Agenția Națională pentru Sănătate Publică

Centrul de Sănătate Publică Orhei

Managementul
deșeurilor rezultate din
activitatea medicală
Valentina ROTARI
Inspector superior, CSP Orhei
2023
 Cuprins

1. Introducere
2. Cadrul normativ
3. Clasificarea deșeurilor medicale
4. Colectarea și împachetarea deșeurilor medicale
5. Stocarea temporară, tratarea și eliminarea
deșeurilor
6. Responsabilități în domeniul gestionării deșeurilor
medicale
 Introducere
 Deșeurile medicale reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, deoarece după
compoziția sa diferă semnificativ de deșeurile menajere și, prin urmare, necesită o atenție specială.

 Ultimele sunt periculoase datorită prezenței constante în compoziția sa a unui număr mare de diferite
tipuri de microorganisme, inclusiv agenți patogeni (bacterii, virusuri).
Principalele acte normative
• Legea nr.209/2016 privind deșeurile;
• Regulamentul sanitar privind gestionarea deșeurilor rezultate din
activitatea medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.696/2018;
• Ghid de supraveghere și control în infecțiile nosocomiale aprobat prin
ordinul MS nr.51 din 16.02.2009.
• Ghid practic „Siguranța injecțiilor” aprobat prin ordinul MS RM nr.765
din 30.09.2015.
• Ordinului Ministerului Sănătății al Republicii Moldova nr. 9 din
06.01.2006 „Cu privire la nimicirea inofensivă a medicamentelor cu
termen expirat, contrafăcute, cu deficiențe de calitate sau fără
documente de origine (însoțire)”.
• Ordinul Ministerului Sănătății nr. 652 din 06.06.2013 „Cu privire la
implementarea Strategiei de gestionare a deșeurilor în Republica
Moldova pentru anii 2013-2027”.
• Instrucțiunea cu privire la ținerea evidenței și transmiterea datelor și
informațiilor despre deșeuri și gestionarea acestora , aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 501/2018
 Clasificarea deșeurilor medicale

Deșeuri
periculoase

Deșeuri
nepericuloase
Tipurile de deșeuri medicale periculoase
Fluxul tehnologic de gestionare a deșeurilor
 Colectarea și segregarea deșeurilor
• Colectarea este prima etapă în gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală și
ca regulă trebuie să asigure segregarea deșeurilor după tipuri.
• Colectarea separată a deșeurilor se efectuează direct la locul formării și cât mai aproape posibil (la „distanța
unei mâini întinse”) de personalul care produce aceste deșeuri.
• Fiecare loc de muncă la care se produc deșeurile rezultate din activitatea medicală trebuie să fie dotat cu
echipament/consumabile necesar/necesare pentru colectarea separată a fiecărui tip de deșeu produs.
• Este interzisă amestecarea diferitor tipuri de deșeuri periculoase rezultate din activitatea medicală cu alte
categorii de deșeuri periculoase sau cu alte deșeuri, substanțe sau materiale.

• În situația în care nu se realizează colectarea separată

a deșeurilor pe tipuri, întreaga cantitate de deșeuri se
tratează ca deșeuri periculoase

• În circumstanțele în care nu este stabilit definitiv tipul,

întotdeauna deșeurile sânt atribuite la tipul de deșeuri
mai periculoase
Codurile de culori ale ambalajelor
pentru deșeurile medicale

pentru deșeurile tăietoare-înțepătoare, anatomopatologice și infecțioase

pentru deșeurile chimice, medicamente, inclusiv citotoxice/citostatice și de amalgam

pentru deșeuri nepericuloase reciclabile (hârtie, carton, plastic, metal)

pentru deșeurile nepericuloase (deșeurile municipale/menajere amestecate)

 Tipuri de ambalaj pentru deșeurile medicale
• Împachetarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală, inclusiv a celor periculoase,
se efectuează doar în ambalaj confecționat din materiale care permit eliminarea acestuia
cu riscuri minime pentru mediu și sănătatea populației.
• Ambalajul în care se face colectarea și care vine în contact direct cu deșeurile periculoase rezultate din
activitatea medicală este de unică folosință și se elimină о dată cu conținutul.

