completările ulterioare.
Spațiul central destinat stocarii temporare a deșeurilor periculoase trebuie sa permita

stocarea temporară a cantitatii de deșeuri periculoase acumulate in intervalul dintre două
îndepărtări succesive ale acestora.
Spațiul de stocare temporară a deșeurilor periculoase este o zonă cu potențial septic și
trebuie separat funcțional de restul construcției și asigurat prin sisteme de închidere. Încăperea în
care sunt stocate temporar deșeuri periculoase trebuie prevazută cu sifon de pardoseală
pentru evacuarea în rețeaua de canalizare a apelor uzate rezultate în urma curățării și
dezinfecției. În cazul în care locația respectivă nu dispune de sifon de pardoseală din construcție,
suprafața trebuie să fie ușor Iavabila, impermeabilă și continuă, să nu existe un surplus mare de
apă uzată, astfel încât dezinfectia si curățarea să se realizeze cu materiale de curătenie de unica
folosință considerate la final deșeuri medicale infecțioase.
Spațiul de stocare temporară a deșeurilor periculoase trebuie prevăzut cu ventilație

corespunzătoare pentru asigurarea temperaturilor scăzute care să nu permită descompunerea
materialului organic din compoziția deșeurilor periculoase.
Trebuie asigurate dezinsecția și deratizarea spațiului de stocare temporară în scopul

prevenirii apariției vectorilor de propagare a infecțiilor (insecte, rozătoare).
Durata stocării temporare a deșeurilor medicale infectioase în incintele unităților medicale nu

poate să depășească un interval de 48 de ore, cu excepția situației în care deșeurile sunt
30
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
depozitate într-un amplasament prevăzut cu sistem de răcire care să asigure constant o

temperatură mai mică de 4 °c, situație în care durata depozitării poate fi de maximum 7 zile.
Amplasamentul trebuie să aibă un sistem automat de monitorizare și înregistrare a temperaturilor,
ce va fi verificat periodic.
Deseurile infecțioase încadrate la categoria 18 01 03* generate de cabinete medicale

trebuie stocate temporar pe o perioadă de maximum 7 zile, cu asigurarea unor condiții frigorifice
corespunzătoare, adică să se asigure constant o temperatură mai mică de 4 °C.
Condițiile de stocare temporară a deșeurilor rezultate din activitățile medicale trebuie să

respecte normele de igienă în vigoare.
Durata pentru transportul și eliminarea finală a deșeurilor medicale infecțioase nu

trebuie să de pășească 24 de ore.
Se interzice functionarea stațiilor de transfer și a spațiior de stocare temporară a deșeurilor

medicale pe amplasamente situate în afara unităților sanitare sau care nu aparțin operatorilor
economici care realizeaza operatii de tratare sau eliminare a deșeurilor medicale
 Transportul deșeurilor rezultate din activitățile medicale
Transportul deșeurilor medicale periculoase în incinta unității în care au fost produse se face
pe un circuit separat de cel al pacienților și vizitatorilor. Deșeurile medicale periculoase sunt
transportate cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Atât
autovehiculele, cât și cărucioarele și containerele mobile se curăță și se dezinfectează după fiecare
utilizare în locul unde are Ioc descărcarea, utilizând produse biocide autorizate, fapt demonstrat de un
document scris.
În scopul protejării personalului si a populației, transportul deșeurilor medicale periculoase

până la locul de eliminare finală se realizează cu mijloace de transport autorizate și cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.
Deseurile medicale periculoase și nepericuloase se predau, pe bază de contract, unor

operatori economici autorizați conform legislației specifice în vigoare.
` Transportul deșeurilor medicale periculoase se realizează pe bază de contract cu operatori

economici autorizați pentru pentru desfășurarea acestei activități.
31
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
Producătoii de deșeuri periculoase au obligația să elaboreze, în condițiile legii, planuri de intervenție

pentru situații deosebite și să asigure condițiile de aplicare a acestora.
 Evidența cantităților de deseuri generate de unitățile sanitare
Fiecare unitate care este producător de deșeuri este obligată să țină o evidență separată,
pentru fiecare categorie de deșeuri, în conformitate cu prevederile normelor tehnice.
În acest scop, o persoană desemnată de coordonatorul activitătii de protecție a sănătății

în relație cu mediul tine evidența deșeurilor pe tipuri și este responsabilă cu completarea
formularelor prevăzute în anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările
ulterioare. Această persoană își desfășoară activitatea sub îndrumarea și controlul
coordonatorului activității de protecție a sănătatii in relație cu mediul care asigură furnizarea
datelor privitoare la cantitățile de deșeuri colectate, pe tipuri, conform metodologiei prevăzute
în anexa nr. 2 la ordin.
deșeuri generate în fiecare unitate, se aplică Metodologia de culegere a datelor pentru baza
națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale, calcularea cantităților lunare și
raportarea, conform anexei nr. 2 la ordin.
Unitățile prezintă anual un raport privind activitatea de gestiune a deșeurilor, în conformitate cu

metodologia prevăzută în anexa nr. 2 la ordin, secțiunea 5.2, partea I.
Formularele pentru transportul și eliminarea deșeurilor medicale periculoase care părăsesc

unitatea sanitară în scopul eliminării se întocmesc și completează cu respectarea prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2008
 lnstruirea și formarea personalului
Pentru aplicarea prevederilor prezentului ordin, personalul responsabil cu gestionarea

deșeurilor medicale din cadrul unităților sanitare trebuie instruit sub coordonarea direcțiilor de
sănătate publică județene și a lnstitutului Național de Sănătate Publică, în conformitate cu
metodologia stabilită de Ministerul Sănătății.
Departamentul cu atributii în domeniul medicinei mediului și a colectivităților și/sau în

domeniul epidemiologie sănătate publică din cadrul lnstitutului Național de Sănătate Publică și al
32
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
centrelor regionale de sănătate publică, cu sprijinul direcțiilor de sănătate publica județene,

elaborează metodologia de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deșeurilor
medicale la nivel național, care trebuie să fie implementată în fiecare unitate sanitară, în funcție de
specificul acesteia.
În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice, propunerile referitoare la

modalitatea practică de instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deșeurilor medicale
de către Institutul Național de Sănătate Publică sunt înaintate Ministerului Sănătății - Directia de
sănătate publică și control în sănătate publică.
În termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice, Ministerul

Sănătății, prin Directia sănătate publică și control în sănătate publică, avizeaza metodologia de
instruire a personalului medical cu privire la gestionarea deșeurilor medicale la nivel național.
Direcțiile de sănătate publică județene controlează activitatea de instruire și formare a

personalului medical cu privire la gestionarea deșeurilor medicale și modul de aplicare a
metodologiei de instruire in fiecare unitate sanitara.
Fiecare unitate sanitară este obligată să asigure instruirea și formarea profesională continuă
pentru angajati cu privire la gestionarea deșeurilor medicale, în oricare dintre următoarele situații:
a) la angajare;
b) la preluarea unei noi sarcină de serviciu sau la trecerea pe un alt post;
c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente;
d) la introducerea de tehnologii noi;
e) la recomandarea persoanei desemnate să coordoneze activitatea de gestionare a deșeurilor

rezultate din unitatea sanitară existentă care a constatat neregulă in aplicarea codului de procedură,
precum și la recomandarea inspectorilor sanitari de stat;
f) la recomandarea coordonatorului activității de protecție a sănătății în relatie cu mediul;
g) periodic, indiferent dacă au survenit sau nu schimbări în sistemul de gestionare a deșeurilor

medicale.
33
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
Perioada dintre două cursuri succesive este stabilită de persoana desemnată din cadrul
direcției de sănătate publică județene să coordoneze activitatea de gestionare a deșeurilor rezultate
din unitățile sanitare existente în județ, dar nu trebuie să depășească 12 luni.
Personalul implicat în sistemul de gestionare a deșeurilor medicale periculoase trebuie să

cunoască:
a) tipurile de deșeuri produse în unitatea sanitară;
b) riscurile pentru mediu și sănătatea umană în fiecare etapă a ciclului de eliminare a deșeurilor
medicale;
c) planul de gestionare a deșeurilor rezultate din activitati medicale, cu regulamentele interne și

codurile de procedură pentru colectarea separată pe categorii, stocarea temporară, transportul și
eliminarea deșeurilor medicale periculoase, precum și
procedurile/protocoalele aplicabile în caz de accidente sau incidente survenit în
activitatea de gestionare a deșeurilor.
 Metodologia de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile

rezultate din activități medicale
Unitățile sanitare care desfășoară activități medicale, în calitate de producători de deșeuri, au

obligația să tină evidența gestionării acestora.
Evidența deșeurilor colectate, stocate temporar, tratate, transportate și eliminate se

raportează de producătorii/detinatorii de deșeuri, după caz, la solicitarea autoritatilor publice
teritoriale pentru protectia mediului sau a altor autorități ale administrației publice centrala și
locale care au atribuții și răspunderi în domeniul regimului deșeurilor rezultate din activitatea
medicală, conform prevederilor legale.
Culegerea datelor referitoare la deșeurile medicale și ținerea evidenței acestora se face în

conformitate cu prevederile metodologie de culegere a datelor. Datele privind evidența gestiunii
deșeurilor se păstrează pe o durată de minimum 3 ani, conform reglementărilor legale în vigoare.
Deșeurile medicale clasificate pe categorii și tipuri sunt cântărite și evidențiate în cuprinsul

raportărilor efectuate de fiecare unitate, separat pe fiecare tip de deșeu.
34
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
Unitățile sanitare sunt responsabile de calitatea datelor culese și transmise către direcțiiIe de
sănătate publică județene.
Activitatea de culegere si analiză a datelor și a informațiilor privind sistemul de gestionare a

deșeurilor din unități în care se desfășoară activități medicale și cantitatea de deșeuri produsă pe fiecare tip
în parte are drept scop completarea bazei nationale de date și a evidenței gestionării deșeurilor
medicale.
Obiectivele activitătii de culegere a datelor privind deșeurile produse în unitățile în care se

desfășoară activități medicale sunt următoarele:
a) evaluarea sistemului folosit de unitatea respectivă pentru gestionarea deșeurilor rezultate din
activitățile medicale prin completarea formularului de raportare cu informații referitoare la
descrierea situației actuale privind stocarea temporară, transportul, tratarea
și/sau eliminarea, codurile de procedură și sistemul de formare a personalului
c) identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor pentru personalul unității în care se desfășoară

activități medicale, pentru pacienți și pentru populație, managementul riscurilor legate de
gestionarea dețeurilor medicale periculoase, informarea și educarea personalului pe baza
informațiilor prezentate în raport.
Responsabilitatea în cadrul unității sanitare pentru activitățile de culegere a datelor și

informațiilor privind gestionarea deșeurilor, întocmire și păstrare a evidențelor specifice și
raportare revine coordonatorului activității de protecție a sănătății în relatie cu mediul.
Coordonatorul activității de protectie a sanatatii în relatie cu mediul este responsabil cu

măsurarea prin cântărire a deșeurilor generate într-un anumit interval de timp, inscrierea datelor în
tabelele și păstrarea/transmiterea informațiilor privind cantitățile de deșeuri produse în unitate lunar
și/sau în intervalul de raportare.
Coordonatorul activității de protecție a sănătății în relație cu mediul elaborează un

