Deeurile medicale

Deeurile medicale includ toate deeurile generate de instituiile sanitare, institutele

de cercetare i laboratoare. In plus, aceastea includ deeurile provenite din surse minore
ori difuze, ca cele produse n cursul ngrijirilor de sntate ntreprinse acas dializ,
injecii cu insulin etc.!.
Intre "#$ % &'$ din deeurile medicale pot fi asimilate ca deeuri menajere, fiind
transportate la rampa de depozitare a deeurilor. (ceste deeuri provin n principal din
activitaile administrative i menajere ale instituiilor spitaliceti i pot include de
asemenea deeuri generate n timpul ntreinerii.
)estul de *' + ,#$ din deeurile medicale este considerat periculos prezent-nd
riscuri asupra sntii i mediului.
Categorii de deeuri medicale
Deeuri anatomo-patologice
.esuturi sau fluide umane + e/.. pri din corp, material biopsic rezultat din
blocurile de c0irurgie i obstetric fetui, placente!1 parti anatomice rezultate din
laboratoarele de autopsie 1 2oate aceste deeuri se considera infecioase conform
3recauiunilor universale.
Deeuri infecioase
%deeuri care conin sau au venit n contact cu s-ngele ori cu alte fluide biologice,
precum i cu virusuri, bacterii, parazii i4sau to/inele microorganismelor, de e/emplu 5
seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatur, recipiente care au coninut s-nge
sau alte lic0ide biologice, c-mpuri operatorii, mnui, sonde i alte materiale de unica
folosin, comprese, pansamente i alte materiale contaminate, membrane de dializ, pungi
de material plastic pentru colectarea urinii, materiale de laborator folosite etc. 1
Deeuri neptoare-tietoare
%deeuri ascuite + e/.5 ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de
bisturiu de unic folosin, pipete, sticlrie de laborator ori alt sticlrie spart sau nu, care
*
au venit n contact cu material infecios 1 (ceste deeuri se consider infecioase conform
3recauiunilor universale 1
Deeuri chimice i farmaceutice
1. Deeuri chimice:
%deeuri c0imice periculoase cu proprietai to/ice, corozive, inflamabile, reactive,
genoto/ice e/. formalde0ida, substane c0imice fotografice 0idroc0inona, argint, 0idro/id
de potasiu, glutaralde0ida, acid acetic!, solveni6compusi 0alogenai clorura de metilen,
cloroform, tricloretilena! i compui ne0alogenai /ilina, metanol, acetona, izopropanol,
toluen, etilacetat, acetonitril!1
%deeuri ce conin substane cu propieti genoto/ice, de e/emplu deeuri ce conin
medicamente citostatice folosite n terapia cancerului!1 c0imicale genoto/ice1
%deeuri c0imice nepericuloase, precum aminoacizi, anumite sruri organice i
anorganice e/. substane c0imice organice5 soluii de curire i dezinfectare, pe baza de
fenol, percloretilen1 uleiuri de la pompele de vacuum, insecticide, rodenticide1 substane
c0imice anorganice5 acizi i alcali acid sulfuric, clor0idric, nitric, acizi cromici, 0idro/id
de sodiu, soluii de amoniu!1 o/idani precum permanganat de potasiu 78n9:!, dicromat
de potasiu 7,;r,9,!1 ageni de reducere, ca bisulfitul de sodiu <a=>9?! i sulfitul de
sodiu <a,>9?!1
2. Deeuri farmaceutice:
%deeuri care includ serurile i vaccinurile cu termen de valabilitate depit,
medicamente e/pirate, reziduurile de substane c0imioterapice, reactivii i substanele
folosite n laboratoare 1
3. Deeuri rezultate din degradarea / stricarea / spargerea aparaturii medicale:
%deeuri cu un coninut ridicat de metale grele e/. baterii1 termometre sparte1
aparate de msurare a tensiunii sanguine, containere presurizate5 cilindrii de gaz1 cartue de
gaz1 recipiente cu aerosoli!1
Deeuri radioactive
%deeuri solide, lic0ide i gazoase, ce conin materiale radioactive e/. surse
sigilate!1 generatori de radionuclizi uzai, deeuri solide de nivel scazut, e/. 0-rtie,
tampoane, articole din sticl, seringi, fiole, reziduuri de la ncrcturile cu material
radioactiv i soluiile nedorite de radionuclizi folosii n scop terapeutic, lic0ide imiscibile
,
cu apa, reziduuri folosite ale substanelor ce au fost etic0etate radioactive i ulei
contaminat de pompare, ulei de la scurgeri i de la decontaminarea scurgerilor din instalii
ce conin substane radioactive, urin i materii fecale de la pacienii tratai sau testai cu
radionuclizi nesigilai, deeuri lic0ide de nivel scazut de e/emplu de la spalarea aparatelor,
gaze i eliminari de gaze din ec0ipamentele de stocare.
