SECŢIA STAŢIONARULUI

Secţia terapeutică a staţionarului constă din:

 postul de gardă al asistentului medical
 sală de tratamente
 saloane pentru bolnavi (bărbaţi, femei)
 bloc sanitar
 bufet
 sufragerie
 sală pentru clisme
 cabinete pentru colaboratorii secției
 cameră pentru păstrarea lenjerii de pat curate şi folosite
În dependenţă de profilul secţiei se rezervează încăperi pentru servicii diagnostice şi de tratament:
 salon pentru colectarea sucului duodenal şi gastric
 cabinet de diagnostic funcţional
Celula principală a secției este salonul. Saloanele pot fi pentru 1-4 paturi şi mai multe în
dependenţă de tipul instituţiei curative. De regulă nu mai puţin de 10% de saloane au câte un
singur pat şi sunt predestinate pentru bolnavii gravi. Conform regulilor igienice fiecărui bolnav
trebuie să-i revină 25m3 de aer (aceasta se obţine pe o suprafaţă de 7-8 m 2 la o înălţime a încăperii
de 3-3,5m, t° aerului în salon trebuie să fie de 18-20°C, aerisirea 2-3 ori pe zi). În salon se
instalează lumina de zi. Pereţii în saloane trebuie să fie vopsiţi, pentru a fi prelucrați mai uşor,
podelele acoperite cu teracotă. Saloanele de spital trebuie să fie mobilate cu: paturi, noptiere,
scaune, masă. În fiecare salon trebuie să fie lavoar, frigider. La capul fiecărui bolnav se găseşte o
priză cu semnalizare pentru chemarea asistentului medical. Paturile din saloane se aşează paralel
cu peretele extern care are geamuri. Distanţa dintre paturi trebuie să fie 1 m, astfel sunt create
condiţii pentru deservirea bolnavului. La fiecare 15-25 paturi în secţie se găseşte un post de gardă a
asistentului medical, pentru bolnavii gravi se organizează un post individual. Postul de gardă al
asistentului medical este situat în așa mod ca asistentul să vadă toate saloanele. El este utilat cu
masă-birou dotat cu sertare care se încuie pentru păstrarea fișele de observații. Tot aici va fi un
scaun, un dulap pentru păstrarea medicamentelor şi a obiectelor de îngrijire, tensiometru,
termometre, frigider pentru păstrarea medicamentelor uşor alterabile, lavoar pentru spălarea
mâinilor.
Postul de gardă. Predarea şi preluarea serviciului.
Conduita de predare-primire a serviciului cuprinde:
 data şi ora schimbului
 numărul salonului
 numărul patului şi numele complet al bolnavului
 diagnosticul prezumtiv
 starea bolnavului în cursul serviciului
 denumirea, doza, concentraţia, calea şi orarul de administrare a medicamentelor
 proceduri fizioterapeutice indicate
 modificările survenite în tratamentul bolnavului în cursul serviciului
 problemele principale care trebuie supravegheate de asistent în cursul serviciului următor
 sarcinile concrete în legătură cu pregătirea bolnavului pentru examinări de laborator
Dezinfectarea încăperii, mobilierului şi obiectelor de îngrijire a bolnavului. Curăţenia
generală în salon se efectuează o dată la 7 zile
 înainte de curăţenie tot mobilierul se adună în mijlocul salonului
 cu soluția dezinfectantă pregătită în prealabil se prelucrează de la curat la murdar: plafoanele,
pereţii, mobilierul și uşa
 apoi se aranjează mobilierul la loc
 în secțiile de tip chirurgical, boli infecțioase se include lampa de cuarț 30 min
 salonul se aeriseşte timp de 20-30 min
 inventarul folosit se dezinfectează
Regimul instituţiilor curative este constituit din următoarele elemente:
 regulamentul de ordine interioară
 regimul sanitar sau întreţinerea în stare sanitară a instituţiilor curative
 igiena personală a bolnavilor şi personalului medical
 regimul individual al bolnavilor
Regimul spitalicesc asigură tratarea bolnavilor, alimentaţia lor corectă şi la timp, precum şi