regulament intern privind modalitatea în care fiecare container sau recipient conținând deșeuri
trebuie etichetat în secția/laboratorul în care a fost umplut, folosindu-se etichete autocolante cu
datele de identificare ale unității sanitare, secția/laboratorul și data umplerii. Datele privitoare la
35
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
cantitate de pe eticheta autocolantă a fiecărui container sau recipient conținănd deșeuri se

completează după efectuarea cântăririi.
Coordonatorul activității de protectie a sănătății în relatie cu mediul desemnează persoana

responsabilă cu ținerea evidenței deșeurilor și completarea tabelelor de la sectie
Metodologia de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din
activități medicale cuprinde următoarele etape necesare pentru descrierea sistemului de gestionare
a deșeurilor produse în unitățile sanitare, pentru determinarea cantității de deșeuri produse într-o
anumită perioadă și pentru calcularea cantităților in vederea completării fișei interne de gestionare a
deșeurilor:
a) instruirea personalului;
b) alocarea sarcinilor specifice de lucru;
c) determinarea prin cantărire a cantităților de deșeuri produse, ce sunt evidentiate în
tabel;
d) calcularea cantitații totale de deșeuri lunare /anuale,pentru fiecare categ orie de
deșeu, pentru completarea tabelului.
Determinarea cantităților de deșeuri de fiecare tip generate de unitate se face prin cântărire, astfel:
a) Deșeurile se cântăresc în incinta spatiului destinat stocării temporare (spațiul central de

stocare a deșeurilor din incinta unității), care este dotat în acest scop cu cântare de același tip, ce
trebuie să fie verificate periodic din punct de vedere metrologic și calibrate înainte de cântărire.
În unitățile mici, unde nu se justifica investiția în astfel de dotări, se poate stabili, prin contractul cu
unitatea care efectuează transportul, aducerea cântarului la ridicarea fiecărui transport ca
sarcină a transportatorului.
b) Unitatea de măsură a cantității de deșeuri este kilogramul (kg) pentru toate tipurile de deșeuri.
c) Cântărirea se face în prezența reprezentanților spitalului și a operatorului economie care

efectuează transportul.
d) În unitățile sanitare care fac operațiuni de tratare a deșeurilor infecțioase, cântărirea se

efectuează înainte și după tratarea deseurilor.
În unitățile sanitare cântărirea deșeurilor se face cel putin înaintea înlăturării acestora de pe
amplasament (încărcarea în mijlocul de transport). După efectuarea cântăririlor se completează
36
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
datele de pe eticheta fiecărui container sau recipient cu privire la cantitatea de deșeuri.
În formularul pentru înscrierea cântăririlor se consemnează: data (și ora cântăririlor, dacă se
fac mai multe în aceeasi zi) și cantitățile de deșeuri, pe categorii, tratarea, transport, eliminare,
rămase în stoc.
Metodologie de calcul al cantitătilor de deșeuri generate; raportarea rezultatelor

activitătii de gestiunare a deseurilor
a) Cantitatea lunară totală din fiecare tip de deșeuri, se determină prin însumarea tuturor
cantitaților de deșeuri de tipul respectiv, cântărite în decurs de o lună. Prin însumarea cantităților
lunare de deșeuri se obțin cantitățile totale anuale de deșeuri pentru fiecare tip.
b) Coordonatorul activitații de protecție a sănătății în relatie cu mediul urmarește corectitudinea
completarii, semnează tabelele și este responsabil cu transmiterea și păstrarea acestor evidente în
conformitate cu prevederile legale.
c) Transmiterea rapoartelor privind evidența deșeurilor și a activitătii de gestionare a deșeurilor se
face după cum urmează:
- lunar, până la data de 15 a lunii ulterioare celei pentru care se întocmește raportarea,
coordonatorul activității de protecție a sănătății în relatie cu mediul din unitate transmite către
directia de sănătate publică județeană
- anual, până la 15 ianuarie pentru unități
• Tabelele completate corespunzător perioadei de raportare, se prezintă autorităților

cu atribuții de control și/sau se transmit, la cerere, autorităților competente pentru
protecția mediului.
Înregistrarea datelor privind evidența deșeurilor se face în format electronic (Excel).

Transmiterea datelor se realizează electronic (prin e-mail - Excel) sau pe suport hârtie (prin fax sau
prin poștă).
Raportarea statistică anuală a gestiunii deșeurilor către autoritatea competentă de protectie

a mediului se realizează conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 856/2002, cu completările
ulterioare.
37
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
III.3. CONTROLUL RISCULUI INFECTIOS. „HARTA RISCURILOR”
In domeniul medical, gestiunea riscului este integrata in notiunea de „vigilenta” (ex. hemovigilenta,
farmacovigilenta, biovigilenta,...)
Riscul infectios reprezinta totalitatea cauzelor potentiale legate de contaminarea

microbiologica, care poate genera o patologie infectioasa.
In unitatile sanitare cu paturi riscul infectios este omniprezent, este variabil si necesita
interventia mai multor factori pentru a declansa un proces infectios.
Dezvoltarea unui program de gestiune a riscului infectios presupune ca acesta sa fie

explicat, inteles si aplicat de tot personalul in mod constient si neconditionat.
Calitatea ingrijirilor este masurabila, apreciata dupa criterii profesionale bine stabilite si,
totodata, trebuie sa fie un proces continuu de ameliorare, de optimizare constanta a serviciilor
aduse persoanei ingrijite.
Managementul riscului infectios va reprezenta demersul activ de a minimaliza urmarile

nedorite. Riscul este reprezentat de agenti biologici care pot declansa un eveniment infectios sau
este identificat cu mecanismul care permite transmiterea si producerea evenimentului.
In procesul de management al riscului infectios se vor derula 4 etape:
- identificarea riscului;
- analiza riscului;
- monitorizarea riscului.
Procesul de identificare a riscului infectios presupune:
• identificarea activitatilor cu risc pentru pacienti, personal, vizitatori
• identificarea agentului patogen
38
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
• identificarea modului de transmitere
Scopul actiunii este de a identifica problemele/practicile obisnuite, cu impact asupra unui numar
mare de pacienti sau situatiile mai rar intalnite, dar care pot cauza infectii severe sau deces. Dupa
identificare este esential sa se obtina confirmarea cu laboratorul si stabilirea modului de
transmitere.
Harta punctelor și segmentelor de risc pentru infecția asociata asistentei medicale privind
modul de sterilizare și menținerea sterilității în unitate, decontaminarea mediului fizic și curățenia
din unitate, zonele "fierbinți" cu activitate de risc sau cu dotare tehnică și edilitară favorizantă
pentru infecții asociate asistentei medicale.
Metodologia de control a riscului infectios
Planul de control privind riscul infectios trebuie sa fie rezultanta aplicata a contributiei tuturor
categoriilor de personal, fiecare dintre acestea avand obligatii in acest sens
39
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
CAP.III.SUPRAVEGHEREA SI CONTROLUL INFECTIILOR ASOCIATE ASISTENTEI

MEDICALE: colectarea, analiza, interpretarea si diseminarea datelor
III.1. CRITERIILE DE DEFINIRE A INFECTIEI ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE
Infectia asociata asistentei medicale este infectia contractata in unitati sanitare cu paturi (de stat
si private), care se refera la orice boala infectioasa ce poate fi cunoscuta clinic si/sau microbiologic
si pentru care exista dovada epidemiologica contractarii in timpul spitalizarii/actului medical sau
manevrelor medicale, care afecteaza fie bolnavul, datorita ingrijirilor medicale primite, fie
personalului sanitar datorita activitatii sale si este legata prin incubatie de perioada asistarii
medicale in unitatea respectiva, indiferent daca simptomele bolii apar sau nu apar pe perioada
spitalizarii.
Definitia infectiei asociate asistentei medicale:
Se bazeaza - pe date CLINICE
- pe date de LABORATOR
- alte TESTE DIAGNOSTICE
Dovada clinica deriva din observarea bolnavului sau din analiza informatiei din foaia de observatie a
pacientului si alte evidente din salon sau din unitate.
Dovada de laborator consta in rezultatele culturilor testelor de detectare a antigenelor sau

anticorpilor si metodelor de vizualizare microscopic
Dovezi prin alte teste de diagnostic: rezultatele examenelor radiologice , ultrasunete, tomografie
computerizata, rezonanta magnetica, imagini cu radioizotopi, examene endoscopice, biopsii si
aspiratie cu acul (punctie).
Diagnosticul de infectie stabilit de medic, derivate din observatia in timpul actului chirurgical,
observatia endoscopica sau bazat pe judecata clinica, este un criteriu acceptabil pentru o infectie cu
conditia sa nu fie dovezi contrarii.
Trebuie considerate infectii asociate asistentei medicale si infectiile dobandite in spital dar
diagnosticate dupa iesirea din spilal.
40
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
III.2. PRINCIPIILE FUNDAMENTARII ACTIVITATII DE PREVENIRE A INFECTIILOR

1. Prevenirea infectiilor asociate asistentei medicale este un obiectiv permanent al activitatii

profesiunii medico-sanitare si un criteriu de evaluare a calitatii managementului din unitatile
sanitare.
2. Supravegherea si controlul infectiilor asociate asistentei medicale sunt ohligatii profesionale

si de serviciu pentru toate categoriile de personal medico-sanitar si auxiliar sanitar din toate unitatile
ofertante si prestatoare de servicii si ingrijiri medicale.
3. Activitatea de asistenta medicala si ingrijire aferenta acesteia au loc in conditii de risc

recunoscute, motiv pentru care eradicarea sau eliminarea infectiei asociate asistentei medicale nu
este posibila dar, prin controlul eficient al manifestarii calitative si cantitative a morbiditatii specifice,
poate fi realizata diminuarea riscului la infectie si eliminarea infectiilor evitabile prin activitate
preventiva.
4. Unitatile sanitare ofertante ale serviciilor medicale si de ingrijire conexa actului medical, sunt
obligate sa desfasoare, pentru personalul propriu sau contractat al serviciilor extemalizate, activitati
de perfectionare profesionala si educatie medicala continua, inclusive in domeniul prevenirii si
combaterii infectiilor asociate asistentei medicale.
5. Activitatea de prevenire a infectiilor asociate asistentei medicale se organizeaza si se

desfasoara in toate unitatile prestatoare de servicii medicale si de ingrijire pe baza unui plan
propriu de supraveghere si control al infectiilor asociate asistentei medicale.
6. Planul cuprinde, distinct pentru fiecare unitate si sectie de profil protocoale de proceduri si
manopere profesionale, standard de ingrijiri si tehnică aseptice si alte normative specifice privind
conditiile de cazare, igiena si alimentatie, necesare pentru implementarea activitatilor programate.
7. Nerespectarea prevederilor legale si alte normative profesionale privind asigurarea calitatii

actului medical, conditiile de asepsie-antisepsie, igiena, cazare si alimentatie, in scopul prevenirii
infectiilor asociate asistentei medicale, atrage dupa sine responsabilitatea individuala a
41
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
personalului sau dupa caz, a institutiei ca persoana juridica, in conformitate cu legislatia in