Surse majore de deeuri medicale
Productori mari:
>pitale @udeene i 8unicipale
;linici Aniversitare
Institute de ;ercetare 8edical i Barmaceutic
(genia <aional a 8edicamentului
Institute de 8edicin Cegal
>erviciile @udeene de 8edicin Cegal
Aniti 3reclinice ale Aniversitilor de 8edicin i Barmacie
Aniti de producie, depozitare i pstrare a medicamentelor i produselor
biologice
Productori medii:
;entre de diagnostic i tratament
;entre de transfuzii
;entre de colectare i conservare a s-ngelui
Caboratoare
>ervicii de prosectur ale spitalelor
>pitale de pneumologie
;abinete medicale de orice specialitate i cabinetele stomatologice
>pitalele i clinicile private
Productori mici:
Caboratoare de te0nic dentar
Caboratoare de sntate mental
>tabilimente i ospicii de ngrijire a bolnavilor pisi0ici cronici >pitale de recuperare
Daze de tratament balnear
?
>li mortuare i de autopsie
;entre medicale din alte tipuri de institute, fabrici, coli, licee i grdinie
;entre cosmetice i alte tipuri de tratamente de nfrumuseare
Aniti farmaceutice
;entre de optic medical
;entre de acupunctur
Colectarea si tratarea deseurilor medicale
In timp ce deseurile de spital obisnuite pot fi colectate si eliminate impreuna cu
deseurile solide municipale, deseurile medicale speciale cer o atentie aparte atat la faza de
colectare cat si la cea de tratare4eliminare.
Deseurile medicale speciale sunt atat inestetice cat si periculoase pentru personalul
spitalului cat si pentru colectori. De aceea, trebuie selectate la sursa, adica la
compartimentele de spital specifice, si impac0etate cu grija pentru a evita scurgerile si
ruperile sacilor in timpul transportului.
Deseurile de spitale speciale trebuie, de asemenea, tratate separat. 3e cat posibil
trebuie arse, si nu intr%o instalatie incinerare obisnuita pentru deseuri solide, ci intr%o
insalatie de incinerare separata. Este important ca deseurile medicale speciale sa fie arse la
temperaturi mari, peste *''' de grade ;elsius astfel incat toate materiile organice sau
obiectele ascutite taioase sa fie distruse total. 3entru a asigura acest lucru, trebuie sa e/iste
arzatoare cu petrol sau gaz atat in camera principala de ardere, cat si in camera de
postcombustie.
Daca deseurile de spital speciale nu pot fi arse, trebuie ingropate cu grija in
platformele de depozitare5 o gaura trbuie facuta in deseurile gata depozitate, si deseurile de
spital speciale trebuie sa fie acoperite cu grija dupa ce au fost plasate in totalitate pentru a
evita contacul cu aceste deseuri al lucratorilor de la aceste platforme de depozitare.
Deseurile radioactive si deseurile c0imice si farmaceutice, care pot fi caracterizate
ca deseuri periculoase, trebuie colectate si tratate in conformitate cu reglementarile
generale pentru astfel de deseuri din tara.
