PRECAUTIUNI UNIVERSALE (PU) aplicabile n domeniul de ngrijirii socio-medical

1. INTRODUCERE Scopul PU: prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguina, la locul de munca al personalului. Conceptul de PU se refera la: - sange, alte fluide biologice si tesuturile tuturor pacientilor sunt considerate infectate cu HIV, HBV si alti agenti microbieni cu cale de transmitere parenterala (sanguina); - toti pacientii potential infectati cu HIV, HBV si alti agenti microbieni cu cale de transmitere, deoarece: 1. cei mai multi dintre purtatorii de HIV, HBV si alti agenti microbieni sunt (a)simptomatici si nu-si cunosc propria stare de portaj; 2. testarea sistematica pentru HIV si HBV s-a dovedit neeficienta. Reguli de baza in aplicarea Precautiunilor Universale : - Considera toti pacientii potential infectati; - Considera ca sangele, alte fluide biologice si tesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV; - Considera ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare. - Contactul tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse trebuie considerate la risc: - sange; - lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian; - sperma, secretii vaginale; - tesuturi; - orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sange

2. APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE 2.1. UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE ADECVAT, COMPLET, CORECT : Definitie "ECHIPAMENT DE PROTECTIE": bariera intre lucrator si sursa de infectie, utilizata in timpul activitatilor care presupun riscul de infectie; 2.2. CATEGORII DE BARIERE utilizate pentru aplicarea precautiunilor universale: 2.2.1. MANUSI Cand se utilizeaz? o anticiparea contactului mainilor cu sangele, lichide biologice contaminate, alte lichide cu urme vizibile de sange, tesuturi umane; o abord venos sau arterial; o recoltarea de LCR; o contact cu pacientii care sangereaza, au plagi deschise, escare de decubit, alte leziuni cutanate; - manipularea dupa utilizare a instrumentarului contaminat in vederea curatirii, decontaminarii. b) Felul manusilor: De uz unic: - chirurgie; - examinarea interna; Sterile: - interventii care implica un contact cu regiuni ale corpului in mod normal sterile; uneori sunt necesare manusi duble; - abord vascular prin punctie; - tegumentul pacientului cu solutie de continuitate; - manipularea unor materiale potential contaminate; Nesterile, curate - examinari curente, care implica un contact cu mucoasele, daca nu exista o recomandare contrara; Reutilizabile: - manipularea de materiale contaminate; curatenie, indepartarea de produse biologice contaminate; De uz general, menaj, de cauciuc gros: activitati de intretinere, care implica un contact cu sangele si alte produse biologice considerate a fi contaminate: colectare materiale contaminate, curatire si decontaminare instrumentar, material moale, suprafete contaminate. c) Mod de folosire: (n funcie de tipul mnuilor) - schimbare dupa fiecare pacient; - dupa folosire se arunca in containerul pentru colectare a deseurilor contaminate; - dupa indepartarea manusilor, mainile se spala 10-15 secunde, chiar daca manusile nu prezinta semne vizibile de deteriorare in timpul activitatii incheiate; - manusile de unica folosinta nu se reutilizeaza, deci nu se curata, nu se spala, nu se dezinfecteaza; - manusile de uz general se pot decontamina si reutiliza, daca nu prezinta semne de deteriorare (perforare, imbatranire a cauciucului etc.).

