COLEGIUL NAŢIONAL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE ,,RAISA PACALO,,

CATEDRA: NURSING

SUPORT TEORETIC

Asepsia . Metodele de sterilizare .

 Planul Lecţiei

1. Noţiuni generale de asepsie şi sterilizare

2. Asepsia şi sterilizarea

3. Metodele de sterilizare

4. Sterilizarea instrumentelor, materialelor şi aparatelor utilizate în activitatea

medico-sanitară
 Asepsia( a = fara, sepsis = putrefactie ) – este o totalitate de măsuri prin care se
împiedică pătrunderea microbilor în plagă sau contactul dintre germeni si plaga
operatorie. Asepsia este un principiu de bază pe care se sprijină medicina din toate
timpurile. Necunoaşterea elementară constituie un mare prejudiciu asistenţei
medicale.

Asepsia este o masura profilactica.

Parintele asepsiei moderne este considerat Louis Pasteur (1822–1895). alti
savanti ale căror nume se leaga de acest domeniu este savantul rus Ilia Mecinikov
(1845 - 1916) si savantul român Victor Babes (1854 - 1926).
În activitatea chirurgicală este necesară respectarea legii fundamentale a
asepsiei care sună astfel:

 Totul ce contactează cu plaga e necesar să fie steril.

Prin urmare asepsia se realizeaza printr-un ansamblu de metode:

- dezinfectia mainilor si protejarea cu manusi sterile

- dezinfectia campului de lucru

- sterilizarea instrumentarului si a materialului moale

- gesturi aseptice asupra plagii

Pentru a transpune în viaţă această lege e necesar de a cunoaşte bine sursele din
care bacteriile patogene pot nimeri în plagă.
Bacteriile patogene pot nimeri prin două căi

1. exogenă – infecţia nimereşte în plagă din mediul înconjurător

2. endogenă – infecţia care se găseşte în interiorul organismului sau pe
tegumentele lui(piele,tub digestiv, căile respiratorii ş.a.).Infecţia endogenă
poate nimeri în plagă direct prin vasele limfatice sau sanguine.

Sterilizarea este procedeul prin care sunt indepartate sau distruse toate micro-
organismele vii de pe suprafata si din interiorul unor obiecte.

Sterilizarea se realizeaza intr-un spatiu separat, special amenajat, conform

ultimelor cerinte si cu aparatura noua, performanta.

Certitudinea sterilizarii depinde de respectarea urmatoarelor etape:

- presterilizarea - pregatirea instrumentarului stomatologic in vederea sterilizarii

- sterilizarea propriu-zisa

Presterilizarea presupune imersia in solutii dezinfectante speciale, cu spectru larg

de actiune, si mentinerea instrumentelor in acestea pentru un timp optim in vederea
distrugerii virusilor (HIV, hepatita B, C etc), bacteriilor, sporilor sau fungilor.
Inaintea acestei etape instrumentele sunt spalate si curatate normal. Dupa actiunea
specifica a dezinfectantului, instrumentele se spala din nou minutios, cu perii
speciale si pulberii abrazive, insistand in zonele de curburi sau rizuri. Ulterior,
instrumentele se usuca si se verifica inainte de ambalarea pentru sterilizare in cutii
si folii speciale. Pe aceste cutii si in interiorul lor se pun markeri care isi schimba
culoarea la atingerea temperaturii necesare pentru sterilizare, astfel incat aceasta
este verificata , de fiecare data, cu maximum 24 ore inainte de folosirea
instrumentelor .
Metodele de sterilizare