3otrivit noilor reglementri, deeurile spitaliceti vor fi colectate n dou ncperi5
un compartiment pentru deeuri periculoase, prevzut cu dispozitiv de nc0idere i un
compartiment pentru deeuri asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor n
:
vigoare, privind sntatea populaiei. >paiul va avea potenial septic, va fi separat
funcional de restul construciei, va fi prevzut cu sifon de pardoseal, suprafa lavabil,
temperatur sczut i va fi, periodic, dezinsectat i dezinfectat. 3ersonalul care
manipuleaz deeurile va deine un ec0ipament de protecie, incluznd mnui, 0alat,
cizme, oc0elari, masc.
Deocamdat, deeurile snt incinerate n instalaiile improvizate din cadrul unitilor
spitaliceti, n timp ce deeurile de natur c0imic eprubete, cutii folosite n analizele
microbiologice! snt neutralizate n cadrul laboratoarelor i apoi incinerate sau deversate n
canale.
Instalatie romaneasca ecologica pentru arderea deseurilor spitalicesti
In general, tratarea deseurilor spitalicesti se face in FcrematoriiF, cuptoare cu vatra
fi/a, in care se arunca deseurile si li se da foc. Emisiile, nu numai de poluanti gazosi, dar si
de materii biologice infectioase, imprastiate prin cosul instalatiilor, prezinta un risc
deosebit de mare, in toate orasele, spitalele fiind situate in zone populate. De aceea,
incineratoarele de deseuri periculoase spitalicesti trebuie sa fie o problema urmarita
prioritar in tara noastra.
3rin =otararea de Guvern nr. *,H4*:.',.,'', privind incinerarea deseurilor, se
arata, la cap. II, obligativitatea de autorizare a incineratoarelor de deseuri, iar in (ne/a , se
dau normele te0nice de e/ploatare, conditii de lucru si valori%limita de emisii in aer, apa si
reziduuri, precum si controlul, si monitorizarea.
;u toate ca legea este foarte clara privind obligatiile constructorului de instalatii de
incinerare de deseuri, firme care nu au nici o specializare in domeniu continua sa produca
si sa vanda spitalelor instalatii neecologice si, de cele mai multe ori, c0iar nefunctionale.
>unt multe spitale care au cumparat, cu multe miliarde, incineratoare cu vatra fi/a, care
sunt neadecvate pentru deseuri spitalicesti si care nu au nici cele mai elementare instalatii
de epurare a gazelor de ardere sau de monitorizare a emisiilor.
In domeniul incineratoarelor de deseuri spitalicesti, Bacultatea de Instalatii din
cadrul Aniversitatii 2e0nice de ;onstructii Ducuresti este singura institutie care are o inalta
specializare, dar forurile de decizie sanitare si de mediu din tara noastra nu sunt dispuse sa
apeleze la o modalitate stiintifica de abordare a problemei.
Intr%o prima faza, ar trebui sa se constituie o ;omisie de agrementare a
te0nologiilor si instalatiilor de tratare a deseurilor spitalicesti care sa elimine propunerile
#
de te0nologii sau instalatii neconforme cu legislatia de mediu si de sanatate, iar in a doua
faza, sa se ia in considerare solutiile disponibile care indeplinesc conditiile ecologice si
economice.
<u trebuie neglijata analiza economica, deoarece multe oferte din strainatate sunt
de :%# ori mai scumpe decat ceea ce se poate realiza in aceleasi conditii ecologice la noi in
tara.
Inca din anul ,''', in Bacultatea de Instalatii a A2;D s%a finalizat prin cercetari
proprii o te0nologie deosebit de ecologica, raspunzand la toate e/igentele normelor
europene de mediu, pentru incinerarea deseurilor spitalicesti.
9 instalatie%pilot, capabila sa arda ec0ivalentul a jumatate din deseurile produse de
un spital mare, a fost pusa in functiune in Caboratorul de 2ermote0nica. (precierea calitatii
ei s%a oficializat prin (vizul Directiei Generale de >anatate 3ublica nr. ,.I"#4,''' si (vizul
8C3(2 al ;omisiei de (grement 2e0nic in ;onstructii nr. ,'I.'HH4,''' % si este singura
instalatie din tara care indeplineste toate conditiile ecologice impuse de actuala legislatie,
imbinand intr%un singur proces gazeificarea si arderea deseurilor in vederea minimizarii
emisiilor de no/e.
