Grinzi cu zabrele

INGINERIA STRUCTURILOR PORTANTE ALE SISTEMELOR MECANICE

Student : ing. Vlad Andrei

Generalitati
Grinzile cu zbrele sunt elemente de construcie care in ansamblul lor
lucreaz ca elemente incovoiate, dar barele care le alctuiesc sunt
solicitate la eforturi axiale.
Aceste grinzi sunt formate din bare drepte prinse intre ele in noduri cu
nituri, buloane sau sudur.
Incrcrile exterioare se caut a se aplica numai in noduri, ceea ce
conduce (dac legturile intre bare sunt articulaii) la apariia numai de
eforturi axiale. In realitate aceste legturi sunt semirigide, ca urmare
apar i eforturi de incovoiere in bare, dar ele reprezint numai 5%...15%
din valoarea tensiunilor produse de eforturile axiale. Aceste momente
sunt cu atat mai mici cu cat zvelteea barelor este mai mare.
La grinzile cu zbrele este necesar ca axele tuturor barelor s fie in
acelai plan, care este de fapt planul grinzii cu zbrele.

Prima constructie metalica:

Thomas Wilsons Wear Bridge, 1792-1796

Primul acoperis folosind grinzi metalice cu zabrele:

Acoperisul Euston Station Marea Britanie, 1837

TIPURI DE GRINZI CU ZBRELE

Elemente componente
Elementele componente ale grinzii cu zabrele sunt:
Talpa
Zabrele : diagonal si montanti

Domenii de utilizare
Grinzile cu zbrele sunt larg rspandite in construciile executate
din oel. Ele se utilizeaz la realizarea celor mai variate tipuri de
construcii:
Ferme pentru susinerea acoperiului i contravantuiri in planul
acoperiului;
Grinzi de rulare sau de franare;
Alctuirea structurilor cu deschideri mari:
Sli de sport i de expoziie
Hangare;
Instalaii de transport (poduri rulante, etc.);
Piloni i turnuri de radio i televiziune;
Castele de ap;

Clasificare
Dupa forma grinzii cu zabrele :
o Triunghiulare ;
o Trapezoidale ;
o Dreptunghiulare ;
o Cu talpa parabolica ;

 Dupa forma sectiunii transversal :

o Grinzi plane ;
o Grinzi spatiale (pot prelua si forte orizontale) ;
Dupa rezemare :
o Cu rezemare la nivelul talpii superioare ;
o Cu rezemare la nivelul talpii inferioare ;

 Dupa modul de zabrelire :

o Numai cu tlpi i diagonale: rar folosite i numai pentru
grinzi secundare (A);
o Cu tlpi, diagonale i montani:
Diagonale descendente: bare intinse ferme de oel (B)
Diagonale ascendente: bare comprimate ferme de lemn
(C)
Diagonale alternante: bare intinse i comprimate;

o Pentru grinzile inalte se mai folosesc i urmtoarele tipuri de

zbrelire:

Zbrelire in K (A):

Zbrelire in X (B)

Sisteme secundare de zbrelire dac grinda preia i fore

intermediare (C).

Condiiile de indeformabilitate geometric si

determinare static

b = 18 ; r = 4 ; N = 11
b + r = 18 + 4 = 22 ; 2N = 2 x 11 = 22
b + r = necunoscutele ; 2N = numrul de ecuaii de
echilibru static.
Concluzii:
-pentru (b + r) = 2N grinda este static determinat;
(b + r) > 2N mecanism;
(b + r) < 2N grinda este static nedeterminat.

METODA IZOLRII NODURILOR

Metoda izolrii nodurilor se bazeaz pe teorema echilibrului
prilor indivizibile, unde se consider ca parte indivizibil,
succesiv fiecare nod, respectiv pe teorema solidificrii pentru
aflarea reaciunilor din legturile exterioare.
Rezolvarea se face considernd urmtoarele etape:
Dup verificarea condiiei de determinare static i
invariabilitate geometric, se aplic metoda solidificrii
pentru calculul reaciunilor din legturile exterioare; cele trei
ecuaii de echilibru sunt suficiente pentru calculul celor trei
reaciuni.

 Se izoleaz un nod n care converg dou bare (eforturile

din cele dou bare sunt necunoscute) i se scriu dou
ecuaii de proiecie pentru forele care acioneaz n nod.
Aceste fore pot fi: forele exterioare date, reaciunile
calculate anterior i cele dou eforturi necunoscute. Se
respect convenia adoptat pentru sensul eforturilor
necunoscute: totdeauna sunt considerate pozitive, ca
ieind din nod.
Se rezolv sistemul de dou ecuaii cu cele dou
necunoscute. Eforturile stabilite se reprezint pe o
schem de fore a grinzii, pe ambele noduri aferente
fiecrei bare. Se nelege c o valoare negativ a unui
efort calculat conduce la reprezentarea acestuia cu
sensul su de aciune, adic intrnd n nod.

 Se caut izolarea unui alt nod (de regul vecin cu

precedentele izolate), care are dou bare de effort
necunoscut. Acesta se ncarc cu forele exterioare
(date i de legtur) i cu eforturile cunoscute i
necunoscute.
Se exprim condiia de echilibru prin scrierea celor
dou ecuaii de proiecie.
Procedeul se continu din aproape n aproape pn
cnd se epuizeaz toate nodurile grinzii i se stabilesc
toate eforturile.
Observaie:
Ultimele dou noduri izolate conin trei ecuaii de
verificare.

Metoda sectiunilor
A doua metod analitic pentru calculul eforturilor
din barele grinzilor cu zbrele este metoda seciunilor
care se bazeaz att pe teorema solidificrii ct i pe
teorema echilibrului prilor. Metoda se utilizeaz de
obicei pentru verificarea rezultatelor eforturilor din bare
stabilite n urma utilizrii metodei izolrii nodurilor, dar
poate fi folosit i ca metod direct pentru calculul
eforturilor din bare.

Etapele de calcul la aplicare aceste metode (folosita ca

metoda de verificare) sunt :
Se verifica conditia de determinare static si
invariabilitatea geometrica conform relatiei :
2N-b+r
N= nr de noduri
b= nr de bare
r= nr de legaturi exterioare simple
Se calculeaza reactiunile din legaturile exterioare
simple
Se procedeaza la o sectionare a grinzii cu zabrele,
recomandandu-se indeplinirea urmatoarelor conditii:
o sectiunea trebuie sa desparta grinda in doua parti
distincte

o alegerea celor trei bare de effort necunoscut, se face

astfel incat aceste 3 bare sectionate sa nu fie toate trei
paralele, sau toate trei concurente in acelasi punct.
Pentru una din cele doua parti obtinute in urma
sectionarii se scriu trei ecuatii de echilibru. Scrierea
ecuatiilor se face astfel incat sa se un sistem de ecuatii
independent in vederea unei rezolvari rapide.
Se rezolva sistemul de ecuatii stabilit la punctul anterior
si se figureaza eforturile gasite pe o schema de forte a
grinzii in ansamblul ei.
Verificare se face dupa un effort calculate, considerand
o alta sectiune.