GESTIONAREA DEȘEURILOR PERICULOASE

- DEȘEURI MEDICALE -

Lazăr Bianca Alexandra

Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Facultatea de Inginerie, programul de studii

Managementul Protecției Mediului în Industrie, Master - Anul I

Rezumat
De ce deşeurile periculoase constituie o problemă importantă? După cum însăşi
denumirea o indică, deşeurile periculoase sunt dăunătoare sănătăţii umane precum şi mediului
biologic. Activităţile industriale utilizează produse chimice prelucrate artificial precum şi diferite
metale grele extrase din subteran ce nu existau sau nu prezentau o cantitate apreciabilă în
biosfera naturală, acolo unde organismele vii au fost concepute sau au evoluat. Astfel, deşeurile
cu conţinut de produse chimice şi / sau conţinut excesiv de metale grele pot fi periculoase pentru
vietăţi. Activitatea industrială ce ne-a făcut viaţa mai confortabilă şi mai bună produce deşeuri
periculoase ce aduc un grad de risc atât vieţii noastre cât şi mediului înconjurător.
Cuvinte – cheie: deșeuri periculoase, gestionare, deșeuri medicale, incinerare, management.

Introducere

Gestionarea deșeurilor, cunoscută și ca managementul deșeurilor, se referă la educația

privind colectarea, transportul, tratarea, reciclarea și depozitarea deșeurilor. De obicei, termenul
se referă la materialele rezultate din activități umane și la reducerea efectului lor
asupra sănătății oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat. Gestionarea deșeurilor are ca
scop și economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea părților recuperabile. Deșeurile
gestionate pot fi atât solide, cât și lichide sau gazoase, precum și cu diverse proprietăți (de
exemplu radioactive), necesitând metode de tratare specifice fiecărora.
În România activitatea de gestionare a deșeurilor este fundamentată pe Legea
211/2011, care implementează o serie de directive ale Consiliului Europei.
 Identificarea tipurilor de deșeuri

Deșeul reprezintă o parte dintr-o materie primă sau dintr-un material care rămâne
în urma unui proces tehnologic și nu mai poate fi utilizată direct pentru realizarea unui nou
produs.
În funcție de proveniența acestora, deșeurile pot fi împărțite în următoarele
categorii:
 Deșeuri menajere – ce provin din sectorul casnic sau din sectoarele similare, mica
și marea industrie, sectorul public, administrativ sau comert;
 Deșeuri stradale – specifice căilor de circulație publică, provenite din activitatea
cotidiană a populației, din spațiile verzi;
 Deșeuri voluminoase – provenite din demolarea/construirea de obiective
industriale/civile sau de alte proveniențe, care, datorită dimensiunilor lor nu pot fi preluate cu
sisteme obișnuite de colectare, ci necesită o tratare diferențiată.
 Deșeuri industriale – provenite din desfășurarea proceselor tehnologice și care
sunt de diferite naturi în funcție de specificul unității industriale;
 Deșeuri agricole – provenite de la unitățile agrigole și zootehnice sub formă de
gunoi de grajd, dejecții animaliere, deșeuri animale de la abatoare și industria cărnii, deșeuri
vegetale de la fabrici de zahăr, ulei etc;
 Deșeuri periculoase – precum cele toxice, inflamabile, explozive, radioactive,
infecțioase, spitalicești sau de altă natură care prezintă direct sau indirect un pericol pentru lumea
vie.
 Importanța gestionării deșeurilor

Principalele obiective și cele mai importante ale gestionării deșeurilor sunt

reprezentate de:
 Protejarea sănătății populației;
 Protejarea mediului înconjurător;
 Conservarea resurselor naturale prin politicile de reducere a deșeurilor și prin
reciclare;
 Menținerea valorilor estetice a peisajelor naturale și antropice.
 Deșeurile medicale

Deșeurile rezultate din activitatea medicală reprezintă toate deșeurile periculoase sau
nepericuloase care se produc în unitățile sanitare.
DEȘEURILE PERICULOASE: sunt deşeurile care prezinta un risc real pentru
sănătatea umană şi pentru mediu, fiind generate în procesul spitalizarii, in activităţile de
diagnostic, tratament, depozitarea, testarea şi distribuţia medicamentelor şi biopreparatelor ș.a.
DEȘEURILE NEPERICULOASE: sunt deşeurile asimilabile celor menajere, rezultate
din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor
alimentare şi a oficiilor de distribuţie a hranei. Aceste deşeuri se colectează si se îndepărtează la
fel ca deşeurile menajere.
Deșeurile medicale periculoase sunt reprezentate de:
o deşeuri anatomo-patologice si părţi anatomice : deşeurile care cuprind
părţi anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie şi obstetrică (fetuși,
placente);
o deşeuri infecţioase : deşeurile lichide sau solide care conţin sau au venit în
contact cu sângele sau alte fluide, precum şi cu virusuri, bacterii, paraziţi şi/sau toxinele
microorganismelor. Exemple: seringi, ace, ace cu fir, recipienţi care conţin sau au conţinut sânge
sau alte lichide biologice, mănuşi, sonde etc;
o deşeuri înţepătoare-tăietoare - deşeurile care pot produce leziuni mecanice
prin inţepare sau tăiere. Acestea cuprind: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, perfuzoare etc;
o deşeuri chimice şi farmaceutice : deşeurile reprezentate de substanţele
chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corozive sau inflamabile (exemplu:
medicamente expirate, vaccinuri cu termen de valabilitate depășit sau produse de curățenie și
dezinfectare a căror termen a expirat etc.);
o deşeuri radioactive : sunt deşeurile solide, lichide şi gazoase rezultate din
activităţile nucleare medicale, de diagnostic şi tratament, care conţin materiale radioactive.
 Managementul deșeurilor medicale

Fiecare unitate sanitară este obligată să aibă o evidență internă a deșeurilor generate. La
nivelulacestora există un coordonator al activității de protecție a sănătății în relație cu mediul,
instruit de către DSP si certificat de către INSP.
Unitatea sanitară va raporta lunar cantitățile generate de deșeuri către Direcția de
Sănătate Publică Județeană.