vigoare.
III.3. OBLIGATIILE PRINCIPALE IN ACTIVITATEA DE PREVENIRE A INFECTIILOR

Obligatiile personalului
1. Adoptarea de catre întregul personal medico-sanitar, la nivelul tuturor competentelor medicale

si manopere de ingrijire, a unui comportament adecvat aplicarii masurilor de prevenire a infectillor
si respectarea principiului precautiunilor universale.
2. Asigurarea unor conditii de mediu fizic functional si servicii conexe actului medical, inclusiv prin
izolare functionala, care sa permita evitarea sau diminuarea riscului transmiterii infectiilor in relatia
cu prestatia de ingrijiri.
3. Respectarea principiilor asepsiei si antisepsiei la toate nivelele si momentele ingrijirii

terapeutice acordate.
4. Utilizarea unor manopere si proceduri de ingrijire si terapie bazate pe protocoale de activitati

profesionale care raspund criteriului riscului minim acceptat in conditiile riscului asumat.
5. Aplicarea unor masuri profesionale de profilaxie nespecifica, eventual specifica, pentru

protejarea bolnavilor si a personalului fata de riscul de infectie.
6. lntegrarea in activitatea profesionala curenta a supravegherii specifica a asistatilor,

cunoasterea si recunoasterea riscului de infectie, respectiv înregistrarea, stocarea, prelucrarea si
transmiterea informatiilor privind infectiile clinic manifestate sau depistate, in conformitate cu
normativele profesionale.
7. Solicitarea consultantei interdisciplinare, respectiv a colaborarii si coordonarii profesionale de specialitate
pentru evaluarea riscului pentru infectie si dupa caz, a combaterii unor situatii edemice sau epidemice prin
infectiile asociate asistentei medicale.
8. Participarea la activitati de perfectionare profesionala pentru dobandirea unor cunostinte specifice in

prevenirea si controlul infectiilor asociate asistentei medicale.
42
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
1. OBIECTIVE
a. Sa determine incidenta infectiilor asociate asistentei medicale.
b. Sa determine tendinta evolutiei precum si modificarile caracteristicilor infectiilor asociate
asistentei medicale.
c. Sa identifice factorii de risc
d. Sa determine promovarea actiunilor/programelor de prevenire si control
e. Sa evalueze activitatile/programele de control
2. POPULATIA SUPRAVEGHEATA
Reprezinta numarul total de persoane aflate la risc pentru dobandirea unei infectii asociate
asistentei medicale.
3. COLECTAREA DATELOR
I. ldentificarea infectiilor asociate asistentei medicale constituie sarcina permanenta a medicilor din
spitale. Diagnosticul de infectie asociata asistentei medicale se va mentiona in actele medicale cu
care lucraza medicalul (ex. Foaia de observatie clinica, lisa de consultatie, registrul de consultatie
etc.)
II. lnregistrarea si declararea infectiilor asociate asistentei medicale se face pe fisa cazului de
infectie asociata asistentei medicale, de catre asistenta desemnata (asistenta sefa), din fiecare
sectie.
III. Responsabilitatea corectitudinii datelor inregistrate revine medicului in ingrijirea caruia se afla
pacientul.
IV. Fisele cazurilor de infectii asociate asistenei medicale vor fi transmise imediat
compartimentului/ serviciului de supraveghere si control al infectiilor asociate asistentei
medicale
1.1.CONTROLUL INREGISTRARII SI DECLARARII CAZURILOR DE INFECTII ASOCIATE

ASISTENTEI MEDICALE
l. Compartimentul de supraveghere si control al infectiilor asociate asistentei medicale
inregistreaza si declara cazurile de infectie asociata asistentei medicale descoperite la
verificarile pe care le face la nivelul sectiilor, dupa consult cu medicul care inregistreaza
pacientul
43
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
II. Compartimentul de supraveghere si control al infectiilor asociate asistentei medicale

stabileste un ritm de control pentru depistarea cazurilor nediagnosticate, neinregistrate si
neanuntate (ritmul recomandat: mimin 2 zile, maxim 7 zile).
III. Centralizarea datelor se face de catre asistenta compartimentului de supraveghere si control
al infectiilor asociate asistentei medicale pentru spitalul pe care il deserveste.
1.2. DISEMINAREA DATELOR

Datele interpretate sunt diseminate catre:
1. Sectii pentru informare si completarea masurilor

2. Consiliul de administratie
3. DSPJ
1.3. ATITUDINEA IN CAZ DE IZBUCNIRE EPIDEMICA
1. lzbucnirea epidemica reprezinta înregistrarea unui numar de cazuri de infectii asociate

asistentei medicale in exces net fata de numarul de cazuri asteptat
2. Responsabilitate pentru izbucnirea unui episod epidemic revine in exclusivitate celui care I-a
generat.
3. Compartimentul de supraveghere si control al infectiilor asociate asistentei medicale
stabileste din punct de vedere tehnic conduita in rezolvarea izbucnirii epidemice. Odata cu
informarea operativa la ASPJ, conform Ord. M.S. nr. 1101 din 30 septembrie 2016,
Compartimentul de supraveghere si control al infectiilor asociate asistentei medicale, poate solicita
colaborarea acesteia.
4. Sectiile la nivelul carora se inregistreaza izbucniri epidemice sunt responsabile de ducerea la
indeplinire a masurilor stabilite de Compartimentul de supraveghere si control al infectiilor asociate
asistentei medicale, in vederea rezolvarii episodului epidemic.
44
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
CAP. IV. BOLI TRANSMISIBILE APARUTE IN SPITAL — depistare, raportare, masuri in focar
IV.1.Depistarea bolior transmisibile aparute in spital se va realiza printr-un tiraj epidemiologic

riguros al bolnavilor la internare , al insotitorilor dar si al personalului. De asemenea, vor fi
consemnate in foaia de observatie toate semnele si simptomele survenite pe parcursul internarii si
care sunt sugestive pentru diagnosticul de boala transmisibila.
CPCIN va prelucra cu personalul medical, in functie de sezon, definitiile de caz pentru bolile supuse
regimului de supraveghere (BDA, toxiinfectiile alimentare, gripa, infectiile respiratorii, meningita
meningococica, neuroinfectia cu virus West Nile, rujeola, rubeola, varicela etc) si raportate conform
Ord. M. S. nr. 916/2006.
Responsabili pentru depistarea precoce a acestor imbolnaviri sunt medicii curanti care au
obligatia de a anunta imediat CPCN, la aparitia primului caz si de a colabora cu acesta pentru
instituirea masurilor de izolare sau a masurilor in focar, acolo unde este cazul.
IV.2 Raportarea bolior transmisibile aparute in spital se va face conform prevederilor Ord. M.S.
nr. 1101 din 30 septembrie 2016.
Responsabilitatea raportarii datelor furnizate de sectii revine CPCIN
IV.3 Masuri in focar:
1. lzolarea bolnavilor sau, in cazul unui numar mare de imbolnaviri prin carantinarea
salonului/ saloanelor.
2. Bolnavii nu vor parasi salonul (in cazul saloanelor cu grup sanitar propriu) sau se va limita
la maximum fluctuatia bolnavilor (doar catre grupurile sanitare).
3. Masa se va servi la patul bolnavului.
4. Accesul persoanelor straine in salon este interzis, cu exceptia sustinatorilor legali ai
bolnavilor, care vor purta obligatoriu echipament de protectie (masca si halat).
5. In cazul varicelei, pacientii vor fi ingrijiti doar de personalul medical cu varicela in
antecedente.
6. Suspectii vor fi supravegheati zilnic, clinic si epidemiologic.
7. Contactii (receptivii) vor fi izolati pe durata maxima a perioadei de incubatie.
45
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
8. In cazul bolilor cu transmitere digestive se vor aplica masuri specific: decontaminarea

lichidului de varsatura si a fecalelor.
9. Decontaminarea continua: spalarea si fierberea obiectelor utilizate de bolnav si
ventilatia periodica a incaperilor.
10. Decontaminarea terminal se va efectua prin mijloace obisnuite sau special, functie
de caz.
11. Pacientii cu boli transmisibile cu declararea nominal vor fi orientate (daca situatia
bolnavului o permite) catre Spitalul de Boli lnfectioase Constanta.
12. lntarirea masurilor de igiena personala si colectiva in randul pacientilor.
13. Utilizarea corecta da catre personalul medical a echipamentului de protectie si

respectarea riguroasa a normelor de igiena pentru prevenirea diseminarii infectiei.
14. Compartimentul pentru prevenirea si controlul infectiilor asociate asistentei medicale va
efectua ancheta epidemiologica in vederea stabilirii sursei si a filiatiei cazurilor si va
propune masurile necesare pentru limitarea transmiterii bolii.
46
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
GRAFIC ACTlUNI DE DEZlNSECTlE Sl DERATIZARE
2020
Denumire Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
actiune 2020 2020 2020 2020 2020 2020 2020 2020 2020 2020 2020
Dezinsectie X X X X
Trimestrial
Deratizare
Semestrial
Si ori de cate ori este nevoie.
47
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
CAP.V PROGRAMUL ANUAL DE AUTOCONTROL:monitorizarea circulatiei germenilor

Programul anual de autocontrol are ca scop monitorizarea circulatiei germenilor in spital in vederea identificarii punctelor de risc, cu inalta
incarcatura microbiana si a intaririi masurilor de decontaminare, avand ca obiectiv prevenirea si controlul infectiilor asociate asistentei medicale.
Estimarea punctelor de prelevare si a numarului de probe pe categorii (salubritati de pe sectie/sectoare si blocul alimentar, probe de apa)
a fost inclusa intr-un capitol separat.
GRAFIC - PLAN AUTOCONTROL 2020

Bloc alimentar
Coprobacteri
Apa Sanitatie Sanitatie Exudat Exudat ologic
Proba Produs finit Ambalaje Lenjerie Vesela +coproparazi
potabila suprafata mana faringian nazal
tologic
Trimestrial Trimestrial de doua ori
Nr. 1 proba 1 proba 1 proba 1 proba pentru pentru pe an
1 proba
crt. 1 proba trimestrial trimestrial trimestrial trimestrial fiecare fiecare trimestrul II
Numar probe / 1 trimestrial 1 proba
semestrial (martie,iunie (martie,iunie (martie,iunie (martie,iunie angajat angajat si III pentru
frecventa de proba (martie,iunie, anual
(iunie, , , , , (martie,iunie (martie,iunie fiecare
verificare lunar septembrie, (iunie)
decembrie) septembrie, septembrie, septembrie, septembrie, , , angajat
decembrie)
decembrie) decembrie) decembrie) decembrie) septembrie, septembrie, (iunie,
decembrie) decembrie) septembrie)
Parametri
I x
organoleptici
II Parametri fizico-chimici
1 NaCl % max. 3,5
Aciditate exprimată
2 în acid acetic, % 1,5
maxium
Azot uşor hidrolizabil
3 mg NH NH3/100 g, 35
maximum
4 Reacţia Kreis Negativa
48
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
max. 0,5
5 Amoniu
mg/l
max. 0,5
6 Nitriți
mg/l
max. 50
7 Nitrați
mg/l
min.
Sumă calciu și
8 5grade
magneziu(duritate)
germane
Indice perman- max. 5
9
ganatic mgO2/l
max. 250
10 Cloruri
mg/l
6,5-9,5
11 pH(20℃)
unitati Ph
max. 5
12 Turbiditate
grade
II Parametri microbiologici
max. 20
1 NTG 1ufc/cm² 1ufc/cm² 1ufc/cm²
ufc/cm²
max.
absent/100
2 E. coli 10
ml
ufc/cm²
absent
3 Salmonella absent
/25 g
Listeria absent
4 absent
monocytogenes /25 g
5 Enterobacteriacee absent absent
absent/100
6 Enterococi
ml
absent pe
7 Coliformi absent 3ufc/cm²
10 cm²
49
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
Stafilococ coagulazo
8 absent
pozitiv
9 Drojdii si mucegaiuri absent
Streptococ β-
10 absent absent
hemolitic
11 Staphilococus aureus absent absent
12 Shigella absent
13 Vibrio holeric absent
Cazare
Proba Lenjerie Lenjerie curata spalatorie
Nr. crt.
3 probe
Numar probe / frecventa de verificare 1 proba semestrial (iunie,
semestrial(iunie,decembrie)
decembrie)
Parametri microbiologici
1 NTG din care 1ufc/cm² 1ufc/cm²
1.1 absent absent

