20.Gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala.

Definirea
notiunilor.Clasificarea deseurilor(deseuri nepericuloase si periculoase).
Deşeurile reprezintă orice substanţă sau obiect,care sunt eliminate sau sunt supuse eliminării
sau trebuie supuse eliminării în corespundere cu cerinţele legislaţiei naţionale. La deşeuri se
atribuie produsele neutilizate rezultate după finalizarea unui proces/acţiuni şi sunt produse
nesolicitate pentru acest proces/acţiune.
Deşeuri medicale:
 Toate categoriile de deşeuri (solide şi lichide), care provin din instituţiile de asistenţă
medicală, centrele de cercetare şi laboratoare.
 De asemenea, la deșeuri medicale se referă deșeurile produse în cantități mici din alte
surse, ca urmare a procedurilor medicale, inclusiv în condiții habituale (injecții de
insulină, etc...).
Dispozi ii generale ț : De eurile rezultate din activită ile curative i profilactice se referă la ș ț ș
categoria de de euri medicale ș !
Clasificarea deşeurilor ( deşeuri nepericuloase şi periculoase)
A) Deșeuri nepericuloase:
 Deșeuri neinfecțioase, componența și natura cărora sunt asociate cu componența și
natura deșeurilor menajere.
 Deșeuri nepericuloase nu conțin componenți periculoși și nu posedă proprietăți, care
potențial ar putea avea efect chimic, toxic sau patogen pentru sănătate și mediu.
Exemple:
• Resturi de produse alimentare
• Deșeuri similare celor menajere
• Flori
• Ambalajul și hârtia necontaminate.
Locurile de formare a deșeurilor nepericuloase: Toate subdiviziunile instituțiilor
medicale, spre exemplu:
• saloane
• bloc alimentar
• birourile
• spațiile și teritoriul comun,
• structurile tehnice.
B)Deșeuri periculoase:
Def. Deșeuri periculoase sunt deșeurile care conțin substanțe sau compuși care prezintă un
risc direct sau indirect pentru sănătate și mediu.
La deșeurile periculoase se referă deșeurile care posedă următoarele caracteristici:
 Explozive
 Oxidante
 Foarte inflamabile
 Inflamabile
 Iritante
 Nocive pentru sănătate și mediu
 Toxice
 Infecțioase
 Teratogene
 Mutagene
 Cancerigene
 Ecotoxice
 Corozive
 Radioactive
21.Colectarea,tratarea si eliminarea deseurilor medicale.
Scopul acestor activități este de a minimiza :
 Impactul deșeurilor asupra sănătății
 Impactul deșeurilor asupra mediului
 Riscurilor asociate cu tratarea deșeurilor
 Costurilor pentru gestionarea deșeurilor.
! Aceste activități se realizează în strictă corespundere cu legislația și sub supravegherea
permanentă.
1. Deșeuri infecțoase
Def. Deșeurile infecțioase, de obicei, conțin agenți patogeni (bacterii, virusuri, paraziți,
ciuperci) în cantitatea și concentrația suficientă care poate provoca maladii la om. Această
categorie se referă la deșeuri periculoase.
Categoria include:
 Deșeuri contaminate cu sânge sau alte fluide biologice
 Culturi şi seturile de agenţi infecţioşi din laboratoare
 Deşeuri de la pacienţii contagioşi din secţiile infecţioase (boxuri).
Exemple:
• Sânge, componentele lui și alte fluide biologice umane.
• Comprese, pansamente, măști, mănuși, alt material care au contactat cu sângele
sau alte fluide biologice umane.
• Obiectele, contaminate cu sângele pacienților supuși dializei (exemplu:
echipamentul pentru dializă – tuburi, filtrele, prosoapele, halatele, șorțurile,
mănușile getabile, etc...).
Locurile de formare a deșeurilor: Locul unde se efectuează diagnosticarea și tratamentul
pacienților
2. Deșeuri extrem de infecțioase
Culturile și substanțele extrem de contaminate, materialul patalogo-anatom, cadavrele
animalelor și alte produse și deșeuri contaminate, sau care au contactat cu substanțe extrem
de contaminate.
Această subcategorie necesită să fie atribuită la deșeuri extrem de periculoase.
3. Deșeuri tăietor-înțepătoare:
Articolele, care pot provoca răni și înțepături ale pielii, indiferent de faptul, este infecțios
sau nu. Această subcategorie de deșeuri necesită considerată ca deosebit de periculoasă.
Exemple:
• Ace
• Seringi, inclusiv autoblocante
• Sisteme pentru transfuzii
• Bisturiile
• Cioburi din sticlă, etc...
Locurile de formare: Locurile unde se efectuează diagnostica și tratamentul pacienților.
4. Deșeuri farmaceutice
Nivelul de risc al deșeurilor farmaceutice depinde de componență. Nu trebuie de exclus și
utilizarea potențial incorectă al produsului.
Exemple:
• Medicamente cu termen de valabilitate expirat
• Medicamente neutilizate
• Diverse medicamente
• Medicamente contaminate
• Materiale contaminate:
 Cutii și flacoane
 Mănuși
 Flacoane de sub medicamente, etc...
5. Deșeuri farmaceutice
Locul formării:
• Locurile unde se efectuează diagnostica și tratamentul pacienților
• Laboratoare
• Farmacii
Deșeuri citotoxice – subcategoria deșeurilor farmaceutice, care necesită considerată ca
deosebit de periculoasă. Aceste deșeuri pot avea efecte mutagene, teratogene sau
cancerigene. Pentru a asigurarea siguranța, aceste tipuri de deșeuri prezintă o problemă
majoră atât în instituțiile medicale, cât și după colectare și eliminare. Din aceste motive,
gestionarea deșeurilor farmaceutice necesită o atenție deosebită.
