STERILIZAREA

INTRODUCERE
LEGISLATIE
dr. Godri Dora Ana medic primar epidemiolog,
specialist sanatate publica si management
 MINISTERUL SANATATII PUBLICE
ORDIN Nr. 961 din 6 februarie 20016
pentru aprobarea Normelor tehnice privind curatarea,
dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare

•  Vazand Referatul de aprobare nr. 3.024 din 19 august 2016 intocmit de

Directia generala de asistenta medicala si sanatate publica din cadrul
Ministerului Sanatatii, avand in vedere prevederile art. 8 alin. (1) lit. a) si art.
166 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul prevederilor art. 7 alin. (4)
din Hotararea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea
Ministerului Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare,ministrul
sanatatii emite urmatorul ordin:
•  Art. 1. - Se aproba Normele tehnice privind curatarea, dezinfectia si
sterilizarea in unitatile sanitare publice si private, prevazute in anexa nr. 1 la
prezentul ordin.
•  Art. 5. - Se aproba metodele de evaluare a derularii si eficientei procesului de
sterilizare, prevazute in anexa nr. 5 la prezentul ordin.
 DEFINITII
•  - autorizatie - actul administrativ prin care produsul biocid este
autorizat pentru plasarea pe piata, pe teritoriul Romaniei, de catre
autoritatea competenta, in urma unei cereri formulate de solicitant,
conform Hotararii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a
produselor biocide, cu modificarile si completarile ulterioare;
•  - inregistrare - actul administrativ prin care autoritatea competenta, in
urma unei cereri formulate de un solicitant, permite plasarea pe piata,
pe teritoriul Romaniei, a unui produs biocid cu risc scazut, dupa
verificarea dosarului ce trebuie sa fie conform cu cerintele cuprinse in
Hotararea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a
produselor biocide, cu modificarile si completarile ulterioare;
•  - curatare - etapa preliminara obligatorie, permanenta si sistematica in
cadrul oricarei activitati sau proceduri de indepartare a murdariei
(materie organica si anorganica) de pe suprafete (inclusiv tegumente)
sau obiecte, prin operatiuni mecanice sau manuale, utilizandu-se agenti
fizici si/sau chimici, care se efectueaza in unitatile sanitare de orice tip,
astfel incat activitatea medicala sa se desfasoare in conditii optime de
securitate;
•  - dezinfectie - procedura de distrugere a microorganismelor patogene
sau nepatogene de pe orice suprafete (inclusiv tegumente), utilizandu-
se agenti fizici si/sau chimici;
•  - produse biocide - substantele active si preparatele continand una sau
mai multe substante active, conditionate intr-o forma in care sunt
furnizate utilizatorului, avand scopul sa distruga, sa impiedice, sa faca
inofensiva si sa previna actiunea sau sa exercite un alt efect de control
asupra oricarui organism daunator, prin mijloace chimice sau
biologice;
•  - substanta activa - o substanta sau un microorganism, inclusiv un
virus sau o ciuperca (fung), ce are o actiune generala sau specifica
asupra ori impotriva organismelor daunatoare;
•  - produs detergent-dezinfectant - produsul care include in compozitia
sa substante care curata si substante care dezinfecteaza. Produsul are
actiune dubla: curata si dezinfecteaza;
•  - dezinfectie de nivel inalt - procedura de dezinfectie prin care se
realizeaza distrugerea bacteriilor, fungilor, virusurilor si a unui numar
de spori bacterieni pana la 10 (indice -4);
•  - dezinfectie de nivel intermediar (mediu) - procedura de dezinfectie
prin care se realizeaza distrugerea bacteriilor in forma vegetativa,
inclusiv Mycobacterium tuberculosis in forma nesporulata, a fungilor
si a virusurilor, fara actiune asupra sporilor bacterieni;
•  - dezinfectie de nivel scazut - procedura de dezinfectie prin care se
realizeaza distrugerea majoritatii bacteriilor in forma vegetativa, a unor
fungi si a unor virusuri, fara actiune asupra micobacteriilor, sporilor de
orice tip, virusilor fara invelis si a mucegaiurilor;
•  - antiseptic - produsul care previne sau impiedica multiplicarea ori
inhiba activitatea microorganismelor; aceasta activitate se realizeaza
fie prin inhibarea dezvoltarii, fie prin distrugerea lor, pentru prevenirea
sau limitarea infectiei la nivelul tesuturilor;
•  - biofilm - caracteristica unui agent microbiologic de a adera si a se
fixa de o suprafata imersata prin secretia unor polimeri, ingreunand
astfel accesul substantelor active antimicrobiene;
•  - materiovigilenta - obligatia de a declara incidentele sau riscurile de
producere a unor incidente legate de utilizarea dispozitivelor medicale;
•  - sterilizare - operatiunea prin care sunt eliminate sau omorate
microorganismele, inclusiv cele aflate in stare vegetativa, de pe
obiectele inerte contaminate, rezultatul acestei operatiuni fiind starea
de sterilitate. Probabilitatea teoretica a existentei microorganismelor
trebuie sa fie mai mica sau egala cu 10 (indice -6);
•  - sterilizare chimica - un nivel superior de dezinfectie care se aplica cu
strictete dispozitivelor medicale reutilizabile, destinate manevrelor
invazive, si care nu suporta autoclavarea, realizand distrugerea tuturor
microorganismelor in forma vegetativa si a unui numar mare de spori.-
NOTIUNEA NU SE MAI FOLOSESTE DIN 2016
 GENERALITATI

•  Sterilizarea este operaţiunea prin care sunt eliminate sau omorâte

microorganismele, inclusiv cele aflate în stare vegetativă, de pe
obiectele inerte contaminate, rezultatul acestei operaţiuni fiind starea
de sterilitate (conform EN 556 = starea unui produs liber de
microorganisme viabile). Probabilitatea teoretică a existenţei
microorganismelor <= 10-6.
Conform normelor EN ISO 9001 şi 9002, precum şi a normelor EN
46001 şi 46002, "sterilizarea face parte din categoria procedurilor
speciale, ale cărei rezultate nu pot fi verificate integral prin controlul
final al produsului, efectuat a posteriori, trebuind să fie supusă
validării, supravegherii bunei funcţionări, precum şi asigurării unei
păstrări corespunzătoare a materialelor sterilizate. Sunt necesare atât
controlul permanent al operaţiunilor, cât şi respectarea permanentă a
procedurilor stabilite, pentru asigurarea conformării la exigenţele
specificate".
•  Obţinerea stării de "sterilitate", precum şi menţinerea ei (până în
momentul utilizării), reprezintă o obligaţie de rezultat, unităţile
sanitare fiind obligate să creeze sistemele de calitate bazate pe normele
care se referă la cerinţele sistemelor de calitate.
Unităţile sanitare trebuie să garanteze acelaşi nivel de securitate a
pacienţilor atât în cazul utilizării de dispozitive medicale achiziţionate
de pe piaţă, sau sterilizate în unitatea sanitară.
Dispozitivele şi materialele de unică folosinţă nu vor fi niciodată
reprocesate în vederea reutilizării.
Dispozitivele medicale care, prin modul de proiectare, sau prin
natura materialului din care sunt construite, nu suportă nici un tip de
sterilizare, trebuie să fie supuse unei dezinfecţii adecvate, al cărei efect
să fie bactericid (EN 1040), fungicid (EN 1275), virulicid şi sporicid.
Termenii "produs sterilizant" sau "sterilizare chimică" sunt utilizaţi
pentru o gamă restrânsă de compuşi chimici (formaldehida,
glutaraldehida) care, în condiţii controlate, pot distruge sporii
bacterieni.
•  Toate dispozitivele medicale şi materialele care urmează a fi
sterilizate trebuie dezinfectate, curăţate prin metode fizice şi
dezinfectate chimic înainte de a fi supuse unui proces de sterilizare
standardizat.
Toate instrumentele chirurgicale, materialele textile şi alte obiecte
sau soluţii care pătrund în ţesuturile sterile sau sistemul vascular,
inclusiv instrumentele stomatologice, trebuie să fie sterile
(instrumente/obiecte critice).
Organizarea activităţilor propriu-zise de sterilizare, precum şi
activităţile conexe (spălarea, decontaminarea şi împachetarea, stocarea
şi livrarea) va ţine cont de necesitatea respectării circuitelor, a evitării
golurilor de control pe parcursul realizării lor şi a utilizării altor spaţii
decât cele anume desemnate, serviciul central de sterilizare trebuind să
aibă un caracter unitar geografic pentru toate etapele menţionate.
La organizarea activităţii serviciului central de sterilizare vor fi
avute în vedere:
- circuitul de colectare, recipientele şi mijloacele de transport a
dispozitivelor murdare, nesterile
- diminuarea încărcăturii microbiene şi eliminarea încărcăturii
organice şi a biofilmului1) de pe dispozitivele medicale
•  1) Biofilm = ansamblul de produse organice având incluse
microorganisme (bacterii Gram negative) capabile să secrete produse
macromoleculare, pe suprafaţa unor materiale. Acesta se constituie în
decurs de 3 ore de la utilizarea dispozitivului, într-un mediu
contaminat. Neîndepărtat, constituie o protecţie pentru bacteriile
remanente, permiţându-le să elibereze toxine, responsabile de
producerea şocului septic. Bifilmul permite bacteriilor să reziste la
tratamentele de sterilizare şi dezinfecţie. Majoritatea procedurilor
obişnuite de pretratare nu elimină încărcătura de endotoxine, fiind
necesare un pretratament şi o curăţare riguroase, utilizându-se
detergenţi enzimatici, înaintea oricărui alt tratament.
- controlul condiţiilor de mediu, verificarea stării de funcţionare a
aparaturii
- spaţiul curat pentru inventarierea şi împachetarea dispozitivelor
medicale
- sterilizarea propriu-zisă şi sistemul de control al procesului
- procedurile de control şi marcare a produselor finite
- tratarea neconformităţilor
- înregistrarea şi arhivarea datelor privind parcursul procesului, în
vederea asigurării trasabilităţii (ISO 8402), care este un element de
sistem de calitate şi este parte componentă a materiovigilenţei2)
•  2) Obligaţia de a declara incidentele sau riscurile de producere a
unor incidente legate de utilizarea dispozitivelor medicale; incidentele
pot fi legate de sterilizarea acestora.

- circuitul de stocare, distribuţie, transport la utilizatori

- instruirea personalului
- echipamentul de protecţie a personalului, diferenţiat pe etape de
proces

•  Pentru fiecare etapă asistenta sefa va elabora protocoale de

procedură, verificate de SPIAAM, conţinând instrucţiuni clare şi bine
definite, iar personalul serviciului central de sterilizare va fi certificat.
Circuitele vor fi stabilite în aşa fel încât să asigure securitatea
personalului, a mediului şi integritatea dispozitivelor medicale.
•  Controlul mediului este important, întrucât permite să se:
- evalueze problemele existente
- remedieze defecţiunile
- supravegheze şi corecteze condiţiile de desfăşurare a procesului de
sterilizare şi a activităţilor conexe.
Pentru aceasta vor fi ţinute sub observaţie şi verificate:
- calitatea aerului, apei şi a fluidelor utilizate
- starea de igienă a suprafeţelor
- modul de funcţionare a echipamentelor de sterilizare
- modul de funcţionare a echipamentelor de control, măsură şi testare
- ţinuta şi formarea profesională a personalului
•  În unităţile de asistenţă medicală sterilizarea se poate realiza prin:
metode fizice - abur sub presiune (sau abur la temperatură şi presiune
ridicată/scăzută), căldură uscată, metode chimice - oxid de etilenă,
"sterilizanţi" chimici: formaldehidă şi abur la temperaturi joase şi
presiune subatmosferică.
În stadiul actual al datelor ştiinţifice, sterilizarea cu vapori de apă
saturaţi sub presiune trebuie să fie metoda de elecţie, dacă dispozitivul
medical suportă această procedură.
 CURĂŢAREA (DECONTAMINAREA/
PREDEZINFECŢIA), DEZINFECŢIA ŞI PREGĂTIREA
MATERIALULUI MEDICO-CHIRURGICAL
(instrumente, echipamente)

•  Decontaminarea/pre-dezinfecţia/curăţarea este primul tratament care se

aplică dispozitivelor medicale având scopurile următoare:
- diminuează populaţia de microorganisme
- previne uscarea produselor biologice
- uşurează procesele ulterioare
- contribuie la protecţia personalului care-l manipulează,
dezasamblează, etc.
- contribuie la protecţia mediului împotriva contaminării
•  ▪ Se desfăşoară în două etape:
- faza de pretratament, realizată prin imersia dispozitivelor utilizate,
în soluţie de detergent - dezinfectant (cu acţiune de detaşare a
murdăriei grosiere de pe substrat şi acţiune bactericidă)
- faza de curăţare completează procesul din faza de pretratament de
îndepărtare a substanţelor proteice, având rolul de a:
* elimina murdăria, îndeosebi materiile organice
* preveni formarea unui biofilm
* reduce încărcătura microbiană iniţială
Mecanismele de acţiune în această fază de pretratament - curăţare
sunt:
- fizico-chimică, prin detergentul care poate fi:
▪ neutru
▪ alcalin
▪ enzimatic
- mecanică (jet de apă, periaj, etc)
- termică (temperatura apei)
•  Nu se utilizează produse pe bază de aldehide, deoarece acestea au
capacitatea de a fixa proteinele de suport.
Această fază realizează îndepărtarea germenilor patogeni prezenţi în
proporţie de până la 95-98% şi evitarea transmiterii lor altor bolnavi,
personalului medico-sanitar, sau mediului de spital. Doar un obiect
bine curăţat va putea fi sterilizat, în termen absolut.
Dezinfecţia dispozitivelor medicale completează curăţarea
(decontaminarea) şi realizează distrugerea germenilor patogeni în
proporţie de 99,99% existenţi pe instrumentar, echipamente.
Curăţarea (decontaminarea) instrumentarului, echipamentelor
trebuie realizată imediat după utilizarea acestora, cât mai aproape de
locul utilizării.
. Pentru anumite obiecte: termometre, tăviţe renale, garou, cuve, etc.
curăţarea urmată de dezinfecţia chimică poate fi suficientă.
Pentru alte obiecte acest tratament va fi completat prin sterilizare
fizică (instrumente) sau sterilizare chimică (echipament termosensibil:
endoscoape).
•  Pregătirea în vederea sterilizării a materialului medico-chirurgical
utilizat cuprinde 7 etape distincte:
- curăţare/decontaminare (predezinfecţie), cu cele 2 subetape
- clătire
- dezinfecţie
- clătire
- uscare
- lubrefiere
- verificare a integrităţii instrumentelor şi împachetare în vederea
sterilizării dacă este necesar
•  1. Curăţarea/decontaminarea instrumentarului chirurgical/Pre-
dezinfecţie (în blocul operator, în secţii de spital, cabinete
medicale, săli de tratament)
Se poate realiza manual sau automat cu ajutorul unor echipamente
automate de curăţare.
Metoda: curăţare manuală
Imediat, la sfârşitul intervenţiei chirurgicale sau efectuării
pansamentului, instrumentarul folosit se imersează într-un produs
etichetat şi avizat ca detergent, detergent enzimatic sau detergent-
dezinfectant sau produs de curăţare-decontaminare pentru
instrumentar, în concentraţia recomandată de producător (gama pe care
producătorul instrumentului le recomandă, compatibile cu materialul
din care sunt fabricate). Concentraţia de lucru a produsului utilizat în
această etapă trebuie să acopere spectrul de acţiune virulicid
(inactivarea VHB şi HIV).
•  Este de preferat ca în această etapă să fie utilizaţi dezinfectanţi
etichetaţi şi avizaţi ca "dezinfectant pentru instrumentar" cu proprietăţi
de curăţare şi avizaţi de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei conform
legislaţiei în vigoare.
Prin folosirea în această etapă a unui produs etichetat ca detergent,
detergent enzimatic, sau detergent-dezinfectant, sau produs de
curăţare-decontaminare pentru instrumentar, există pericolul
contaminării personalului ce efectuează această operaţie, cu agenţi
patogeni transmisibili. Utilizând în această etapă un dezinfectant cu
proprietăţi de curăţare, etichetat ca dezinfectant pentru instrumentar,
este eliminat acest risc.
•  *) Materialul nu se referă la practica farmaceutică
Atenţie la eticheta produsului utilizat!
Sunt produse chimice etichetate "Curăţare şi decontaminare",
"Detergent dezinfectant" care conţin pe lângă agenţi de spumare cel
puţin un principiu activ recunoscut cu proprietăţi bactericide, fungicide
folosite înainte de dezinfecţie.
Pentru dezinfecţie se utilizează dezinfectante anume destinate
"Dezinfecţiei instrumentarului", care sunt avizate de Ministerul
Sănătăţii şi Familiei şi care se folosesc în mod obligatoriu după
decontaminare (curăţare).
•  Protocol de lucru:
- se perie cu grijă, insistând asupra articulaţiilor şi canelurilor
utilizând o perie moale din nailon;
- instrumentarul se demontează complet
- se curăţă canelurile cu o compresă
- se curăţă bine toate părţile scobite, jgheaburile, cavităţile, cu
ajutorul unei seringi
Metoda: curăţare automată în maşini de curăţat automată cu
program de dezinfecţie/baie cu ultrasunete (EN 15883-1)
Se pot folosi maşini de spălat automate cu program de dezinfecţie
inclus pentru instrumente, avizate de Ministerul Sănătăţii/Ministerul
Sănătăţii şi Familiei.
•  Dezinfecţia în maşina de curăţat automată cu program de dezinfecţie
inclus se realizează la o temperatură şi un timp de expunere care
variază în funcţie de fabricant:
-75▫C, 20 minute sau 80▫C, 10 minute (sunt distruse formele
vegetative ale bacteriilor inclusiv Mycobacteriile dar nu şi VHB);
-93▫C, 10 minute (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor
inclusiv Mycobacteriile);
-105°C, 1 minut (sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor
inclusiv Mycobacteriile) sau 105 ▫C, 5 minute sau 105 ▫C, 7 minute
(sunt distruse formele vegetative ale bacteriilor inclusiv
Mycobacteriile precum şi sporii de Bacillus antracis).
Utilizarea maşinilor automate pentru dezinfecţia instrumentelor au
avantajul că reduc expunerea personalului la substanţele chimice
toxice, iar timpul de contact cu dezinfectantul poate fi standardizat.
•  2. Clătire riguroasă sub jet de apă potabilă
3. Dezinfecţie
Atunci când operaţiunea de curăţare-decontaminare se face manual
ea este urmată în mod obligatoriu de etapa de dezinfecţie.
Se utilizează obligatoriu un dezinfectant etichetat ca dezinfectant
pentru instrumentar şi avizat de Ministerul Sănătăţii şi Familiei în
concentraţia recomandată de producător (se va alege un dezinfectant
anticoroziv).
Concentraţia de lucru a soluţiei de dezinfectant trebuie să acopere
spectrul de acţiune: bactericid (inclusiv Mycobacterium .terrae - prin
testul cantitativ al suspensiei), fungicid, virulicid (inactivarea VHB şi
HIV).
Soluţia de dezinfectant se pune în cuve/recipiente cu capac.
Instrumentarul este imersat în soluţia de dezinfectant în concentraţia
recomandată de producător, având grijă ca soluţia dezinfectantă să îl
acopere pe perioada de timp recomandată de producător.
La sfârşitul timpului de dezinfecţie se extrag instrumentele.
•  4. Clătire. Se clătesc instrumentele cu apă din abundenţă.
5. Uscare cu un prosop curat sau aer comprimat.
6. Se lubrefiază instrumentarul care necesită acest tratament.
7. Se verifică integritatea instrumentului.
8. Se împachetează instrumentarul în vederea sterilizării, pe o
suprafaţă curată.
•  Reguli generale:
Curăţarea/decontaminarea instrumentelor şi aparatelor medico-
chirurgicale este urmată în mod obligatoriu de dezinfecţia acestora cu
un dezinfectant etichetat şi avizat ca dezinfectant pentru instrumentar,
de Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi pregătirea lui în vederea
sterilizării. Este obligatoriu să se efectueze într-o încăpere/spaţiu
special destinat cu dotările corespunzătoare.
Personalul care efectuează această operaţiune va respecta precauţiile
universale.
Personalul care efectuează această operaţiune trebuie să poarte
echipament de protecţie: halat, mănuşi, sorţ de cauciuc, ochelari de
protecţie, etc.
Protocolul privind curăţarea (decontaminarea) urmată în mod
obligatoriu de dezinfecţia şi pregătirea materialului medico-chirurgical
în vederea sterilizării chimice sau fizice va fi afişat la loc vizibil.
•  Responsabili:
Asistenta medicală responsabilizată cu pregătirea, curăţarea
(decontaminarea) şi dezinfecţia instrumentarului medico-chirurgical.
Evaluare:
Medicul şef de secţie şi asistenta şefă sau medicul de cabinet
controlează respectarea tehnicii de curăţare/decontaminare (de preferat
a fi utilizat un dezinfectant etichetat ca dezinfectant pentru
instrumentar şi avizat de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, cu proprietăţi
bune de curăţare în cazul în care această operaţiune se face manual)
urmată de dezinfecţie şi pregătire a instrumentarului, echipamentului.
Eficacitatea procedurii de curăţare/decontaminare urmată de
dezinfecţie se verifică prin prelevare de probe şi investigare
bacteriologică.
 DEZINFECTIA