Gestionarea deșeurilor medicale

Colectarea, separarea și ambalarea deşeurilor medicale

Colectarea şi separarea deşeurilor - direct la locul de producere.
Ambalajul în care se face colectarea este de unică folosinţă şi respectă codul de culori
stabilit prin lege:
 GALBEN: pentru deşeurile medicale periculoase (tăietoare-înţepătoare, infecţioase,
chimice și farmaceutice).
 NEGRU: pentru deşeurile nepericuloase, asimilabile celor menajere.
 Responsabilitatea de colectare și ambalare îi revine generatorului de deșeuri-adică unității
medicale respective.
Personalul desemnat în gestionarea deșeurilor are obigația de a colecta separat deșeurile
rezultate în urma activităților medicale, în funcție de tipul și natura deșeului. Acesta nu are voie
să amestece diferite tipuri de deșeuri periculoase și nici pe cele periculoase cu cele
nepericuloase.
Scopul principal al acestor măsuri este protecția personalului care manipulează
recipientele și ambalajele colectoare.
Tot la acest nivel se realizează cântărirea deșeurilor, la destinație făcându-se o dublă
verificare a greutății acestora.
 Transportul deșeurilor medicale
Transportul deşeurilor medicale periculoase se face cu respectarea strictă a normelor de
igienă şi securitate în scopul protejării personalului şi al populaţiei în general.
În incinta unităţii sanitare transportul se face cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu
ajutorul containerelor mobile, pe un traseu separat de cel al pacienţilor şi vizitatorilor.
Transportul extern (în afara unităţii sanitare) a deşeurilor medicale periculoase se
realizează pe rute cât mai scurte posibil, în conformitate cu prevederile Ordin nr. 2/211/118 din
2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare şi control al transportului deşeurilor pe
teritoriul României.

Eliminarea deșeurilor medicale

Eliminarea finală a deşeurilor se face prin metode specifice care trebuie să asigure
distrugerea rapidă şi completă a elementelor cu potenţial nociv pentru mediu şi pentru starea de
sănătate a populaţiei.
Deşeurile menajere nu necesită tratamente speciale şi se includ în ciclul de eliminare a
deşeurilor municipale, însă în cazul deşeurilor periculoase, în managementul modern al
deşeurilor se urmăreşte un obiectiv major, acela de a trata deşeurile astfel încăt să se ajungă la
inertizarea lor prin distrugerea materialelor nocive.
Principalele procedee termice de tratare a deşeurilor sunt:
 incinerarea
 piroliza
 coincinerarea
 procedeele de uscare
Cel mai important procedeu aplicat deşeurilor periculoase rezultate din activităţi medicale
este incinerarea.
Avantaje: reducerea semnificativă a volumului deşeurilor (cu cca 90 % din volumul
iniţial) şi a masei lor, sterilizarea garantată, posibilitatea de a trata majoritatea tipurilor de
deşeuri, fără prelucrarea lor preliminară.
Dezavantaje: riscurile de poluare a mediului, costul ridicat al metodelor de tratare şi de
control al emisiilor.
Deşeurile medicale periculoase, sunt incinerate în ambalajele în care sunt livrate, în
cuptoare cu grătare, în două trepte.
Sistemul de alimentare în trepte, presupune: deschidere sistem alimentare, introducere
deşeuri, închidere sistem alimentare, deschidere treaptă de acces în cuptoare.
Gazele rezultate din incinerarea deşeurilor medicale sunt evacuate în camera de
combustie a cuptorului de incinerare şi apoi, împreună cu gazele reziduale de la cuptorul de
incinerare sunt evacuate în instalaţia comună de epurare şi la coşul de evacuare.
 Concluzii

Întrucât unităţile sanitare nu au incineratoare speciale, deşeurile spitaliceşti (de la

pansamente până la resturi biologice rezultate în urma operaţiilor ) sunt arse în cuptoare vechi,
construite impropriu.
În cea mai mare parte, deşeurile spitalicesti nu pot fi distruse în totalitate doar printr-o
simplă ardere şi, astfel, atât emisiile rezultate cât şi resturile nearse sunt purtătoare de microbi,
care pot determina efecte nocive, până la izbucnirea unor epidemii.
Efectele negative asupra mediului și a populației, generate în urma procesului de
incinerare, se pot preveni prin utilizarea incineratoarelor ecologice, care au importante avantaje:
 eliminarea deşeurilor cu respectarea limitelor de noxe conţinute în gazele
evacuate în atmosferă;
 dimensiuni reduse;
 nu necesită condiţii speciale de amplasare sau personal calificat la exploatare;
 amortizare rapidă a investiţiei prin recuperarea energiei termice;
 obţinerea unei cenuşi sterile ș.a.
 Bibliografie selectivă

o Oroș Vaile, Camelia Drăghici, Managementul deșeurilor, Editura Univ. Transilvania,

2002, Brașov;

o Păunescu Ioan, Atudorel Alexei, Gestionarea deșeurilor urbane, Editura Matrix Rom,
2002, București

o http://www.anpm.ro/ro/incinerare-deseuri - accesat in data de 02.06.2021

o https://www.infomediu.eu/eco-news/9309-ce-se-%C3%AEnt%C3%A2mpl%C4%83-cu-
de%C8%99eurile-medicale-periculoase-generate-de-unit%C4%83%C8%9Bile-
medicale.html - accesat in data de 03.06.2021