Exemple de deșeuri citotoxice:
• Articole și materiale contaminate, rezultate din prepararea/pregătirea și
inocularea medicamentelor (seringi ace, dispozitive pentru dozare, flacoane,
ambalaj)
• Medicamente cu termen de valabilitate expirat, excesul de soluții,
medicamentele returnate din secții
• Urina, masele fecale, masele vomitante ale pacienților, care pot conține
cantități potențial periculoase de medicamente citotoxice inoculate sau a
metaboliților acestora, și care trebuie considerate genotoxic cel puțin 48 de ore,
iar în unele cazuri - până la 1 săptămână după injectare.
6. Deșeuri chimice
Includ substanțe solide, lichide, găzoase care necesită eliminare. Substanța chimică se
atribuie la deșeuri periculoase dacă are una din următoarele caracteristici:
 Toxicitate
 Corozivitate (pH <2 sau pH >12),
 Inflamabil
 Reactivitate:
 Exploziv
 Care reacţionează cu apa
 Sensibil la lovituri
Exemple:
• Substanţe chimice fotografice
• Solvenți halogenați
• Solvenți nehalogenați
• Substanțe dezinfectante
• Aldehide
Locul de formare a deșeurilor, preponderent în :
• Secțiile rentgheno-diagnostice
• Laboratoare
• Farmacii, etc.
• Alcooli
• Acizi
• Soluții de bază
• Oxidanți
7. Deșeuri radioactive
Deșeurile radioactive se produc, de regulă, în rezultatul activităților de cercetare,
diagnostic și tratament al pacienților oncologici.
Majoritatea deșeurilor radioactive au o durată de înjumătățire scurtă. Deșeurile
radioactive sunt deosebit de periculoase.
Locurile de formare a deșeurilor, preponderent în:
 Secţiile pentru tratamentul pacienţilor oncologici, radioterapie;
 Laboratoarele de medicină nucleară
 Laboratoarele de cercetări
8.Deșeuri radioactive
Exemple:
• Surse de radiații închise
• Deşeuri cu nivel scăzut de radiații (ex: hârtia, absorbante, tampoane,
sticlă, seringi, flacoane).
• Resturi de materiale radioactiv și soluţiile neutilizate în timpul sesiunilor.
• Resturi de reactivi,utilizați în radio-imunoanaliză, precum și uleiurile de pompă
contaminate.
• Scurgerile substanţelor radioactive şi a materialelor utilizate pentru
decontaminare.
• Urina şi masele fecale ale pacienţilor supuşi unui diagnostic sau tratament
cu surse închise de radionucliizi.
Lichide cu un nivel mic de radioactivitate rezultate ca urmare a procesului de
curăţare, decontaminare a echipamentelor.
9.Deșeuri anatomo-patologice:
Materiale, pentru eliminarea cărora sunt prevăzute proceduri speciale, dictate de
considerente bioetice. De regulă, materialul anatomo-patologic nu prezintă pericol, dar
necesită o atenție deosebită.
Exemple:
• Țesuturi
• Organe
• Sângele și fluide
• Alte rezultat intervențiilor chirurgicale și autopsii
• Embrionii umani
• Cadavrele animalelor
Locurile de formare a deșeurilor: Secțiile curative, chirurgicale, pato-morfologice,
băncile de sânge.
III. Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor medicale.
Transportarea şi depozitarea deşeurilor:
1. Transportarea deşeurilor va fi organizată cu regularitate, ţinând cont de volumul
generat de deşeuri şi aducerea acestora la punctele de colectare şi punctele de
depozitare intermediară.
2. Transportarea va avea loc în orele de activitate redusă în instituţiile medico-sanitare.
3. Transportarea trebuie să fie efectuată doar pe rutele stabilite.
4. Pentru transportarea deşeurilor se vor folosi doar cărucioarele desemnate special
acestor scopuri.
5. E necesar de elaborat un plan de deservire tehnică şi curăţare a mijloacelor de
transport.
6. Operaţiunile de colectare şi transportare a deşeurilor medicale vor fi realizate separat:
iniţial va fi finalizată operaţiunea de colectare a deşeurilor, ulterior acestea vor fi
transportate.
Spaţiul pentru depozitarea centralizată a deşeurilor trebuie să corespundă următoarelor
exigenţe:
1. Să asigure păstrarea sigură, fapt pentru care la intrarea în încăpere trebuie să fie
plasat un indicator, marcând spaţiul pentru depozitarea materialelor contaminate.
2. Să nu fie accesibil pentru insecte şi paraziţi, să fie bine iluminat şi aerisit.
3. Încăperea va fi amplasată separat de alte zone de depozitare a deşeurilor şi să
asigure o curăţare şi dezinfectare rapidă.
4. Încăperea va avea o suprafaţă suficientă pentru depozitarea cantităţilor
corespunzătoare de deşeuri.
5. Inventarul pentru curăţare, costumele de protecţie, pungile şi recipientele vor fi
păstrate în apropierea spaţiului pentru depozitarea centralizată.
6. Punctul pentru depozitarea centralizată va fi accesibil pentru mijloacele de
transport (cărucioare) şi pentru efectuarea dezinfectării.
7. Curăţarea şi dezinfectarea vor fi efectuate cu regularitate.
8. Durata maximală de aflare în depozitul ce nu este echipat cu instalaţii frigorifice:
9. Pentru a marca depozitarea deşeurilor contaminate în spaţiul dat, la intrarea în
încăpere va fi plasat simbolul ce indică hazard biologic.
Spaţiul va fi racordat la sistemul de canalizare al instituţiei medico-sanitare în cauză.