•  (1) Dezinfectia este procedura care se aplica numai dupa curatare. Se

face exceptie de la aceasta regula atunci cand pe suportul respectiv
sunt prezente materii organice.
•  (2) In orice activitate de dezinfectie se aplica masurile de protectie a
muncii, conform prevederilor legislatiei in vigoare, pentru a preveni
accidentele si intoxicatiile.
- Evaluarea dezinfectiei se face prin tehnici specifice descrise in
Farmacopeea Romana.
A. Dezinfectia prin mijloace fizice
(1) Dezinfectia prin caldura uscata sau flambarea este utilizata exclusiv in
laboratorul de microbiologie.
(2) Este interzisa flambarea instrumentului medicochirurgical.
•  - Dezinfectia prin caldura umeda se utilizeaza numai in cazul spalarii
automatizate a lenjeriei si a veselei, cu conditia atingerii unei
temperaturi de peste 90 grade C
•  (1) Dezinfectia cu raze ultraviolete este indicata in dezinfectia
suprafetelor netede si a aerului in boxe de laborator, sali de operatii,
alte spatii inchise, pentru completarea masurilor de curatare si
dezinfectie chimica.
•  (2) Aparatele de dezinfectie cu raze ultraviolete, autorizate conform
prevederilor legale in vigoare, sunt insotite de documentatia tehnica, ce
cuprinde toate datele privind caracteristicile si modul de utilizare ale
aparatelor, pentru a asigura o actiune eficace si lipsita de nocivitate.
B. Dezinfectia prin mijloace chimice
•  - Dezinfectia prin mijloace chimice se realizeaza prin utilizarea
produselor biocide.
•  - (1) Produsele biocide utilizate in unitatile sanitare se incadreaza in
grupa principala I, tip de produs 1 si 2, conform anexei nr. 2 la
Hotararea Guvernului nr.956/2005 privind plasarea pe piata a
produselor biocide, cu modificarile si completarile ulterioare.
•  (2) Biocidele incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, in tipul
I de produs sunt utilizate pentru:
a) dezinfectia igienica a mainilor prin spalare;
b) dezinfectia igienica a mainilor prin frecare;
c) dezinfectia pielii intacte.
•  (3) Biocidele incadrate, conform prevederilor legale in vigoare, in tipul
2 de produs sunt utilizate pentru:
a) dezinfectia suprafetelor;
b) dezinfectia dispozitivelor medicale prin imersie, manual, in bai cu
ultrasunete, sau la masini automate;
c) dezinfectia lenjeriei (material moale).
•  - Etichetarea acestor produse trebuie sa respecte prevederile legislatiei
in vigoare.
•  . - Dezinfectia prin mijloace chimice reprezinta metoda principala de
prevenire a infectiilor in unitatile sanitare. Dezinfectantul chimic, in
functie de compozitie si concentratie, poate sa inhibe cresterea
microorganismelor (bacteriostatic, fungistatic, virustatic) sau sa aiba o
actiune letala asupra microorganismelor (bactericid, fungicid, virucid,
sporicid).
(1) Dezinfectantii utilizati in domeniul medical se autorizeaza/
inregistreaza conform prevederilor legislatiei in vigoare.
(2) In domeniul medical nu se utilizeaza biocide la concentratii active in
domeniul casnic.
•  - Dupa natura substantelor chimice care intra in compozitia unui
dezinfectant, acestia se impart, in functie de modul de actiune, in
dezinfectanti care actioneaza prin toxicitate celulara si dezinfectanti
care actioneaza prin oxidare celulara.
•  . - Dezinfectantii care actioneaza prin toxicitate celulara contin
substante active care blocheaza sinteza proteica la nivel citoplasmatic,
precum si proteinele responsabile de replicarea ADN-ului sau ARN-
ului microorganismelor respective.
•  . - Dezinfectantii care actioneaza prin oxidare celulara contin substante
active care oxideaza continutul citoplasmatic inhiband sinteza proteica,
dezmembrand si acizii nucleici purtatori ai informatiilor genetice.
•  - In functie de tipul microorganismelor distruse, de timpul de contact
necesar si de concentratia utilizata, nivelurile de dezinfectie sunt:
a) sterilizare chimica;
b) dezinfectie de nivel inalt;
c) dezinfectie de nivel intermediar;
d) dezinfectie de nivel scazut.
•  - Sterilizarea chimica realizeaza distrugerea tuturor microorganismelor
in forma vegetativa si a unui numar mare de spori bacterieni, in cazul
instrumentarului medical termosensibil.
•  - Este obligatorie respectarea concentratiilor si a timpului de contact
specificate in autorizatia/inregistrarea produsului.
Etapele sterilizarii chimice sunt:
a) dezinfectie, cel putin de nivel mediu, urmata de curatare;
b) sterilizare chimica prin imersie;
c) clatire cu apa sterila.
•  . - Sterilizarea chimică se realizează cu soluţii chimice/substanţe
chimice destinate special acestui scop şi autorizate/înregistrate
conform prevederilor legale.
•  (1) In vederea unei corecte practici medicale si a eliminarii oricarui
risc in domeniul sanitar, solutia chimica de sterilizare nu se va folosi
mai mult de 48 de ore de la preparare, in cuve cu capac, sau maximum
24 de ore, in cazul utilizarii in instalatii cu ultrasunete. In ambele
situatii, numarul maxim de proceduri (cicluri de sterilizare) este de 30.
•  (2) In cazul solutiilor care au termen de valabilitate mai mare de 48 de
ore si nu s-a efectuat numarul de proceduri permis, este obligatorie
testarea concentratiei solutiei cu benzi indicatoare speciale la inceputul
fiecarei noi proceduri, pana la epuizarea celor permise sau pana la
termenul maxim de valabilitate specificat in fisa tehnica a produsului.
•  - Pentru dezinfectia de nivel inalt, intermediar si scazut este obligatorie
respectarea concentratiilor si a timpului de contact specifice fiecarui
nivel de dezinfectie, care sunt precizate in autorizatia/inregistrarea
produsului.
- Etapele dezinfectiei sunt:
a) dezinfectia de nivel scazut, urmata de curatare, sau curatarea, in functie
de suportul ce urmeaza sa fie tratat;
b) dezinfectia de nivel dorit, in functie de suportul ce urmeaza sa fie tratat;
c) clatirea.
•  - Dezinfectia se realizeaza cu produse si substante chimice autorizate/
inregistrate, conform prevederilor legale in vigoare.
•  - Termenul antiseptic se utilizeaza pentru produsele destinate
dezinfectiei tegumentului si/sau a mainilor.
 Criteriile de utilizare si pastrare corecta a produselor antiseptice
sunt urmatoarele:
•  1. un produs antiseptic se utilizeaza numai in scopul pentru care a fost
autorizat/inregistrat;
•  2. se respecta intocmai indicatiile de utilizare de pe eticheta
produsului;
•  3. se respecta intocmai concentratia si timpul de contact precizate in
autorizatia/inregistrarea produsului;
•  4. pe flacon se noteaza data deschiderii si data limita pana la care
produsul poate fi utilizat;
•  5. la fiecare utilizare, flaconul trebuie deschis si inchis corect;
•  6. flaconul se manipuleaza cu atentie; este interzisa atingerea gurii
flaconului, pentru a nu se contamina;
•  7. este interzisa transvazarea in alt flacon;
•  8. este interzisa reconditionarea flaconului;
•  9. este interzisa completarea unui flacon pe jumatate golit in alt flacon;
•  10. este interzisa amestecarea, precum si utilizarea succesiva a doua
produse antiseptice diferite;
•  11. se recomanda alegerea produselor antiseptice care se utilizeaza ca
atare si nu necesita dilutie;
•  12. sunt de preferat produsele conditionate in flacoane cu cantitate
mica;
•  13. dupa aplicare, antisepticul nu se indeparteaza prin clatire, deoarece
se pierde efectul remanent; exceptie fac cele utilizate in neonatologie,
pediatrie si pentru irigarea cavitatilor, la care clatirea este necesara
dupa fiecare aplicare;
•  14. se acorda o atentie deosebita compozitiei produsului pentru
utilizarea antisepticului la nou-nascuti;
•  15. se pastreaza numai in flacoanele originale, pentru a se evita
contaminarea lor si pentru a nu se pierde informatiile de pe eticheta
flaconului;
•  16. flacoanele trebuie pastrate la adapost de lumina si departe de surse
de caldura.
 Igiena mainilor si dezinfectia pielii se fac dupa cum urmeaza:
•  1. Spalarea mainilor se face utilizandu-se apa si sapun; spalarea
igienica a mainilor nu este un substitut pentru dezinfectia igienica a
mainilor.
•  2. Dezinfectia igienica a mainilor se face prin spalare sau frecare,
utilizandu-se un produs antiseptic. Un dispenser trebuie utilizat pentru
aplicarea produsului; dispenserele trebuie sa fie intretinute in buna
stare de igiena si functionare.
•  3. Procedeul de spalare a mainilor se efectueaza conform informatiilor
furnizate de producator pe eticheta produsului; produsul trebuie sa fie
recomandat pentru uz sanitar si trebuie sa fie testat conform
standardului EN 1499, care trebuie sa contina indicatii despre:
a) necesitatea umectarii prealabile a mainilor;
b) volumul de produs utilizat;
c) timpul de spalare;
d) frecventa aplicarii produsului;
e) instructiunile speciale pentru utilizarea apei.
•  4. Procedeul de frecare a mainilor se efectueaza conform informatiilor
furnizate de producator pe eticheta produsului; produsul trebuie sa fie
recomandat pentru uz sanitar si trebuie sa fie testat conform
standardului EN 1500, care trebuie sa contina indicatii despre:
a) volumul de produs utilizat;
b) timpul de frecare;
c) frecventa aplicarii produsului.
•  5. Dezinfectia chirurgicala a mainilor prin spalare sau prin frecare este
procedura care se realizeaza numai dupa dezinfectia igienica a
mainilor, utilizandu-se un produs antiseptic.
•  6. Antisepticul se aplica dupa cum urmeaza:
a) pentru suprafetele cutanate sarace in glande sebacee:
•  1. inainte de efectuarea injectiilor si punctiilor venoase, cu un timp de
actiune de 15 secunde;
•  2. inainte de efectuarea punctiilor articulatiei, cavitatilor corpului si
organelor cavitare, precum si a micilor interventii chirurgicale, cu un
timp de actiune de minimum un minut;
b) pentru suprafetele cutanate bogate in glande sebacee:
•  1. inaintea tuturor interventiilor chirurgicale se aplica de mai multe ori
pe zona care urmeaza a fi incizata, mentinandu-se umiditatea acesteia,
cu un timp de actiune de minimum 10 minute.
•  Antisepticul poate fi aplicat folosindu-se pulverizarea sau procedura de
stergere; daca se foloseste procedura de dezinfectie prin stergere,
materialele trebuie sa indeplineasca cerintele pentru proceduri
antiseptice pentru a putea fi folosite.
Procedurile recomandate, in functie de nivelul
de risc, se efectueaza conform tabelului:
Nivelul de risc Proceduri Indicaţii
Minim - spălarea mâinilor sau - când mâinile sunt vizibil murdare
- dezinfecţia igienică a mâinilor prin frecare - la începutul şi la sfârşitul programului de lucru
- înainte şi după scoaterea mănuşilor (sterile sau nesterile)
- înainte şi după activităţile de curăţare
- înainte şi după contactul cu pacienţii
- după utilizarea grupului sanitar (WC)
Intermediar - dezinfecţia igienică a mâinilor prin frecare - după contactul cu un pacient izolat septic
sau - înainte de realizarea unei proceduri invazive
- dezinfecţia igienică a mâinilor prin spălare - după orice contact accidental cu sângele sau cu alte lichide biologice
- după contactul cu un pacient infectat şi/sau cu mediul în care stă
- după toate manevrele potenţial contaminante
- înainte de contactul cu un pacient izolat profilactic
- înaintea realizării unei puncţii lombare, abdominale, articulare sau
similare
- înaintea manipulării dispozitivelor intravasculare, tuburilor de dren
pleurale sau similare
- în cazul manevrelor contaminante efectuate succesiv la acelaşi pacient
- înainte şi după îngrijirea plăgilor
Înalt - dezinfecţia chirurgicală a mâinilor prin - înainte de toate intervenţiile chirurgicale, obstetricale
frecare sau - înaintea tuturor manevrelor care necesită o asepsie de tip chirurgical:
- dezinfecţia chirurgicală a mâinilor prin montarea cateterelor centrale, puncţii amniotice, rahidiene şi alte situaţii
spălare similare
Pentru realizarea unei dezinfectii eficiente se iau in considerare
urmatorii factori care influenteaza dezinfectia:
•  a) spectrul de activitate si puterea germicida (tipul de microorganism,
rezistenta microorganismelor);
•  b) natura microorganismelor pe suportul tratat;
•  c) prezenta de material organic pe echipamentul/suportul care urmeaza
sa fie tratat;
•  d) natura suportului care urmeaza sa fie tratat;
•  e) concentratia substantei dezinfectante;
•  f) timpul de contact si temperatura;
•  g) susceptibilitatea dezinfectantilor chimici de a fi inactivati de diferite
substante, asa cum este prevazut in autorizatia/inregistrarea produsului;
•  h) tipul de activitate antimicrobiana (bacterii, virusuri, fungi) din care
rezulta eficacitatea produsului;
•  i) efectul pH-ului;
•  j) stabilitatea produsului ca atare sau a solutiilor de lucru.
 Criteriile de alegere corecta a dezinfectantelor sunt urmatoarele:
•  a) spectrul de activitate adaptat obiectivelor fixate;
•  b) timpul de actiune;
•  c) in functie de sectie, acestea trebuie sa aiba eficienta si in prezenta
substantelor interferente: sange, puroi, voma, diaree, apa dura, materii
organice;
•  d) sa aiba remanenta cat mai mare pe suprafete;
•  e) sa fie compatibile cu materialele pe care se vor utiliza;
•  f) gradul de periculozitate (foarte toxic, toxic, nociv, coroziv, iritant,
oxidant, foarte inflamabil si inflamabil) pentru personal si pacienti;
•  g) sa fie usor de utilizat;
•  h) sa fie stabile in timp;
•  i) sa fie biodegradabile in acord cu cerintele de mediu.
 Criteriile de utilizare si pastrare corecta a produselor dezinfectante:
•  a) un produs dezinfectant se utilizeaza numai in scopul indicat prin
autorizatie/inregistrare;
•  b) se respecta intocmai indicatiile de utilizare de pe eticheta
produsului;
•  c) se respecta intocmai concentratia si timpul de contact indicate in
autorizatie/inregistrare;
•  d) se tine cont de incompatibilitatile produsului;
•  e) niciodata nu se amesteca produse diferite;
•  f) in general, produsele dezinfectante nu se utilizeaza ca atare, necesita
dilutii; este de preferat ca solutia respectiva sa se faca in cantitatea
strict necesara si sa se utilizeze imediat, dar nu mai mult de 48 de ore
de la preparare; daca nu este deja facuta, solutia de lucru ar trebui sa
fie proaspat preparata;
•  g) solutiile se prepara utilizandu-se un sistem de dozare gradat;
•  h) se noteaza pe flacon data prepararii solutiilor respective;
•  i) se respecta durata de utilizare a solutiilor; in functie de produs,
aceasta poate varia de la cateva ore la cateva saptamani;
•  j) in cazul in care eticheta produsului s-a pierdut, produsul respectiv nu
se mai foloseste;
•  k) intotdeauna manipularea se face purtandu-se echipament de
protectie;
•  l) se pastreaza numai in flacoanele originale, pentru a se evita
contaminarea lor si pentru a nu se pierde informatiile de pe eticheta
produsului;
•  m) flacoanele trebuie pastrate la adapost de lumina si departe de surse
de caldura.
C. Reguli generale de practica a dezinfectiei si a dezinfectantelor
•  - (1) Dezinfectia profilactica completeaza curatarea, dar nu o
suplineste si nu poate inlocui sterilizarea.
•  (2) Eficienta dezinfectiei profilactice este conditionata de o riguroasa
curatare prealabila.
•  (3) Pentru dezinfectia in focar se utilizeaza dezinfectante cu actiune
asupra agentului patogen incriminat sau presupus; dezinfectia se
practica inainte de instituirea masurilor de curatare.
•  (4) Dezinfectantele trebuie folosite la concentratiile si timpii de actiune
specificati in autorizatie/inregistrare.
•  (5) Se recomanda utilizarea de cuve cu capac si gratar, pentru
dezinfectia instrumentarului.
•  (6) La prepararea si utilizarea solutiilor dezinfectante sunt necesare:
a) cunoasterea exacta a concentratiei de lucru in functie de suportul supus
dezinfectiei;
b) folosirea de recipiente curate;
c) utilizarea solutiilor de lucru in cadrul perioadei de stabilitate si
eficacitate, conform unei corecte practici medicale, pentru a se evita
contaminarea si degradarea sau inactivarea lor;
d) controlul chimic si bacteriologic, prin sondaj al produselor si solutiilor
dezinfectante in curs de utilizare.
•  (7) Utilizarea dezinfectantelor se face respectandu-se normele de
protectie a muncii, care sa previna accidentele si intoxicatiile.
•  (8) Personalul care utilizeaza in mod curent dezinfectantele trebuie
instruit cu privire la noile proceduri sau la noile produse dezinfectante.
•  (9) In fiecare incapere in care se efectueaza operatiuni de curatare si
dezinfectie trebuie sa existe in mod obligatoriu un grafic zilnic orar, in
care personalul responsabil va inregistra tipul operatiunii, ora de
efectuare si semnatura; aceste persoane trebuie sa cunoasca in orice
moment denumirea dezinfectantului utilizat, data prepararii solutiei de
lucru si timpul de actiune, precum si concentratia de lucru.
•  - Procesarea suporturilor suprafetelor, instrumentarului si
echipamentelor medicale inainte sau dupa utilizare trebuie sa fie
corecta, pentru a preveni infectiile nosocomiale.
•  - Alegerea metodei de dezinfectie si/sau sterilizare pentru suprafete,
instrumentar si echipamente trebuie sa tina cont de categoria din care
acestea fac parte si de modul in care sunt folosite in asistenta acordata
pacientilor. Pentru dispozitivele medicale invazive este necesara
eficacitatea impotriva mycobacteriei atipice (eficacitate
mycobactericida), procesul trebuind sa fie eficace impotriva M. terrae
si M. avium.
 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR,
ECHIPAMENTELOR MEDICALE