)espect-nd prevederile 8inisterului >ntii productorul de deeuri medicale are
urmtoarele obligaii5
s scad cantitatea de deeuri ce trebuie eventual eliminat1
s promoveze reutilizarea i reciclarea fraciilor de deeuri spitaliceti1
s colecteze i s separe deeurile periculoase de cele nepericuloase.
>trategia <ationala de Gospodarire a Deseurilor este implicata in gestionarea deseurilor
medicale si are ca obiective urmatoarele5
!iective principale:
*. ;olectarea separat a deeurilor infecioase i periculoase altele dec-t cele
infecioase!1
,. ;olectarea separat a deeurilor nepericuloase1
?. Depozitarea n siguran a deeurilor clinice fr a afecta sntatea personalului
medico%sanitar i a populaiei.
!iective au"iliare:
I
*. )educerea cantitii de deeuri clinice infeciose i periculoase din spitale printr%o
colectare separat pe categorii de deeuri! i depozitarea final de o manier ecologic
raional i eficient economic.
,. Introducerea sistemului de colectare separat i pentru deeurile nepericuloase
rezultate din activitatea medical.
?. Infiinarea de locuri pentru depozitarea temporar a deeurilor infecioase i
periculoase.
:. Interzicerea depozitrii finale a deeurilor periculoase fr pretratare, n vederea
inertizrii totale. In cazul deseurilor infecioase i periculoase vor fi e/cluse metodele
de pretratare care transfer poluani n ali factori de mediu.
Crematoriile !olii
8ii de tone de seringi, ace folosite, organe umane si sange infectat sunt arse in
crematoriile spitalelor. (proape jumatate dintre incineratoare nu au nici macar autorizatie
de mediu. Ca cerinta AE, )omania trebuia sa inc0ida, in anul ,'':, #, de incineratoare din
cele ?:I e/istente. <u a fost inc0is nici unulJ
;ei care locuiesc in apropierea spitalelor s%au saturat de mirosul urat degajat in aer
de crematoriile e/istente in curtile institutiilor. <u doar ca s%au saturat, dar s%au si imbolna
vit. 3rintre emisiile care provin de la crematorii se numara dio/inele care pot provoca boli
grave, cum ar fi cancerul. Ca nivelul tarii, doar trei incineratoare sunt acceptate de Aniunea
Europeana. (cestea sunt la 2imisoara, >uceava si ;onstanta. In constructie se afla inca
unul la ;luj, care va prelua deseurile medicale periculoase de la toate spitalele din zona.
)estul crematoriilor, ?:I la numar, unde sunt colectate mii de tone de deseuri sanitare,
considerate periculoase, sunt neconforme cu cerintele Aniunii Europene, iar autoritatile
romanesti sunt obligate sa le inc0ida pana in ,''H.
In statele membre AE, eliminarea deseurilor medicale periculoase a fost
e/ternalizata, aceasta realizandu%se in instalatii amplasate in afara zonelor de locuit.
Protocol nerespectat
8inisterul 8ediului si Gospodaririi (pelor, 8inisterul >anatatii si (utoritatea
<ationala de ;ontrol % Garda <ationala de 8ediu au inc0eiat, anul trecut, un protocol prin
care se obligau sa inc0ida, pana in ,''H, cele ?:I de crematorii din unitatile medicale,
neconforme cu prevederile AE, Kin scopul diminuarii riscurilor pentru sanatatea oamenilor
si a mediului. Insa pana acum, institutiile amintite nu au respectat calendarul din 3lanul de
implementare al Directivei ,''' 4"I4;E.
3rogramul prevedea ca in ,'': sa fie inc0ise #, de crematorii, iar in anul ,''#, alte
"'. Insa nici macar un crematoriu propus spre inc0idere nu a fost desfiintat. 2oate ard in
continuare deseurile medicale din unitatile sanitare.
Incinerare in camp
3lanul prevede ca inc0iderea incineratoarelor sa se faca treptat, iar deseurile sa fie
transferate catre cele ramase in functiune. (ctivitatea de eliminare a deseurilor medicale
"
periculoase va fi e/ternalizata din spitale si se va realiza in instalatii de capacitate mare,
amplasate in afara zonelor rezidentiale, la minimum #'' de metri distanta de ultima casa.