Saci polietilenă

Recipient deșeuri chimice

Cutie carton Cutie polipropilenă

• Pentru împachetarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală este interzisă utilizarea altor categorii de
ambalaje care nu prezintă documente ce confirmă corespunderea produsului în scopul utilizării (certificate,
rapoarte)

• La alegerea dimensiunii recipientelor se ține cont de cantitatea de deșeuri produse în intervalul dintre
două evacuări succesive ale deșeurilor.
 Colectarea deșeurilor tăietoare-înțepătoare
 Recipiente de unică folosință, din material plastic rigid, rezistent la acțiuni mecanice
este etichetat în limba română cu următoarele informații:

• categoria deșeului colectat;

• pictograma „Pericol biologic”;
• capacitatea recipientului;
• modul de utilizare;
• linia de marcare a nivelului maxim de umplere;
• denumirea instituției și secția/subdiviziunea care au folosit
recipientul;
• data începerii utilizării recipientului în secție/subdiviziune;
• data umplerii definitive.
• persoana responsabilă de manipularea lor;

 Recipientul va dispune de capac cu dispozitiv de detașarea a acelor de

seringă și lamelor de bisturiu și mecanism de închidere definitivă

 Capacitatea de stocare a deșeurilor constituie una dintre următoarele cantități: 1,25; 2,5; 5; 10; 15 și 20 litri
 Colectarea deșeurilor infecțioase
 Pentru colectarea separată a deșeurilor infecțioase, care nu sânt obiecte ascuțite urmează
să fie folosite cutii din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau saci din
polietilenă marcați cu galben.

 Cutiile din carton urmează să fie stocate temporar pe suprafețe uscate, protejate de apele meteorice și trebuie
să asigure transportarea fără pierderea prin scurgere a conținutului. 
 Colectarea deșeurilor anatomopatologice
 Deșeurile anatomopatologice trebuie colectate în cutii din carton rigid, prevăzute în interior cu
sac din polietilenă de înaltă densitate sau în saci din polietilenă de culoare galbenă,
special destinați acestei categorii de deșeuri.

 Pot fi utilizate recipiente rigide din masă plastică ce se închid ermetic, cu conservare în formalină

 Recipientul va fi etichetat cu toată informația aplicabilă deșeurilor infecțioase

Împachetarea secundară a deșeurilor infecțioase
 Al doilea ambalaj în care se pun sacii și cutiile pentru deșeurile infecțioase, tăietoare-înțepătoare și
anatomopatologice este reprezentat de containere mobile cu pereți rigizi, aflate în spațiul de stocare
temporară.

 Containerele pentru deșeurile infecțioase, tăietoare-înțepătoare și anatomopatologice, trebuie să fie:

• marcate cu galben sau de culoare galbenă;

• imprimate cu pictograma „Pericol biologic”;

• inscripționate „Deșeuri anatomopatologice” (unde este relevant);

• confecționate din materiale rezistente la acțiunile mecanice, ușor lavabile și

rezistente la acțiunea soluțiilor dezinfectante;

• asigurate pentru a fi închise etanș, prevăzute cu un sistem adaptat de

golire în siguranță.

  Dimensiunea containerelor trebuie să asigure preluarea întregii cantități de deșeuri produse în intervalul
dintre două îndepărtări succesive.

 Se interzice depozitarea în containere a deșeurilor periculoase neîmpachetate (vrac) precum și a

deșeurilor asimilabile celor municipale.
 Colectarea deșeurilor chimice
 Deșeurile chimice se colectează în ambalajul original sau recipiente speciale,
care se îndepărtează odată cu conținutul.
 Recipientele pentru deșeurile chimice vor fi marcate cu marcaj adecvat pericolelor menționate în
anexa nr.3 la Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deșeurile: (HP1 „Explozive”, HP2 „Oxidante”,
HP3 „Inflamabile” etc.)

 Capacitățile recipientelor pentru deșeurile chimice nu trebuie să depășească 5 litri pentru substanțe
lichide și 5 kg pentru substanțe solide (cu excepția ambalajului original),

 Capacitatea ambalajului exterior nu va depăși greutatea de 30 kg.

 Ambalarea deșeurilor chimice periculoase
 Recipientele în care se colectează deșeurile chimice periculoase sânt proiectate și
realizate în așa fel încât să împiedice orice pierdere de conținut,
cu respectarea următoarelor condiții:

• materialele din care sânt confecționate recipientele și sistemele de

închidere ale acestora sânt rezistente și stabile, nu
interacționează cu conținutul și nu formează compuși periculoși;

• toate părțile recipientelor și ale sistemelor de închidere ale

acestora sânt solide și rezistente, astfel încât să excludă orice
defecțiune și să garanteze siguranță la presiuni mecanice; 

• recipientele prevăzute cu sistem de închidere sânt proiectate în

așa fel încât ambalajul să poată fi deschis și închis în mod repetat,
fără pierdere de conținut. 