Escherichia coli
1.2 absent absent
Proteus sp.
1.3 absent absent
Pseudomonas sp
1.4 absent absent
Klepsiella sp
1.5 absent absent
Acinetobacter sp
1.6 absent absent
Enterococ rezistent vancomicina
50
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
Baza de tratament
HIV/
Proba Lenjerie masa tratament cazi tratament Sanitatie mana Microaeroflora
Hepatite
Nr. 1 proba 1 proba 1 proba

crt. 1 proba trimestrial
trimestrial trimestrial trimestrial 1 proba pe an 1 proba la
(martie,iunie,
Numar probe / frecventa de verificare (martie,iunie, (martie,iunie, (martie,iunie, in trei pt
septembrie,
septembrie, septembrie, septembrie, decembrie fiecare
decembrie)
decembrie) decembrie) decembrie) angajat
20192022
Parametri microbiologici
1 NTG din care 1ufc/cm² 1ufc/cm² 1ufc/cm²
1.1 Escherichia coli absent absent absent
1.2 Proteus sp. absent absent absent
1.3 Pseudomonas sp absent absent absent
1.4 Klepsiella sp absent absent absent
1.5 Acinetobacter sp absent absent absent
1.6 Enterococ rezistent vancomicina absent absent absent
1.7 absent
Stafilococ coagulazo pozitiv
1.8 absent
Enterobacteriacee
1.9 Coliformi absent
51
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
Apa captata din lacul Techirghiol
Metoda UM Valoare admisa-NTPA 001/05
Nr.crt. Indicatori apă de tratament uzată O proba in lunile martie, iunie, iulie, august, septembrie, decembrie
1 pH (la 25℃) SR EN ISO 10523-2012 unitati de PH 6,5-8,5
2 Substante extractibile în eter de petrol SR 7587/1996 mg/l 20
3 Consum biochomic de oxigen SR EN 1899-1/ 2003 mgO2/l 25
4 Azot total SR ISO 5664/2001 Hach8039 mg /l 10
5 Azot amoniacal SR ISO 5664/2001 mg/l 2
6 Fosfor total SR EN ISO 6878/2005 mg/l 1
7 Agenți de suprafata anionici SR EN 903/2003 mg/l 0,5
52
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
Apa reziduala din lacul Techirghiol

Nr.crt. Indicatori apă de tratament uzată O proba in lunile martie, iunie, iulie, august, septembrie, decembrie
3 Consum biochomic de oxigen SR EN 1899-1/ 2003 mgO2/l 25
4 Azot total SR ISO 5664/2001 Hach8039 mg /l 10
5 Azot amoniacal SR ISO 5664/2001 mg/l 2
6 Fosfor total SR EN ISO 6878/2005 mg/l 1
7 Agenți de suprafata anionici SR EN 903/2003 mg/l 0,5
Apa rezidula menajera

Nr.crt. Indicatori apă de tratament uzată O proba semestrial martie si septembrie
3 Consum biochomic de oxigen la 5 zile SR EN 1899-1/ 2003 mgO2/l 300
4 Consum chimic de oxigen otal SR ISO 6060/ 1996 mgO2/l 500

5 Materii totale in suspensie STAS 6953/1981 mg/l 350
6 Agenți de suprafata anionici SR EN 903/2003 mg/l 25
53
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
Analiza masuratori cos pentru emisii gaze arse

UM Valoare admisa-Ordin 462/1993
Nr.crt. Indicatori O proba anual in septembrie
1 Pulberi mg/mcN 50
2 CO mg/mcN 170
2 SOx mg/mcN 1700
3 NOx mg/mcN 450
54
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
CAP.VI. PROTOCOALELE DE LUCRU PENTRU MANEVRE SI ACTIVITATI POSIBIL

DECLANSATOARE SAU FAVORIZANTE DE INFECTII ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE
VI.1. PROTOCOL DE MANAGEMENT AL ACCIDENTULUI PRIN EXPUNERE LA SANGE

PRECAUTIUNI UNIVERSALE (PU)
Activitatea de asistenta medicala si ingrijirile aferente acesteia au loc in conditii de risc

recunoscute si de aceea sunt necesare utilizarea unor manopere si proceduri de ingrijire si terapie
bazate pe protocoale de activitate profesionala care raspund criteriului riscului minim acceptat in
conditiile riscului asumat.
AES —accident prin expunere la sange=orice expunere accidentala la sange, Ia un lichid biologic
contaminat cu sange sau Ia un fluid care poate sa contina agenti patogeni transmisibili prin sange,
care presupune:
-lezarea tegumentelor (intepatura, taietura)
-proiectarea pe mucoase sau pe tegumente lezate
I . Principalii agenti patogeni transmisibili prin sange (exista peste 50)

HIV= virusul imunodeficientei umane
VHB=virusul hepatitei B
CO RPO
.SANO
VHC—virusul hepatitei C
Altii = Plasmodiile,Mycobacterium tuberculosis, My.Leprae, Leptospira, Rickettsia, Treponema,

Toxoplasma, BruceIla,CMV, etc.
55
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
PRINCIPIILE DE BAZA IN APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE
I. CONSIDERA TOTI PACIENTII POTENTIAL INFECTATI
II. CONSIDERA CA SANGELE, ALTE FLUIDE BIOLOGICE SI TESUTURILE SUNT

CONTAMINATE CU HIV,HVB,HVC, SAU ALTE MICROORGANISME
III. CONSIDERA CA ACELE SI ALTE INSTRUMENTE FOLOSITE IN PRACTICA MEDICALA

SUNT CONTAMINATE DUPA UTILIZARE
PRECAUTIUNI UNIVERSALE
Ansamblu de activitati si proceduri menite sa previna, in unitatile sanitare, infectiile cu

microorganisme care se transmit prin sange, alte fluide ale organismului (lichide biologice,
secretii, excretii), mucoase si tegumente prezentand solutii de continuitate (inclusiv AES).
Cele mai importante masuri de prevenire AES:

• Spalarea pe maini inainte si dupa fiecare manopera care presupune contactul cu lichide
biologice sau produse de origine umana, inainte si dupa fiecare ingrijire medicala.
• Purtarea manusilor de fiecare data cand exista risc de contact cu sangele sau alte produse
biologice sau in cazul prezentei unei solutii de continuitate
• Pansa rea oricarei leziuni cu pansament impermeabil in cazul in care exista riscul de contact cu
sangele
• Purtarea echipamentului de protectie (masca, ochelari, bluza), in cazul in care exista risc de
protectie (aspiratie traheo-bronsica, traheotomie, etc)
• Atentie sporita in cazul manevrarii instrumentelor ascutite, taietoare
• Depozitarea, imediat dupa utilizare a instrumentelor taietoare-intepatoare in recipiente speciale
(cutia galbena cu pereti rigizi )
• Evacuarea deseurilor infectioase, a lenjeriei patate cu sange in ambalaje etanse, inchise.
• Nu se vor recapisona niciodata acele
• Nu este permisa manipularea de catre mai multe peroane a instrumentelor taitoare
intepatoare dupa utilizare
• Nu se desprinde acul de seringa sau de sistemele de recoltare sub vid cu mana
• Nu se va goli seringa dupa o recoltare nereusita ; aceasta se arunca si se utilizeaza o alta
56
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
seringa
• Decontaminarea imediata a suprafetelor care au venit in contact cu sange sau produse
biologice
• Respecratrea regulilor privind curatenia , dezinfectia ,sterilizarea
ATITUDINEA IN CAZ DE ACCIDENT prin EXPUNERE la SANGE (AES)
1. lntreruperea ingrijirii, cu asigurarea securitatii pacientului.

2..Asigurarea ingrijirilor de urgenta:
a) in caz de expunere cutanata
-se spala imediat locul cu apa si sapun si apoi se clateste
-se utilizeaza un antiseptic, timp de contact minim 5 min: sol. Clorigena diluata 1/10 , compus
iodat in solutie dermica, alcool 70% sau alt dezinfectant cutanat.
b) in caz de expunere percutana (taiere, intepare)
- se spala imediat locul cu apa si sapun si apoi se clateste
- se utilizeaza un antiseptic, timp de contact minim 5 min: sol. Clorigena diluata 1/10 , compus
iodat in solutie dermica, alcool 70% sau alt dezinfectant cutanat.
-este interzisa sangerarea stimulata deoarece poate crea microleziuni ce pot accelera difuziunea
virusului.
c) in caz de expunere a mucoaselor
- spalare abundenta 5 minute cu ser fiziologic sau apa in lipsa acestuia.
1. Persoana accidentata anunta imediat cadrul medical ierarhic superior (asistentul sef de
sectie; pe timpul noptii, medicul de garda) care va anunta responsabilul CPCIN in
maximum 24 ore sau prim ora a zilei de luni daca accidentul are loc la sfarsit de saptamana.
4. Investigarea persoanei asistate si a persoanei accidentate pentru HIV, HVB,HVC si

adoptarea unei atitudini corespunzatoare:
57
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
-se preleveaza probe de sange de la pacientul —sursa si de la persoana accidentata in timpul cel
mai scurt posibil (recomandat 2 ore}.
!
-este necesar acordul scris al persoanelor conform legislatiei in vigoare
privind consilierea si testarea voluntara.
-persoana accidentata , in cazul in care este nevaccinata anti VHB , vaccinata incomplet sau
vaccinata cu mai mult de 5 ani in urma, va fi orientata catre ASPJ Constanta, compartiment
Epidemiologie(program :luni-vineri 8-16), cu un bilet de trimitere parafat de medicul CPCIN ,
medicul de garda sau medicul de cabinet, pentru vaccinare anti HVB.
-de asemenea, medicul CPCIN, sau in lipsa acestuia medicul de gaFda, va evalua riscul de
infectie HIV al pacientului sursa (in cazul in care status-ul acestuia este necunoscut si/sau nu poate
fi determinat), situatie care va fi comunicata la ASPJ in momentul in care se prezinta persoana
accidentata pentru vaccinare.
-in situatia in care pacientul —sursa este cert HIV-pozitiv, medicul CPCIN sau medicul de garda
va lua legatura cu medicul de garda de la Spitalul de Boli infectioase pentru stabilirea procedurii
(referirea persoanei accidentate pentru chimioprofilaxîe ARV).
VI.2. PROTOCOL DE LUCRU IN PREGATIREA SI ADMINIS TRAREA INJECTIILOR
• Seringile si acele utilizate pentru administrarea perenterala a unor medicamente, substante