Suprafetele, instrumentarul si echipamentele sunt clasificate dupa cum

urmeaza:
•  a) criticecele care vin in contact cu sau penetreaza tesuturile corpului
uman, inclusiv sistemul vascular, in mod normal sterile. In aceasta
categorie intra: instrumentarul chirurgical, inclusiv instrumentarul
stomatologic, materialul utilizat pentru suturi, trusele pentru asistenta
la nastere, echipamentul personalului din salile de operatii, campuri
operatorii, mesele si tampoanele, tuburile de dren, implanturile, acele
si seringile, cateterele cardiace si urinare, dispozitivele pentru
hemodializa, toate dispozitivele intravasculare, endoscoapele invazive
flexibile sau rigide, echipamentul pentru biopsie asociat
endoscoapelor, acele pentru acupunctura, acele utilizate in neurologie;
•  b) semicritice - care vin in contact cu mucoasele intacte, cu exceptia
mucoasei periodontale, sau cu pielea avand solutii de continuitate. In
aceasta categorie intra: suprafata interioara a incubatoarelor pentru
copii si dispozitivele atasate acestora (masca oxigen, umidificator),
endoscoapele flexibile si rigide neinvazive, folosite exclusiv ca
dispozitive pentru imagistica, laringoscoapele, tuburile endotraheale,
echipamentul de anestezie si respiratie asistata, diafragmele,
termometrele de sticla, termometrele electronice, ventuzele, varfurile
de la seringile auriculare, specul nazal, specul vaginal, abaiselang-
urile, instrumentele utilizate pentru montarea dispozitivelor
anticonceptionale, accesoriile pompitelor de lapte.
•  Suprafetele inerte din sectii si laboratoare, stropite cu sange, fecale sau
cu alte secretii si/sau excretii potential patogene, si cazile de
hidroterapie utilizate pentru pacientii a caror piele prezinta solutii de
continuitate sunt considerate semicritice;
•  c) noncritice - care nu vin frecvent in contact cu pacientul sau care vin
in contact numai cu pielea intacta a acestuia. In aceasta categorie intra:
stetoscoape, plosti, urinare, manseta de la tensiometru, specul
auricular, suprafetele hemodializoarelor care vin in contact cu
dializatul, cadrele pentru invalizi, suprafetele dispozitivelor medicale
care sunt atinse si de personalul medical in timpul procedurii, orice alte
tipuri de suporturi.
•  Suprafetele inerte, cum sunt pavimentele, peretii, mobilierul de spital,
obiectele sanitare s.a., se incadreaza in categoria noncritice.
•  - Metodele de aplicare a dezinfectantelor
chimice in functie de suportul care urmeaza
sa fie tratat sunt:
*) In cazul in care dezinfectantul se aplica prin pulverizare se va utiliza
cantitatea specificata in autorizatie/inregistrare pentru a fi utilizata
pentru un mp sau un mc la timpii recomandati.
•  - Dezinfectia curenta si/sau terminala, efectuata numai cu dezinfectanti
de nivel inalt, este obligatorie in:
a) sectiile de spitalizare a cazurilor de boli transmisibile;
b) situatia evolutiei unor focare de infectii nosocomiale;
c) situatiile de risc epidemiologic (evidentierea cu ajutorul laboratorului a
circulatiei microorganismelor patonege);
d) sectiile cu risc inalt: sectii unde sunt asistati pacienti imunodeprimati,
arsi, neonatologie, prematuri, sectii unde se practica grefe/transplant
(de maduva, cardiace, renale etc.), sectii de oncologie si onco-
hematologie;
e) blocul operator, blocul de nasteri;
f) sectiile de reanimare, terapie intensiva;
g) serviciile de urgenta, ambulanta, locul unde se triaza lenjeria;
h) orice alta situatie de risc epidemiologic identificata.
 ÎMPACHETAREA MATERIALULUI DE
STERILIZAT
•  Va fi utilizat numai material pentru împachetare avizat de
Ministerul Sănătăţii/Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi ţinând cont de
recomandările producătorului.
Materialele care se sterilizează pot fi împachetate în:
- cutii metalice (pentru sterilizarea cu aer cald).
- cutii metalice perforate (pentru sterilizarea cu abur sub presiune).
- casolete perforate cu colier (pentru sterilizarea cu abur sub
presiune).
- hârtie specială pentru împachetarea instrumentarului sau
materialului textil fabricată special pentru sterilizarea cu abur sub
presiune (EN 868-2).
- pungi/role hârtie plastic fabricate special pentru sterilizarea cu aer
cald sau oxid de etilenă cu indicatori fizico-chimici de temperatură.
- pungi/role hârtie plastic fabricate special pentru sterilizarea cu abur
sub presiune sau abur şi formaldehidă la temperaturi joase presiune
subatmosferică, cu indicatori fizico-chimici de temperatură.
•  Pungile/rolele hârtie plastic achiziţionate trebuie să fie sudate cu
trei rânduri de benzi a câte 10 mm fiecare (conform standardelor
Europene).
Pungile/rolele hârtie plastic de diferite dimensiuni, cu sau fără pliu,
după ce au fost încărcate cu instrumentar (truse) sau material textil
(pentru o procedură) şi indicator fizico-chimic "integrator" trebuie
sudate/lipite la capătul de acces.
Sudarea se realizează cu ajutorul unui aparat special dedicat acestei
operaţii.
Se pot folosi şi pungi care la capătul de acces au sistem autocolant
pentru lipirea pachetului.
Pungile hârtie plastic cu instrumentar, material moale (truse) se
aşează în coşuri/navete metalice în poziţie verticală, ordonate ca şi
cărţile în bibliotecă. Coşurile/navetele metalice astfel încărcate se
introduc în incinta sterilizatorului.
•  Hârtia specială pentru împachetarea instrumentarului, mănuşilor sau
materialului textil.
Ambalarea se realizează obligatoriu în două straturi de hârtie
specială, astfel încât materialul de sterilizat să fie bine închis, fără
soluţii de continuitate; după plierea celui de al doilea strat acesta se
închide cu bandă adezivă cu indicator fizico-chimic de virare a culorii.
Materialul ambalat în hârtie specială sau pungi hârtie plastic se
aşează în coşuri/navete metalice. În funcţie de mărimea pachetului, în
coşuri/navete se aşează un singur pachet sau două, dar nesuprapuse
pentru a permite pătrunderea agentului de sterilizare în interiorul
pachetelor.
•  După ambalarea materialului de sterilizat în hârtie specială sau
pungi hârtie plastic şi aşezare în coşuri/navete, manipularea pachetelor
se face numai prin intermediul acestora.
În cutiile metalice perforate sau nu, casoletele perforate cu colier se
introduce materialul de sterilizat (trusa) şi indicatori fizico-chimici
"integratori" adecvaţi, pentru controlul eficacităţii sterilizării sau alt
indicator fizico-chimic, se închide capacul. Se lipesc două bucăţi de
bandă adezivă cu indicator chimic adecvat în vederea fixării capacului.
Pot fi folosite şi cutii metalice perforate prevăzute cu valve sau
filtre; utilizarea şi întreţinerea acestora se face conform instrucţiunilor
producătorului.
Casoletele perforate cu colier se încarcă cu o anumită cantitate de
material textil, în funcţie de dimensiune (vezi tabelul 1).
Aprecierea încărcării casoletelor cu textile: se cântăreşte conţinutul
casoletei, care trebuie să corespundă următoarelor norme de greutate
pe casoletă:
+- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
--------+
¦ DIMENSIUNILE CASOLETEI ¦ Greutatea normală a ¦

+ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ¦ încărcării de textile (g)-

¦ Φ (mm) ¦ Înălţimea (mm) ¦ ¦
+- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - +- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - +- - - - - - - -
-----------------¦

¦ 140 ¦ 105 ¦ 191

+- -- --- -- -- --- --- - - - - - - +- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - +- - - - - - - -
-- -- --- -- -- --- --- ¦
¦ 190 ¦ 145 ¦ 492
+- -- --- -- -- --- --- - - - - - - +- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - +- - - - - - - -
-- -- --- -- -- --- --- ¦
¦ 240 ¦ 165 ¦ 895
+- -- --- -- -- --- --- - - - - - - +- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - +- - - - - - - -
-- -- --- -- -- --- --- ¦

¦ 290 ¦ 180 ¦ 1426

+- -- --- -- -- --- --- - - - - - - +- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - +- - - - - - - -
-- -- --- -- -- --- --- ¦
¦ 340 ¦ 250 ¦ 2724
+- -- --- -- -- --- --- - - - - - - +- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - +- - - - - - - -
-- -- --- -- -- --- --- ¦

¦ 390 ¦ 300 ¦ 4301

+- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
--------+
•  Există cutii metalice perforate echipate cu valve sau filtre; utilizarea
acestora se face conform instrucţiunilor producătorului.
. Utilizaţi numai cutiile metalice perforate sau casoletele perforate cu
colier în perfectă stare (nedeformate, capacul să se închidă etanş,
colierul să se muleze perfect pe corpul casoletei)
Nu utilizaţi cutii metalice neperforate pentru sterilizarea la autoclav.
Hârtia specială şi pungile hârtie plastic folosite la împachetare NU
se reutilizează.
Standardizarea încărcăturii incintei
Indiferent de tipul de sterilizator utilizat încărcarea incintei trebuie
să respecte anumite reguli pentru a asigura uniformizarea procesului,
astfel
- materialele de sterilizat se aşează astfel încât contactul cu agentul
sterilizant să fie cât mai uşor de realizat
- materialele de sterilizat se împachetează lejer pentru a permite
pătrunderea agentului de sterilizare în pachete. Nu se admit pachete cu
dimensiuni mai mari de 30/30/50 cm
- greutatea unui pachet trebuie să fie mai mică de 5 Kg
 STERILIZAREA