2.2.2. HALATE OBISNUITE Se utilizeaz in timpul tuturor activitatilor din unitatile medicale i medico sanitare 2.2.3. SORTURI, BLUZE IMPERMEABILE Completeaza portul halatelor atunci cand se anticipeaza producerea de stropi, picaturi, jeturi cu produse biologice potential contaminate, protejand tegumentele personalului medical din: - sectii cu profil chirurgical; - laboratoare; - servicii de anatomie patologica, medicina legala; - unele activitati administrative; - servicii de urgenta. 2.2.4. MASCA protejeaza: - tegumentele; - mucoasele (bucala, nazala) personalului medical prestator. 2.2.5. PROTECTOARE FACIALE de tipul: - ochelari; - ecran protector etc.; care protejeaza:- tegumentele, mucoasele (bucala, nazala, oculara). 2.2.6. ECHIPAMENTE DE RESUSCITARE protejeaza mucoasa bucala in timpul instituirii respiratiei artificiale. 2.2.7. BONETE - simple (textile) sau impermeabile. 2.2.8. CIZME DE CAUCIUC 2.3. SPALAREA MAINILOR SI A ALTOR PARTI ALE TEGUMENTELOR Este cel mai important si uneori singurul mod de prevenire a contaminarii, a diseminarii agentilor microbieni. Cand? - la intrarea in serviciu si la parasirea locului de munca; - la intrarea si la iesirea din salonul bolnavului; - inainte si dupa examinarea fiecarui bolnav; atentie la bolnavii cu mare receptivitate; - inainte si dupa aplicarea fiecarui tratament; - inainte si dupa efectuarea de investigatii si proceduri invazive; - dupa scoaterea manusilor de protectie; - dupa scoaterea mastii folosite la locul de munca; - nainte de prepararea si distribuirea alimentelor si a medicamentelor administrate per os; - dupa folosirea batistei; - dupa folosirea toaletei; - dupa trecerea mainii prin par; - dupa activitati administrative, gospodaresti. Cum?

indepartarea bijuteriilor (inele, bratari), a ceasurilor; unghii ingrijite, taiate scurt; utilizare de apa curenta si sapun pentru spalarea obisnuita; doua sapunuri consecutive; in cazuri de urgenta este permisa utilizarea de antiseptice ca inlocuitor al spalatului, dar nu ca rutina; in unele situatii spalarea este completata de dezinfectia mainilor: dupa manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagiosi si a celor cu imunodepresie severa; inainte si dupa efectuarea tratamentelor parenterale (in abordarile vasculare si efectuarea de punctii lombare este obligatoriu portul manusilor), schimbarea pansamentelor (atentie - manusi), termometrizare intrarectala, clisme, toaleta lehuzei (atentie - manusi); dupa efectuarea toaletei bolnavului la internare; dupa manipularea si transportul cadavrelor; inainte si dupa efectuarea examenelor si tratamentelor parenterale, ORL, stomatologice si in general inainte si dupa orice fel de manevra care implica abordarea sau producerea unor solutii de continuitate (atentie - manusi). spalarea si dezinfectia mainilor si portul manusilor de unica utilizare este OBLIGATORIU in urmatoarele situatii: - recoltarea de produse biologice pentru examinari de laborator sau in alte scopuri; - efectuarea punctiilor lombare sau vasculare; - la orice manevra prin care se vine in contact cu sange, secretii si excretii ale asistatilor; - examene si tratamente stomatologice; - tuseul vaginal, tuseul rectal; - sondaje, cateterizari vezicale; - tubaj gastric, duodenal, alimentarea prin gavaj; - intubatie oro-traheala; - endoscopie; - toate interventiile chirurgicale; - asistarea nasterilor; aplicarea si indepartarea cateterelor venoase si arteriale.

STERGEREA, USCAREA este OBLIGATORIE - cu hartie prosop; - prosop de unica intrebuintare. OBLIGATORIU vor trebui sa existe dispensere pentru: - sapun lichid sau spuma; - hartie de sters; - solutie dezinfectie pentru tegumente (ex.clorhexidina).

3. PREVENIREA ACCIDENTELOR SI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE PROFESIONALA 3.1. EXPUNEREA PROFESIONALA Prin inoculari percutane: - intepare; - taiere. - contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de continuitate; - contaminarea mucoaselor In timpul: - efectuarii de manopere medicale invazive cu ace si instrumente ascutite; - manipularii de produse biologice potential contaminate; - manipularii instrumentarului si a altor materiale sanitare, dupa utilizarea in activitati care au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate; Prin intermediul: - instrumentelor ascutite; - materialului moale; - suprafetelor, altor materiale utilizate in activitatea din unitati sanitare; - reziduurilor din activitatea medicala. 3.2. METODE DE PREVENIRE Obiecte ascutite: - reducerea de manevre parenterale la minumul necesar; - colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere, amplasate la indemana si marcate corespunzator, pentru: - pregatire in vederea utilizarii; - distrugere; - evitarea recapisonarii, indoirii acelor utilizate. - de evitat scoaterea seringilor de uz unic. Lenjerie: - manipularea lenjeriei contaminate cu sange si alte produse biologice, potential contaminate cat mai putin posibil; - sortare si prelucrari cu echipament de protectie potrivit, in spatii special destinate; - colectare in saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati in mod corespunzator; - evitarea pastrarii lor indelungate, inainte de prelucrare; - asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare-decontaminare. Curatenie si decontaminare: - folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange, alte lichide biologice sau tesuturi; - decontaminarea initiala cu substante clorigene, indepartarea cu hartie absorbanta care se colecteaza in containere sau saci de plastic marcate; - dezinfectie cu solutie germicida; - uscarea suprafetei prelucrate;

