7.2.

Rezistenta la oboseala pentru elemente

cu concentratori

Structurile ingineresti nu sunt perfecte
intotdeauna sunt prezenti concentratori de
tensiuni.

Necesitatea efectuarii de teste pe epruvete cu
concentratori pentru:
Stabilirea de metode pentru predictia rezistentei la
oboseala a elementelor structurale;
Efectele diferitilor factori care pot afecta rezistenta la
oboseala.

Simboluri

o
0
tensiunea nominala (determinata cu relatiile
Rezistentei materialelor)
o
r
rezistenta la rupere sub sarcina statica
o
B
rezistenta la oboseala (pe elemente fara
concentratori)
o
Bk
rezistenta la oboseala (pe elemente cu
concentratori)
K
t
coeficient teoretic de concentrare a tensiunilor
K
f
coeficient efectiv de concentrare a tensiunilor
= b
2
/a raza la varful concentratorului

7.2.1 Cicluri simetrice (o
m
= 0)
7.2.1.1. Principiul similitudinii. Sensibilitatea la concentrare

Oboseala amenintare la integritatea structurilor.
Prezenta concentratorilor agraveaza considerabil problema
oboselii materialelor.

Primele incercari epruvete de dimensiuni reduse rezultate
nerelevante deoarece oboseala se manifesta cu predilectie in
structurile masive.

Inca din 1930 este cunoscut faptul ca 2 structuri avand acelasi
coeficient K
t
dar dimensiuni diferite au rezistente la oboseala
diferite structura mai mare are rezistenta la oboseala mai scazuta
(efectul dimensional asupra lui o
B
)
Definitia rezistentei la oboseala o
B
Cea mai mica amplitudine o
a
capabila sa
produca nucleatia unei microfisuri care se
propaga pana la rupere;

sau

Cea mai mare amplitudine o
a
incapabila
sa produca fenomenul de mai sus.
Principiul similitudinii aplicat pentru epruveta cu si
fara concentrator
Fie un ciclu de amplitudine o
a
care creeaza o
fisura in epuveta fara concentrator:
o
a
= o
B

Conform principiului similitudinii acelasi ciclu
trebuie sa creeze o fisura si in epruveta cu
concentrator determina o tensiune o
max,v
la
varful concentratorului:
o
max,v
= K
t
o
Bk
= o
B

o
Bk
= o
B
/K
t

(rezistenta la oboseala a epruvetei cu concentrator
este de K
t
ori mai mica decat a celei fara
concentrator)

S-a constatat practic
ca, in realitate,
reducerea nu este
chiar atat de severa.

K
f
coeficientul
efectiv de concentrare
a tensiunilor (obtinut
experimental)

Bk
B
f
f
B
Bk
t f
K
K
K K
o
o
o
o
=
=
s
Faptul ca K
f
< K
t
nu limiteaza aplicarea principiului
similitudinii, deoarece inegalitatea este in sens favorabil
(materialul este in realitate mai putin sensibil la efectul
concentratorului).

Se defineste coeficientul de sensibilitate al materialului la
concentratori:





Materiale cu sensibilitate mare : K
f
K
t
, q = 1
Materiale cu sensibilitate redusa : K
f
1, q =0.


1
1

=
t
f
K
K
q
Diagrama 2 Coeficientul de sensibilitate q
7.2.1.2. Influenta dimensiunilor elementului
S-a aratat in capitolele precedente ca efectul
dimensional asupra rezistentei la oboseala depinde de
volumul de material supus la tensiune ciclica ridicata.

Pentru elementele cu concentratori, aceasta depinde de
gradientul tensiunii la varful fisurii, marime care scade
odata cu cresterea dimensiunilor elementului.