biologice sau pentru recoltarea sangelui si a altor fluide ale sangelui trebuie sa fie sterile.
• Acele si seringile de unica folosinta sunt sterilizate in prealabil de catre fabricant , ele
trebuie sa fie manipulate cu atentie astfel incat sa fie evitata contaminarea in timpul
manevrelor de pregatire precum si in timpul manevrelor de penetrare a pielii si tesuturilor.
• Acele si seringile de unica folosinta trebuie aruncate imediat dupa folosinta
intr-un container special destinat colectarii si indepartarii materialului intepator, taietor.
• Acele si seringile de unica folosinta nu trebuie reutilizate ; procesul de sterilizare es le
ineficient si duce la defoirmarea fizica atat a seriigii cat si a acului.
• Este interzisa sterilizarea acelor si seringilor reutilizabile cu dezinfectante sau
sterilizante chimice ; aceasta metoda nu garanteaza sterilizarea.
• Acele si seringile reutilizabile (din sticla si metal, numai din sticla sau numai din metal),
dupa utilizare trebuie prelucrate in vederea refolosirii, dupa cum urmeaza:
1.decontaminate
58
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
2.curatate, degresate, clatite

3.dezinfectate si clatite
4.sterilizate prin metoda standard (abur sub presiune-autoclav, sau aer uscat- etuva),
• Seringa si acul (indiferent daca sunt reutilizabile sau de unica folosinta) care au fost utilizate
o singura data trebuie considerate contaminate si nu pot fi folosite pentru alte manopere.
• Intotdeauna trebuie sa se aplice regula conform careia pentru un pacient se utilizeaza o seringa si
un ac sterile ; repetarea manoperei la acelasi pacient, respecta aceeasi regula
• Inainte de a incepe pregatirile pentru utilizarea acelor si seringilor sterile
(injectii, punctii, perfuzii) este obligatorie spalarea mainilor.
• Suprafata sau locul care se foloseste in etapa de pregatire a utilizarii acelor si seringilor
(indiferent daca sunt reutilizabile sau de unica folosinta) trebuie sa fie dedicata acestei activitati si
sa fie separata total de alte suprafete sau locuri potential contaminate cu sange
• Locurile sau suprafetele potential contaminate cu sange pot fi : locuri pe care se
depoziteaza esantioanele de sange recoltat , pe care se asaza acele si seringile deja folosite
sau alte suprafete care pot fi stropite accidental cu sange, alte fluide si produse biologice.
• Suprafetele sau locurile destinate pregatirii injectiilor cat si suprafetele si locurile potential
contaminate cu sange , alte fluide sau produse biologice trebuie :decontaminate, curatate ,
dezinfectate si uscate inainte si dupa fiecare utilizar e.
• Dezinfectia suprafetei de lucru :
Pentru dezinfectia suprafetei de pe care se pregateste materialul in vederea realizarii
tratamentului injectabil (injectie, perfuzie, transfuzie, punctie) se utilizeaza ca dezinfectanti chimici
compusi pe baza de clor (hipoclorit de sodiu diclorizocianurat de sodiu, cloramina), compusi
cuaternari de amoniu (clorura de benzalkonium, clorura de dideciI-dimetil-amoniu),alcooli (alcool
izopropilic, propanol, alcool etilic).
De obicei produsele dezinfectante comercializate contin amestecuri de substante
chimice cu actiune germicida. In dezinfectia suprafetei de lucru este importanta alegerea si
utilizarea unui dezinfectant cat mai eficient pentru scopul dorit:
suprafata de lucru sigura, fara agenti patogeni care se transmit prin sange (VHB, VHC,HIV).
• Materialul steril de unica folosinta ca si materialul reutilizabil trebuie depozitate in spatii

special destinate.
• Pentru a asigura mentinerea sterilitatii materialului de unica folosinta, pachetele nu
trebuie manipulate in mod repetat ; nu trebuie extrase din cutiile originale de ambalare decat
59
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
cantitatea care se estimeza a fi consumata in acea zi , nu se reintroduce in cutie materialul

steril odata extras.
• Primul lucru care trebuie avut in vedere atunci cand se pregateste o injectie pentru care
se utilizeaza ace si seringi de unica folositita este verificarea integritatii ambalajului si
termenului de valabilitate al sterilizarii.
• Personalul medico-sanitar va purta manusi sterile cand executa punctia venoasa sau alte
manevre invazive , care comporta contactul cu sangele, alte fluide sau produse biologice ale
organismului
• ln masura in care este posibil se evita flacoanele multidoza. Daca acest lucru nu este
posibil, flacoanele multidoza vor fi folosite respectand toate regulile care sunt menite a
preveni contaminarea flaconului (ac steril pentru extragerea din flacon, de fiecare data ,
dezinfectia dopului)
• Fiolele sau flacoanele cu doze unice sau multidoza care se folosesc in vederea pregatirii
tratamentului se tin in spatii sau locuri diferite de cele unde se depoziteza esantioane de
sange sau alte probe biologice recoltate de la pacienti.
• Dupa preIevarea substantei din flaconul multidoza nu se lasa intre manevre un ac in dopul
de cauciuc ; acesta poate facilita contaminarea continutului
• Extragerea in mod incorect din flacoanele multidoza a dozelor urmatoare creaza riscul
contaminarii continutului restant.
• Fiolele sau flacoanele multidoza se pastreaza in conditii de depozitare recomandate de
producator.
• Materiale necesare pentru pragatirea unei injectii .
-seringi si ace sterile
-medicamentul prescris in fiole sau flacoane cu doza unica sau multidoza
-tampoane de vata si /sau tifon (sterile cand se executa punctia venoasa sau alte
menevre invazive)
-pile din metal pentru deschiderea fiolelor
-garou de cauciuc
60
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
-tavita renala
-pernita, musama
-masuta pentru materiale sterile (suprafata special destinata)
VI.3. PROTOCOL DE LUCRU IN BLOCUL ALIMENTAR
Blocul alimentar reprezinta un spatiu in care respectarea disciplinei constituie o conditie

esentiala in perspectiva prevenirii aparitiei infectiilor asociate asistentei medicale.
Pe langa asigurarea unor circuite structurale corecte, a mentinerii unor standarde de

curatenie si igiena specifice unui spatiu de zona 3 (obiectivul este de a evita propagarea germenilor
la pacienti foarte sensibili), instituirea unei discipline riguroase in randul personalului, constituie, de
asemenea un aspect important.
REGULILE IN BLOCUL ALIMENTAR TREBUIE SA SE SUPUNA URMATOARELOR RIGORI:
1. In spatiul destinat prepararii alimentelor (bucataria propriu-zisa) are acces numai personalul
dedicat acestei activitati (bucatarii).
2. Accesul altor categorii de personal este interzis iar daca acest lucru este neaparat necesar acest
lucru se ve face numai cu echipament de protectie special
3 Preluarea hranei pentru bolnavi de catre personalul special desemnat pentru a fi transportata
catre sectii se va face pe o cale de acces separata sau, daca acest lucru nu este posibil se va
transporta astfel incat sa nu se suprapuna cu servirea mesei catre bolnavi in sala de mese.
4. Curatenia in blocul alimentar va fi efectuata de personalul special desemnat, ingrijitoarea de cui
atenia, efectuarea acestor manopere fiind interzisa a fi efectuata de personalul care prepara
efectiv hrana pentru bolnavi.
5. Alimentele vor fi pregatite pentru o singura masa si vor fi distribuite, imediat dupa prcparai ea
lei. Este ii terzisa pas ti a i ua a estora de la o masa la alta.
6.. Preparatele culinare calde se pastreaza la temperatura de minim, 600 C,
cel mult 2 ore (de la terminarea prepararii pana la servire)
7. Preparatele culinare reci se pastreaza, pana la servire, la maxim 4°C
8. Din meniul servit bolnavilor se vor pastra, la frigider, in recipiente curate, etichetate si
acoperite, probe de alimente. Acestea vor fi prelevate imediat ce mancarea a fost pregatita
61
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
sau a fost desigilat ambalajul (margarina, compot, etc) in cantitate de aproximativ o portie la
frigider, la maxim 4°C.
9. Acordarea unei importanta sporite igienei mainilor personalului (spalare/dezinfectie), in situatia
in care factorul „mana murdara” ramane in continuare calea cea mai frecventa de transmitere a
infectiilor asociate asistentei medicale in unitatile sanitare.
10. Respectarea,cu strictete, a destinatiei spatiilor, suprafetelor de lucru, blaturilor,
11. Respectarea, cu strictete, a procedurilor afisate privind curatenia/dezinfectia mainii,
suprafete, vesela, tacamuri, oua.
12. Completarea, zilnica (de 3 ori pe zi) a graficului de temperatura la toate utilajele frigorifice.
13. Personalul din blocul alimentar va purta cu rigurozitate echipamentul de protectie: halat, boneta
(sorturi impermeabile, cizme de cauciuc, la nevoie).
14. Monitorizarea starii de sanatate a intregului personal in conformitate cu HG nr. 355 / 2007
(control oblgatoriu la angajare si control periodic). Triajul epidemiologic zilnc, inaintea inceperii
lucrului, consemnat in caietul de triaj.
15. Depozitarea echipamentului de protectie se va face separat de hainele de strada, in dulapuri
vestiar.
VI.4. PROTOCOL PRIVIND ASIGURAREA IGIENEI MAINILOR PERSONALULUI DIN

BLOCUL ALIMENTA R
Igiena mainilor personalului reprezinta o problema de maxima importanta in conditiile

in care factorul <<mana murdara>> ramane in continuare calea cea mai frecventa de transmitere a
infectiilor intraspitalicesti în unitatile sanitare.
Pe maini pot trai si se pot înmultii microorganisme, multe dintre ele daunatoare omului (E. Coli,
stafilococ aureus) care pot produce toxiinfectii alimentare, de aceea spala rea si dezinfectia sunt
obligatorii pentru prevenirea imbolnavirilor.
Asfel exista obligativitatea ca personalul sa aiba unghiile taiate scurt, nelacuite si sa nu
poarte inele, verighete, ceasuri, bratari in timpul serviciului.
Mainile se spala:
- la inceperea muncii;
- la schimbarea operatiei de lucru;
- dupa atingerea paiului, nasului, urechilor, gurii si pielii;
62
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
- dupa manipularea materiei prime si ambalajelor;

- dupa fiecare pauza la reintrarea in zona de lucru;
- dupa iesirea de la WC;
- dupa curatenia si dezinfectia locurilor de munca.
Ranirea in timpul lucrului
Orice zgarietura, intepatura sau taietura este, de regula infectata. O pictura microscopica de
puroi, daca ajunge ii mancare, este aproape sigur ca acela care o va manca va face toxiinfectie
alimentara.
De aceea trebuie:
- sa se evite zgarierea, inteparea sau taieturile; imediat ce au aparut zgarieturi sau taieturi, se
dezinfecteaza rana si se acopera cu un pansament etans, impermeabil;
- trebuie avut grija ca pansamentul sa nu cada in mancare, aceasta se arunca, obligatoriu;
- daca rana este adanca si/sau cu semne de infectie se scoate din sectorul de lucru si este
consultat imediat medicul.
PROCEDURA DE SPALARE A MAINILOR
1. buna umezire a mainilor la jet de apa calda
2. sapunire-clabucire;
3. frecarea mecanica a mainilor pe fiecare parte a lor (palma, dosul mainii, degetele, degetele,
spatiile dintre degete, zonele din jurul unghiilor, etc), operatiile trebuie sa dureze circa 10 secunde
pentru fiecare zona spalata,
63
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
4. clatirea mainilor la jet de apa calda pana la desprinderea tuturor urmelor de sapun, folosind jetul
de apa;
5. uscarea mainilor la jet de aer cald (cel mai recomandat), stergerea cu prosoape de unica
utilizare;
Dezinfectia se efectueaza numai dupa spalare si clatire!