folosirea de tehnici standard, in vederea efectuarii curateniei, sterilizarii, decontaminarii echipamentului medical, a pavimentelor, peretilor, mobilierului, veselei, sticlariei, tacamurilor.

Reziduuri infectante: - neutralizare prin ardere sau autoclavare; - colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea clara prin culoare si etichetare; Igiena personala: - spalarea mainilor (pct.2); - spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact cu produse biologice potential contaminate sau cu alte materiale potential contaminate; Evitarea activitatilor cu risc de expunere: - existenta de leziuni cutanate; - prezenta unui deficit imunitar; - graviditate; Asistenta de urgenta, principii: - viata pacientului e pretioasa; - obligatorie aplicarea precautiunilor universale; - chiar si in situatii imprevizibile se vor asigura cele necesare respectarii principiilor precautiunilor universale. Precautii universale in ingrijirea pacientilor Spalarea Manusi de Halat de Masca de mainilor protectie protectie protectie . . . . . . . .

Procedura Anamneza discutii cu pacientul Ajustarea ritmului unei PEV deja montate

Ochelari de protectie . .

Examinarea pacientului fara a atinge sange, alte produse biologice, mucoase Examinarea pacientului cu atingerea sangelui,a altor produse biologice, a mucoasei Recoltarea de sange Montarea de catetere venoase, punctii venoase Aspirare

x x x x

x x x x

. . . x

. . .

. . .

Se folosesc : halate, masca, ochelari de protectie, daca se prevede stropirea cu sange

sau alte produse. Montarea de catetere sau sonde pe diverse cai. Manipularea de materiale de orice fel, murdare Intubarea si/sau endoscopia Montarea de accesorii arteriale Operatii sau orice interventii de urgenta care pot produce stropirea cu sange sau cu alte produse. x x x Se folosesc : halate, masca, ochelari de protectie, daca se prevede stropirea cu sange sau alte produse. Se folosesc : halate, masca, ochelari de protectie daca materialele par a fi intens contaminate. x x x x

x x

x x

x x

ATITUDINEA POST EXPUNERE PROFESIONALA LA RISCUL DE INFECTIE CU HIV Aceasta cuprinde cateva puncte esentiale: 1. raportarea evenimentului; 2. evaluarea gravitatii situatiei si ingrijirile primare acordate personalului sanitar expus, alaturi de consiliere; 3. supravegherea clinica si serologica; 4. stabilirea unei scheme de chimioprofilaxie antiretrovirala; 5. supraveghere serologica si profilaxia hepatita B si C. Fiecare unitate sanitara isi poate stabili o politica proprie in privinta atitudinii in caz de expunere cu risc de infectie cu HIV a personalului sanitar, dar care, in orice caz trebuie sa cuprinda cel putin prevederile Ord. 84/1994 (anexa 5, par. 3.6, 3.7, 4, 5). Model de afis utilizat in unitatile sanitare (Institutul de Boli Infectioase "Prof. Dr. Matei Bals") PRECAUTII GENERALEPENTRU PREVENIREA ACCIDENTULUI DE EXPUNERE LA SANGE Nu recapisonati acul; Nu detasati acul de la seringa; Aruncati seringile si acele intr-un recipient rezistent la intepare; Purtati manusi atunci cand anticipati riscul de contact cu lichide biologice, sange sau contact cu materiale murdare; Purtati manusi atunci cand aveti leziuni cutanate pe mana; Purtati suprabluza, masca, ochelari in situatiile cu risc de proiectie a sangelui sau lichidelor biologice; Spalati-va pe maini inainte si dupa fiecare ingrijire si act medical acordat pacientilor; Decontaminati suprafetele si pavimentele murdarite cu sange sau lichide biologice; Transportati catre laborator vacutainerele cu sange si lichidele biologice