 Deșeurile chimice periculoase aflate în stare lichidă sânt colectate în recipiente speciale, impermeabile,
iar evacuarea lor se realizează de către un operator economic autorizat în conformitate cu prevederile
legale
 Colectarea altor tipuri de deșeuri chimice

 Deșeurile de medicamente citotoxice și citostatice, precum și alte

tipuri de deșeuri de medicamente sunt returnate instituției care a
încheiat contractele de achiziție în vederea eliminării acestora.

 În cazul deșeurilor provenite de la dispozitivele medicale ce conțin

remanențe de substanțe chimice periculoase, trebuie urmate
instrucțiunile specifice echipamentului respectiv.

 Deșeurile stomatologice reprezentate de amalgamul dentar, sânt

colectate separat în containere sigilabile și sânt preluate de
operatori economici autorizați în acest sens
 Etichetarea deșeurilor chimice periculoase
 Deșeurile chimice periculoase rezultate din activitatea medicală sânt etichetate în corespundere
cu legislația națională referitoare la clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și
amestecurilor, indicând:

• denumirea completă a deșeurilor;

• starea lor de agregare, culoarea, mirosul;

• gradul de toxicitate;

• proprietățile inflamabile și explozive;

• tipul ambalajului;

• denumirea procesului tehnologic din care au rezultat;

• cerințele speciale de comportament în condiții normale și în situații

excepționale;
•
• adresa întreprinderii sau a organizației unde au fost produse.
 Colectarea deșeurilor medicale nepericuloase

Deșeurile nepericuloase asimilabile celor

municipale, sânt colectate în saci din
polietilenă de culoare neagră plasați în
pubele inscripționate „Deșeuri
nepericuloase”.

Pentru deșeurile supuse reciclării pe ambalaj se

amplasează simbolul internațional ce înseamnă
reciclarea materiei secundare și se recomandă de
inscripționat „Deșeuri nepericuloase .... (denumirea
deșeurilor)” supuse reciclării.
 Stocarea temporară a deșeurilor
 În fiecare instituție medico-sanitară este organizat un spațiu central de stocare
temporară a deșeurilor rezultate din activitatea medicală. 
 Durata stocării temporare a deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală este cât mai scurtă
posibil, iar în timpul stocării temporare sânt respectate normele de igienă în vigoare. 
 Pentru deșeurile tăietoare-înțepătoare, anatomopatologice și infecțioase, durata stocării temporare în
incinta instituției medico-sanitare nu depășește 48 de ore, iar la o temperatură de +4ºC – +8ºC
maximum 7 zile
 Spațiul central de stocare temporară a deșeurilor rezultate din activitatea medicală include următoarele
încăperi/zone:

1. pentru stocarea temporară separată a deșeurilor pe tipuri, în funcție de deșeurile produse:

• deșeurile nepericuloase;
• deșeurile destinate reciclării;
• deșeurile tăietoare-înțepătoare, infecțioase și anatomopatologice;
• deșeurile chimice, de medicamente citotoxice/citostatice, cu amalgam
2. tratarea deșeurilor infecțioase (unde este relevant);
3. oficiul pentru operator (unde este relevant).
 Cerințele pentru spațiul central de stocare
temporară a deșeurilor
1. Podeaua cu suprafața rezistentă la acțiune mecanică, impermeabilă, netedă și
integră, ușor de igienizat;

2. Sursa de alimentare cu apă;

3. Sistemul de drenare adecvat/sifon de pardoseală pentru evacuarea în rețeaua

de canalizare a apelor uzate rezultate în urma igienizării;

4. condițiile ce limitează accesul insectelor, rozătoarelor, animalelor și păsărilor;

5. iluminarea și instalațiile de ventilație corespunzătoare;

6. accesul controlat pentru personalul autorizat;

7. condițiile pentru igiena mâinilor și igienizarea recipientelor pentru

transportarea deșeurilor și a suprafețelor;

8. echipamentul tehnologic, mobilierul, echipamentul individual de protecție,

echipamentul specific pentru gestionarea scurgerilor;

9. cantitățile și sortimentul necesar de produse igienice și de dezinfecție;

10. sistemele autonome de semnalizare și stingere a incendiilor;

11. acces pentru unități/vehicule ce asigură transportarea/evacuarea deșeurilor;

 Cerințe pentru stocarea temporară
a deșeurilor chimice periculoase
 Încăperea punctelor de stocare temporară a deșeurilor chimice periculoase
este marcată cu simboluri corespunzătoare, avertizând despre natura
pericolului substanțelor chimice.