•  Vor fi folosite numai aparate de sterilizare autorizate de autoritatea

centrală în domeniul sănătăţii (Ministerul Sănătăţii/Ministerul Sănătăţii
şi Familiei).
Presiunile, temperatura şi timpul de sterilizare cuprinse în cele ce
urmează reprezintă valori de siguranţă pentru eficacitatea sterilizării în
funcţie de aparat.
La încărcarea incintei de sterilizare lăsaţi spaţii între pachete şi între
pachete şi pereţi pentru a permite circularea şi pătrunderea în şi printre
pachete a agentului de sterilizare.
Lăsaţi în incinta de sterilizare rafturile cu care este echipat aparatul.
Nu supraîncărcaţi înghesuind cutiile metalice, casoletele, coşurile/
navetele în incinta de sterilizare.
•  Citiţi cu atenţie instrucţiunile de utilizare şi cartea tehnică a
aparatului pentru a folosi temperatura, presiunea şi timpul de sterilizare
recomandat de producător pentru tipurile de materiale de sterilizat
ambalate.
Afişaţi la loc vizibil instrucţiunile de utilizare pentru fiecare
sterilizator.
Este interzisă utilizarea sterilizatoarelor cu bile de cuarţ pentru
sterilizarea instrumentelor utilizate în cabinetele de stomatologie.
•  . - Sterilizarea face parte din categoria procedurilor speciale, ale carei
rezultate nu pot fi verificate integral prin controlul final al produsului,
trebuind sa fie supusa validarii, supravegherii bunei functionari,
precum si asigurarii unei pastrari corespunzatoare a materialelor
sterilizate.
•  . - Sunt obligatorii controlul permanent al operatiunilor, respectarea
permanenta a procedurilor stabilite, precum si asigurarea conformitatii
produselor la exigentele specificate in standardul EN ISO 9001/2000
mentionat in anexa nr. 2.
•  . - Obtinerea starii de sterilitate, precum si mentinerea ei pana la
momentul utilizarii reprezinta o obligatie permanenta a unitatilor
sanitare.
•  - Unitatile sanitare trebuie sa garanteze acelasi nivel de securitate a
pacientilor, atat in cazul utilizarii de dispozitive medicale achizitionate
de pe piata, cat si al utilizarii celor sterilizate in unitatea sanitara.
•  - Este interzisa reprocesarea in vederea reutilizarii a dispozitivelor si
materialelor de unica folosinta.
•  - Toate dispozitivele medicale si materialele care urmeaza a fi
sterilizate trebuie dezinfectate, curatate si dezinfectate, inainte de a fi
supuse unui proces de sterilizare standardizat.
•  - Organizarea activitatilor propriu-zise de sterilizare, precum si a
activitatilor conexe, respectiv curatarea, dezinfectia si impachetarea,
stocarea si livrarea, va tine cont de necesitatea respectarii circuitelor, a
evitarii golurilor de control pe parcursul realizarii lor si a utilizarii altor
spatii decat cele anume desemnate.
•  . - Serviciul de sterilizare din unitatile sanitare de orice tip trebuie sa
fie amenajat intr-un spatiu special destinat, in vederea desfasurarii
activitatilor din etapele mentionate.
 Organizarea activitatii serviciilor de sterilizare cuprinde:
•  a) circuitul de colectare, recipientele si mijloacele de transport pentru
dispozitivele murdare, nesterile;
•  b) asigurarea ariei de curatare in vederea diminuarii incarcaturii
microbiene si eliminarii incarcaturii organice si a biofilmului de pe
dispozitivele medicale;
•  c) verificarea starii de functionare a aparaturii;
•  d) spatiul curat pentru inventarierea si impachetarea dispozitivelor
medicale;
•  e) sterilizarea propriu-zisa si sistemul de control al procesului;
•  f) procedurile de control si marcare a produselor finite;
•  g) tratarea neconformitatilor;
•  h) inregistrarea si arhivarea datelor privind parcursul procesului, in
vederea asigurarii trasabilitatii (ISO 8402), care este un element de
sistem de calitate si este parte componenta a materiovigilentei;
•  i) circuitul de stocare, distributie, transport la utilizatori;
•  j) instruirea personalului;
•  k) echipamentul de protectie al personalului.
- Circuitele se stabilesc astfel incat sa asigure securitatea personalului, a
mediului si integritatea dispozitivelor medicale.
- Se efectueaza controlul mediului, conform metodologiei prevazute de
Farmacopeea Romana, in vederea:
•  a) evaluarii problemelor existente;
•  b) remedierii defectiunilor;
•  c) supravegherii si corectarii conditiilor de desfasurare a procesului de
sterilizare si a activitatilor conexe.
- In vederea controlului mediului se monitorizeaza si se controleaza:
•  a) calitatea aerului, apei si a fluidelor utilizate;
•  b) starea de igiena a suprafetelor;
•  c) modul de functionare a echipamentelor de sterilizare;
•  d) modul de functionare a echipamentelor de control, masura si testare;
•  e) tinuta si formarea profesionala ale personalului.
•  - In unitatile de asistenta medicala, sterilizarea se realizeaza prin
metode fizice, abur sub presiune sau abur la temperatura si presiune
ridicate/scazute, caldura uscata, precum si prin metode combinate
fizico-chimice.
- (1) Dispozitivele medicale termosensibile se sterilizeaza chimic cu
solutii/substante chimice destinate special acestui scop si care respecta
Directiva 93/42/CEE si legislatia referitoare la dispozitivele medicale.
(2) Utilizatorii sunt obligati sa pastreze o evidenta a procedurilor de
sterilizare chimica intr-un registru special, denumit Registrul de
sterilizare chimica, in care se vor completa in mod obligatoriu
urmatoarele date:
•  a) produsul utilizat si concentratia de lucru;
•  b) data si ora prepararii solutiei de lucru;
•  c) ora inceperii fiecarei proceduri (ciclu) de sterilizare;
•  d) lista dispozitivelor medicale sterilizate la fiecare procedura;
•  e) ora incheierii fiecarei proceduri (ciclu) de sterilizare;
•  f) numele si semnatura persoanei responsabile de efectuarea
sterilizarii.
•  (3) Registrul prevazut la alin. (2) va fi pus la dispozitia inspectorilor
sanitari de stat, precum si Ministerului Sanatatii Publice si altor
ministere si institutii cu retea sanitara proprie si poate constitui, dupa
caz, proba medico-legala, in conditiile legii."
•  . - Sterilizarea cu vapori de apa saturati sub presiune trebuie sa fie
metoda de electie, daca dispozitivul medical suporta aceasta procedura.
•  - Sterilizarea se realizeaza numai cu aparate de sterilizare autorizate si
avizate conform prevederilor legale in vigoare.
•  - Presiunea, temperatura si timpul de sterilizare reprezinta valori de
siguranta pentru eficacitatea sterilizarii in functie de aparat.
•  . - Trebuie respectate instructiunile de utilizare din cartea tehnica a
aparatului cu privire la temperatura, presiunea si timpul de sterilizare
recomandate de producator, in functie de tipurile de materiale de
sterilizat ambalate.
•  . - Personalul medical responsabil cu respectarea calitatii procedurilor
de sterilizare va fi instruit si calificat pentru fiecare tip de aparat de
sterilizat si va face dovada de certificare a acestui lucru.
•  . - Instructiunile de utilizare pentru fiecare sterilizator se vor afisa la
loc vizibil.
•  - La verificarea calitatii sterilizarii la sterilizatorul cu abur sub
presiune, care are sistem de inregistrare automata a ciclului de
sterilizare diagrama, se efectueaza analiza acesteia:
a) prin compararea cu diagrama-tip furnizata de producator;
b) prin analiza diagramei, urmarind presiunea si temperatura atinse,
inregistrate pentru fiecare faza a ciclului, in functie de programul ales.
•  - La verificarea calitatii sterilizarii la sterilizatorul cu abur sub presiune
care nu are sistem de inregistrare automata a ciclului de sterilizare, pe
tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmareste pe panoul de
comanda si se noteaza temperatura si presiunea atinse pentru fiecare
faza a ciclului. In aceasta situatie este obligatorie utilizarea
indicatorilor biologici (bacteriologici).
•  - Se verifica vizual integritatea pachetelor ambalate in hartie speciala
sau pungi hartie plastic, dupa care se inchide imediat colierul
casoletelor.
•  - Se verifica obligatoriu indicatorii fizico-chimici de eficienta ai
sterilizarii:
a) virarea culorii benzilor adezive cu indicator fizicochimic de lipit pe
cutii, casolete, pachetele ambalate in hartie speciala sau imprimate pe
punga hartie plastic;
b) virarea culorii la indicatorii "integratori" plasati in interiorul fiecarui
pachet sau intr-un pachetel-test in fiecare cos, verificandu-se
temperatura, timpul si saturatia vaporilor.
•  - Pentru materialele ambalate in pungi hartie plastic, verificarea se
poate face prin transparenta plasticului. Pentru materialele ambalate in
cutii metalice, verificarea se face prin verificarea pachetelului-test
atasat la fiecare cos.
•  - Materialul se considera nesterilizat si nu se utilizeaza cand virarea
culorii indicatorilor nu s-a realizat.
- Este obligatoriu controlul umiditatii textilelor.
•  - (1) Pentru sterilizarea textilelor la autoclava, se utilizeaza o casoleta-
test care se plaseaza intre celelalte casolete in mijlocul incarcaturii.
Casoleta-test se pregateste in functie de dimensiunea acesteia,
realizandu-se o incarcatura cu textile, si se plaseaza teste de tifon
impaturit, cu o greutate de circa 20 g, in casoleta, in pozitiile: sub
capac, la mijloc si la fund, pe axul casoletei. Testele se cantaresc la
balanta electronica, inainte de a fi puse in casolete si dupa scoaterea de
la sterilizare din autoclava. Diferenta de greutate exprimata in procent
reprezinta cresterea umiditatii textilelor in cele 3 puncte investigate.
•  (2) Pentru aparatele la care uscarea se realizeaza in conditii bune,
testele, indiferent de pozitia lor in casoleta, indica valori sub 5%
(pentru autoclavele romanesti) sau 1% (pentru noile tipuri de
autoclave). In caz ca aceasta norma de umiditate este depasita, este
obligatorie verificarea functionarii autoclavei.
•  . - Filtrul de la supapa de admisie a aerului atmosferic se schimba
conform recomandarilor producatorului aparatului. Sunt de preferat
filtrele de unica utilizare. Eficienta filtrului trebuie sa fie de 99,998%
pentru particule de ordinul de marime 0,3 micro (0,0003 mm).
•  - Este interzisa functionarea autoclavelor fara filtru sau cu filtru
carbonizat.
•  - Cutiile, casoletele, cosurile, navetele cu pachetele sterilizate se
eticheteaza notandu-se data, ora, sterilizatorul cu abur sub presiune la
care s-a efectuat sterilizarea, persoana care a efectuat sterilizarea.
•  - In registrul de evidenta a sterilizarii se noteaza: data si numarul
autoclavei, atunci cand sunt mai multe, continutul pachetelor din sarja
si numarul lor, numarul sarjei, temperatura si presiunea la care s-a
efectuat sterilizarea, ora de incepere si de incheiere a ciclului (durata),
rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnatura persoanei
responsabile cu sterilizarea si care elibereaza materialul steril; se
ataseaza diagrama ciclului de sterilizare (acolo unde se efectueaza
inregistrarea automata), rezultatul testelor biologice, observatii, data la
care s-au efectuat intretinerea si verificarea aparatului.
- Verificarea calitatii penetrarii aburului se realizeaza zilnic, inainte de
efectuarea primei sterilizari, cu ajutorul testului Bowie & Dick pentru
verificarea calitatii penetrarii aburului.
•  (1) Se utilizeaza un pachet-test compus din prosoape de bumbac de
30/30 cm, care se pun unul peste altul realizand o inaltime de 27,5 cm;
in mijlocul acestora se plaseaza hartia-test Bowie & Dick de aceeasi
dimensiune cu prosopul (care are imprimat un model geometric). Se
ambaleaza etans intr-un camp operator, se inchide cu banda adeziva cu
indicator chimic de virare a culorii. Pachetul-test astfel confectionat se
plaseaza singur in mijlocul incintei autoclavei.
•  (2) Se realizeaza un ciclu de sterilizare complet, cu prevacuumare si
postvacuumare, cu mentinerea temperaturii de 134 s C timp de cel
putin 3,5 minute."
•  (3) La sfarsitul ciclului complet de sterilizare se extrage din pachet
testul si se interpreteaza rezultatul. Daca ciclul a fost eficient (absenta
aerului rezidual sau a pungilor de aer), schimbarea culorii modelului
geometric imprimat este uniforma. Daca penetrarea aburului nu a fost
uniforma, au existat pungi de aer, culoarea benzilor este neuniforma
(apar pete mai clare). In aceasta situatie, sterilizarea nu a fost eficienta,
sterilizatorul nu trebuie utilizat si se apeleaza la tehnician pentru
verificare.
 - Testul Bowie & Dick trebuie utilizat:
•  a) zilnic, daca la autoclava se sterilizeaza textile;
•  b) cel putin o data pe saptamana, la autoclavele care
sterilizeaza instrumentar;
•  c) dupa fiecare reparatie a autoclavei.
- In vederea controlului eficacitatii sterilizarii sunt admisi urmatorii
indicatori biologici:
1. Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnati pe
suporti de bumbac sub forma de peticele sau fire de ata in concentratii
de 10 (indice -6) UFC
•  Acestia se pun in interiorul unei cutii-test. Cutia-test se introduce in
autoclava odata cu materialul de sterilizat si se realizeaza ciclul
complet de sterilizare. La sfarsitul ciclului, indicatorul biologic este
trimis la laborator, unde este extras, insamantat si incubat; citirea se
face la 7 zile.
2. Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus impregnati pe
suport si conditionat impreuna cu mediul de cultura infiolat.
•  La sfarsitul ciclului se sparge fiola prin presiune asupra tubului
exterior si se incubeaza. Citirea se face la 24 sau 48 de ore.
•  Se recomanda citirea cu atentie a prospectului si respectarea
recomandarilor producatorului.
3. Controlul bacteriologic al sterilizarii la autoclava cu suspensie de spori
de Bacillus stearothermophyllus in solutie nutritiva, cu indicator de pH
Mod de utilizare:
•  a) fiolele-test se introduc in autoclava la diferite niveluri printre
dispozitivele medicale si materialele supuse sterilizarii la 120 grade C
Se efectueaza sterilizarea la parametrii indicati de catre producator (de
exemplu, 120 grade C, timp de 30 de minute);
•  b) dupa sterilizare, fiolele sunt asezate intr-un incubator de 56 grade C;
•  c) citirea rezultatelor:
- mentinerea aspectului (culoare, transparenta) nemodificat arata o
sterilizare corecta;
- virajul la galben al indicatorului de pH si o usoara opalescenta a
continutului indica o sterilizare sub parametrii de eficienta optima (au
ramas spori viabili, s-au cultivat si au modificat aspectul produsului).
Acest test nu este indicat pentru controlul sterilizarii la autoclava la
temperaturi mai mari de 120 grade C
•  Modificarea culorii violet a produsului la nuante de violet roscat pana
la galben, chiar la scoaterea fiolelor din autoclava, indica depasirea
temperaturii de 120 grade C Aceasta modificare de culoare se
datoreaza degradarii chimice a substratului din cauza temperaturii
ridicate. Asemenea fiole nu mai este necesar sa fie incubate, deoarece
sporii din fiola au fost distrusi.
- (1) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in cutii metalice
perforate sau in casolete cu colier este de 24 de ore de la sterilizare, cu
conditia mentinerii cutiilor si casoletelor inchise.
(2) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in pungi hartie
plastic sudate este de doua luni de la sterilizare, cu conditia mentinerii
integritatii ambalajului.
(3) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in hartie speciala
(ambalaj in doua straturi de hartie, fara solutii de continuitate) este de
o luna de la sterilizare.
- Evaluarea eficacitatii sterilizarii se face:
1. Pentru fiecare ciclu:
•  a) pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se urmareste pe
panoul de comanda si se noteaza temperatura si presiunea atinse pentru
fiecare faza a ciclului sau se analizeaza diagrama;
•  b) se citeste virarea culorii indicatorului pentru temperatura de pe
banda adeziva; se citeste virarea culorii indicatorului "integrator"
pentru sterilizatorul cu abur sub presiune, care controleaza timpul,
temperatura si saturatia vaporilor;
2. Zilnic:
•  a) se controleaza calitatea penetrarii aburului cu ajutorul testului
Bowie & Dick;
•  b) controlul cu indicator biologic (Bacillus stearothermophyllus)
pentru autoclavele din statiile centrale de sterilizare sau pentru
autoclavele care nu sunt echipate cu dispozitiv automat de inregistrare
(diagrama).
•  - Intretinerea (mentenanta) autoclavelor se efectueaza de un tehnician
autorizat pentru verificarea functionarii acestora, cu periodicitatea
recomandata de producatorul aparatului, dar cel putin o data pe
trimestru.
•  - Orice defectiune aparuta la autoclava necesita interventia
tehnicianului autorizat.
•  - Dupa interventia pe aparat se efectueaza:
a) verificarea parametrilor aparatului, urmarind inregistrarile de
temperatura si presiune (pe panoul frontal sau diagrama);
b) testul Bowie & Dick pentru verificarea calitatii penetrarii aburului;
c) controlul umiditatii textilelor.
•  - Amplasarea, dotarea, exploatarea, intretinerea, verificarea si
repararea aparatelor, utilajelor si instalatiilor de sterilizare se fac
conform prevederilor legale in vigoare.
•  - Se utilizeaza numai aparate autorizate de Ministerul Sanatatii
Publice.
•  - Se vor elabora si afisa instructiuni tehnice specifice privind
exploatarea aparatelor, precum si masurile ce trebuie luate in caz de
avarii, intreruperi sau dereglari la fiecare loc de munca.
•  - Asistenta medicala responsabila cu sterilizarea va fi instruita si
acreditata sa lucreze cu vase sub presiune.
•  - Sterilizarea apei pentru spalarea chirurgicala se efectueaza in
autoclava pentru sterilizarea apei, potrivit instructiunilor de utilizare
din cartea tehnica a acesteia, la o presiune de sterilizare de 1,5 bari si
un timp de sterilizare de 30 de minute, precum si in diferite aparate,
filtre sau alte dispozitive autorizate conform legii.
•  - Reteaua de alimentare si distribuire a apei sterile de la autoclave la
spalatoare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) distanta maxima de la autoclava la punctul de distributie nu va depasi
20 m;
b) sunt admise numai conducte fara mufe;
c) eliminarea oricarei posibilitati de contaminare a apei sterile prin
stagnarea in sistemul de distributie (cu interzicerea coturilor in "U" sub
nivelul conductei);
d) apa sterila pentru spalarea chirurgicala se prepara in ziua utilizarii ei.
•  - (1) Sterilizarea la sterilizatoare cu oxid de etilena se utilizeaza doar
cand nu exista alt mijloc de sterilizare adecvat pentru obiecte si
echipamente termosensibile; aceasta tehnica de sterilizare este delicata
si erorile de procedura pot duce fie la accidente prin sterilizare
ineficienta, fie la accidente toxice la personal sau pacientii la care se
utilizeaza materialul sterilizat cu oxid de etilena.
•  (2) Sterilizarea cu oxid de etilena se efectueaza numai in statia centrala
de sterilizare, special echipata si deservita de personal calificat, instruit
si acreditat sa lucreze cu sterilizatoare cu oxid de etilena.
•  (3) Este interzisa utilizarea sterilizarii cu oxid de etilena pentru
sterilizarea materialului medico-chirurgical in urgenta.
•  (4) Este interzisa sterilizarea cu oxid de etilena a materialului medico-
chirurgical a carui compozitie nu este cunoscuta.
•  (5) Este interzisa resterilizarea cu oxid de etilena a echipamentului
medical constituit din parti de policlorura de vinil sterilizat intial cu
radiatii ionizante sau raze gamma.
•  (6) Este interzis a se fuma in incaperile unde se utilizeaza oxidul de
etilena; aceste incaperi trebuie ventilate in permanenta direct cu aer
proaspat (din exterior).
- Ciclul complet de sterilizare cuprinde urmatoarele faze:
•  a) vacuumare initiala;
•  b) preincalzire;
•  c) indepartarea aerului cu umidificarea obiectelor;
•  d) sterilizare (expunere la gaz);
•  e) vacuumare finala;
•  f) purjare de aer si ventilare;
•  g) aerare (desorbtie).
- Parametrii programelor automate de sterilizare sunt:
a) temperatura de 37 grade C, presiune subatmosferica, timp
de sterilizare 180 de minute; durata procesului 4-8 ore;
b) temperatura de 55 grade C, presiune subatmosferica, timp
de sterilizare 60 de minute; durata procesului 2-5 ore.