recoltate pe sectie in containerele inchise (pungi de plastic de unica utilizare). Model de afis utilizat in unitatile sanitare (Institutul de Boli Infectioase "Prof. Dr. Matei Bals") ATITUDINEA IN CAZUL ACCIDENTULUI DE EXPUNERE LA SANGE (Extras din Ordinul M. S. 984/1994) DEFINITIA ACCIDENTULUI de expunere la sange si produse biologice: Orice contact cu: - sange ; - lichid biologic (contaminat cu sange). Si care presupune: - o solutie de continuitate a tegumentelor; - proiectia pe mucoase sau tegumente cu leziuni. INOCULARE PRECUTANATA - intepatura, taietura: - stimularea sangerarii locale; - spalarea la jet de apa curenta (5 min.); - aplicarea de antiseptice, dezinfectante; - spalarea cu apa si sapun (detergent). RAPORTAREA EVENIMENTULUI: - se face in primele minute dupa expunere; - se face la medicul sectiei sau medicul de garda, cat si la medicul personalului si medicul epidemiolog; - inregistrarea datelor legate de personalul care s-a expus (identificarea sursa; momentul expunerii; felul expunerii; primul ajutor). EXPUNEREA MUCOASELOR: - clatirea gurii cu apa curenta (gargarisme); - clatirea mucoaselor oculare cu apa curenta sau ser fiziologic.

RISCUL DE TRANSMITERE A INFECTIEI CU HIV PRIN EXPUNERE PROFESIONALA IN COLECTIVITATILE DE SCOLARE Riscul transmiterii infectiei cu HIV in scoala, gradinite, crese, case de copii, camine, sanatorii este extrem de mic. In mod particular, in aceste conditii se iau in discutie muscaturile, zgarieturile si taieturile accidentale, care nu trebuie sa constituie o problema pentru nimeni, profesori sau elevi. Este de retinut insa si ca este preferabil ca, atunci cand este posibil, sa-si asigure fiecare primul ajutor. Pentru aceasta, atat copiii cat si cadrele didactice de supraveghere trebuie sa fie instruiti si incurajati sa procedeze cum este corect in fiecare situatie, care are, bineinteles, particularitatile ei. Daca este vorba de raniri minore, cel in cauza trebuie in primul rand sa-si acopere leziunea respectiva cu o batista curata sau cu un servetel, pana la spalator. Urmeaza spalarea, cu apa si sapun a leziunii si zonei respective. Apoi se bandajeaza cu un alt servetel de unica folosinta, batista, compresa, plasture. Odata ajuns la cabinetul medical, responsabilitatea masurilor terapeutice si de preventive este preluata de personalul calificat. In cazul in care cel ranit este ajutat de un coleg, un cadru didactic etc., cel care a ajutat va trebui sa se spele pe maini imediat dupa incheierea acestei activitati.

Se stie ca HIV nu patrunde prin pielea intacta. Daca insa cel care ajuta prezinta si el leziuni cutanate pe maini, atunci trebuie sa se protejeze folosind manusi de cauciuc de examinare curate, de unica utilizare. De aceea, in fiecare colectivitate trebuie sa existe la indemana cateva perechi de manusi de examinare, inclusiv la orele de sport, cand pot avea loc accidente usoare. In cazul epistaxis-ului, profesorul sau persoana implicata va trebui sa indemne copilul (daca acesta coopereaza) sa-si opreasca singur hemoragia respectiva, pana i se va acorda primul ajutor si ingrijirile calificate. Copilul poate realiza aceasta foarte simplu, in general prin apasarea cu degetul propriu pe narina respectiva sau prin pensarea nasului intre degete, timp de cateva minute, stand usor aplecat in fata. Fiecare trebuie sa aiba batista proprie sau servetele, care sunt foarte practice pentru stergerea sangelui propriu. La orele de dirigentie sau cum se vor numi acestea si la orele de sport, aceste situatii trebuie sa fie discutate si insotite de demonstratii si exercitii. Astfel, desi pare plictisitor, se va reusi educarea copiilor si a educatorilor acestora in sensul utilizarii corecte a apei, sapunului, batistei, manusilor de cauciuc, a cloraminei si in sensul evaluarii corecte a fiecarei situatii, urmata de masurile corespunzatoare, fara panica. Precautii universale pentru prevenirea bolilor transmisibile prin sange - adaptare pentru colectivitatile de copii SPALAREA MIINILOR CU apa si sapun, timp de cel putin 30 de secunde dupa contactul cu sange sau alte produse biologice contaminate cu sange constituie masura cea mai simpla si mai sigura de protectie.