(detergentul inhiba actiunea dezinfectantului)
Dupa spalare/dezintectie se inchide clapeta cu cotul, nu cu mana!
VI.5. PROTOCOL PRIVIND ASIGURAREA IGIENEI MAINILOR PERSON ALULUI SANITAR
Igiena mainilor personalului reprezinta o problema de maxima importanta in conditiile in care

factorul <<mana murdara>> ramane in continuare calea cea mai frecventa de transmitere a
infectiilor asociate asistentei medicale in unitatile sanitare.
Astfel exista obligativitatea ca personalul sanitar sa aiba unghiile taiate scurt sa nu poarte
t
inele sau verighete in timpul serviciului.
Spalarea mainilor cu apa si sapun este obligatorie in urmatoarele situatii:
-la intrarea in serviciu si la parasirea locului de munca;
-la intrarea si iesirea din salonul de bolnavi;
-la examinarea bolnavilor;
-dupa folosirea toaletei;
-dupa folositrea batistei;
-dupa scoaterea manusilor folosite in saloane;
-inainte de prepararea alimentelor;
64
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
-inainte de administrarea alimentelor si a medicatiei fiecarui bolnav sau asistat;
-dupa colectarea lenjeriei murdare;
Spalarea si dezinfectia mainilor este obligatorie:
-dupa manipularea bolnavilor septici sau contagiosi ( boli transmisibile,etc);
-inainte si dupa efectuatea oricarui tratament parenteral, schimbarea de pansamente ,

termometrizare, etc;
-dupa contactul cu sangele, secretiile si excretiile bo(navilor si asistatilor
VI .6. PROTOCOL DE CURATENIE SI DEZINFECTIE
a) CURATENIA
Curatenia este cea mai raspandita metoda de decontaminare utilizata in unitatile sanitare prin care
se indeparteaza microorganismele de pe suprafete, obiecte sau tegumente,odata cu indepartarea
prafului si substantelor organice.
Aplicarea corecta a metodelor de curatenie a suprafetelor incaperilor, obiectelor si

echipamentelor poate realiza o decontaminare de 95-98% , foarte apropiata de cea obtinuta printr-o
dezinfectie eficace. Curatenia are avantajul ca actioneaza asupra tuturor microorganismelor.
65
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
PRODUSE DE INTRETINERE PENTRU CURATENIE
lntretinerea spatiilor din unitatile sanitare are drept scop realizarea curateniei vizuale,
esteticii spatiilor, intretinerea acestora, dar si a dezinfectiei.
Actiunile de curatenie trebuie sa realizeze mentinerea continua in stare curata a

suprafetelor. Aceste operatii fizico-chimice se efectueaza cu ajutorul detergentilor. Dezinfectia
suprafetelor este asigurata prin aplicarea unui dezinfectant.
Pentru intretinerea zilnica a curateniei se recomanda utilizarea de detergenti, preferabil

detergenti / dezinfectanti.
Rezultatele operatiilor de curatenie si dezinfectie depind de cunoasterea produsului folosit si

de respectarea conditiilor de utilizare a acestora.
Clasificarea produselor de intretinere pentru curatenie utilizate in mediul in care se acorda

asistenta medicala este:
• SAPUNURI
• DETERGENTI
• ABRAZIVE
• PRODUSE PENTRU LUSTRUIT
MATERIALUL DE INTRETINERE A CURATENIEI
Materialul de intretinere a curateniei trebuie utilizat la maximum de eficienta respectand

regulile de igiena pentru ca operatiunile de curatenie si dezinfectie sa-si atinga scopul, acela de a
elimina microorganismele.
1. Maturi, perii, teuri, mopuri

2. Carucior pentru curatenie — destinat transportului materialelor de intretinere putin
voluminoase, a produselor ( ex. detergent, dezinfectant, lavete, mopuri, etc), saci
colectori pentru deseuri.
3. Carucior pentru spalarea pavimentului- este alcatuit din 4 elemente : carucior,
instalatie de scurgere/ stoarcere (cadru cu gratar), galeti, perie.
4. Aspirator
66
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
5. Accesorii- manusile de menaj — utilizare obligatorie atunci cand se manipuleaza produse un

anumit grad de toxicitate si in timpul curateniei pentru a proteja persoana care executa curatenia.
Tipuri de manusi:
-manusi de cauciuc captusite cu bumbac- ofera cea mai buna protectie, prin izolare termina si
protectie fata de taieturi accidentale.
-manusi latex sau sintetice de unica utilizare, nesterile.
Atentie !
Dupa utilizare manusile de menaj se spala, se dezinfecteaza si se usuca. Dupa scoaterea
manusilor, mana se spala.
6. Materiale de spalare
Ustensile pentru spalat suprafetele verticale : compuse dintr-un maner telescopat si un suport cu
lame paralele ( rachete ).
- Lavete, mopuri, bureti abrazivi.
REGULI PENTRU EFECTUAREA CURATENIEI:
Curatenia se face:
- dinspre locurile mai curate catre cele mai murdare;
- dinspre zona cu operatii salubre (curate) spre cele cu operatii insalubre(murdare);
- dinspre tavan spre podea;
- dinspre incaperile de lucru catre grupurile sanitare si locurile de depozitare a

gunoaielor.
Personalul care face curatenie, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie calificat — sa cunoasca tehnologia efectuarii curateniei;
67
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
- sa poarte echipament de protectie (propriu), de culoare inchisa, tot timpul programului de lucru;
- sa faca dovada examinarilor medicale periodice;
- nu poate fi folosit la operatii de preparare a mancarii;
RITMICITATEA OPERATIILOR DE CURATENIE
In functie de extindere si frecventa in timp, curatenia este:
- generala — a tuturor suprafetelor (pardoseala, pereti, ferestre, usi, mese de lucru, ustensile,
utilaje, spatii de depozitare, etc.). Se face prin spalare cu apa calda, materiale abrazive (praf de
curatat, detartranti) si detergenti. Ritmul de efectuare este stabilit in planul anual de curatenie si DDD
(dezinfectie, dezinsectie, deratizare)
- curenta — constand in indepartarea rezidurilor solide si lichide, stergerea umeda, spalarea

pavimentelor, a utilajelor si a suprafetelor murdare. Se face in fiecare zi sau chiar de mai multe
ori pe zi daca este nevoie..
Insislati sa frecati, sterqeti si spalati pana nu mai ramane nici o pata !

Orice pata contine substrat hranitor pentru bacterii !
METODE FOLOSITE PENTRU CURATENIE:

- aspirarea prafului si a altor impuritati de pe suprafatea obiectelor, pavimentelor, mochetelor,
covoarelor, etc. Se foloseste numai pentru suprafetele ce se deterioreaza sub actiunea apei;
- perierea;
- maturarea umeda;
- scuturarea — facuta numai in afara cladirii;
- stergerea umeda a suprafetelor folosind lavete;
- spalarea,
- metode mixte (aspirare, stergere umeda)
fiint interzise maturatul uscat sau scuturarea obiectelor in incaperi !
68
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
b) DEZINFECTIA
Reprezinta procesul prin care sunt distruse cele mai multe sau toate microorganismele patogene
(99,99%) de pe obiectele din mediu inert, cu exceptia sporilor bacterieni
Starea de curatenie a unitatilor sanitare trebuie sa fie in concordanta cu gradul

de asepsie al actelor medicale care se practica in acest loc.
ReguIi generale ale dezinfectiei:
1. Dezinfectia se face numai dupa o curatenie riguroasa, pe care nu o inlocuieste si dupa cladire;
2. Solutiile dezinfectante se prepara in ziua folosirii, in recipiente curate;
3. Pentru ca dezinfectia sa fie eficienta trebuie sa se respecte timpul de contact (specificat de

producator) intre solutia dezinfectanta si obiectul de dezinfectat;
4. Pentru ca dezinfectia sa fie eficienta trebuie sa se respecte concentratia recomandata de

producator;
5. Se folosesc urmatoarele metode: spalare, stergere, scufundare completa a obiectului in solutie,

stropire sau pulverizare pentru suprafete, vaporizare sau aerosolizare.
ORDINEA OPERATIILOR DE CURATENIE / DEZINFECTIE, dupa indepartarea

gunoiului
- umezirea suprafetelor obiectului, cu scopul inmuierii murdariei, pentru desprinderea ei mai usoara ,
- curatenia propriu-zisa:
clatirea (limpezirea) pentru indepartarea murdariei si a resturilor de substante chimice

folosite la spalare;
- dezinfectia
— cladirea (limpezirea) pentru indepartarea urmelor de dezinfectant;
69
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
VI.7. PROTOCOL DE LUCRU SI CURA TENIE / DEZfNFEC TIE IN DEPOZITUL DE ALIMENTE
A. REGULI DE DEPOZITARE A ALIMENTELOR
- spatiul de depozitare: salubru (curat), suficient de mare;
- iluminat natural / artificial corespunzator;
- ventilat natural / mecanic;
- racord la apa potabila si canalizare;

- prevenirea infestarii cu insecte si rozatore (dezinsectie/deratizare) conform planului anual de
prevenire si control infectii asistate asistentei medicale;
- alimentele greu perisabile se depoziteaza separat, in functie de natura lor pe rafturi, rasteluri si dulapuri
rezistente, nu direct pe pavimente;
- alimentele puternic mirositoare se depoziteaza separat;