3entru construirea a *'' de incineratoare pentru deseuri spitalicesti considerate
deseuri periculoase, care sa respecte legislatia AE, sunt necesari *I' milioane de euro.
H
#ctivitatea i cum sunt generate PP-urile
3oluanii 9rganici 3ersisteni menionai n cele ce urmeaz ca 393! sunt
substane c0imice ce rm-n intacte n mediu perioade lungi, sunt e/trem de to/ici pentru
oameni i viaa slbatic, se acumuleaz n esuturile grase, sunt volatili i au o circulaie
global prin atmosfer i apa mrii.
;onvenia de la >tocL0olm privind 3oluanii 9rganici 3ersisteni se a/eaz pe
reducerea, i unde este oportun, pe eliminarea a *, 393%uri din circuitul internaional.
(cestea includ nou pesticide5 aldrin, clordan, diclorodifenil%tricloroetan DD2!, dieldrin,
endrin, 0eptaclor, 0e/aclorobenzen de asemenea produi c0imici industriali i produi
secundari neintenionai!, mire/ i to/afen1 dou substane c0imice industriale + bifenili
policlorurai D3;%uri + de asemenea produi secundari neintenionai! i 0e/aclorobenzen
=;D!1 i patru produi secundari +dibenzo%p%dio/ine policlorurate DD3;! i dibenzo%
furani policlorurai DB3;! ca i =;D i D3;uri.
>ursele de emisie ale 393%urilor sunt situate n patru sectoare economice
principale5 agricultur, industrie, transport i energie, dar alte surse notabile includ
depozitele de deeuri i crematoriile i incineratoarele.
Incineratoarele de deeuri medicale sunt o surs major confirmat de 393%uri i
ali poluani ca metalele grele!.
In trecut erau " uzine de incinerare care operau n )om-nia, dar azi a rmas doar
una. In Ducureti e/ist un incinerator vec0i folosit pentru incinerarea deeurilor medicale
cu o capacitate de # tone de deeuri pe or, aa cum se specific n 3lanul <aional de
Implementare n )om-nia a ;onveniei de la >tocL0olm. ;elelalte incineratoare nu mai
funcioneaz.
>urse staionare de 393%uri n arealul aezrilor umane sunt incineratoarele4
crematoriile de deeuri medicale. (cestea sunt localizate n cele mai multe din spitale i nu
sunt adecvat ec0ipate pentru eliminarea emisiilor de dio/ine din gazele rezultate.
&
Descrierea activitilor generatoare de PP-uri
>ursele de emisie staionar n zonele aezrilor umane sunt crematoriile i
incineratoarele deeurilor medicale. 8ulte spitale folosesc nc crematorii n loc de
incineratoare. (ceste incineratoare sunt localizate n cele mai multe spitale municipale i
nu sunt adecvat ec0ipate pentru eliminarea emisiilor de dio/ine din gazele care rezult.
In conformitate cu legislaia, deeurile medicale periculoase ar trebui colectate i
separat de celelalte deeuri generate de activitile medicale. Deeurile periculoase ar
trebui colectate n ambalaje speciale, depozitate apoi temporar ntr%un loc anume din
unitatea medical nainte de a fi transportate la punctul final de depozitare. Ana din
metodele sugerate de 3rotocolul nc0eiat ntre 8inisterul 8ediului i Gospodririi (pelor
<r. :*?,4I@4':.*'.,'':!, 8inisterul >ntii <r. :#HI*4ID4'I.*'.,'':! i Garda
<aional de 8ediu <r. *'&"?4'#.*'.,'':! este folosirea sterilizatoarelor i
incineratoarelor.
An numr de studii privind incinerarea deeurilor medicale din >tatele Anite %
(genia de 3rotecia 8ediului au identificat incinerarea deeurilor medicale ca a treia mare
surs de emisii n aer a dio/inelor, cu o contribuie de *'$ din emisiile de mercur n mediu
provenite din activitile umane. In emisiile incineratoarelor de deeuri medicale au fost
identificai muli ali poluani periculoi ce includ5 arsenic, amoniac, benzen,
bromodiclorometan, cloroform, plumb etc.