TAIETURILE SAU ZGARIETURILE SE ACOPERA cu un bandaj provizoriu pina la acordarea ingrijirilor de specialitate. Copilul poate face si singur acest lucru pentru sine daca este invatat.

SE FOLOSESC MATERIALE ABSORBANTE DE UTILIZARE UNICA pentru oprirea sangerarilor (de exemplu: servetele sau batiste de hartie)

PUNETI-VA MANUSI DE CAUCIUC DE UNICA UTILIZARE INAINTE DE A VA EXPUNE UNUI CONTACT CU SANGE, in special daca mainile dvs. prezinta leziuni sau daca este o cantitate mare de sange. Spalati-va pe maini imediat dupa scoaterea manusilor.

SUPRAFETELE MURDARITE CU SANGE se spala imediat cu apa si detergent si se dezinfecteaza cu un dezinfectant ce trebuie sa se afle la indemana. Cloramina 5% trebuie sa persiste 20 - 30 minute pe suprafete. Se folosesc manusi de uz casnic.

IMBRACAMINTEA SI CIRPELE MURDARITE CU SANGE se manipuleaza cu grija pentru a preveni stropirea in jur si se pune intr-un sac de plastic pina la spalare, separat de alte haine. Inainte de spalarea cu detergent din abundenta este recomandata clorinarea.

CARPELE DE CURATENIE FOLOSITE LA STERGEREA SANGELUI DE PE SUPRAFETE, MANUSILE FOLOSITE PENTRU ACORDAREA INGRIJIRILOR, TAMPOANELE DE VATA FOLOSITE SI ALTE MATERIALE SANITARE se introduc intr-un sac (punga) de plastic si se incinereaza. Daca nu este posibila arderea intr-un crematoriu, se recomanda ca in sacul de plastic sa se toarne din abundenta cloramina sau alt dezinfectant care sa imbibe materialele care urmeaza sa fie aruncate la gunoi asigurandu-va ca nu se incearca recuperarea lor.

Muscaturile constituie un motiv de ingrijorare pentru personalul de ingrijire, de supraveghere si chiar pentru profesori si invatatori. In anul 1988, un studiu epidemiologic efectuat de CDC de la Atlanta si publicat in revistele AHA a concluzionat ca muscaturile constituie un risc extrem de mic, practic inexistent. HIV se afla inconstant si in cantitati foarte mici in saliva. Intr-un studiu american s-a gasit HIV in saliva, la un pacient din 83. In plus, saliva are capacitatea de a inactiva virusul. Studii largi si indelungate pe persoane care ingrijesc copii infectati cu HIV si pe copii neinfectati, care traiesc cu cei infectati si care au fost muscati in repetate randuri, au aratat ca muscaturile nu constituie un risc de transmitere a infectiei cu HIV. Oricum, in cazul muscaturilor se va proceda astfel: - daca se presupune ca nu se cunoaste statusul HIV al copiilor, nu vor exista discriminari de atitudine si se va proceda la fel in toate situatiile; - daca prin muscatura s-a produs o plaga sangeranda, copilul care a muscat trebuie sa-si clateasca bine gura cu apa, iar copilul muscat isi va ingriji singur plaga de la inceput. Apoi, cine-i va acorda ingrijirile, va aplica precautiile universale. In cazul in care se stie ca un copil infectat cu HIV a muscat un copil neinfectat: - va amintiti ca saliva nu este infectanta; - presupunand ca saliva ar contine o cantitate mare de sange provenit din leziuni bucale sangerande, plaga va fi repede spalata din abundenta cu apa si sapun. Se dezinfecteaza cu alcool, apa oxigenata, cloramina;