Sterilizarea poate fi obţinută prin mai multe metode

1. Flambarea – procedeu vechi si imperfect, nu produce o sterilizare de lunga

durata şi deteriorează instrumentele. Se foloseste rar în cazuri de urgenţă,
când lucrătorul medical nu are la dispoziţie instrumente sterile. Se pot
steriliza prin această metodă instrumentele din metal care se aranjează pe
capacul sterilizatorului sau pe o tavă metalică, unde se toarnă o cantitate
suficientă de alcool etilic de 96 grade şi se aprinde. După flambare
instrumentele pot fi utilizate. Sterilizarea e valabilă timp de 5-10 minute.
In prezent se foloseste doar pentru flambarea gatului fiolelor sau
gurii eprubetelor
2. Acţiunea aerului uscat – prin această metodă se pot steriliza instrumentele
din metal şi sticlă în dulapul cu aer fierbinte şi uscat. Temperatura în dulap
se reglează cu un releu electric. Sterilizarea se efectuează la temperatura de
180 grade – o oră asigurând o sterilizare suficientă a instrumentelor.
3. Autoclavarea - prin această metodă se sterilizează lengeria pentru operaţie,
materiale pentru pansament, obiectele din cauciuc.Ca sursă de încălzire
poate servi curentul electric, materialul se sterilizează în cutii speciale
numite casolete.(Regimul de sterilizare 1,1 atm – 120 grade- 45 minute; 2
atm-134 grade- 20 minute)
4. Sterilizare cu soluţii chimice - se sterilizează instrumentele din cauciuc,
aparatele cu sistem optic, sondele semi-elastice. Se sterilizează prin
scufundarea în soluţie chimică. Cel mai des este folosit:
-alcoolul etilic 96 grade, -apa oxigenată de 6 % , -diacid 1: 5000
 5. Sterilizare cu raze GAMA - această metodă se foloseşte pentru sterilizarea
preparatelor biologice şi a materialului de sutură. Adesea se folosesc radiaţii
de substanţe radioactive. Sterilizarea cu radiaţie se efectuează numai în
condiţii de uzină. Obiectele pentru sterilizare se împachetează ermetic în
pachete de hîrtie sau polietelenă, razele trecând prin ambalaj schimbă
proprietăţile obiectelor.

Sterilizarea instrumentelor

1. Dupa folosire, instrumentele sunt clatite sub jet de apa calda, fiind indepartate
astfel urmele de sange de pe ele.
2. Imediat dupa primul pas, instrumentele sunt puse in solutie de antiseptic  de ex.
sol.orocid 2% (antiseptic fara aldehide), timp de minim 60 de minute.
3. Dupa ce au trecut cele 60 de minute, instrumentele se scot din solutia de orocid
si se clatesc din nou sub jet de apa calduta, apoi se spala individual cu o perie si
cu pasta abraziva pentru indepartarea tuturor corpilor straini de pe ele.
4. Urmeaza un nou proces de clatire si uscare, apoi instrumentele se ambaleaza in
pungi autoclavile care se vor sigila. In aceste pungi se plaseaza si markeri
suplimentari de sterilizare, care isi schimba culoarea cand instrumentarul a parcurs
intregi procesul de sterilizare. 
5. Pungile astfel ambalate sunt trecute in autoclav, unde stau 30 de minute la o
temperatura de 180 de grade si presiune de 2,1 bari.
6. Imediat dupa finalizarea procesului de autoclavare, pungile sunt datate si puse in
dulapurile speciale pentru ele. Ulterior, la fiecare folosire, se iau din dulapul
respectiv si se utilizeaza pentru urmatoarea procedura stomatologica. Pungile astfel
sterilizate au un termen de valabilitate de 2 luni de la momentul sterilizarii. Toate
instrumentele care depasesc acest termen fara a fi folosite sunt reambalate si
resterilizate.
Paşii unei sterilizări corecte şi complete sunt:

 Presterilizare în cabinet în cutii speciale;

 Spălare mecanică (manuala);
 Împachetarea instrumentarului în folii care prezintă markeri de sterilizare şi care îşi
schimbă culoarea şi permit verificarea sterilizării;
 Sterilizarea propriu-zisă în autoclav;
 Inscripţionarea zilei si a orei sterilizării;
 Depozitarea în compartimente speciale.
 BIBLIOGRAFIE

1.Ponta C. Moise V., Utilizarea radiaţiilor ionizante în sterilizarea furniturilor

medicale, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi
Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Bucureşti – Măgurele, 1999.
2.Ponta C. Moise V., Tehnologii de Iradiere şi Instalaţia IRASM, Institutul
Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia
Hulubei”, Bucureşti – Măgurele, 1999
3.Politica Naţională de Sănătate a Republicii Moldova 2007-2021
4.Manual standarde/protocoale a deprinderilor practice, Chişinău,2008,
5.Carol Mozes,Tehnica îngrijirii bolnavilor,Editura medicală,Bucureşti,2007,
6.Lucreţia Titircă,Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţi
medicali,Editura Viaţa medicală românească,1997.