•  . - Se admit si alti parametrii ai programelor automate de

sterilizare specificati in cartea tehnica a aparatului.
•  - Este obligatorie citirea cu atentie a instructiunilor de
utilizare si a cartii tehnice a aparatului pentru a folosi
temperatura (presiunea) si timpul de sterilizare
recomandate de producator pentru materialele de sterilizat
impachetate.
- Verificarea eficientei sterilizarii se face respectand urmatoarele:
•  a) citirea si interpretarea diagramelor inregistrate ale ciclului complet
de sterilizare: temperatura, presiunea, presiunea negativa (vidul) si
durata;
•  b) verificarea indicatorilor fizico-chimici, martori ai trecerii prin
procesul de sterilizare, special fabricati pentru sterilizarea cu oxid de
etilena;
•  c) utilizarea pentru fiecare ciclu a testelor biologice (bacteriologice) cu
spori de Bacillus subtillis .
- In registrul de evidenta a sterilizarii se noteaza: numarul sarjei si
continutul pachetelor, data si ora de debut si sfarsit ale ciclului,
temperatura la care s-a efectuat sterilizarea, rezultatele indicatorilor
fizico-chimici si biologici, numele si semnatura persoanei responsabile
cu sterilizarea, observatii, data la care s-a efectuat intretinerea si
verificarea.
- Materialele sterilizate cu oxid de etilena se utilizeaza doar dupa ce
continutul in gaz a scazut sub 2 ppm (2 mg/kg), valoare fixata prin
consens.
•  - Pentru a respecta prevederea din art. 90 se utilizeaza un spatiu
ventilat, cu o temperatura de cel putin 20 grade C, care nu este utilizat
in alte scopuri si in care este interzisa stationarea personalului.
•  . - Perioada necesara desorbtiei este in functie de compozitia
materialelor sterilizate.
•  . - Pentru sterilizatoarele cu oxid de etilena care nu au inclusa in ciclul
complet de sterilizare desorbtia la sfarsitul programului, timpul de
desorbtie necesar pentru echipamente dupa extragerea din aparat este:
a) de 16 saptamani, pentru materiale fabricate din poliamide;
b) de 6 saptamani, pentru materiale fabricate din polietilena, teflon, latex,
silicon, acetat de etilenvinil, poliuretan, polipropilen, PVC plastifiat.
•  (1) Sterilizarea la sterilizatoare cu abur si formaldehida la temperaturi
joase si presiune subatmosferica este utilizata in statia centrala de
sterilizare a unitatilor sanitare pentru sterilizarea obiectelor,
echipamentelor sensibile la caldura, care pot fi deteriorate la
temperaturile realizate in sterilizatoare cu abur conventional; agentul
de sterilizare este formaldehida, utilizata in procesul care are loc la
presiune subatmosferica.
•  (2) Sterilizarea cu abur si formaldehida la temperaturi joase si presiune
subatmosferica se efectueaza numai in statia centrala de sterilizare,
special echipata si deservita de personal calificat, instruit si acreditat sa
lucreze cu astfel de aparate.
•  (3) Este interzisa utilizarea sterilizarii cu abur si formaldehida la
temperaturi joase si presiune subatmosferica pentru sterilizarea
materialului medicochirurgical in urgenta.
•  (4) Formaldehida gaz intr-un anumit amestec cu aerul este exploziva.
- Ciclul complet de sterilizare cuprinde urmatoarele faze:
•  a) testul de vacuumare;
•  b) indepartarea aerului cu umidificarea obiectelor;
•  c) sterilizarea (expunere la formaldehida);
•  d) purjarea aburului si a aerului;
•  e) aerarea.
. - Parametrii programelor automate de sterilizare sunt:
•  a) temperatura de 73 grade C, presiune subatmosferica, timp de
sterilizare 10 minute; durata procesului 3-5 ore;
•  b) temperatura de 80 grade C, presiune subatmosferica, timp de
sterilizare 10 minute;
•  c) temperatura de 65 grade C, presiune subatmosferica, timp de
sterilizare 30 de minute.
- Se admit si alti parametrii ai programelor automate de sterilizare
recomandati de producatorul aparatului.
•  . - Este obligatorie citirea cu atentie a instructiunilor de utilizare si a
cartii tehnice a aparatului pentru a folosi temperatura (presiunea) si
timpul de sterilizare recomandate de producator pentru materialele de
sterilizat impachetate.
•  . - Formaldehida este stocata in stare lichida in doze de sticla
dimensionate pentru un
•  . - Sunt obligatorii achizitionarea si utilizarea de formaldehida
imbuteliata direct de catre producator.
•  - Verificarea eficientei sterilizarii se face respectand urmatoarele:
a) vor fi citite si interpretate diagramele inregistrate ale ciclului complet
de sterilizare: se citesc temperatura, presiunea, presiunea negativa
(vidul) si durata;
b) indicatorii fizico-chimici, martori ai trecerii prin procesul de sterilizare,
special fabricati pentru sterilizarea cu formaldehida;
c) pentru fiecare ciclu se folosesc teste biologice (bacteriologice) cu spori
de Bacillus stearothermophyllus .
•  . - In registrul de evidenta a sterilizarii se noteaza: numarul sarjei si
continutul pachetelor, data si ora de debut si sfarsit ale ciclului,
temperatura la care s-a efectuat sterilizarea, rezultatele indicatorilor
fizico-chimici si biologici, numele si semnatura persoanei responsabile
cu sterilizarea, observatii, data la care s-au efectuat intretinerea si
verificarea aparatului.
•  . - Se noteaza pe fiecare ambalaj data sterilizarii.
•  . - Sterilizarea cu formaldehida se realizeaza in spatii ventilate,
destinate numai pentru aceasta activitate.
•  . - Este obligatoriu controlul periodic al concentratiei in aer a
formaldehidei prin serviciul tehnic al spitalului.
•  - (1) Sterilizarea cu aer cald-caldura uscata este recomandata pentru
materialele rezistente la temperaturi ridicate: unele uleiuri, vaseline,
geluri, pudre, materiale cerate, instrumente din otel neinoxidabil
(cromat), seringi din sticla, ace, articole din sticla, precum si alte
materiale rezistente la temperaturi ridicate, dupa caz.
•  (2) Ciclul complet de sterilizare la sterilizatorul cu aer cald cuprinde
urmatoarele faze:
a) faza de incalzire a aparatului, care reprezinta intervalul de timp dintre
momentul pornirii aparatului si cel al inceperii cresterii temperaturii,
durata fiind in functie de aparat;
b) faza de latenta (omogenizare), care reprezinta intervalul de timp in care
are loc propagarea si cresterea temperaturii pentru atingerea
temperaturii de sterilizare in cutiile metalice/pachetele din cosuri,
durata fiind in functie de aparat, de natura si de cantitatea materialului
de sterilizat;
c) faza de sterilizare, durata fiind in functie de temperatura:
•  - 180 grade C, o ora; sau
•  - 160 grade C, doua ore;
d) faza de racire, durata fiind in functie de aparat, de natura si de
cantitatea materialului de sterilizat.
•  Un ciclu complet de sterilizare dureaza 4-5 ore.
•  (3) Timpul de sterilizare se masoara din momentul atingerii
temperaturii de sterilizare in interiorul incarcaturii.
•  (4) Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in cutii metalice
este de 24 de ore de la sterilizare, cu conditia mentinerii cutiilor
metalice inchise. Durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in
pungi de hartie sau din plastic, sudate, este de doua luni de la
sterilizare, cu conditia mentinerii integritatii lor si a manipularii
acestora numai prin intermediul cosului si a depozitarii lor in spatii
special destinate.
•  (5) Verificarea corectitudinii si eficacitatii sterilizarii se realizeaza
prin:
- indicatori fizico-chimici prin virarea culorii;
- indicatori fizico-chimici "integratori" prin virarea culorii. In situatia in
care virajul culorii nu s-a realizat, materialul se considera nesterilizat si
nu se utilizeaza;
- indicatori biologici (Bacillus subtillis).
•  (6) Dispozitivele medicale si materialele sterilizate se eticheteaza
notandu-se data, ora, sterilizatorul cu aer cald la care s-a efectuat
sterilizarea si persoana care a efectuat sterilizarea.
•  (7) In Registrul de evidenta a sterilizarii se noteaza: data si numarul
sterilizatorului cu aer cald (atunci cand sunt mai multe), continutul din
sarja si numarul lor, numarul sarjei, temperatura la care s-a efectuat
sterilizarea, ora de incepere si de incheiere a ciclului (durata),
rezultatele indicatorilor fizico-chimici, semnatura persoanei
responsabile cu sterilizarea si care elibereaza materialul steril, precum
si rezultatul testelor biologice, observatii, data la care s-au efectuat
intretinerea si verificarea aparatului.
•  (8) Intretinerea (mentenanta) sterilizatoarelor cu aer cald se efectueaza
de catre un tehnician autorizat pentru verificarea functionarii acestora,
cu periodicitatea recomandata de producatorul aparatului, dar cel putin
o data pe trimestru.
•  (1) Sterilizarea cu plasma este o metoda prin care se sterilizeaza la
temperaturi joase dispozitive medicale metalice si nemetalice. Se pot
steriliza prin aceasta metoda instrumente si accesorii fabricate din:
aluminiu, alama, otel inoxidabil, delrin, sticla, nailon, policarbonati,
polistiren, clorura de polivinil, acetat de viniletilena, silicon, kraton,
neopren, poliuretani, polietilena, polipropilena, politetrafluoroetilena,
precum si alte materiale ce necesita sterilizarea in conformitate cu
instructiunile producatorilor.
•  (2) Sterilizatoarele cu plasma trebuie sa indeplineasca cerintele
esentiale prevazute de Hotararea Guvernului nr.911/2005 privind
stabilirea conditiilor de introducere pe piata si de punere in functiune a
dispozitivelor medicale si sa fie purtatoare de marcaj de conformitate
CE.
•  (3) Pregatirea instrumentelor pentru sterilizare se face similar cu
practicile curente: curatarea si uscarea instrumentelor, reasamblarea,
infasurarea in material poros.
•  (4) Sterilizatoarele cu plasa se vor utiliza in conformitate cu
instructiunile producatorului, cu respectarea masurilor de siguranta
mentionate de acesta.
•  (5) Verificarea corectitudinii si eficacitatii sterilizarii se realizeaza
prin indicatori chimici si indicatori biologici.
•  (6) Intretinerea (mentenanta) sterilizatoarelor cu plasma se efectueaza
de catre un tehnician autorizat pentru verificarea functionarii acestora,
cu periodicitatea recomandata de producator.
 1. - STERILIZAREA LA
STERILIZATOR CU AER CALD
(PUPINEL, ETUVĂ)
•  1.1. La sterilizatorul cu aer cald se
sterilizează sticlăria şi instrumentarul care
nu suportă sterilizarea cu aburi sub presiune
(oţel ne-inoxidabil: cromat).
Sterilizatorul cu aer cald este total
contraindicat pentru materiale textile,
lichide şi cauciuc.
•  1.2. Sterilizarea
1.2.1. Ciclul complet de sterilizare la sterilizatorul cu aer
cald cuprinde următoarele faze:
- faza de încălzire a aparatului: intervalul de timp între
pornirea aparatului şi începerea creşterii temperaturii;
durata - în funcţie de aparat.
- faza de latenţă (omogenizare): intervalul de timp în care
are loc propagarea şi creşterea temperaturii pentru
atingerea temperaturii de sterilizare în cutiile metalice/
pachetele din coşuri; durata în funcţie de aparat, de natura
şi cantitatea materialului de sterilizat.
- faza de sterilizare: durata depinde de temperatură
- 180▫C, 1 oră sau
- 160▫C, 2 ore
- faza de răcire: durata în funcţie de aparat, de natura şi
cantitatea, materialului de sterilizat.
Un ciclu complet de sterilizare durează între 4 - 5 ore.
•  1.2.2. Cutiile metalice cu instrumentar se introduc
închise în incinta sterilizatorului cu aer cald.
1.2.3. În funcţie de soluţiile tehnice ale sterilizatorului cu
aer cald (cu sau fără ventilator, cu termocuplu în incinta de
sterilizare pentru monitorizarea temperaturii, etc.) pot fi
acceptate temperaturi şi timpi de sterilizare indicaţi de
producătorul aparatului.
1.2.4. Timpul de sterilizare se măsoară din momentul
atingerii temperaturii de sterilizare în interiorul
încărcăturii.
Nu deschideţi niciodată sterilizatorul cu aer cald în
timpul perioadei de sterilizare pentru a introduce noi
pachete.
•  1.3. Durata menţinerii sterilităţii
Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în
cutii metalice este de 24 de ore de la sterilizare, cu condiţia
menţinerii cutiilor metalice închise.
Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în
pungi hârtie-plastic sudate este de 2 luni de la sterilizare,
cu condiţia menţinerii integrităţii lor şi a manipulării
acestora numai prin intermediul coşului.
•  1.4. La încheierea ciclului complet de sterilizare
1.4.1. La încheierea ciclului de sterilizare nu deschideţi
niciodată sterilizatorul cu aer cald înainte ca temperatura să
fie sub 50▫C. La extragerea pachetelor din sterilizatorul cu
aer cald folosiţi mănuşi din bumbac.
.1.4.2. Verificaţi indicatorii de eficienţă ai sterilizării:
- virarea culorii la benzile adezive cu indicator fizico-
chimic.
- virarea culorii la indicatorii fizico-chimici "integratori":
se poate verifica pentru materialele ambalate în pungi
hârtie plastic prin transparenţa plasticului. Pentru
materialele ambalate în cutii metalice, verificarea se face
de către utilizatori, la deschiderea acestora. În situaţia în
care virajul nu s-a realizat, materialul se consideră
nesterilizat şi nu se utilizează.
•  1.4.3. Lipiţi o etichetă pe capac/banderolă pentru a
identifica dispozitivele medicale şi materialele sterilizate.
Se notează data, ora, sterilizatorul cu aer cald la care se va
efectua sterilizarea, persoana care efectuează sterilizarea.
1.4.4. Notaţi în caietul de sterilizare: data, conţinutul
cutiilor (pachetelor), temperatura la care s-a efectuat
sterilizarea, durata, rezultatele indicatorilor chimici,
semnătura persoanei responsabilizate cu sterilizarea,
observaţii.
•  1.5. Evaluarea eficacităţii sterilizării la sterilizatorul cu
aer cald:
1.5.1. Evaluarea pentru fiecare ciclu:
Se citeşte temperatura termometrului (dacă aparatul este
echipat) sau temperatura afişată pe monitor. Temperatura
se notează în caietul de sterilizare.
Se citeşte virarea culorii indicatorului fizico-chimic de
pe cutie.
Se citeşte virarea culorii indicatorului "integrator"
pentru sterilizatorul cu aer cald, care controlează timpul şi
temperatura. Ex. tuburi Browne. Indicatorul integrator
plasat în interiorul cutiilor metalice indică dacă au fost
îndeplinite condiţiile pentru o sterilizare eficientă -
temperatura atinsă în interiorul pachetului şi timpul de
expunere.
•  1.5.2. O dată pe lună
se controlează fazele procesului de sterilizare realizând graficul
timp/temperatură al unui ciclu de sterilizare complet, cu aparatul
încărcat cu cantitatea de material recomandată de producător.
Gradientul de temperatură în timpul perioadei de sterilizare (precizia
de termostatare): ± 1▫C.
Se utilizează indicator biologic cu Bacillus subtillis pentru controlul
eficacităţii sterilizării. Pot fi utilizaţi indicatori biologici cu Bacillus
subtillis preparaţi industrial, comercializaţi, care conţin 106 UFC sau
preparaţi în laborator. Se utilizează pachete-test (cutii metalice sau
cutii de seringă) cu 2 flacoane/tuburi de indicatorul biologic şi se
plasează cel puţin un pachet-test în mijlocul incintei sterilizatorului cu
aer cald, odată cu celelalte pachete pentru sterilizat. Se realizează
ciclul complet de sterilizare. La sfârşitul ciclului, indicatorii biologici
se extrag din cutie şi se incubează 48 ore la 56▫C, la laborator. Pentru
indicatorii biologici comercializaţi, citiţi cu atenţie şi respectaţi
instrucţiunile producătorului. Laboratorul va emite un buletin de
analiză cu rezultatul constatat.
•  1.5.3. La 6 luni
se efectuează verificarea aparatului în prezenţa
tehnicianului de la o societate autorizată. Se controlează
termostatul şi dacă aparatul atinge temperatura corectă în
cutii, utilizând un termometru maximal.
•  STERILIZAREA CU ABUR SUB
PRESIUNE - AUTOCLAVĂ
Sterilizarea la autoclavă se realizează în staţia centrală
de sterilizare sau punct de sterilizare la autoclavă ataşat
blocului operator şi accesibil pentru toate serviciile sau
ataşat laboratorului clinic.
Principiul sterilizării cu abur sub presiune aşa cum se
realizează în autoclavă este de a expune fiecare articol
direct la contactul cu aburul la temperatura şi presiunea
pentru timpul specificat. Aburul ideal pentru sterilizare
este abur uscat saturat 100% (absenţa condensului).
•  Sunt admise a se utiliza 2 tipuri de autoclave:
1. Sterilizatorul cu abur sub presiune cu pre şi post
vacuumare.
Sterilizarea la sterilizatorul cu abur sub presiune cu pre
şi post vacuumare este cea mai bună metodă de sterilizare
a instrumentarului chirurgical din oţel inoxidabil
împachetat şi singura metodă posibilă pentru sterilizarea
materialului moale (textile), cauciucului, sticlăriei. Este
folosit şi în decontaminarea deşeurilor din laborator
(deşeuri infecţioase).
2. Sterilizatorul cu abur sub presiune fără post
vacuumare. Este folosit pentru sterilizarea mediilor de
laborator, lichidelor în flacoane, instrumentar
neîmpachetat. Timpul de pătrundere al aburului este
prelungit datorită eliminării incomplete a aerului.
•  Pot fi utilizate programe de sterilizare pentru instrumentar
neîmpachetat folosind autoclave amplasate în imediata
apropiere a sălilor de operaţie. Temperatura este 134°C.
Sterilizarea instrumentarului neîmpachetat se poate face
numai în caz de urgenţe medico-chirurgicale, când
instrumentarul disponibil este insuficient, iar utilizarea
acestuia se face imediat (fără stocare).
•  Sterilizarea
1. Ciclul complet de sterilizare la sterilizatorul cu abur
sub presiune cuprinde următoarele faze:
a) Faza de pretratament şi preîncălzire (prevacuumare):
Pretratamentul constă din mai multe secvenţe de admisie
de abur şi evacuare, realizat printr-un număr de variaţii de
presiune - purjări - (+ 0,8 - + 1 atm./- 0,8 - - 1 atm.) şi are
drept scop să îndepărteze aerul din materialul de sterilizat
concomitent cu umezirea acestuia necesară înaintea fazei
de sterilizare.
În situaţia autoclavării soluţiilor apoase în recipiente
deschise, îndepărtarea aerului se realizează printr-un curent
de abur.
•  b) Faza de sterilizare:
Timpul de sterilizare se măsoară din momentul atingerii temperaturii
de sterilizare în interiorul încărcăturii. În funcţie de temperatura,
presiunea aleasă, timpul de sterilizare durează un număr de minute.
Pentru sterilizatoarele cu abur saturat la presiune înaltă (cu pre şi
post vacuumare) cu programe prestabilite sau programate opţional,
faza de sterilizare se declanşează în momentul în care traductorul de
temperatură din incinta de sterilizare semnalizează o temperatură egală
sau mai mare cu temperatura specificată a programului selectat.
Variaţia temperaturii de sterilizare admisă este de ± 1,5°C.
Pentru procesarea lichidelor pot fi folosite sterilizatoare cu abur
saturat la presiune înaltă cu programe de sterilizare a lichidelor, la care
temperatura de sterilizare este măsurată în incinta de sterilizare şi în
recipient prin traductori (senzori de temperatură); condiţia de începere
a timpului de sterilizare este ca ambele traductoare, cel din incinta de
sterilizare şi cel din recipient, să atingă temperatura de sterilizare
programată.
 Tabelul 2 Parametrii procesului de sterilizare în funcţie de tipul
materialului de sterilizat

Durata fazei de sterilizare

Materialul de Presiune Autoclave cu abur Autoclave tip Temperatura
sterilizat (bari/kgf/cm2) saturat la presiune ISM2
înaltă

Sticlărie, cauciuc 1,3 15 min 30 min 125 °C

Plastic termostabil 1,01 20 min 121 °C

1,20 30 min 123 °C

Instrumentar şi 5-10 min 30 min 134 °C

2
textile
•  c) Faza de post-tratament (postvacuumare):
Este destinată normalizării în ce priveşte temperatura şi
umiditatea materialului de sterilizat. Toate tipurile de
material de sterilizat, cu excepţia lichidelor sunt expuse
unui vacuum mai scăzut de - 0,7 bari pentru o anumită
perioadă de timp.
După faza de postvacuumare textilele pot să aibă o
creştere în greutate de aproximativ 1%, ceea ce reprezintă
o umiditate normală în timpul procesului de sterilizare la
sterilizatoarele cu abur saturat la presiune înaltă, cu pre şi
post vacuumare. Pentru autoclavele româneşti tip ISM2,
după faza de postvacuumare textilele pot să aibă o creştere
în greutate de sub 5%.
•  Posttratamentul la sterilizarea soluţiilor apoase în
recipiente deschise sau ventilate constă dintr-o perioadă de
răcire naturală, timp în care presiunea şi temperatura scad
încet până când temperatura lichidului este sub punctul său
de fierbere; procesul este accelerat prin aplicarea unui
vacuum uşor în incintă, atunci când presiunea din incinta
de sterilizare este apropiată de presiunea atmosferică.
Egalarea presiunii de la vacuum se produce prin admisia
aerului atmosferic din mediu, printr-un filtru ce împiedică
pătrunderea bacteriilor în incinta de sterilizare.
•  La încheierea ciclului complet de sterilizare
1. Nu deschideţi niciodată sterilizatorul cu abur sub
presiune înainte ca temperatura să fie sub 100▫C. La
extragerea pachetelor din sterilizatorul cu abur sub
presiune folosiţi mănuşi din bumbac.
2. Cutiile, casoletele, coşurile, navetele cu pachetele
sterilizate se depozitează temporar pe o suprafaţă special
destinată materialului steril şi se aranjează în dulapuri
special destinate depozitării materialului steril.
•  3. La extragerea materialului sterilizat din sterilizatorul
cu abur sub presiune se efectuează următoarele verificări:
a) Se verifică parametrii fizici:
Pentru autoclavele care au sistem de înregistrare
automată a ciclului de sterilizare (diagramă) se efectuează
analiza acesteia:
- prin compararea cu diagrama tip furnizată de
producător
- prin analiza diagramei urmărind presiunea şi
temperatura atinsă înregistrată pentru fiecare fază a ciclului
în funcţie de programul ales.
Pentru autoclavele care nu au sistem de înregistrare
automată a ciclului de sterilizare, pe tot parcursul ciclului
complet de sterilizare se urmăreşte pe panoul de comandă
şi se notează temperatura şi presiunea atinsă pentru fiecare
fază a ciclului. În această situaţie este obligatoriu să se
folosească indicatori bilogici (bacteriologici).
•  b) Se verifică vizual integritatea pachetelor ambalate în
hârtie specială sau pungi hârtie plastic. Se închide imediat
colierul casoletelor.
c) Se verifică indicatorii fizico-chimici de eficienţă ai
sterilizării:
- virarea culorii benzilor adezive cu indicator fizico-
chimic de lipite pe cutii, casolete, pachetele ambalate în
hârtie specială sau imprimate pe punga hârtie plastic.
- virarea culorii la indicatorii "integratori" plasaţi în
interiorul fiecărui pachet sau într-un pacheţel-test în fiecare
coş verificându-se temperatura, timpul şi saturaţia
vaporilor:
Se poate verifica pentru materialele ambalate în pungi
hârtie plastic prin transparenţa plasticului.
Pentru materialele ambalate în cutii metalice verificarea
se face prin verificarea pacheţelui-test ataşat la fiecare coş.
În situaţia în care virajul nu s-a realizat, materialul se
consideră nesterilizat şi nu se utilizează.
•  d) Se efectuează controlul umidităţii textilelor.
Atunci când la autoclavă se sterilizează textile, se utilizează o
casoletă-test care se plasează între celelalte casolete în mijlocul
încărcăturii.
Casoleta-test se pregăteşte astfel: în funcţie de dimensiunea acesteia
se realizează o încărcătură cu textile şi se plasează teste de tifon
împăturit cu o greutate de cca. 20 g în casoletă în poziţiile: sub capac,
la mijloc şi la fund, pe axul casoletei. Testele se cântăresc la balanţa
electronică înainte de a fi puse în casolete şi după scoaterea de la
sterilizare din autoclavă.
Diferenţa de greutate exprimată în procent reprezintă creşterea
umidităţii textilelor în cele trei puncte investigate.
Pentru aparatele la care uscarea se realizează în condiţii bune,
testele, indiferent de poziţia lor în casoletă indică valori sub 5%
(pentru autoclavele româneşti) sau 1% (pentru noile tipuri de
autoclave). În caz că această normă de umiditate este depăşită este
obligatorie verificarea funcţionării autoclavei.
•  e) Filtrul de la supapa de admisie a aerului atmosferic se schimbă
după recomandările producătorului aparatului.
Sunt de preferat filtrele de unică utilizare. Eficienţa filtrului poate fi
de 99,998% pentru particule de ordinul de mărime 0,3µ (0,0003 mm).
Nu se permite funcţionarea autoclavelor fără filtru sau cu filtru
carbonizat.
f) Cutiile, casoletele, coşurile, navetele cu pachetele sterilizate se
etichetează (banderolează) notându-se data, ora, sterilizatorul cu abur
sub presiune la care s-a efectuat sterilizarea, persoana care a efectuat
sterilizarea.
g) Notaţi în caietul de sterilizare: data, numărul autoclavei atunci când
sunt mai multe, conţinutul pachetelor din şarjă şi numărul lor, numărul
şarjei, temperatura şi presiunea la care s-a efectuat sterilizarea, ora de
începere şi de încheiere a ciclului (durata), rezultatele indicatorilor
fizico-chimici, semnătura persoanei responsabilizate cu sterilizarea şi
care eliberează materialul steril; se ataşează diagrama ciclului de
sterilizare (acolo unde se efectuează înregistrarea automată), rezultatul
testului Bowie & Dick, observaţii, data la care s-a efectuat întreţinerea
şi verificarea aparatului.
•  Verificarea calităţii penetrării aburului
Se realizează zilnic, înainte de efectuarea primei
sterilizări, cu ajutorul testului Bowie & Dick pentru
verificarea calităţii penetrării aburului.
Se confecţionează un pachet-test compus din prosoape
de bumbac de 30/30 cm, care se pun unul peste altul
realizând o înălţime de 27,5 cm; în mijlocul acestora se
plasează hârtia test Bowie & Dick de aceeaşi dimensiune
cu prosopul (care are imprimat un model geometric). Se
ambalează etanş într-un câmp operator, se închide cu
bandă adezivă cu indicator chimic de virare a culorii.
Pachetul-test astfel confecţionat se plasează singur în
mijlocul incintei autoclavei.
Se realizează un ciclu de sterilizare complet (cu pre şi
postvacuumare) la temperatura de 134 ▫C, timp de 3,5
minute.
•  La sfârşitul ciclului complet de sterilizare se extrage din
pachet testul şi se interpretează rezultatul. Dacă ciclul a
fost eficient (absenţa aerului rezidual sau a pungilor de aer)
schimbarea culorii modelului geometric imprimat este
uniformă. Dacă penetrarea aburului nu a fost uniformă, au
existat pungi de aer, culoarea benzilor este neuniformă
(apar pete mai clare). În această situaţie sterilizarea nu a
fost eficientă, sterilizatorul nu trebuie utilizat şi se apelează
la tehnician pentru verificare.
Testul Bowie & Dick se comercializează sub forma foi
imprimate sau de pachete test gata confecţionate de diferiţi
producători.
•  Testul Bowie & Dick trebuie utilizat:
- zilnic, dacă la autoclavă se sterilizează textile
- cel puţin o dată pe săptămână la autoclavele care
sterilizează instrumentar
- după fiecare reparaţie a autoclavei.
Indicatori biologici pentru controlul eficacităţii sterilizării
sunt admişi indicatorii biologici cu forme diferite de
condiţionare:
- Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus
impregnaţi pe suporţi de bumbac sub formă de peticele sau
fire de aţă în concentraţii de 106 UFC.
Aceştia se pun în interiorul unei cutii-test. Cutia-test se
introduce în autoclavă odată cu materialul de sterilizat şi se
realizează ciclul complet de sterilizare. La sfârşitul
ciclului, indicatorul biologic este trimis la laborator, unde
este extras, însămânţat şi incubat; citirea se face la 7 zile.
- Indicatori biologici cu Bacillus stearothermophyllus
impregnaţi pe suport şi condiţionat împreună cu mediul de
cultură înfiolat. La sfârşitul ciclului se sparge fiola prin
presiune asupra tubului exterior şi se incubează. Citirea se
face la 24 sau 48 ore.
•  Se recomandă citirea cu atenţie a prospectului şi
respectarea recomandărilor producătorului.
Controlul bacteriologic al sterilizării la autoclav cu
indicator tip "Stearotest 120".
Pentru controlul sterilizării la autoclavă la temperatura
de 120 ▫C cu o durată de 30 minute, se pot utiliza produse
tip "Stearotest 120".
Acest produs este o suspensie de spori de Bacillus
stearothermophyllus în soluţie nutritivă, cu indicator de
pH. Conţinutul fiolelor de "Stearotest 120" este limpede de
culoare violet.
•  Mod de utilizare:
a) fiolele de tip "Stearotest 120" se introduc în autoclavă
la diferite niveluri printre dispozitivele medicale şi
materialele supuse sterilizării la 120 °C. Se efectuează
sterilizarea la parametri indicaţi de către producător (de ex.
120°C, timp de 30 min);
b) după sterilizare fiolele sunt aşezate într-un incubator
de 56 °C
c) citirea rezultatelor:
- menţinerea aspectului (culoare, transparenţă)
nemodificat arată o sterilizare corectă;
- virajul la galben al indicatorului de pH şi o uşoară
opalescenţă a conţinutului indică o sterilizare sub
parametrii de eficienţă optimă (au rămas spori viabili s-au
cultivat şi au modificat aspectul produsului).
•  Produsul tip "Stearotest 120" nu este indicat pentru
controlul sterilizării la autoclavă la temperaturi mai mari
de 120 °C.
Modificarea culorii violet a produsului la nuanţe de
violet roşcat până la galben, chiar la scoaterea fiolelor din
autoclavă, indică depăşirea temperaturii de 120 ▫C.
Această modificare de culoare se datorează degradării
chimice a substratului din cauza temperaturii ridicate.
Asemenea fiole nu mai este necesar să fie incubate,
deoarece sporii din fiolă au fost distruşi.
•  Durata menţinerii sterilităţii
Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în
cutii metalice perforate sau casolete cu colier este de 24 de
ore de la sterilizare, cu condiţia menţinerii cutiilor,
casoletelor închise.
Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în
pungi hârtie-plastic sudate este de 2 luni de la sterilizare,
cu condiţia menţinerii integrităţii ambalajului.
Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în
hârtie specială (ambalaj în două straturi de hârtie, fără
soluţii de continuitate) este de 1 lună de la sterilizare.
•  Evaluarea eficacităţii sterilizării:
Pentru fiecare ciclu:
- pe tot parcursul ciclului complet de sterilizare se
urmăreşte pe panoul de comandă şi se notează temperatura
şi presiunea atinsă pentru fiecare fază a ciclului sau se
analizează diagrama.
-Se citeşte virarea culorii indicatorului pentru
temperatura de pe banda adezivă (ex. 3M).
-Se citeşte virarea culorii indicatorului "integrator"
pentru sterilizatorul cu abur sub presiune, care controlează
timpul, temperatura şi saturaţia vaporilor.
•  Zilnic:
-Se controlează calitatea penetrării aburului cu ajutorul
testului Bowie & Dick.
Controlul cu indicator biologic (Bacillus
stearothermophyllus) pentru autoclavele din staţiile
centrale de sterilizare sau pentru autoclavele care nu sunt
echipate cu dispozitiv automat de înregistrare (diagrama).
Săptămânal:
Se controlează calitatea penetrării aburului cu ajutorul
testului Bowie & Dick.
Întreţinerea (mentenanţa) autoclavelor
Cu periodicitatea recomandată de producătorul
aparatului se efectuează de către tehnician autorizat
verificarea funcţionării acestuia.
Orice defecţiune apărută la autoclavă necesită
intervenţia tehnicianului autorizat.
•  După intervenţia pe aparat se efectuează:
- verificarea parametrilor aparatului
urmărind înregistrările de temperatură şi
presiune (pe panoului frontal sau diagramă)
- testul Bowie & Dick pentru verificarea
calităţii penetrării aburului
- controlul umidităţii textilelor.
•  În toate staţiile centrale de sterilizare sau punctele de sterilizare
echipate cu sterilizatoare cu abur sub presiune:
- Vor fi respectate Normele specifice de protecţie a muncii în
domeniul sănătăţii (Ord. MMPS nr. 411/1998).
- La amplasarea, dotarea, exploatarea, întreţinerea, verificarea şi
repararea aparatelor, utilajelor şi instalaţiilor de sterilizare se vor
respecta şi prescripţiile tehnice ISCIR C 1-85, instrucţiunile
producătorului, măsurile de electro-securitate în vigoare, precum şi
prevederile de prevenire şi stingere a incendiilor.
- Vor fi utilizate numai aparate autorizate de Ministerul Sănătăţii şi
Familiei.
- La fiecare loc de muncă se vor elabora şi afişa instrucţiuni tehnice
specifice privind exploatarea aparatelor, precum şi măsurile ce trebuie
luate în caz de avarii, întreruperi sau dereglări.
- Asistenta medicală responsabilizată cu sterilizarea va fi instruită şi
acreditată (autorizată) să lucreze cu vase sub presiune.
 METODE RECOMANDATE PENTRU
INACTIVAREA AGENTULUI ETIOLOGIC AL
BOLII CREUTZFELDT-JAKOB