;ele mai importante surse de 393%uri n )omania printre care dio/inele! o
reprezint incinerarea deeurilor medicale i a celor municipale.
Anul din cele mai importante aspecte ale emisiilor de dio/ine provenite din
arderea 4 incinerarea deeurilor medicale este c n )om-nia nu e/ist ec0ipamentele
necesare pentru msurarea acestora.
*'
Consecine socio-economice$ asupra mediului i sntii
;onsecinele socio%economice i asupra sntii sunt greu de definit deoarece nu s%
a efectuat nici un studiu oficial n aceast direcie. ;onsecinele asupra mediului sunt
definite prin caracteristicile dio/inelor.
An aspect important este notificarea din ,'': a 9<G%ului rom-n de mediu Mare
Nostrum care i desfoar activitatea n ;onstana, @udeul ;onstana. Implicarea lui este
legat de e/istena unui incinerator al deeurilor medicale construit n mijlocul oraului, n
vecintatea a ,.#'' de locuitori i doar la #' m de o grdini cu *#' de copii. In ,?%,&
februarie ,'':, vecinii au alertat Mare Nostrum i mass media de apariia unui numr de
probleme de sntate, incluz-nd ameeli, dureri ale buzelor, nasului i capului provocate de
procesele de incinerare necontrolate a unitii n timpul nopii.
9<G%ul Mare Nostrum a declanat un proces n justiie mpotriva propietarului
incineratorului. 3roblema principal evideniat de firma, care a elaborat studiul de impact
asupra mediului pentru incinerator, a fost aceea c n )om-nia nu e/ist ec0ipament pentru
msurarea emisiilor de dio/ine n aer.
3rotocolul din ,'': semnat ntre 8inisterul 8ediului i Gospodririi (pelor nr.
:*?,4:.*'.,'':!, 8inisterul >ntii nr. :#HI*4I.*'.,'':! i Garda de 8ediu nr.
*'&"?4#.*'.,'':! stabilea, conform legislaiei n vigoare, condiiile de mediu pentru
crematoriile medicale p-n la nc0iderea acestora n ,''H. ;alendarul pentru aceastea a
fost stabilit potrivit Directivei nr. ,'''4"I4E; privind incinerarea deeurilor transpus de
legislaia rom-n prin Decizia de Guvern nr. *,H 4 ,'', 8onitorul 9ficial nr.
*I'4I.'?.,'',!. ;onform acestui protocol crematoriile vor fi nlocuite de sterilizatoare i
incineratoare.
9biectivele protocolului sunt5
definirea modalitatilor de supraveghere si control a crematoriilor existente,
propuse pentru inchidere;
reglementarea functionarii crematoriilor pe perioada de tranzitie;
elaborarea criteriilor de selectie a instalatiilor de sterilizare pentru a asigura
inertizarea completa a deseurilor medicale periculoase tratate.
)esponsabilitatea ndeplinirii previziunilor legislative ca i a protocolului menionat
aparine urmtorilor5
**
Anitile 8edicale % s nc0id crematoriile i s le nlocuiasc cu sterilizatoare i
incineratoare1
8inisterul >ntii % s monitorizeze activitatea unitilor medicale n aceast
problem1
Garda de 8ediu % s controleze i s%i ndeplineasc obligaiile de mediu.
Estimarea costurilor, specificate de ctre Documentul de 3oziie ;apitolul ,, %
3rotecia 8ediului! pentru implementarea Directivei nr. ,'''4"I4;E, include i costurile
pentru implementarea altor dou directive5 Directiva nr. &:4I"4;E asupra incinerrii
deeurilor periculoase si Directiva nr. H&4?I&4EE; asupra reducerii polurii aerului de la
noile uzine municipale de incinerare a deeurilor sunt de apro/imativ :.,# miliarde de
Euro.
8inisterul >ntii i Bamiliei a emis 9rdinul nr. ,*&4,'', pentru aprobarea
<ormelor 2e0nice privitoare la gestionarea deeurilor medicale i metodologia colectrii
de date pentru baza naional de date privind deeurile ce rezult din activitile medicale.