măsurile în obligaţiile sanitaro-igienice necesare. Responsabili de realizarea regimului sanitaro-
antiepidemic în secție sunt asistentul medical şi infermiera. Acest regim include:
 efectuarea curăţeniei umede a tuturor încăperilor
 menţinerea curăţeniei
 prelucrarea sanitaro-igienică a bolnavilor
Efectuarea curăţeniei umede curente în salon
Tehnica efectuării:
 curăţenia umedă în salon se face nu mai puţin de 2 ori pe zi (dimineaţa după trezirea bolnavilor
şi seara înainte de somn) la necesitate mai des
 se verifică starea sanitară a noptierelor şi măsuţelor
 mai întâi se prelucrează suprafeţele de la curat la murdar cu meșă înmuiată în soluţie
dezinfectantă
 la sfârşit se prelucrează podeaua cu soluţie dezinfectantă
 curăţenia umedă se termină cu aerisirea încăperilor timp de 15-20 min
Efectuarea curăţeniei în sufragerie și bufet
 sufrageria este o încăpere luminoasă şi estetic amenajată
 ea este prevăzută cu mese şi scaune pentru bolnavi
 mesele se acoperă cu feţe de masă de mușama
 după fiecare alimentație mesele se dezinfectează
 podeaua se dezinfectează
În componenta sufrageriei se află bufetul care este prevăzut cu:
 apă fierbinte şi rece
 încălzitoare electrice de apă
 căzi marcate pentru spălarea, dezinfectarea, clătirea veselei
 plită electrică pentru încălzirea hranei
 dulapuri pentru păstrarea veselei și a tacâmurilor
 masă cu suprafaţă igienică pentru repartizarea hranei
 substanţe dezinfectante şi detergent
 utilaj marcat pentru curăţenie
 inventarul folosit pentru transportarea hranei este marcată
 pentru resturile de hrană se vor folosi vase marcate cu capace
 repartizarea hranei se face de către bufetieră din secţie
 infermierei i se interzice repartizarea hranei
 alimentele se transportă de la blocul alimentar la bufet în vase închise ermetic
 categoric se interzice păstrarea resturilor de hrană în bufet și amestecarea lor cu hrana proaspăt
pregătită
 personalul trebuie să respecte regulile de igienă personală
 aerisirea sufrageriei se efectuează sistematic
 curăţenia generală se efectuează o dată în săptămână
După repartizarea hranei vasele se prelucrează în dependenţă de profilul secţiei:
 în secţiile terapeutice
 vasele se eliberează de resturi
 se spală bine în cadă cu apă caldă și gel degresant
 se dezinfectează
 se clătesc bine sub apă curgătoare
 se aşează la scurs
 se păstrează în dulap
 în secţiile de boli infecţioase:
 vasele se eliberează de resturi
 se spală bine în cadă cu apă caldă și gel degresant
 se dezinfectează
 se clătesc bine sub apă curgătoare
 se aşează pe suporturi la uscat
 se sterilizează în dulapul cu aer fierbinte şi uscat la t° de 180°C timp de 30 minute
 vesela se păstrează în dulapuri
Regimul sanitaro-antiepidemic în sala de baie. Sala de baie este dotată:
 cu cadă lângă care se află un covoraş de cauciuc pe grilaje de lemn, care se dezinfectează după
fiecare bolnav
 vase cu soluţii dezinfectante
 banchetă
 curăţenia umedă se efectuează după fiecare bolnav
 curăţenia generală o dată în 7 zile
 cada şi covoraşul de cauciuc se dezinfectează conform ordinului
 (utilajul) inventarul pentru curăţenie este marcat şi folosit după indicaţie
Regimul sanitaro-antiepidemic în sala pentru clisme. În sala pentru clisme se află:
 banchetă acoperită cu muşama
 stativ, irigatorul Esmarh
 şorţ de muşama
 vase marcate cu canule sterile
 tuburi pentru evacuarea gazelor
 vaselină sterilă
 ploscă
 aleze
 soluţii dezinfectante

În caz de depistare a bolilor infecțioase în secție se petrece controlul medical al personalului,

bolnavul suspect se izolează într-un salon aparte până la transferarea lui în spitalul de boli
infecțioase. În salon se efectuează dezinfecția necesară.