 Pentru stocarea temporară a deșeurilor periculoase chimice lichide este

prevăzută o cadă impermeabilă și rezistentă la substanțele stocate.

 Încăperea punctelor de stocare temporară a deșeurilor periculoase chimice

este dotată cu truse pentru înlăturarea deversărilor de deșeuri lichide,
echipament individual de protecție și truse de prim ajutor (spălare ochi
etc.).

 În punctele de stocare temporară a deșeurilor periculoase chimice, dulapul

cu rafturi pentru păstrarea deșeurilor este împărțit în mai multe secțiuni, în
care sânt depozitate deșeuri chimice cu caracteristici diferite.

 Deșeurile periculoase chimice cu compoziție diferită sânt stocate separat,

pentru a evita reacții chimice nedorite.
 Stocarea deșeurilor medicale nepericuloase

 Spațiile de stocare temporară a deșeurilor nepericuloase până la evacuarea lor de către

serviciile de salubrizare, includ, dar nu se limitează la următoarele:

• O platformă betonată pentru containerele destinate

colectării deșeurilor, al cărei perimetru trebuie să
depășească cel puțin cu 1,5 m perimetrul de bază
al containerelor.

• Platforma pentru containerele destinate colectării

deșeurilor trebuie să fie îngrădită, iar containerele
– închise cu capace.

• Containerele trebuie să aibă un volum ce asigură

colectarea cantității de deșeuri produse între 2
eliminări succesive
 Transportarea către depozitarea temporară
 Deșeurile periculoase și nepericuloase se transportă separat.

 Transportarea deșeurilor periculoase în incinta instituțiilor

medico-sanitare se efectuează pe un circuit separat de cel al
pacienților și vizitatorilor.
 

 Deșeurile rezultate din activitatea medicală se transportă în

incinta instituției medico-sanitară cu ajutorul unor cărucioare
speciale și al containerelor mobile.

 Cărucioarele și containerele mobile utilizate în instituțiile

medico-sanitare se curăță și se dezinfectează după fiecare
utilizare, în locul unde sânt descărcate.

 În situația în care o instituție medico-sanitară este amplasată în

mai multe clădiri situate în locații diferite, transportarea deșeurilor
rezultate din activitatea medicală se realizează prin intermediul
operatorilor economici prestatori de servicii, contractați de către
instituția medico-sanitară 
 Contractarea serviciilor de transportare a deșeurilor
În acest sens părțile vor încheia un contract care va prevedea următoarele clauze:

1) cantitatea, per tip, de deșeuri transportate;

2) itinerarul de transportare a deșeurilor;

3) definirea responsabilității fiecărei părți pentru orice consecințe nefavorabile rezultate din prezentarea unor informații neautentice,
manipularea incorectă a deșeurilor, în urma producerii avariilor ori a unor situații excepționale;

4) indicarea autorizării tratării și/sau a eliminării deșeurilor (în funcție de tipul deșeurilor) sau contractării serviciilor respective cu un
operator economic autorizat pentru aceste servicii;

5) pentru tipurile de deșeuri care necesită tratare anterior eliminării se indică modul de tratare, amplasarea instalațiilor și termenul de
valabilitate al autorizației pentru exploatarea lor;

6) obligațiile operatorului economic autorizat de tratare contractat privind confirmarea încheierii operațiunilor de tratare a deșeurilor în
termen de 180 zile după primirea lor.

7) obligațiile persoanei responsabile de eliminare privind confirmarea recepției deșeurilor pe parcursul a trei zile lucrătoare
 Tratarea și eliminarea finală a deșeurilor
 Procesele și metodele folosite pentru tratarea și eliminarea deșeurilor rezultate din activitatea
medicală nu trebuie să pună în pericol sănătatea publică și mediul și trebuie să respecte
următoarele cerințe:
           
• nu prezintă pericol pentru apă, aer, sol, faună sau
vegetație;
• nu prezintă impact negativ asupra sănătății populației
din zonele rezidențiale învecinate;
• nu produce poluare fonică și miros neplăcut;
• nu afectează peisajele sau zonele protejate.
 La alegerea metodei de tratare se ține cont de tipul deșeurilor, factorii de mediu și de siguranță,
capacitățile tehnologice

 Fiecare proces de tratare a deșeurilor rezultate din activitatea medicală se înregistrează în Registrul de
evidență a tratării deșeurilor rezultate din activitatea medicală, ținut de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării
Regionale și Mediului conform prevederilor Legii nr.71-XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre.