- daca plaga produsa prin muscatura este profunda si sangereaza, se procedeaza ca mai sus, ca si in cazul oricarei plagi. De obicei, muscaturile copiilor nu sunt profunde. Nu se exclude necesitatea testarii HIV si HBV a copiilor si aplicarea protocolului prezentat anterior, de expunere profesionala, in cazul in care ranirile produse o impun. In principiu insa, copiii trebuie sa fie supravegheati permanent, eficient si fara a determina reactii negative intre acestia. Astfel, se poate preveni orice fel de accident, cu tot ce decurge. In plus, copiii trebuie sa fie educati in spiritul unor relatii neagresive, al unui comportament lipsit de violenta, indiferent daca sunt infectati cu HIV, HBV, HCV sau alt virus, si indiferent daca sunt copii sanatosi sau cu probleme de sanatate mentala. FOBIA SIDA Fobia SIDA este o frica irational de excesiva, legata de HIV si SIDA. Dar aceasta este chiar arma cea mai puternica a virusului. Daca comportamentul sexual este dictat doar de instincte si nu de educatie, atunci mijloacele de protectie vor fi aplicate doar cand ne temem, dar ne putem expune infectiei tocmai atunci cand consideram ca nu mai avem de ce a ne teme. Frica se accentueaza in general intr-o atmosfera de ignoranta, cand informatia corecta nu poate fi la dispozitia tuturor. Fobia SIDA se manifesta sub diverse ipostaze: - Donarile de sange au scazut pretutindeni in anii '80 pentru ca donatorii se temeau sa nu se infecteze la donare; - In scoli, reactiile profesorilor si ale parintilor in cazul aparitiei unui copil cu HIV se datoreaza lipsei de informare a acestora alaturi de lipsa de a avea conditii civilizate de desfasurare a activitatii scolare (pe langa invatamantul propriu-zis, conform programei este necesara supravegherea copiilor in pauze, la sport, existenta de grupuri sanitare, cabinet medical, educatie pentru sanatate). - Persoanele care fac un herpes, devin brusc depresive, slabesc, se simt obosite si bolnave deoarece se tem ca acest herpes poate fi un semn de SIDA. Depresia, oboseala, slabirea care urmeaza aparitiei herpesului, agraveaza teama deoarece in informatia pe care au primit-o, ei asociaza si aceste simptome unei posibile SIDA. In unele cazuri s-a ajuns la sinucideri si nu totdeauna a fost vorba de SIDA. Mai mult, in antecedentele acestor persoane nici nu existau riscuri de expunere la infectia cu HIV. Sunt doar cateva exemple in care ignoranta afecteaza negativ ratiunea. Informarea si educatia O persoana informata si educata nu are de ce sa se tema de infectia cu HIV pentru ca stie sa previna infectarea. Stiind cum se transmite infectia cu HIV nu trebuie decat sa ne controlam comportamentul sau sa il schimbam, astfel incat sa nu ne expunem riscului de a ne infecta. In momentul de fata, cunostintele corecte si comportamentul adecvat sunt singura posibilitate de a ne proteja de aceasta infectie. Teoretic este simplu, caci depinde de noi sa ne comportam in concordanta cu ceea ce stim despre modalitatile de infectare cu HIV. Practic insa este mai dificil, deoarece nu totdeauna vrem sa acceptam informatia, ba mai mult, nu totdeauna respectam masurile atat de simple de prevenire a infectarii cu HIV. Exemplu: stim ca o persoana infectata cu HIV poate sa nu prezinte nici un semn de boala timp de 10 si chiar mai multi ani. Cu toate acestea, in relatiile sexuale uitam sau ne amagim spunandu-ne in gand ca partenerul sau partenera noastra ocazionala nu poate fi infectata. Rezultat: dragoste facuta fara protectie, "la noroc" si risc de infectie cu HIV. Relatiile sexuale intamplatoare sau si cu parteneri multipli sunt foarte des prilejul nefericit de a contacta numeroase boli venerice (sifilis, blenoragie, HIV) si chiar hepatita cu virus B si C. Comportamentul sexual ne va proteja sau ne va duce la pierzanie. Depinde doar de noi. Putem renunta la "a face dragoste" cu persoana despre care nu stim aproape nimic. In cazul

in care a renunta nu este atitudinea care ne place, atunci avem o solutie alternativa: utilizarea corecta a prezervativului. Cuplul stabil in dragoste este solutia pentru o viata sexuala ferita de virusuri si microbi si implicit, de neplacerea de a folosi permanent prezervativul.