- alimentele se rotesc astfel incat cele mai vechi sa fie consumate mai repede;
- spatiile de refrigerare si congelare: in incaperi curate, bine ventilate, prevazute cu
termometru, inregistrari scrise ale temperaturilor realizate (grafic de temperatura);
- produsele alterate sau expirate nu se tin in frigider;
- se controleaza zilnic termenele de valabilitate ale alimentelor;
- in congelatoare temperatura realizata trebuie sa fie intre -18 si -23 grade Celsius;
- alimentele care trebuie pastrate congelate nu se receptioneaza daca nu au temperatura
de -18 sau mai scazuta;
- se respecta vecinatatiile alimentelor, separat carnea si produsele de carne, separat laptele si
produsele lactate si asa mai departe;
- alimentele crude se depoziteaza separat de cele preparate sau semipreparate;
- produsele alterate sau expirate nu se tin in frigider;
- rotarea sacilor;
- legumele si fructele se pastreaza in incaperi reci cu microclimat de "pivnita";
- ouale se pastreaza in cofraje, la o temperatura de maxim 11 grade Celsius
- ouale murdare nu se depoziteaza in spatii frigorifice,
- ambalajele goale se pastreaza separat intr-un spatiu anume destinat.
70
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
B. C URATENIA
Curatenia este cea mai raspandita metoda de decontaminare utilizata in unitatile sanitare
prin care se indeparteaza microorganismele de pe suprafete, obiecte sau tegumente, odata cu
indepartarea prafului si substantelor organice.
Aplicarea corecta a metodelor de curatenie a suprafetelor incaperilor, obiectelor si

echipamentelor poate realiza o decontaminare de 95-98%. Curatenia are avantajul ca actioneaza
asupra tuturor microorganismelor.
I. REGULI PENTRU EFECTUAREA CURATENIEI:

Curatenia se face:
- dinspre locurile mai curate catre cele mai murdare;
- dinspre zona cu operatii salubre (curate) spre cele cu operatii insalubre(murdare);
- dinspre tavan spre podea;
- dinspre incaperile de lucru catre grupurile sanitare si locurile de depozitare a gunoaielor.
Personalul care face curatenie, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie calificat - sa cunoasca tehnologia efectuarii curateniei;
- sa poarte echipament de protectie (propriu), de culoare inchisa, tot timpul programului de lucru;
- sa faca dovada examinarilor medicale periodice;
- nu poa te fi folosit la operatii de preparare a mancarii; sa respecte regulile de igiena personala;
- sa-si anunte sefii imediat ce prezinta semne de imbolnavire
71
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
II. RITMICITATEA OPERATIILOR DE CURATENIE
In functie de extindere si frecventa in timp, curatenia este:
generale — a tuturor suprafetelor (pardoseala, pereti, ferestre, usi, mese de lucru, ustensile, utilaje,
spatii de depozitare, etc.) Se face prin spalare cu apa calda, materiale abrazive (praf de curatat,
detartranti) si detergenti. Ritmul de efectuare este saptamanal;
curenta — constand in indepartarea rezidurilor solide si lichide, stergerea umeda, spalarea

pavimentelor, a utilajelor si a suprafetelor murdare. Se face in fiecare zi sau chiar de mai multe
ori pe zi daca este nevoie.
lnsistati sa frecati, stergeti si spalati pana nu mai ramane nici o pata ! Orice pata contine substrat
hranitor pentru bacterii !
III. METODE FOLOSITE PENTRU CURATENIE:
- aspirarea prafului si a altor impuritati (ex. faina) de pe suprafata obiectelor, pavimentelor, etc. Se
foloseste numai pentru suprafetele ce se deterioreaza sub actiunea apei;
- maturarea umeda;
- scuturatea — facuta numai in afara cladirii;
- stergerea umeda a suprafetelor folosind lavete;
- spalarea:
Sunt înterzise maturatul uscat sau scuturarea obiectelor in incaperi !
C. DEZINFECTIA
Reprezinta procesul prin care sunt distruse cele mai multe sau toate microorganismele
patogene (99,99%) de pe obiecte, suprafete, cu exceptia sporilor bacterieni
72
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
Reguli generaIe ale dezinfectiei:
1. Dezinfectia se face numai dupa o curatenie riguroasa, pe care nu o inloc uieste si dupa
clatire;
2. Solutiile dezinfectante se prepara in ziua folosirii, in recipiente curate;
3. Pentru ca dezinfectia sa fie eficienta trebuie sa se respecte timpul de contact (specificat

de producator) intre solutia dezinfectanta si obiectul de dezinfectat;
4. Pentru ca dezinfectia sa fie eficiehia trebuie sa se respecte concentratia recomandata de

producator;
5. Se folosesc urmatoarele metode: spalare, stergere, scufundare completa a obiectului in solutie,

stropire sau pulverizare pentru suprafete, vaporizare sau aerosolizare.
D. ORDINEA OPERATIILOR DE CURATENIE /DEZINFECTlE,
dupa indepartarea gunoiului:
- umezirea suprafetelor obiectului, cu scopul inmuierii murdariei, pentru desprinderea ei
- curatenia propriu-zisa;
- clatirea (limpezirea) pentru indepartarea murdariei si a resturilor de substante chimice

folosite la spalare;
- dezinfectia ;
- clatirea (limpezirea) pentru indepartarea urmelor de dezinfectant;
- uscarea — in aer Iber sau la jet de aer cald (optim)
E. GRAFIC DE CURATENIE / DEZINFECTIE :

Data Nume Prenurne Curenta(zilnica) Generala Semnatura
73
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
F. PROCEDURA C URATENIE - DEZINFEC TIE
SUPRAFETE
(inclusiv spatii frig, mese, pavimente, faianta ...)
1. Spalare
2. Clatire
3. Dezifectie: - denumire dezinfectant
-concentratie
- timp de contact
4. Uscare
ATENTIE!
Dezinfectia se efectueaza numai dupa spalare si cladire!
Curațenia si dezinfectia curenta se efectueaza zilnic, curatenia generala saptamanal.
G. PROCEDURA DE SPALARE A MAINILOR
1. buna umezire a mainilor la jet de apa calda
2. sapunire-clabucire;
3. frecarea mecanica a mainilor pe fiecare parte a lor (palma, dosul mainii, degetele, degetele,
spatiile dintre degete, zonele din jurul unghiilor, etc), operatiile trebuie sa dureze circa 10 secunde
pentru fiecare zona spalata,
4. clatirea mainilor la jet de apa calda pana la desprinderea tuturor urmelor de sapun, folosind jetul
de apa;
5. uscarea mainilor la jet de aer cald (cel mai recomandat), stergerea cu prosoape de unica
utilizare;
74
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
Dezinfectia se efectueaza numai dupa spalare si clatire!

Dupa spalare/dezintectie se inchide clapeta cu cotul, nu cu mana!
Mainile se spala:
- la inceperea muncii;
- dupa iesirea de la WC;
- dupa curatenia si dezinfectia locurilor de munca;
- la schimbar ea ogerntir'i ele lucru;
- dupa manipularea materiei prime si ambalajelor;
- dupa fiecare pauza la reintrarea in zona de lucru;
VI.8. PROTOCOL DE COLECTARE A LENJERIEI
Lenjeria de spital reprezinta totalitatea articolelor textile folosite in spital: cearceafuri, fete
de masa, uniforme ale personalului medical, prosoape, pijamale, articole de imbracaminte pentru
pacienti, etc. Lenjeria murdara reprezinta totalitatea articolelor de lenjerie si include atat
lenjeria murdara nepatata cat si lenjeria contaminata.
Colectarea si ambalarea la sursa a lenjeriei de spital se fac respectand precautiunile

universale. Lenjeria murdara se colecteaza si se ambaleaza la locul de producere, in asa fel incat
sa fie cat mai putin manipulata si scuturata, in scopul prevenirii contaminarii aerului, a
personalului si al pacientilor. Se interzice sortarea la locul de producere a lenjeriei pe tipuri de
articole. Rufele murdare nu trebuie atinse din momentul cand se ridica de la patul bolnavului pana
la masina de spalat. Nu se permite scoaterea lenjeriei din ambalajul de transport pana in
momentul predarii la spalatorie.
Personalul care executa colectarea si ambalarea lenjeriei va trebui sa verifice ca in articolele

de lenjerie sa nu ramana obiecte taietoare — intepatoare, sau deseuri de acest tip.
Personalul care colecteaza si ambaleaza lenjeria va purta echipament de protectie

corespunzator inclusiv manusi, conform prevederilor normativelor in vigoare privind protectia
muncii.
75
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
Dupa indepartarea echipamentului de protectie, personalul se va spala pe maini.
Ambalarea lenjeriei murdare se face in functie de gradul de risc, in:
-ambalaj simplu pentru lenjerie necontaminata.
-ambalaj dublu pentru lenjerie contaminata

Ambalajul simplu pentru lenjeria nepatata este reprezentat de sacul din material textil sau poliester
amplasat pe portsac sau de containerul de plastic cu roti. Ambalajul se spala si se dezinfecteaza in
spalatorie : sacul de material textil este supus procesului de spalare si de dezinfectie termica sau chimica
in utilajele existente, iar containerul de plastic se spala cu apa calda si detergent si apoi se
dezinfecteaza cu un produs adecvat.
Daca lenjeria murdara este umeda, se introduce mai intai intr-un sac impermeabil si apoi
se pune in ambalajul textil amplasat pe portsac sau containerul de plastic cu roti.
Ambalajul dublu pentru lenjeria murdara patata este reprezentat de sacul interior
impermeabil, din polietilena, iar ambalajul exterior este sacul din polietilena, iar ambalajul
exterior este sacul textil sau containerul de plastic cu roti. Sacul de polietilena care a venit in
contact cu lenjeria murdara patata nu se refoloseste, ci se arunca intr-un sac galben pentru
deseuri infectioase, urmand filiera de indepartare conform reglementarilor in vigoare. Ambalajul
exterior se supune in spalatorie acelorasi tratamente descrise anterior. Sacul interior impermeabil
nu se deschide decat in momentul introducerii lenjeriei contaminate in masina de spalat.
Pentru identificarea rapida a categoriilor de lenjerie codul de culori folosit este:
- negru - pentru ambalajul exterior al lenjeriei necontaminate (sac sau container alb) ;
-gaIben— portocaliu pentru ambalajul exterior al lenjeriei contaminate se poate aplica eventual pictograma
« pericol biolupic » (sac sau container galben-portocaliu).
Depozitarea lenjeriei murdare ambalate se face intr-un spatiu in care pacientii si vizitatorii nu au
acces. Se limiteaza timpul de depozitare a lenjeriei ambalate in punga de polietilena la maximum
24 de ore.
76
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
PLANIFICAREA DESFASURARII SESIUNILOR DE INSTRUIRE 2020
DENUMIREA SESIUNII
PERIOADA FRECVENTA
1. Protocol privind asigurarea igienei mainilor personalului

sanitar TRIM I 2/AN
TRIM III
2. Protocol de colectare a lenjeriei de spital
TRIM II 1/AN
3. Protocol de curatenie si dezinfectie
TRIM II 1/AN
4. Protocol de lucru in blocul alimentar

TRIM I
TRIM III
5. Protocol de lucru in depozitul de alimente
TRIM III 1/AN
6. Protocol de efectuare a investigatiei-sondaj in cazul TRIM I 2/AN

activitatii de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile TRIM III
medicale
7. Protocol de management al accidentului TRIM II 1/AN

prin expunere la sange. Precautiuni universale.
Atitudunea in caz de AES
8. Protocol de lucru in pregatirea si administrarea TRIM III 1/AN
injectiilor
77
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
CAP. VII. MONITORIZAREA RASPECTARII NORMELOR DE IGIENA SPITALICESCA, IGIENA