 Tratarea deșeurilor periculoase poate fi externalizată, prin predarea, pe baza contractului de prestări
servicii, către operatorii economici autorizați 
Tratarea deșeurilor tăietoare-înțepătoare și infecțioase
 Tratarea deșeurilor tăietoare-înțepătoare și infecțioase se realizează prin tratare termică la temperaturi
scăzute care asigură dezinfectarea/sterilizarea cu tocarea-mărunțirea deșeurilor.

 Instituțiile medico-sanitare pot trata deșeurile tăietoare-înțepătoare și infecțioase în instalații proprii de

decontaminare termică la temperaturi scăzute, prevăzute cu echipament de tocare-mărunțire a deșeurilor.

 Pentru tratarea deșeurilor tăietoare-înțepătoare și infecțioase se utilizează autoclave cu următoarele principii

de activitate: gravitaționale, autoclave prevacuum sau alte tehnologii avansate.

 Validarea procesului de tratare prin autoclavare a deșeurilor tăietoare-înțepătoare și infecțioase se

efectuează cel puțin de fiecare dată prin aplicarea indicatorilor chimici și periodic (săptămânal sau la fiecare
40 ore de utilizare) biologic. 

 Se admite tratarea deșeurilor infecțioase prin dezinfecția chimică doar pentru deșeurile lichide
(sânge, urină, masele fecale și vomitive etc.).
 Tratarea deșeurilor de medicamente
 În funcție de riscurile generate, deșeurile de medicamente sânt tratate prin una dintre
următoarele metode:
• încapsularea cu mortar cu conținut de 65% deșeuri de medicamente zdrobite; 15% var; 15% ciment și
5% apă în containere din masă plastică sau metal, care, ulterior, sînt ermetic închise și îngropate la
depozitul de deșeuri;
• degradarea chimică în conformitate cu recomandările producătorului în cazul disponibilității materialelor
necesare și testării de laborator;
• diluarea în cantități mari de apă, cu revărsarea ulterioară în sistemul de canalizare, cu excepția
deșeurilor toxice;
 Deșeurile de medicamente citotoxice/citostatice sânt tratate prin una dintre
următoarele metode: 

• incinerarea la temperaturi de +1200 °C și mai mult în instalații dotate cu echipament de control

al poluării;
• degradarea chimică în conformitate cu recomandările producătorului în cazul disponibilității
materialelor necesare și testării de laborator;

 Deșeurile: chimice, de medicamente citotoxicele/citostaticele nu pot fi deversate în canalizare.

 Eliminarea finală a deșeurilor
 Eliminarea deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală se efectuează în
conformitate cu reglementările specifice fiecărei categorii de deșeu, în corespundere cu
operațiunile de eliminare stipulate în anexa nr. 1 la Legea nr. 209 din 29 iulie 2016
privind deșeurile.
 În scopul recuperării finale, produsele chimice, îndeosebi cu conținut de mercur și
cadmiu, citotoxicele/citostaticele și medicamentele care au devenit deșeuri sânt
returnate/întoarse producătorului sau donatorului.
 Metodele de eliminare utilizate trebuie să asigure distrugerea rapidă și completă a
factorilor cu potențial nociv pentru mediu și pentru starea de sănătate a populației.

Modalitățile de eliminare finală a deșeurilor rezultate din activitatea medicală:

• stocarea la depozitele de deșeuri municipale autorizate a deșeurilor nepericuloase;

• incinerarea (pentru tipurile de deșeuri medicale pentru care este interzisă tratarea prin
decontaminare termică)
• stocarea în depozitele de deșeuri periculoase autorizate a deșeurilor periculoase
 Eliminarea finală a deșeurilor anatomopatologice

 Deșeurile anatomopatologice sânt eliminate prin

următoarele metode:
• incinerare la temperaturi de +1200°C și mai mult;
• înhumare în cimitir, în locuri special destinate;
• compostarea în gropi speciale.