•  Boala Creutzfeld-Jakob este cauzată de prioni. Aceştia

sunt extrem de rezistenţi la metodele uzuale de inactivare.
Se recomandă următoarele tehnici de sterilizare/
dezinfecţie:
Metoda de preferat pentru tratamentul materialului
contaminat este sterilizarea la abur pentru cel puţin 30
minute la 134 °C când utilizăm sterilizatorul cu abur sub
presiune fără postvacuumare.
Când utilizăm sterilizatorul cu abur sub presiune cu pre
şi postvacuumare este eficient tratamentul de 18 minute la
134 °C - 138°C.
•  Temperatura de 121 °C nu este eficientă.
Alternativă: imersia în hidroxid de sodiu 1N (soluţie
caustică) pentru 1 oră la temperatura camerei, urmată de
sterilizarea la abur sub presiune cu pre şi postvacuumare la
121 °C timp de 30 minute poate fi utilizată pentru
instrumente, echipamente critice şi semi-critice.
Instrumentele, echipamentele non-critice (ex.: masa de
autopsie, paviment) pot fi dezinfectate cu orice
dezinfectant nediluat sau hipocloritul de sodiu în diluţie
mai mare de 1:10 sau hidroxid de sodiu 1N la temperatura
camerei, timp de 15 minute. Aceşti dezinfectanţi trebuie
utilizaţi pentru ca echipamentele sau instrumentele non-
critice sau suprafeţele să nu fie implicate în transmiterea
bolii Creutzfeldt-Jakob.
 STERILIZAREA APEI PENTRU
SPĂLAREA CHIRURGICALĂ

•  Se efectuează în autoclavă pentru sterilizarea apei,

potrivit instrucţiunilor de utilizare din cartea tehnică a
acestora, la o presiune de sterilizare de 1,5 bari şi un timp
de sterilizare de 30 minute.
•  Conductele pentru aducerea apei sterile de la autoclave
la spălătoare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) distanţa maximă de la autoclav la punctul de
distribuţie nu va depăşi 20 m
b) sunt admise numai conducte fără mufe
c) eliminarea oricărei posibilităţi de contaminare a apei
sterile prin stagnarea în sistemul de distribuţie (cu
interzicerea coturilor în "U" sub nivelul conductei)
d) apa sterilă pentru spălarea chirurgicală se prepară în
ziua utilizării ei.
STERILIZAREA LA STERILIZATOARE
CU OXID DE ETILENĂ

•  4.5.1. Sterilizarea cu oxid de etilenă se utilizează numai

atunci când nu există alt mijloc de sterilizare adecvat
pentru obiecte, echipamente termosensibile.
Această tehnică de sterilizare este delicată şi erorile de
procedură pot duce fie la accidente prin sterilizare
ineficientă, fie la accidente toxice la personal sau pacienţii
la care se utilizează materialul sterilizat cu oxid de etilenă.
•  4.5.2. Sterilizarea cu oxid de etilenă se va efectua numai
în staţia centrală de sterilizare, special echipată şi deservită
de personal calificat, instruit şi acreditat să lucreze cu
sterilizatoare cu oxid de etilenă.
4.5.3. Sterilizarea cu oxid de etilenă nu trebuie niciodată
utilizată pentru sterilizarea materialului medico-chirurgical
în urgenţă, deoarece acesta trebuie supus tratamentului de
desorbţie.
Nu va fi sterilizat cu oxid de etilenă materialul medico-
chirurgical a cărei compoziţie nu este cunoscută.
•  4.5.4. Toxicitatea oxidului de etilenă
Oxidul de etilenă este un gaz inodor, a cărui prezenţă nu este
percepută în aer.
El este toxic:
- prin inhalare: oxidul de etilenă poate provoca iritaţia căilor
respiratorii şi depresia sistemului nervos central la personalul care
efectuează sterilizarea.
- prin contact: oxidul de etilenă poate provoca reacţii de iritaţie şi
apariţia de vezicule pe piele şi mucoase la personalul care efectuează
sterilizarea.
- pe cale parenterală: materialul supus insuficient tratamentului de
desorbţie utilizat la bolnavi poate cauza fenomene hemolitice, stenoze
traheale, colaps cardiovascular şi fenomene alergice.
- prin reacţie cu diferiţi compuşi chimici:
Echipamentul medical constituit din părţi de PVC (policlorură de
vinil) sterilizat iniţial cu radiaţii ionizante sau raze gamma nu va fi
resterilizat cu oxid de etilenă, deoarece PVC eliberează compuşi toxici
- etilen clorhidrină.
•  Inflamabil, pericol de explozie:
Oxidul de etilenă în amestec cu aerul este exploziv
pornind de la concentraţia de 3% (în volum).
Este interzis a se fuma în încăperile unde se utilizează
oxidul de etilenă. Aceste încăperi trebuie ventilate în
permanenţă direct cu aer proaspăt (din exterior).
•  Materialul medico-chirurgical care se sterilizează cu oxid
de etilenă:
.1. Obiecte din material plastic care sunt termosensibile
şi pentru care se cunoaşte perioada de timp necesară
desorbţiei; cu excepţia obiectelor din PVC sterilizate iniţial
prin radiaţii ionizante şi radiaţii gamma.
.2. Instrumente din materiale compozite, termosensibile
(se deteriorează prin sterilizare la abur sub presiune).
.3. Materiale fragile (efectele personale noi ale bolnavilor
cu aplazie medulară, etc.)
•  Sterilizare
- Ciclul complet de sterilizare cuprinde următoarele faze: vacuumare
iniţială, preîncălzire, îndepărtarea aerului cu umidificarea obiectelor,
sterilizare (expunere la gaz), vacuumare finală, purjare de aer şi
ventilare, aerare (desorbţie).
Parametrii programelor automate de sterilizare sunt:
a) temperatura de 37 °C, presiune subatmosferică, timp de sterilizare
180 minute. Durata procesului 4 - 8 ore.
b) temperatura de 55°C, presiune subatmosferică, timp de sterilizare
60 minute. Durata procesului 2 - 5 ore.
Se admit şi alţi parametrii ai programelor automate de sterilizare pe
care îi recomandă producătorul aparatului: ex. temperatura de 42 °▫C,
timp de sterilizare 150 minute, etc.
Se recomandă a se citi cu atenţie instrucţiunile de utilizare şi cartea
tehnică a aparatului pentru a folosi temperatura (presiunea) şi timpul
de sterilizare recomandat de producător pentru materialele de sterilizat
împachetate.
•  Verificarea eficienţei sterilizării:
Vor fi citite şi interpretate diagramele înregistrate ale ciclului
complet de sterilizare: se citeşte temperatura, presiunea, presiunea
negativă (vidul) şi durata.
Indicatorii fizico-chimici, martori ai trecerii prin procesul de
sterilizare, special fabricaţi pentru sterilizarea cu oxid de etilenă.
Pentru fiecare ciclu se folosesc teste biologice (bacteriologice) cu
spori de Bacillus subtillis.
- Notaţi în caietul de sterilizare: numărul şarjei şi conţinutul
pachetelor, data şi ora de debut şi sfârşit a ciclului, temperatura la care
s-a efectuat sterilizarea, rezultatele indicatorilor fizico-chimici şi
biologici, numele şi semnătura persoanei responsabilizate cu
sterilizarea, observaţii, data la care s-a efectuat întreţinerea şi
verificarea aparatului. Data finală a desorbţiei va fi notată pe fiecare
ambalaj.
•  Desorbţie
Materialele sterilizate cu oxidul de etilenă nu pot fi
utilizate decât după ce conţinutul în gaz a scăzut sub 2 ppm
(2 mg/Kg), valoare fixată prin consens.
Pentru a ajunge la aceste rezultate se utilizează un spaţiu
ventilat, cu o temperatură de cel puţin 20 ▫C, care nu este
utilizat în alte scopuri şi în care este interzisă staţionarea
personalului. Perioada de timp necesară desorbţiei este în
funcţie de compoziţia materialelor sterilizate.
•  Pentru sterilizatoarele cu oxidul de etilenă care nu au
inclus în ciclul complet de sterilizare desorbţia la sfârşitul
programului, timpul de desorbţie necesar pentru
echipamente după extragerea din aparat este mare:
- 16 săptămâni pentru materiale fabricate din poliamide,
- 6 săptămâni pentru materiale fabricate din
polielietilenă, teflon, latex, silicon, acetatul de etilenvinil,
poliuretan, polipropilen, PVC plastifiat.
•  Spaţiile în care se efectuează sterilizarea cu oxid de
etilenă
Sterilizarea cu oxid de etilenă se va realiza în spaţii
ventilate, destinate numai pentru această activitate.
Concentraţia în aer a oxidului de etilenă trebuie
controlată prin:
- instalaţii fixe tip detector
- periodic prin serviciul tehnic al spitalului cu ajutorul
unor aparate mobile de dozare a gazului (tip Draeger)
echipate cu tuburi cu reactivi specifici.
Întreţinere (Mentenanţă)
Personal tehnic calificat va efectua periodic verificarea
şi întreţinerea aparatului.
Sterilizatoarele necontrolate pot avea pierderi de gaz şi
pot antrena riscuri toxice pentru personal şi risc de
explozie.
 STERILIZAREA LA STERILIZATOARE CU
ABUR ŞI FORMALDEHIDĂ LA
TEMPERATURI JOASE ŞI PRESIUNE
SUBATMOSFERICĂ

•  4.7.1. Sterilizatorul cu abur şi formaldehidă la temperaturi

joase şi presiune subatmosferică este utilizat în staţia
centrală de sterilizare a unităţilor sanitare pentru
sterilizarea obiectelor, echipamentelor sensibile la căldură,
care pot fi deteriorate la temperaturile realizate în
sterilizatoare cu abur convenţional. Agentul de sterilizare
este formaldehidă, utilizată în procesul care are loc la
presiune subatmosferică.
•  4.7.2. Sterilizarea cu abur şi formaldehidă la temperaturi
joase şi presiune subatmosferică se va efectua numai în
staţia centrală de sterilizare, special echipată şi deservită de
personal calificat, instruit şi acreditat să lucreze cu astfel
de aparate.
4.7.3. Sterilizarea cu abur şi formaldehidă la temperaturi
joase şi presiune subatmosferică nu trebuie niciodată
utilizată pentru sterilizarea materialului medico-chirurgical
în urgenţă.
•  4.7.4. Toxicitatea formaldehidei
Formaldehidă este un gaz incolor, cu miros caracteristic.
Este uşor solubilă în apă până la aproximativ 38%, la
temperatura camerei. Apa şi gazul pot fi separate prin
încălzirea soluţiei.
Este toxică.
Anumite persoane sunt predispuse la alergii cauzate de
formaldehidă, chiar la concentraţii foarte scăzute şi de
aceea este necesară o grijă deosebită la manipulare.
Este toxică prin inhalare, înghiţire şi contact cu pielea.
Doza letală este la ingestia a 10-20 ml formaldehidă.
Este considerată ca un potenţial agent mutagen,
cancerigen, teratogen. Este alergizantă. Limita de expunere
pentru o scurtă perioadă de timp TLV-STEL pentru 15
min. este de 0,3 ppm.
Formaldehidă gaz într-un anumit amestec cu aerul este
explozivă.
•  4.7.5. Sterilizarea
4.7.5.1. Ciclul complet de sterilizare cuprinde
următoarele faze: testul de vacuumare, îndepărtarea aerului
cu umidificarea obiectelor, sterilizare (expunere la
formaldehidă), purjarea aburului, purjarea aerului, aerare.
Parametrii programelor automate de sterilizare sunt:
a) temperatura de 73 ▫C, presiune subatmosferică, timp
de sterilizare 10 minute. Durata procesului 3-5 ore.
b) temperatura de 80 ▫C, presiune subatmosferică, timp
de sterilizare 10 minute.
c) temperatura de 65 ▫C, presiune subatmosferică, timp
de sterilizare 30 minute.
•  Se admit şi alţi parametrii ai programelor automate de
sterilizare pe care îi recomandă producătorul aparatului:
ex. temperatura de 60 ▫C, timp de sterilizare 60 minute,
temperatura de 75 ▫C, timp de sterilizare 10 minute etc.
Se recomandă a se citi cu atenţie instrucţiunile de
utilizare şi cartea tehnică a aparatului pentru a folosi
temperatura (presiunea) şi timpul de sterilizare recomandat
de producător pentru materialele de sterilizat împachetate.
•  4.7.5.2. Formaldehida este stocată în stare lichidă în doze
de sticlă dimensionate pentru un singur ciclu de sterilizare.
Din măsuri de securitate este importantă achiziţionarea şi
utilizarea de formaldehidă îmbuteliată direct de către
producător.
4.7.5.3. Verificarea eficienţei sterilizării:
Vor fi citite şi interpretate diagramele înregistrate ale
ciclului complet de sterilizare: se citeşte temperatura,
presiunea, presiunea negativă (vidul) şi durata.
Indicatorii fizico-chimici, martori ai trecerii prin
procesul de sterilizare, special fabricaţi pentru sterilizarea
cu formaldehidă.
Pentru fiecare ciclu se folosesc teste biologice
(bacteriologice) cu spori de Bacillus stearothermophyllus.
•  4.7.6. Notaţi în caietul de sterilizare: numărul şarjei şi
conţinutul pachetelor, data şi ora de debut şi sfârşit a
ciclului, temperatura la care s-a efectuat sterilizarea,
rezultatele indicatorilor fizico-chimici şi biologici, numele
şi semnătura persoanei responsabilizate cu sterilizarea,
observaţii, data la care s-a efectuat întreţinerea şi
verificarea aparatului.
Data sterilizării va fi notată pe fiecare ambalaj.
4.7.7. Spaţiile în care se efectuează sterilizarea cu
formaldehidă
Sterilizarea cu formaldehidă se va realiza în spaţii
ventilate, destinate numai pentru această activitate.
Concentraţia în aer a formaldehidei trebuie controlată
periodic prin serviciul tehnic al spitalului.
•  4.7.8. Întreţinere (Mentenanţă)
Personal tehnic calificat va efectua periodic verificarea
şi întreţinerea aparatului.
Sterilizatoarele necontrolate pot avea pierderi de gaz şi
pot antrena riscuri toxice pentru personal şi risc de
explozie.
 CONDIŢII DE MENŢINERE A
STERILITĂŢII MATERIALULUI
STERILIZAT
•  4.8.1. Instrumentar/material textil/obiecte din cauciuc
(sonde, etc.)/recipiente ambalate în pungi hârtie plastic sau
hârtie specială.
Coşurile/navetele metalice cu pungile hârtie plastic sau
pachetele ambalate în hârtie specială sterilizate se
depozitează ca atare în dulapurile pentru material steril.
Nu se vor scoate pungile hârtie plastic sau pachetele
ambalate în hârtie specială cu material sterilizat din coşuri/
navete decât în momentul utilizării lor.
•  Orice manipulare în plus a pungilor hârtie plastic sau
pachetelor ambalate în hârtie specială cu material sterilizat
creează condiţii de contaminare chiar dacă punga/hârtia
rămâne în aparenţă intactă.
Pungile hârtie plastic sau pachete ambalate în hârtie
specială cu material sterilizat care prezintă soluţii de
continuitate (dezlipite, rupte, înţepate) sunt nesterile şi ca
atare materialul va fi reambalat şi resterilizat.
•  4.8.2. Material textil, obiecte din cauciuc (mănuşi,
sonde, etc.)/recipiente ambalate în cutii metalice perforate
sau casolete cu colier.
Conţinutul cutiilor metalice perforate sau casoletelor cu
colier poate suferi o contaminare din momentul scoaterii
lor din sterilizatorul cu abur sub presiune, pentru că ele nu
sunt perfect etanşe.
Orice deformare a cutiei/casoletei creează condiţii de
contaminare a conţinutului prin neetanşeitate.
Pentru diminuarea riscului de contaminare a materialului
steril, acesta va fi manipulat cât mai puţin şi stocat în
dulapuri special destinate depozitării materialului steril,
întreţinute în perfectă stare de curăţenie.
•  4.8.3. Responsabili:
Asistenta medicală responsabilă cu pregătirea
instrumentarului, sticlăriei, etc. în vederea sterilizării.
Asistenta medicală responsabilă cu sterilizarea, instruită
şi acreditată pentru realizarea sterilizării la pupinel,
sterilizatorul cu abur sub presiune, sterilizatorul cu oxid de
etilena, sterilizatorul cu abur şi formaldehidă la temperaturi
joase şi presiune subatmosferică.
 ÎNTREŢINEREA MATERIALULUI DE
ENDOSCOPIE (STERILIZARE CU
PRODUSE CHIMICE)

•  5.1. Sterilizare cu produse chimice realizează distrugerea

tuturor microorganismelor pentru a evita transmiterea unei
infecţii la pacienţii care beneficiază de endoscopie.
•  5.2. Metode de sterilizare recomandate:
Autoclavare (un timp scurt, la temperaturi ridicate)
pentru anumite endoscoape rigide pentru care producătorul
recomandă metoda.
Sterilizarea cu oxid de etilen este aplicabilă teoretic, dar
intervalul de timp necesar pentru evaporarea urmelor, îl
face inutilizabil în practică, acolo unde nu există decât un
endoscop.
Sterilizarea cu produse chimice este metoda utilizată
frecvent în practică pentru sterilizarea endoscoapelor
(artroscoapelor, cistoscoapelor, bronhoscoapelor,
gastroscoapelor, etc).
5.3. Etape în întreţinerea materialului de endoscopie şi
sterilizare cu produse chimice
5.3.1. Curăţare (decontaminare/pre-dezinfectie)
Imediat după folosire se şterge aparatul cu o compresă
pentru îndepărtarea materiei organice (fecale, resturi de
mucozităţi, sânge, ţesut, alte fluide ale organismului). Se
trece la curăţarea meticuloasă a endoscopului şi
accesoriilor acestuia cu produse neabrazive etichetate ca
"dezinfectant pentru instrumentar" avizaţi de către
Ministerul Sănătăţii (este recomandabil de a nu se utiliza în
această etapă un produs ce conţine aldehide), detergenţi,
detergenţi enzimatici, detergenţi-dezinfectanţi sau produse
de curăţare-decontaminare pentru instrumente (gama pe
care producătorul endoscopului le recomandă, compatibile
cu materialul din care sunt fabricate). Concentraţia de
lucru a produsului utilizat în această etapă trebuie să
acopere spectrul de acţiune virulicid (inactivarea VHB şi
•  Se introduc părţile imersibile ale endoscopului în soluţia de curăţare
având grijă ca soluţia să umple toate cavităţile, canalele aparatului.
Toate canalele accesibile trebuie irigate prin pomparea
secvenţională a soluţiei şi periate pentru îndepărtarea resturilor de
materie organică.
Inserţia tubului trebuie spălată cu soluţia de detergent şi clătită.
Soluţia decontaminantă se aruncă după utilizare (în cazul utilizării
de detergenţi, detergenţi enzimatici, detergenţi-dezinfectanţi sau
produse de curăţare-decontaminare pentru instrumente). Periile folosite
la curăţarea canalelor endoscopului trebuie curăţate şi sterilizate sau
dezinfectate nivel înalt cel puţin zilnic. Pot fi folosite perii de unică
utilizare.
În timpul manipulării trebuie observate eventualele defecţiuni ale
echipamentului şi efectuat testul de etanşeitate.
Părţile neimersibile ale endoscopului (părţile exterioare, proximale
şi distale, articulaţiile, părţile optice, etc.) se curăţă cu o soluţie de
curăţare prin ştergere umedă riguroasă, şi apoi se şterg cu alcool
isopropilic sau etilic 70%.
Este de preferat sa fie utilizaţi produse cu proprietăţi detergente
etichetate ca dezinfectanţi pentru instrumentar şi avizaţi de către
Ministerul Sănătăţii şi Familiei
•  5.3.2. Clătire riguroasă cu apă potabilă (exterior şi interior).
Toate părţile imersibile ale endoscopului trebuie clătite cu apă.
5.3.3. Dezinfecţie
Atunci când operaţiunea din etapa de curăţare/decontaminare
(predezinfecţie) se face manual ea este urmată în mod obligatoriu de
etapa de dezinfecţie.
Se introduc părţile imersibile ale endoscopului într-un dezinfectant
autorizat de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei (gama de
dezinfectante pe care producătorul endoscopului le recomandă,
compatibile cu materialul din care sunt fabricate). Concentraţia soluţiei
de lucru (determinată prin testul cantitativ al suspensiei) a
dezinfectantului pentru instrumentar trebuie să asigure distrugerea
mycobacteriilor (obligatoriu tulpina de Mycobacterium Terrae -
tulpina standardizată la nivel european pentru evaluarea acţiunii
tuberculocide). Se alege un dezinfectant capabil să distrugă biofilmul
care se constituie pe canale. Se curăţă părţile exterioare, proximale şi
distale (articulaţiile, părţile optice, etc.). Se clătesc riguros canalele
interne prin circularea de mai multe ori a soluţiei de dezinfectant prin
fiecare canal.
•  5.3.4. Clătire. Toate părţile imersibile ale endoscopului trebuie clătite
cu apă.
NOTĂ:
a) Operaţiunea de curăţare-(decontaminare), clătire, dezinfecţie,
clătire poate fi făcută manual cu seringa sau cu instalaţii speciale cu
ajutorul cărora să se realizeze curăţarea tuturor canalelor şi cavităţilor,
proces descris la punctele 5.3.1, 5.3.2, 5.3.3 şi 5.3.4.
b) În spitalele unde se realizează un număr mare de investigaţii
endoscopice, se pot folosi maşini automate cu program de dezinfecţie
pentru curăţarea şi dezinfecţia endoscoapelor flexibile avizate de
Ministerul Sănătăţii/Ministerul Sănătăţii şi Familiei.
Utilizarea maşinilor automate pentru curăţarea şi dezinfecţia
endoscoapelor flexibile au avantajul că reduc riscul de expunere a
personalului ce efectuează această operaţiune la contaminarea cu
agenţi patogeni transmisibili şi substanţele chimice toxice, iar timpul
de contact cu dezinfectantul poate fi standardizat.
•  5.3.5. Sterilizare cu un produs chimic.
5.3.5.1. Endoscoapele flexibile care vin în contact cu
mucoasele sunt clasificate drept echipamente semicritice şi
necesită STERILIZARE sau cel puţin DEZINFECŢIE DE
NIVEL ÎNALT între utilizări. Se realizează, după
parcurgerea în mod obligatoriu a procedurilor de la pct.
2.4.1, 2.4.2, 2.4.3. Pentru a obţine o dezinfectie de nivel
înalt toate suprafeţele interne, externe, cavităţile, canalele
trebuie să vină în contact cu dezinfectantul (care au în
compoziţie glutaraldehidă 2% sau peroxid de hidrogen
stabilizat 6% sau acid peracetic).
Endoscoapele flexibile care pătrund în cavităţi sterile ale
organismului sunt clasificate drept echipamente critice şi
necesită STERILIZARE între utilizări.
•  5.3.5.2. Sterilizarea chimică se realizează după un timp de contact al
substanţei chimice cu substratul de tratat de câteva ore (în funcţie de
recomandarea producătorului).
Se aleg produse chimice sterilizante care au în compoziţie
glutaraldehidă 2% sau peroxid de hidrogen stabilizat 6% sau acid
peracetic.
Soluţia de produs chimic sterilizant se pune în cuve/recipiente cu
capac.
Se introduc părţile imersibile ale endoscopului într-o soluţie de
produs chimic sterilizant în concentraţia recomandată de producător,
având grijă ca soluţia sterilizantă să acopere şi să umple toate
cavităţile, canalele aparatului astfel încât să fie eliminate bulele de aer.
Pentru sterilizare, se lasă părţile imersibile ale endoscopului complet
imersate pentru o perioadă de timp şi la temperatura recomandată de
producător.
După scurgerea timpului de sterilizare manevrarea părţilor
endoscopului (mai ales pentru artroscop, cistoscop, celioscop,
bronhoscop) se efectuează utilizând tehnici aseptice, care comportă:
apă sterilă, mănuşi sterile, saci sterili, câmpuri sau comprese sterile
pentru ştergere.
•  5.3.6. Clătire cu apă sterilă (apă distilată sterilă)
Pentru a preveni efectele toxice generate de urmele de substanţe
chimice din soluţiile sterilizante, echipamentul trebuie clătit.
În situaţia în care în spaţiile unde se procesează endoscoapele nu
există posibilitatea aducţiunii apei sterile prin conducte direct de la
staţia de preparare a apei sterile, se pot folosi sticle cu apă sterilă (apă
distilată sterilă) cuplate cu un tub. Atât sticla de apă cât şi tubulatura
trebuie sterilizate zilnic.
Se procedează la o clătire abundentă cu apă sterilă (sub jet de apă
sau prin agitare) de trei ori la rând utilizând de fiecare dată tranşe
proaspete de apă sterilă în cantitate suficientă având grijă să asigurăm
imersia completă a dispozitivului.
Apa sterilă trebuie să circule prin toate canalele.
Fiecare clătire trebuie să dureze minimum 1 minut sau în funcţie de
timpul recomandat de producătorul endoscopului precum şi de
producătorul dezinfectantului.
După fiecare clătire apa se aruncă şi nu va mai fi refolosită sau
utilizată în alte scopuri deoarece apa de clătire poate conţine urme din
substanţa activă a sterilizantului.
•  5.3.7. Uscare
Inserţia tubului şi canalele trebuie bine uscate utilizând
trecerea unui jet de alcool etilic sau izopropilic 70%
urmată de aer comprimat.
5.3.8. Se verifică etanşeitatea endoscopului după fiecare
ciclu de procesare.
5.3.9. Manipularea după sterilizare şi stocarea.
Endoscoapele sterilizate pot fi folosite imediat sau vor fi
stocate în locuri uscate, în cutii metalice sterilizate sau
dezinfectate nivel înalt, astfel încât să nu permită
recontaminarea sau deteriorarea lor.
•  5.4. Sterilizate prin autoclavare
Anumite accesorii ale endoscopului (ace de
scleroterapie, sondele pentru electrocauterizare, perii
pentru citologie, forceps pentru biopsie sau excizii) trebuie
curăţate (decontaminate) în baia cu ultrasunete,
dezinfectate şi sterilizate prin autoclavare, înainte de
utilizare. Curăţarea lor trebuie să ducă la îndepărtarea
resturilor organice; în caz contrar sterilizarea prin
autoclavare este ineficientă.
•  5.5. Reguli generale:
După sterilizarea chimică nu se admite clătirea cu apă
potabilă, deoarece aceasta poate conţine microorganisme,
inclusiv Pseudomonas spp. şi Mycobacterium spp. care se
pot multiplica în canalele, cavităţile endoscopului.
În serviciile/cabinetele de endoscopie trebuie să existe
un registru de evidenţă a procedurilor în care se notează:
numele pacientului, numărul foii de observaţie, procedura
efectuată, numele persoanei care a efectuat endoscopia,
numărul de înregistrare a endoscopului sau seria.
Nu vor fi utilizate endoscoapele cu defecţiuni sau a
căror construcţie nu permite procesarea lor.
•  Spaţiile unde se efectuează endoscopia şi procesarea
endoscoapelor trebuie amenajate în aşa fel încât să se
asigure protecţia mediului, personalului medical şi
pacienţilor.
Personalul trebuie să poarte echipament de protecţie
(mănuşi, ochelari, mască de protecţie sau protectoare
faciale) pentru prevenirea expunerii la microorganismele
patogene (HIV, HVB, VHC, M. tuberculosis, herpes
simplex, patogeni enterici) sau la produsele chimice toxice.
Personalul care lucrează în serviciile de endoscopie
trebuie să cunoască şi să respecte precauţiile universale.
Personalul care lucrează în serviciile de endoscopie va fi
vaccinat antihepatită B. Personalul care lucrează în
serviciile de bronhoscopie va fi periodic testat PPD.
5.6. Material:
Criterii de alegere a dezinfectantelor şi produselor chimice
sterilizante
a) Acţiune antimicrobiană: dezinfectantele trebuie să aibă o acţiune:
- bactericidă pe germeni Gram-pozitivi, Gram-negativi
- tuberculocidă (testul cantitativ al suspensiei pe Mycobacterium
terrae)
- fungicidă: levuri, ciuperci filamentoase
- virulicidă: distrugerea sau inactivarea virusului hepatitei B şi C,
HIV, Enterovirusuri, Adenovirusuri
- sporicidă: Bacillus, Clostridium
Se aleg produse chimice sterilizante care au în compoziţie
glutaraldehidă 2% sau peroxid de hidrogen stabilizat 6% sau acid
peracetic.
b) Compatibilitate
În alegerea dezinfectanţilor şi a produselor chimice cu acţiune
sterilizantă trebuie să se ţină seama de compatibilitatea acestora cu
materialele din care sunt confecţionate endoscoapele. Se respectă
recomandarea producătorului echipamentului.
Responsabili: Asistenta medicală responsabilă cu endoscopia sub
supravegherea medicului care efectuează endoscopia.
•  5.7. Materiale şi produse:
- mănuşi de protecţie nesterile
- mănuşi de protecţie sterile (manevre aseptice)
- saci sterili, cutii metalice sterile
- câmpuri sau comprese sterile pentru ştergere
- seringă sau pompă
- cuve cu capac (3)
- testator de etanşeitate
- apă sterilă
- detergent, detergent enzimatic, detergent dezinfectant,
produs pentru curăţare şi decontaminare, dezinfectant de
uz spitalicesc cu proprietăţi de curăţare
- dezinfectant de uz spitalicesc
- produs chimic sterilizant
5.8. Evaluare:
În cazul apariţiei unei infecţii la un bolnav, unde se
suspectează la origine examenul endoscopie este necesar a
se anunţa serviciul de endoscopie pentru demararea
anchetei clinico-epidemiologice.
5.9. Parametrii care trebuie respectaţi pentru garantarea
eficacităţii procedurii de dezinfecţie şi sterilizare:
- Curăţare eficientă a echipamentului.
- Respectarea timpilor de imersie în soluţia de
dezinfectant şi în produsul chimic sterilizant.
- Respectarea concentraţiilor recomandate de către
producător.
- Efectuarea dezinfecţiei şi sterilizarea în cuve cu capac.
- Curăţarea şi dezinfecţia cuvelor la fiecare reînnoire a
soluţiilor.
Serviciul de sterilizare centrala

•  In spitale activităţile de sterilizare se centralizează cu

precădere in cadrul serviciului de sterilizare centrală, cu
urmatoarele excepţii obligatorii:
(a) Sticlăria şi materialele de laborator se sterilizează in
interiorul laboratorului;
(b) Produsele farmaceutice injectabile, se sterilizează in
cadrul farmaciei;
(c) Biberoanele si alt inventar mărunt legat de alimentaăia
sugarului se sterilizează in compartimentul “biberonerie”
al secţiei pediatrie.
•  (a) Serviciul central de sterilizare va avea circuit inchis
pentru persoane, cu acces unic dinspre circulaţiile generale
ale spitalului;
•  (b) In cazul in care se alipeşte blocului operator, mai poate
avea o comunicare interioară cu circualaţiile acestuia (prin
uşa in zona “murdară” şi prin ghişeu in zona “curată” a
blocului, descrise la Art.6 din prezentele norme).
•  In cadrul serviciului de sterilizare, spaţiile se impart şi se
aşează in flux astfel incit sa se asigure circuite separate
pentru instrumentarul si materialele nesterile de cele sterile
după cum urmează:
(a) zona de activitate cu materiale nesterile, cuprinzand
spaţiile pentru primire, depozitare temporară, sortare,
prelucrare primară, introducerea in aparatele sau camera de
sterilizare;
(b) zona de sterilizare propriu-zisă sau “zonă fierbinte”;
(c) zona de activitate cu materiale sterile, cuprinzand spaţiile
pentru scoatere din “zona fierbinte” şi răcire, sortare,
inscripţionare, depozitare, predare;
(d) sector anexe comune: birou evidenţă, depozit detergenţi si
talc (după caz), vestiar si grup sanitar cu duş pentru
personal.
•  (a) Prelucrarea primară a materialelor nesterile este
diferenţiată ca proceduri pentru diferite categorii de
materiale (instrumentar metalic, cauciucărie, material
moale) şi se desfăşoară in spaţii distincte (boxe, alveole,
nişe).
•  (b) Spaţiile vor fi echipate cu fronturi de lucru adecvate
pentru spălare, pregătire (confecţionare) material moale,
pudrare cu talc, ambalarea, aşezare pe rastele sau în
casolete, conform cu tehnologia impusă de tipul de
aparatură de sterilizare utilizat.
•  “Zona fierbinte” poate fi alcatuită in două moduri:
•  (a) fie dintr-o cameră de sterilizare (eventual două,
separand sterilizarea umedă de sterilizarea uscată), asezată
pe linia fluxului intre zona nesterilă si cea sterilă, in care se
amplasează aparatele de sterilizare si mesele pentru
descărcarea casoletelor ;
•  (b) fie din chiar frontul alcătuit din aparatura de sterilizare
inseriată, daca se utilizează autoclave si echipamente cu
deschidre dublă, sistem recomandat la spitalele mijlocii si
mari, pentru a asigura separarea completă a circuitului
nesteril de cel steril.
•  (a) Dimensionarea şi organizarea staţiei de sterilizare se
va face in funcţie de:
•  numărul de paturi (capacitatea spitalului), si
numărul sălilor de operaţie,
•  cantitatea materialului de sterilizat, pe categorii,
determinată in dmc/pat/zi, corespunzător profilului
spitalului
•  tipul şi capacitatea aparatelor de sterilizare,
•  durata unui ciclu de sterilizare pe fiecare tip de
aparat.
•  (b) Se recomandă prevederea pentru fiecare categorie de
aparate a cate unuia suplimentar care să preia efectuarea
operaţiunilor in caz de avariere a aparatelor aflate in
serviciu.
•  (a) Serviciul de sterilizare centrală se amplasează cat mai
aproape de blocul operator si trebuie să aibă legături cat
mai directe cu serviciul ATI, blocul de nasteri, serviciul de
urgenţe, laboratoarele de explorări funcţionale, secţiile
medicale cu paturi.
•  (b)La spitalele cu profil chirurgical sau la cele generale cu
procent mare de paturi de chirurgie, se recomandă alipirea
staţiei de sterilizare la blocul operator, cu crearea unui
circuit specializat pentru relaţia cu acesta.
•  (c) La spitalele generale mari şi foarte mari, dacă marimea
blocului operator o justifică, se poate amenaja o staţie de
sterilizare proprie blocului operator, separand activităţile
de sterilizare pentru restul spitalului.
Dezinfectarea echipamentului folosit la pacient