Efectul dimensional este dificil de surprins cantitativ
relatii aproximative.
(a) Relatia lui Petersen






a* - constanta de material

Pe masura ce o
r
creste
a* scade sensibilitatea
o
B
la concentratori devine
mai severa

*
1
1
1
1
a K
K
q
t
f
+
=

=
(b) Relatia lui Neuber
Kt obtinuti prin analiza elastica supraestimeaza cu
mult sensibilitatea la concentratori.
Neuber propune un nou coeficient efectiv de concentrare:

V i crestaturi al deschidere de unghiul
material de const A
orului concentrat virful la raza
a
b
unde
A
K
K
t
N

+

+ =
e

e t
t
.
1
1
1
2
Diagrama 3 Constantele de material a* si
Pentru e = 0 si K
f
= K
N
,

A K
K
q
t
f
+
=

=
1
1
1
1
A
Observatii
Diferentele intre cele
doua relatii sunt mici
si se apropie de 1 pe
masura ce o
r
creste.

Pentru aplicatiile
ingineresti este important
raportul intre coeficientul
de concentrate efectiv si
cel teoretic:

( )
( )
99 , 0 ... 90 , 0 =
Petersen
f
Neuber
f
K
K

A
A
K
K
K
t
t
f
+
+
=
1
1
1
K
f
< K
t
semnificativ mai mic pentru mic.

Pentru valori mai mari ale lui K
f
< K
t
0,95 (mai
ales in cazul materialelor cu o
r
mare)

Considerand la limita K
f
= K
t
nu se introduce o
rezerva de rezistenta mai mare de 5%.
Comparatia rezultatelor
Efectul dimensional este unul real;
pe masura ce creste K
f
K
t
.

Relatiile considerate subestimeaza rezistenta la
oboseala a elementelor cu concentratori cu pana la 20%.
Factorul dimensional
Este utilizat pentru cazuri in care dimensiunile si forma elementelor
este diferita de cea a epruvetelor standard utilizate la detrminarea
rezistentei la oboseala pentru cicluri simetrice.

Factorul dimensional se defineste ca raportul



unde


( )
( )
1
0
1
1
s =

d
d
o
o
c
( )
( )
0 1
1
0
d diametru de epruvetei a oboseala la rezistenta
d diametru de elemntului a oboseala la rezistenta
d
d

o
o
Teoria lui Kuguel defineste factorul dimensional c ca
raportul dintre volumul de material in care tensiunile
ating pana la 95% din valoarea maxima si volumul
echivalent al epuvetei circulare. Teoria are la baza
considerente statistice si se bazeaza pe faptul ca
probabilitatea de rupere este cu atat mai ridicata cu cat
volumul de material supus unor tensiuni maxime este
mai mare.

O alta teorie, bazata pe rezultate experimentale
recomanda

)
`

s <
s
=

mm d mm d
mm d
250 8 , 189 , 1
8 , 1
097 , 0
c
Diagrama 4 Factorul dimensional c
7.2.2 Cicluri alternante (o
m
> 0)
In analiza din paragraful precedent nu a fost considerata
plastifierea locala de la varful fisurii. Acesta nu este semnificativa
datorita efectului de ecruisare ce apare sub solicitarea ciclica
simetrica.

Lucrurile stau insa diferit in cazul ciclurilor pozitive (o
m
> 0).

Considerand comportarea elastica, tensiunile extreme de la baza
concentratorului sunt amplificate cu coeficientul teoretic K
t
:

m t v m
a t v a
K
K
o o
o o
=
=
,
,
Estimarea rezitentei la oboseala a elementului cu
concentratori (o
Bk
) se poate face pe baza celei a
elementului fara concentratori (o
B
) principiul similitudinii
Comentarii
Aceasta aproximare este valabila numai pentru valori
reduse ale tensiunii medii o
m
.

Pentru valori mai mari ale lui o
m
ipoteza comportarii
elastice nu mai este valida.

Experimental s-a aratat ca pentru valori moderate ale
coeficientului de concentrare K
t
rezistenta de rupere
statica o
r
a elementelor cu concentrator este de acelasi
ordin de marime cu cea a elementelor fara concentrator

diagrama rezistentelor la oboseala trebuie sa
convearga catre punctul C(o
r
, 0
,
).
Pe masura ce o
m
creste o
r
diagrama rezistentelor
la oboseala pentru elemente cu concentratori se apropie
de cea a elementului fara concentratori
la valori mari ale lui o
m
reducerea rezistentei la
oboseala datorata concentratorului este mai mica.