 Cerințe față de gropile destinate compostării deșeurilor anatomopatologice:

• pot fi amplasate în zona gospodărească a instituțiilor medico-sanitare, izolate de zonele funcționale curative
și serviciile auxiliare la o distanță de cel puțin 30 m de acestea;
• nu se admite amplasarea pe teritoriul zonelor de protecție sanitară și/sau teritoriul traversat de magistrale
inginerești;
• sânt construite din beton care asigură impermeabilitatea gropii;
• partea superioară este închisă cu un capac cu lacăt care asigură accesul autorizat;
• după umplerea a fiecărui 0,5 m este turnat un strat de minimum 15 cm grosime de sol;
• după umplerea finală este zidită și asigurată arhivarea documentației privind amplasarea și capacitatea, în
scopul, ca pe viitor, locul înhumării să fie curățat.

 Deșeurile anatomopatologice înainte de eliminare, prin utilizarea compostării, sânt dezinfectate. 

 Responsabilități în domeniul gestionării
deșeurilor medicale
 Producătorul de deșeuri rezultate din activitatea medicală este obligat:

• să țină o evidență cronologică, a cantității separată pentru fiecare tip de deșeuri, a informației privind
gestionarea acestora, inclusiv a metodelor de tratare și eliminare;
• să prezinte informația despre deșeurile rezultate din activitatea medicală și gestionarea deșeurilor se
transmite anual Agenției de Mediu, prin intermediul Sistemului informațional automatizat „Managementul
deșeurilor" (SIAMD);
• să aprobe planuri proprii de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea medicală și să asigure
implementarea acestora în conformitate cu regulamentul intern și actele normative aprobate de Guvern;
• să nominalizeze о persoană responsabilă pentru activitățile de gestionare a deșeurilor rezultate din
activitatea medicală; 
• să asigure formarea profesională continuă a angajaților în domeniul gestionării deșeurilor rezultate din
activitatea medicală.

 Planurile proprii de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea medicală sânt

coordonate cu subdiviziunile teritoriale ale Agenției Naționale de Sănătate Publică
și ale autorităților administrative pentru protecția mediului, analizate anual și
actualizate la necesitate, dar nu mai rar de o dată la 5 ani.
 Evidența deșeurilor și a gestionării acestora
 Deținătorii de deșeuri trebuie să țină lunar evidența cronologică a cantității, naturii și originii
deșeurilor generate/recepționate pe același amplasament, completând câte un fișier aparte
pentru fiecare categorie de deșeuri

Hotărârea Guvernului nr. 501/2018

 Raportarea privind gestionarea deșeurilor
 Deținătorii de deșeuri trebuie să raporteze anual Agenției de Mediu cantitatea totală a
fiecărei categorii de deșeuri pe care le generează, precum și informațiile cu privire la
gestionarea acestora, în cazul în care generează mai mult de 50 kg de deșeuri periculoase
sau mai mult de 1 tonă de deșeuri ce nu sânt periculoase;

 Raportarea se va face prin intermediul

sistemul informaţional
automatizat „Managementul deşeurilor” 
 Educarea și formarea personalului

 Instituția medico-sanitară este obligată să asigure educarea și formarea

profesională continuă pentru angajații implicați în gestionarea deșeurilor rezultate
din activitatea medicală, în următoarele situații:
• la angajare;
• la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea la un alt post;
• la introducerea de echipamente noi;
• la constatarea neregulilor în aplicarea procedurilor operaționale standard;
• periodic, dar nu mai rar de 1 dată la 12 luni, indiferent dacă au survenit sau nu
schimbări în sistemul de gestionare a deșeurilor.
Securitatea muncii în gestionarea deșeurilor medicale
 Producătorii deșeurilor rezultate din activitatea medicală sânt responsabili de asigurarea condițiilor
 sigure de muncă la toate etapele de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea medicală.

 La manipularea deșeurilor rezultate din activitatea medicală, personalul utilizează echipament individual
de protecție în funcție de riscul/riscurile potențiale (fizic, biologic, chimic, radiologic) generate de deșeuri.

 Producătorii de deșeuri rezultate din activitatea medicală aprobă proceduri operaționale standard pentru
managementul accidentelor și asigură personalul implicat în gestionarea deșeurilor rezultate din
activitatea medicală cu echipament personal de protecție adecvat.
 Măsuri de constrângere aplicate la IMS din rn. Șoldănești

Denumirea
măsurii Perioada 2020 2021 2022 2023

Amenzi 2 2 4 1

Prescripții 15 11 21 18
sanitare
MULȚUMESC
PENTRU
ATENȚIE!