•  Dezinfecţia îndepărtează microorganismele fără a se realiza

o sterilizare completă, pentru a împiedica transmiterea de
organisme între pacienţi. Procedurile de dezinfecţie
trebuie să (5, 9, 10):
•  - îndeplinească criteriile de anihilare a organismelor
•  - să aibă efect de curăţare
•  - să acţioneze indiferent de numărul de bacterii, de gradul
de duritate a apei sau de prezenţa săpunului sau
proteinelor (care inhibă o serie de dezinfectanţi).
•  Pentru a fi acceptate în mediul spitalicesc, acestea trebuie
să fie de asemenea:
•  - uşor de folosit
•  - nevolatile
•  - să nu afecteze în mod negativ echipamentele, personalul
sau pacienţi
•  - să nu aibă miros neplăcut
•  - să aibă eficienţă într-un timp relativ scurt
•  La folosirea unui dezinfectant, recomandările
fabricantului trebuie urmate întocmai. Diverse
produse sau procese realizează diverse nivele de
dezinfecţie. Acestea sunt clasificate în: nivel
ridicat, intermediar sau redus de dezinfecţie
(11). În tabelul 5 se găsesc caracteristici ale
celor 3 nivele, iar Tabelul 6 face recomandări
pentru nivelul de dezinfecţie în funcţie de
activitatea de asistenţă medicală prestată.
Nivel ridicat de dezinfecţie (critic)
•  Acesta distruge toate microorganismele, cu
excepţia contaminării grave cu spori bacterieni.
Dezinfecţia intermediară (semi-critic)
•  Aceasta anihilează Mycobacterium tuberculosis,
bacteriile vegetative, majoritatea virusurilor şi
fungilor, dar nu anihilează în mod necesar sporii
bacterieni.
Nivel redus de dezinfecţie (necritic)
•  Poate omorî majoritatea bacteriilor, unele
virusuri şi unii fungi, dar nu se recomandă
folosirea pentru anihilarea M. tuberculosis sau
sporilor bacterieni.
•  Aceste nivele de dezinfecţie se ating prin
folosirea produsului chimic adecvat, în maniera
adecvată pentru obţinerea nivelului dorit de
dezinfecţie.
Sterilizarea
•  Sterilizarea înseamnă distrugerea tuturor
microorganismelor. Din punct de vedere
funcţional, se defineşte ca scăderea sarcinii
microbiene cu 10-6. Sterilizarea se poate realiza
atât prin mijloace fizice cât şi chimice (Tabel 7).
•  - sterilizarea este necesară pentru dispozitivele
medicale care penetrează părţi sterile ale
corpului, precum şi toate lichidele parenterale şi
medicaţiile.
•  - pentru echipamentele reprelucrate în vederea
refolosirii, sterilizarea trebuie precedată de
curăţarea impurităţilor vizibile
•  - obiectul trebuie ambalat pentru sterilizare.
Numai un obiect sterilizat ambalat poate fi
considerat steril
Materiale de ambalare:
•  hârtia care împiedică contaminarea
dacă este intactă, menţine
sterilitatea pe o perioadă lungă,
acţionează ca un câmp steril şi
poate fi folosită pentru învelirea
dispozitivelor murdare după
procedură.
 . Spectrul de activitate al principalilor dezinfectanţ i
Nivel de Spectrul de Ingredienţ i activi Factori care afectează
dezinfecţ ie activitate al potenţ ial capabili de a eficienţ a unui
necesar dezinfectantul satisface aceste dezinfectant
ui spectre de activitate
Ridicat - sporicid - acid peracetic - concentraţie
- - dioxid de clor - timp de contact
mycobactericid - formaldehidă - temperatură
- virucid - glutaraldehidă - prezenţa materiilor
- fungicid - hipoclorit de sodiu organice
- bactericid - peroxid de hidrogen - pH
stabilizat - prezenţa ionilor de calciu
- succinaldehidă sau magneziu (de
(aldehidă succinică ) exemplu, duritatea apei
Intermediar - tuberculocid - derivaţi fenol folosită pentru diluare)
- virucid - alcooli etilici ş i - formula dezinfectantului
- fungicid izopropilici folosit
- bactericid
Redus - bactericid - amoniu cuaternar
- amfoter
- aminoacizi
 Nivel dezinfecţie pentru echipamentele folosite la pacienţi în relaţie
cu tipul de asistenţă

Utilizarea dispozitivelor Nivel Nivel risc Nivel dezinfecţie

În sistemul vascular, critic ridicat sterilizare sau nivel
cavităţile sterile, ridicat de
ţesuturile sterile: dezinfecţie
Instrumentar
chirurgical, ex.
artroscoape, biopsii,
instrumentar, etc.
Contact cu mucozităţi, semi-critic mediu dezinfecţie de nivel
piele neintactă: ex. mediu
gastroscopie, etc.
Piele intactă sau fără necritic redus sterilizare de nivel
contact cu pacientul ex. redus
paturi, chiuvetă, etc.
 Principalele metode de sterilizare
•  Sterilizarea termică
•  - sterilizarea udă: expunerea la abur saturat cu
apă la 121° C timp de 30 minute, sau 134° C
timp de 13 minute în autoclavă (134° C timp de
18 minute pentru prioni)
•  - sterilizare uscată: expunerea la 160° C timp de
120 minute sau 170° C timp de 60 minute;
acest proces de sterilizare este considerat mai
puţin eficient decât procesul ud, mai ales
pentru dispozitive cu cavităţi
•  Sterilizarea chimică
•  - în multe ţări, etilenoxidul şi
formaldehida sunt excluse din
procesul de sterilizare din cauza
problemelor cu gazul de seră şi
emisiile de gaz
•  - acidul peracetic este folosit pe
scară largă în SUA şi în alte ţări în
sistemele de prelucrare automată
•  - p l a s t i c e l e s e l e c t a t e ; n u m a i
polietilena şi polipropilena sunt
adecvate pentru sterilizarea cu
eltilenoxid
•  - textile de unică folosinţă neţesute
•  - recipientele pot fi folosite numai
dacă conţin materiale menite unui
singur pacient, pentru o singură
procedură de tratament. Trebuie să
aibă filtru şi valvă, care trebuie
monitorizate la intervale regulate
*Sistemele de ambalare pentru obiectele sterile
trebuie să respecte legislaţia locală şi/sau
reglementările în vigoare, dar trebuie totuşi:
•  - să fie bine sigilate şi să nu cedeze cu uşurinţă
•  - să ofere o barieră adecvată pentru particule
•  - să reziste la condiţiile fizice din decursul
procesului de sterilizare
•  - să asigure o barieră eficientă pentru lichide
•  - să permită scoaterea aerului în condiţii
adecvate
•  - să permită penetrarea şi scoaterea substanţei
sterilizante
•  - să protejeze conţinutul ambalajului împotriva
acţiunilor mecanice
•  - să reziste la rupere şi înţepături
•  să nu aibă găuri
•  - să nu aibă ingredienţi toxici
•  - să aibă conţinut redus de scame
•  - să aibă un raport pozitiv cost/eficienţă
•  - să fie folosite conform instrucţiunilor scrise ale
fabricantului
•  - să fie datate
*condiţiile adecvate de depozitare
sunt esenţiale pentru menţinerea
integrităţii obiectelor sterilizate
* consumatorul final trebuie să
verifice integritatea ambalajului
înainte de folosire
* sterilizarea endoscoapelor, a
instrumentelor minim invazive şi
instrumentarului robotic este
necesară, dar poate reprezenta o
provocare din cauza configuraţiei
acestor instrumente
* parametrii de control al calităţii pentru procesul
de sterilizare trebuie să îregistreze informaţii
despre ciclul de sterilizare, printre care:
•  - numărul lotului
•  - conţinutul lotului
•  - fişa de temperatură şi durată
•  - testarea chimică/fizică regulată (cel puţin o
dată pe zi)
•  - testare biologică regulată (cel puţin o dată pe
săptămână)
•  - p r e l u c r a r e a l a a b u r i ( B a c i l l u s
stearothermophilus)
•  - prelucrarea cu etilenoxid (Bacillus subtilis v.
niger)
* întreţinerea la intervale regulate trebuie
efectuată şi documentată. Următoarele
înregistrări trebuie păstrate pentru toate
sterilizările:
•  - data intervenţiei
•  - modelul şi numărul de serie
•  - locaţia
•  - descrierea pieselor înlocuite
•  - înregistrările privitoare la testarea biologică
•  - testul Bowie-Dick
•  - numele şi semnătura persoanei care a
supravegheat operaţiunea
•  Endoscoapele sunt dispozitive medicale care se
curăţă şi dezinfectează cu dificultate (canale
lungi şi înguste, design interior complex, etc.).
Produsele şi/sau procesele folosite (dezinfecţie
chimică sau termochimică) nu sunt la fel de
eficiente ca sterilizarea.
•  Pentru a reduce transmiterea nosocomială de
microorganisme prin endoscopie, trebuie
urmată sistematic o procedură standard de
procesare.
•  1. Imediat după folosire, canalul de aer-apă
trebuie eliberat prin jet de aer sub presiune; de
asemenea, apă de la robinet sau o soluţie de
curăţare trebuie pompată sau aspirată prin
canalele de aspirare/biopsie pentru
îndepărtarea resturilor organice.
•  2. Toate piesele detaşabile (ex. capace şi valve de
aspiraţie) trebuie scoase şi puse între-o soluţie
de curăţare, iar partea exterioară a endoscopului
trebuie curăţată cu grijă.
•  3. Toate canalele accesibile trebuie apoi irigate
cu apă de robinet sau soluţie de curăţare,
periate (cu perie sterilă sau de unică folosinţă) şi
clătite.
•  4. Înainte de orice imersie, trebuie verificată
etanşeitatea endoscopului.
•  După pretratare şi curăţarea mecanică,
endoscopul trebuie curăţat şi dezinfectat, fie
manual fie automat. În ambele cazuri, ciclul
complet cuprinde următoarele etape:
•  5. Curăţarea cu ajutorul unei soluţii de curăţare
aprobate (această soluţie nu poate fi refolosită).
•  6. Clătire (apa de robinet este suficientă pentru
această etapă intermediară).
•  7. Dezinfecţia: cu ajutorul unui dezinfectant de
nivel ridicat, aprobat.
•  Cât priveşte riscul de CJD, nu este recomandat
un dezinfectant cu proprietăţi de fixare a
proteinelor (ex. produsele pe bază de aldehidă).
Se recomandă un dezinfectant ne-fixator.
•  8. Clătire: nivelul de puritate microbiană a apei
folosite depinde de obicei de cum se va folosi
endoscopul la procedurile viitoare (apă
controlată bacteriologic sau apă sterilă).
•  9. Uscare: dacă endoscopul nu se depozitează,
această etapă de uscare nu cuprinde decât
uscarea cu suflu de aer a canalului pentru
îndepărtarea apei reziduale.
•  Notă: noile norme franceze privitoare la riscul de
Creutzfeldt-Jakob (CJD) recomandă curăţarea şi clătirea
de două ori a endoscopului înainte de dezinfectare
 NEW YORK HOSPITAL
MODEL DE asigurarea sterilităţii
obiectelor sanitare ale pacientului

•  Politica :Sterilitatea obiectelor de îngrijire depinde

de anumite evenimente. Pachetul sterilizat este
folosit atâta timp cât integritatea lui nu a fost
compromisă.
•  Aplicabilitate :instrumentarul steril.
•  Procedura : 1.Pachetul de sterilizare
• q Caserola cu instrumente sterile este asigurată
pentru a permite deschiderea ei şi folosirea
conţinutului fără contaminare .
• q Unele instrumente necesită un timp mai
îndelungat pentru sterilizare .Acestea vor fi învelite
într-un material plastic pentru protecţie.
• q Trebuie folosiţi indicatorii chimici pentru
monitorizarea sterilităţii.
• q Trebuie să existe un tabel în care să se noteze
data sterilizării.
•  2.Condiţiile de depozitare ale pachetelor sterile
• q Materiale trebuie ţinute la 20-25 cm de perete,
45 cm de tavan
• q Materialele sterile trebuie ţinute în cabinete
închise sau în cabinete cu acces limitat, locurile să
fie curate, uscate şi fără praf.
• q Inventarul :materialele nu trebuie să
depăşească perioada de valabilitate.
• q Rotaţia materialelor :primele materiale
sterilizate , vor fi primele utilizate.
• q Dacă pachetul este ud, nu este steril şi trebuie
returnat pentru reprocesare.
•  3.Inspecţia pachetului steril
• q Se urmăresc fluidele murdare, rupturile,
umezeala, praful, murdăria.
• q Se urmăreşte indicatorul chimic şi schimbarea
culorii acestuia.
• q Se urmăreşte integritatea sigiliului .
•  Responsabilitatea : Departamentul Central Steril.
 Procesul de sterilizare
•  Politica : Asigurarea sterilizării necesită o continuă
atenţie a supravegherii procesului, din punct de
vedere chimic, biologic şi mecanic.
•  Aplicabilitate : Tot personalul ce foloseşte produsele
sterilizate .
•  Procedura :
1.Pregătirea pentru sterilizare
• q Curăţirea, spălarea şi dezinfecţia
instrumentelor este esenţială înaintea sterilizării.
• q Decontaminarea spaţiului. Trebuie să existe
spaţii separate pentru produsele sterile şi cele
nesterile, pentru a preveni contaminarea încrucişată.
• q Locul de sterilizare nu trebuie să fie într-un
spaţiu cu trafic intens. Ideal ar fi ca sterilizarea să
fie lângă sala de tratamente.
• q Trebuie să se respecte procesul de sterilizare .
2.Menţinerea sterilităţii. Materialele sterile trebuie
inspectate de rutină de către un tehnician specializat.
3.Identificarea produselor
• q Trebuie să existe un tabel cu datele legate de
sterilizare .
• q Fiecare sterilizare trebuie să fie documentată:
•  • Numărul lotului.
•  • Conţinutul pachetului (instrumentele,
tampoanele).
•  • Timpul şi temperatura de expunere
•  • Rezultatele indicatorului chimic
•  • Rezultatele indicatorului biologic
•  • Rezultatele testării aerului (Bowie Dick test)
4.Monitorizarea mecanică
• q Măsuri standard. Trebuie să existe un operator-
sterilizator care să se asigure că aparatul
funcţionează corect şi că pachetul de sterilizare este
etichetat şi sigilat.
• q Dacă aparatul nu funcţionează corect,
materialele sunt considerate nesterile şi sterilizarea
trebuie repetată pe altă secţie.
•  5.Indicatorii chimici- scopul folosirii indicatorilor
chimici este de a verifica sterilizarea.
• q Se vor pune indicatori în interiorul casoletei,
pe timpul procesului de sterilizare.
• q Aceşti indicatori îşi schimbă culoarea în cazul
unei sterilizări corecte.
• q Dacă indicatorul sugerează o sterilizare
inadecvată, conţinutul pachetului nu trebuie folosit.
6.Monitorizarea biologică. Folosirea indicatorilor biologici
ajută la verificarea sterilizării mai ales faţă de sporii cu
rezistenţă crescută (Bacillus Subtilis).
•  1. Indicatorii biologici trebuie folosiţi pe tot
parcursul sterilizării.
•  2. Indicatorii biologici trebuie folosiţi de rutină:

q Sterilizarea cu aburi-în fiecare zi

•  q Etilen Oxid -la fiecare lot.
 •  3.Rezultatul pozitiv al indicilor biologici trebuie
raportat Departamentului de Epidemiologie şi
Direcţiei Centrale a Sterilizării.
Responsabilitatea –Departamentul de Epidemiologie,
Departamentul Central Steril
 Selectarea metodelor pentru refolosirea
instrumentelor

•  Politica -Refolosirea instrumentelor trebuie să scadă

riscul de infecţie al pacienţilor.
•  Aplicabilitate –Tot personalul implicat în refolosirea
instrumentelor.
 Procedura :a) Materialele critice care sunt refolosite
la‚ţesuturi normal sterile sau la sistemul vascular.
Acestea trebuie mai întâi spălate şi îndepărtate toate
resturile de pe ele înainte de sterilizare. Aici sunt
incluse instrumentele chirurgicale.
b) Materialele semi-critice care vin în contact cu mucoasele
sau cu injurii ale pielii. Acestea necesită o dezinfecţie la
nivel înalt. Sunt incluse :endoscoape, bronhoscoape,
echipamentul de terapie respiratorii şi anestezie, diafragme
cervicale. Nivelul înalt de dezinfecţie se obţine cu un
detergent-dezinfectant aprobat de spital.
c) Materialele non-critice sunt cele care vin în contact doar cu
pielea intactă: tensiometre, mobilier, cârje. Acestea
necesită dezinfecţie la nivel scăzut, cu un detergent-
dezinfectant aprobat de spital.
•  Responsabilitate –Departamentul Central Steril, Departamentul de
Epidemiologie.
 Transductorii de ultrasunete endocavitari
–  Spălare şi dezinfecţie
•  Politica –ca să minimalizăm riscul transmiterii agenţilor
patogeni de la un pacient la altul, transductorii endocavitari
necesită dezinfecţie la nivel înalt. Transductorii care
pătrund în cavităţi sterile ale corpului necesită sterilizare.
•  Aplicabilitate –tot personalul ce vine în contact cu
transductorii.
Procedura:
• Ø Personalul trebuie să aibă protecţie, inclusiv
mănuşi de latex, halat rezistent la lichide şi protecţie
facială.
•  Ø După fiecare procedură se va curăţa spaţiul şi se vor
spăla instrumentele cu apă şi săpun, se clătesc şi se usucă
atent.
•  Ø Instrumentele se introduc în soluţie Cidex pentru 12
minute.
•  Ø Se scot din soluţie, se clătesc cu multaă apă curată de
2-3 ori,se usucă atent şi complet.
•  Ø Inainte de folosire se ţin acoperite cu un tifon.
Note :
• o Transductorii folosiţi în cavităţile sterile ale
organismului, trebuie trimişi la Departamentul
Central Steril pentru Sterilizare.
•  o Toate suprafeţele externe ale aparatului cu
ulatrasunete trebuie şterse de rutină cu tifon umezit în
detergent- dezinfectant aprobat de spital.
•  Responsabilitatea – Departamentul de Epidemiologie,
Personalul de foloseşte Ultrasunetele endocavitare.
Va multumesc!