Diagrama rezistentelor la oboseala pentru
elemente cu concentratori supuse unor cicluri
pozitive (o
m
> 0)

Sunt asemanatoare parabolei lui Gerber;

Aplicarea coeficientului de concentratre K
t
numai la
amplitudinea o
a
este in concordanta cu rezultatele
experimentale;

Deviatia de la principiul similitudinii este favorabila
rezulta rezistente la oboseala mai mari.
7.3. Factori care influenteaza rezistenta la
oboseala
Coeficientul efectiv de concentrare al
tensiunilor K
f
Factorul dimensional
Tensiunea medie a ciclului o
m
Calitatea suprafetei
Tratamentul aplicat suprafetei
Mediul de lucru
Temperatura

7.3.1. Coeficientul efectiv de concentrare al
tensiunilor
Vezi 7.2.1.1.
7.3.2. Factorul dimensional
Vezi 7.2.1.2.
7.3.3. Tensiunea medie a ciclului
Vezi paragraful 7.2.2.
7.3.4. Coeficientul de calitate al suprafetei


Gradul de finisare al
suprafetelor se ia in
considerare prin
coeficientul de calitate al
suprafetei
1
.

Valorile lui se extrag din
diagrama alaturata.

Diagrama 5 Coeficientul de calitate al suprafetei si
influenta mediului de lucru
7.3.5. Coeficientul care ia in considerare
tratamentul aplicat suprafetei

Neimportant pentru elementele de constructii.
Se va considera
2
= 1.
7.3.6. Coeficientul care ia in considerare
influenta mediului de lucru

Tine cont de efctul coroziunii datorate conditiilor de lucru
ale elementului.

Coeficientul
3
se extrage din diagrama 5 (curbele cu
linie intrerupta).

Pentru elementele care lucreaza in aer, se va considera

3
= 1.
7.3.7. Coeficientul care ia in considerare
influenta temperaturii

Pentru elementele de constructii nu se va lua in
considerare influenta temperaturii asupra rezistentei la
oboseala.

Se va lua K
d
= 1.
7.4. Discutii privind estimarea rezistentei la
oboseala
Rezistenta la oboseala este o proprietate a materialului deosebit de
importanta in cazul elementelor supuse la un numar mare de cicluri
de incarcare descarcare.

In general, ruperea prin oboseala nu este acceptata
amplitudinea tuturor ciclurilor trebuie sa se situeze sub valoarea
rezistentei la oboseala
o
a
< o
Bk

Aceasta conduce la doua aspecte privind calculul la oboseala:
(1) Aplicarea unor coeficienti de siguranta
(2) Acuratetea cu care rezistenta la oboseala a fost estimata in faza de
proiectare
Rezistenta la oboseala a materialului
se calculeaza cu relatia:




unde:
o
Bk
rezistenta la oboseala a elementului cu concentratori
o
B
rezistenta la oboseala a elementului fara concentratori
c - factorul dimensional
K
f
coeficientul teoretic de concentrare a tensiunilor

1
coeficient de calitate al suprafetei

2
coeficient care ia in considerare tratamentul termic

3
coeficient care ia in considerare influenta conditiilor de lucru
K
d
coeficient care ia in considerare influenta temperaturii
d
f
B
Bk
K
K
=
3 2 1
c
o
o
Exemplu de calcul 3: Tija de conexiune
Otel o
r
= 1000MPa
Capetele de conectare nu sunt luate in discutie (se
estimeaza rezistenta la oboseala numai pentru tija)
Solicitarea: ciclu simetric (o
m
= 0).
Diagrama 6 Valorile coeficientului teoretic de
concentrare a tensiunilor
Pentru elementul cu gaura centrala se poate aproxima
3
1 2
|
.
|

\
|
+ =
W
D
K
t
Exemplu de calcul 4: Tija de conexiune
Otel o
r
= 1000MPa
Capetele de conectare nu sunt luate in discutie (se
estimeaza rezistenta la oboseala numai pentru tija)
Solicitarea: ciclu pulsant pozitiv (o
min
= 0; R = 0).