PRODUSELOR ALIMENTARE , A MATERIALELOR SANITARE SI A SOLUTIILOR
INJECTABILE
Activitatea de monitorizare a respectarii normelor de igiena spitaliceasca revine

in sarcina Compartimentului de prevenire si control al infectiilor asociate asistentei medicale care
are structurata activitatea pe urmatoarele obiective:
1. Sensibilizarea personaluilui medical cu privire la dimensiunea problematicii reprezentate de

infectiile asociate asistentei medicale: lnfectiiIe asociate asistentei medicale — problema majora de
sanatate publica
a. Realizarea ritmica de prezentari cu informatii actualizate din literatura de specialitate
b. Prelucrarea Ord. M.S. nr. 1101/2016 — Protocolul culegerii de date in activitatea de depistare,
supraveghere si control a infectiilor asociate asistentei medicale
c. Prelucrarea cu medicii a definitiilor de caz pentru diverse categorii de infectii asociate asistentei
medicale
d. Prelucrarea cu personalul medical mediu si auxiliar a Ord. M.S. nr. 1101/2016
2. Prevenirea infectiilor asociate asistentei medicale
a. Activitati de identificare a punctelor critice
b. lerarhizarea prioritatilor
c. Elaborarea de propuneri privind neutralizarea punctelor critice sau, dupa caz, minimizarea
impactului factorilor de risc
d. Activitati de monitorizare si evaluare continua a:
-respectarii prevederilor legislatiei in vigoare referitor la colectarea, pastrarea, neutralizarea
78
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
deseurilor rezultate din activitatea medicala (Ord.MS nr.1225/2012)

-efectuarea raportarilor periodice (lunare, trimestriale) catre DSPJ Constanta in conformitate cu
legislatia in vigoare.
-respectarii circuitelor functionale precum si întarirea masurilor de conformare la legislatia
mentionata.
e) evaluarea incarcaturii microbiene in cadrul colaborarii cu Laboratorul:
- intarirea activitatilor de autocontrol prin instituirea si respectarea “Programului anual de

autocontrol“: recoltarea ritmica de probe biologice
f) diversificarea listei de propuneri pentru achizitionarea de echipament de protectie pentru

personalul inalt expus (masti speciale cu filtru, manusi sterile), de substante decontaminante,
dezinfectante si antiseptice astfel incat sa fie prevenite, prin folosirea lor alternanta, instalarea
rezistentei bacteriene.
g) elaborarea de protocoale si ghiduri de buna practica particularizate pe activitati specifice si pe

categorii de personal, ca de ex:- Protocol de intretinere zilnica a curateniei, Protocol de colectare si
transport a lenjeriei.
h) formarea si informarea personalului medical, de ingrijire si auxiliar

i) cointeresarea personalului medical , de ingrijire si auxiliar de a participa la activitatile mentionate
mai sus, de asi insusi si respecta regulile de buna practica prevazute in protocoale si ghiduri prin
evaluarea periodica a cunostintelor si introducerea rezultatelor evaluarilor in punctajul pentru
obtinerea calificativului anual.
j)activitati de protectie specifica a personalului si de supraveghere a contaminarilor accidentale

profesionale: prelucrarea Ghidului de Management al expunerii accidentale la produse biologice,
vaccinari in sezon preepidemic (vaccinare antigripala ) sau de necesitate (vaccinare anti -HVB).
k) construirea unui canal de comunicare si stabilirea unei relatii (in sensul consultantei
interdisciplinare ) balneo epidemiolog pentru o mai buna coordonare a activitatii de supravehere dar
mai ales de prevenire a infectiilor asociate asistentei medicale.
l)informarea periodica a Conducerii Unitatii , sub forma raportului lunar de activitate, referitor la
modul in care sunt respectate procedurile de lucru in diferitele sectoare de activitate, diferentiat pe
categorii de personal, asupra deficientelor constatate, precum si inaintarea de propuneri privind
79
Ed:1/07.01.2019 Rev:1/01.10.2019
remedierea acestora.
3. Supravegherea si controlul infectiilor asociate asistentei medicale

CPCIN desfasoara o activitate centrata pe populatia la risc, respectiv pacientii susceptibili de a
contracta o infectie asociata asistentei medicale si personalul medical si auxliar expus,astfel incat sa contribuie
la minimizarea influentei factorilor de risc si aparitiei cazurilor de infectie asociata asistentei medicale.
Prevalent infectiilor asociate asistentei medicale este unul din indicatorii de calitate ai
asistentei medicale in unitatile cu paturi, ce permite evaluarea rigurozitatii masurilor de control
asupra factorilor de risc intrinseci si extrinseci.
In acest sens, in conformitate cu prevederile Ord. M.S. 916/2006, se vor desfasura:
a. Activitati de depistare, identificare a infectiilor asociate asistentei medicale prin analiza
ritmica a foilor de observatie.
b. lnstituirea de masuri in focar la aparitia cazurilor de infectii asociate asistentei medicale
c. Declararea si raportarea in conformitate cu prevederile Ord. M.S. nr. 916/2006 catre DSPJ a
infectiilor asociate asistentei medicale sau a bolilor transmisibile in spital, raportate de sectii si a
celor depistate de CPCIN dupa consultare cu medical in ingrijirea caruia se afla pacientul.
Evaluarea activitatii de prevenire si control a infectiilor asociate asistentei medicale

va avea in vedere urmatorii parametri:
1. Numar de infectii asociate asistentei medicale declarate de sectii
2. Numar de infectii asociate asistentei medicale depistate de CPCIN
3. Numar de foi de observatie analizate
4. Eficacitatea interventiilor in focar evaluate pe durata si expansiunea proceselor
infectioase depistate
5. Numar de probe biologice recoltate cu rezultate neconforme
6. Numar de actiuni de instruire a personalului realizate
7. Numar de accidente profesionale produse prin expunere la sange
8. Numar de procese verbale privind nerespectarea protocoalelor si procedurilor
de lucru surprinse in activitatea medicala
Intocmit, Dr. Primar Epidemiolog,

Adrian Pavlov
80

Plan Anual de Prevenire Si Control Al IAAM 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan Anual de Prevenire Si Control Al IAAM 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN ANUAL DE PREVENIRE SI

CONTROL AL IAAM F-PO-MD-04-1

PLAN ANUAL DE PREVENIRE SI CONTROL AL INFECTIILOR

VI.1 Protocol de management al accidentului prin

CAP.I. IMPORTANTA, SCOPUL SI OBIECTIVELE PLANULUI DE SUPRAVEGHERE,

Obiectivul general este scaderea riscului de producere a infectiilor asociate asistentei

CAP. II. PREVENIREA INFECTIILOR ASOCIATE ASISTENTEI MEDICALE

II. 1.EVALUAREA PUNCTELOR CRITICE

Evaluarea a relevat urmatoarele puncte critice:

E. RESPECTAREA CIRCUITELOR FUNCTIONALE

F. DERULAREA ACTIVITATII CU PERSONAL SUB NORMATIV

I. GESTIONAREA DESEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATILE

II.2. PROPUNERI PRIVIND NEUTRALIZAREA PUNCTELOR CRITICE

Rezultatul dezinfectiei trebuie sa fie distrugerea a 99-99,9% din bacterii. Nu asigura

Prevenirea infectiilor asociate asistentei medicale presupune realizarea si mentinerea unui

In acest scop sunt necesare urmatoarele masuri:

- diversificarea gamei de produse de curatenie, detergenti/dezinfectanti, materiale abrazive, a

- asigurarea carucioarelor de curatenie multifunctionale în vederea asigurarii unei mai mari

- utilizarea de hartie-prosop cel putin in cabinetele medicilor, salile de tratament , bloc

- efectuarea decontaminarii curente si terminale conform protocoalelor de lucru, in

- instruirea si evaluarea periodica a personalului dedicat acestei activitati asupra insusirii

- asigurarea de spatiile de depozitare a produselor si a ustensilelor folosite la efectuarea

Responsabil implementare Asistentul sef Permanent

ridicate si cresterea densitatii insectelor si rozatoarelor constituie factori favorizanti de aparitie a

Pentru neutralizarea acestui punct critic vor fi respectate urmatoarele masuri:

- respectarea circuitului alimentelor si igiena alimentatiei;

- instruirea periodica a personalului privind masurile igienico-sanitare in

- aprovizionarea ritmica cu detergenti si dezinfectanti de buna calitate

pentru suprafete si vesela;

- portul corect de catre personal al echipamentului de protectie cu capeline, v

halate (sorturi impermeabile, cizme de cauciuc, la nevoie) ;

- monitorizarea zilnica de catre CPCIN si evaluarea permanenta a

respectarii normelor de buna practica.

Pentru a fi in conformitate cu normele sanitare in vigoare si a nu fi risc de producere a

- sa fie respectate protocoalele / procedurile de curatenie/dezinfectie;

D. ACTIVITA TEA DEZINSEC TIE/ DERATIZARE

Dezinsectia poate fi:

• profilactica (preventiva) si are ca scop prevenirea dezvoltarii artropodelor prin

Deratizarea : complex de mijloace si metode de combatere a rozatoarelor cu importanta

Activitatea D-D se va derula prin incheierea un contract de prestari-servicii cu firme

In cadrul activitatii de preveniie si control al infectiilor nosocomiale personalul are obligatia de a

Perioada optima de derulare a activitatii D-D o reprezinta lunile aprilie-mai.

Planul anual de dezinsectie / deratizare este prezentat intr-un capitol separat.

Responsabil CPClN Permanent

E. RESPECTAREA CIRCUITELOR FUNCTIONALE

1. Circuitul alimentelor si igiena alimentatiei

- se va acorda o atentie deosebita curateniei/dezinfectiei permanente a vaselor,

Respectarea cu strictete a urmatoarelor reguli:

- preparatele culinare reci se pastreaza, pana la servire la maxim 4 grade celsius.

Personalul din blocul alimentar va purta cu rigurozitate echipamentul de protectie: halat,

Starea de sanatate a personalului din blocul alimentar va fi monitorizata conform HG nr 355/2007

- examen clinic general - semestrial (atentie examenul tegumentelor si mucoaselor)

- examen coprobacteriologic - in trimestrul II si trimestrul III

- examen coproparazitologic - anual

In functle de situatie, la recomandarea medicului de Medicina Muncii sau medicului CPCIN

Autocontrolul si autodeclararea (triajul epidemiologic) zilnic, inainte de inceperea lucrului,

Daca prezinta semen de afectare a sanatatii, nu va fi primit la lucru. Va fi primit la

Planul anual de curatenie / dezinfectie este prezentat intr-un capitol separat.

2. Ciruitul personalului medico-sanitar: implica asigurarea de personal suficient (mediu, auxiliar,

deosebit pe igiena mainilor.

- obligativitatea declararii imediate medicului sef de sectie a oricarei boli infectioase

- triajul epidemiologic zilnic, la intrarea in serviciu a personalului medico-sanitar prin

- examinarea clinica si de laborator a întregului personal (inclusiv medicii) , in situatii