)esponsabilitatea ndeplinirii obligaiilor reglementrilor menionate revine
productorului deeurilor medicale.
;onvenia de la >tocL0olm asupra 3oluanilor 9rganici 3ersisteni s%a ratificat prin
Cegea nr. ,I*4,'': publicat n 8onitorul 9ficial nr. I?H din *# iulie ,'':.
;onvenia reclam dezvoltarea unui 3lan <aional de Implementare 3<I!, n
scopul obinerii unui cadru pentru ca ara s dezvolte i s realizeze, intr%un mod sistematic
i participativ, o reform prioritar politic i legislativ n domeniu, cu dezvoltarea
competenelor i programelor de investiii.
3lanul <aional de Implementare 3<I! din )om-nia a fost elaborat in cadrul
proiectului finanat de A<ID94GEB F(ctiviti pregtitoare n elaborarea 3lanului
<aional de Implementare a ;onveniei de la >tocL0olm privind 3oluanii 9rganici
3ersisteni 393%uri! din )om-niaF, aprobat de autoritile guvernamentale.
3roiectul 3<I a fost trimis anticipat la ministere i s%a obinut susinerea lor.
Ana din fazele dezvoltrii 3<I este prioritatea acordat de ctre obiectivele c0eie i
msurilor asociate acestora, precum i instrumentelor i aciunilor definitorii. E/ist **
obiective c0eie. 9biectivele respective s%au focalizat pe o abordare comun pentru
rezolvarea problemelor legate de sntatea uman i protecia mediului, generate de
producia i folosirea 393%urilor.
*,
Practici #lternative
3racticile alternative la arderea deeurilor n crematorii i incineratoare pot fi
te0nologiile necombustibile sprijinite pe urmtoarele procese de baz, ca5
o Procese termice5 % bazate pe cldur energie termic! pentru distrugerea
patogenilor din deeuri. ;ategoria se mparte n procese termice ce folosesc energia
caloric redus, medie i ridicat 1
o Procese chimice % folosirea dezinfectanilor ca5 dio/id de clor dizolvat, varul, acidul
peracetic sau substane c0imice anorganice cu scopul de a mri e/punerea
deeurilor la agentul c0imic 1
o Procese de iradiere % iradierea bazat pe te0nologii care implic iradierea cu
electroni, ;obalt%I' ori raze AM 1
o Procese biologice % folosirea enzimelor pentru a distrugerea materiei organice.
%ecomandri ale &'-ului
)ecomandrile (sociaiei E/perilor de 8ediu conform cu situaia actual de
gestionare a deeurilor medicale, incluz-nd eliminarea final, pun accentul pe urmtoarele5
Incinerarea deeurilor periculoase are impacturi multiple asupra mediului5 aer, ap,
sol etc.
3rincipalele probleme de mediu ce rezult din aceast activitate sunt5
controlul slab al proceselor ce includ utilizarea la ma/imum a capacitii
incineratoarelor1
neconformitatea cu legislaia naional asupra gestionrii deeurilor i incinerrii
acestora1
ine/istena ec0ipamentului pentru msurarea emisiilor necontrolate de compui
to/ici1
slaba educaie de mediu i sanitar a personalului spitalicesc, inclusiv muncitorii,
privitor la pericolele posibile i impactul 393%urilor1
lipsa de fundamentare pentru activitile spitaliceti specifice ce privesc sntatea i
gestionarea deeurilor spitaliceti.
*?
;onform aspectelor menionate mai sus recomandrile (sociaiei E/perilor de 8ediu
privind sntatea i managementul deeurilor medicale se privesc urmtoarele activiti
posibile5
promovarea proiectelor de informare privitoare la creterea contientizrii factorilor
implicai i publicului n general legat de incinerarea deeurilor1
implementarea planurilor de reducere a deeurilor n spitale1
utilizarea te0nologiilor necombustibile de tratare a deeurilor medicale1
msurarea i monitorizarea 393%urilor, precum emisiile de dio/ine1
utilizarea celor mai bune te0nici disponibile i a celor mai bune practici de mediu.
*: