Introducere

Pentru atingerea Aqui-ului Comunitar in domeniul protectiei mediului, ce include si managementul deseurilor medicale, primul pas care trebuie realizat de Romania este alinierea legislativa la normele si standardele Uniunii Europene. In acest sens, Ministerul Sanatatii a elaborat reglementarea tehnica specifica acestui domeniu, reprezentata de Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 219/iunie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale. Aplicarea acestei reglementari intr-o maniera corecta si eficienta, in unitatile sanitare, reduce riscul pe care il reprezinta deseurile medicale, in special cele periculoase, pentru personalul din spitale, populatia generala si mediu. In momentul actual, unitatile sanitare se afla inca in etapa de implementare a legislatiei. Lucrarea pe care am elaborat-o isi propune sa vina in sprijinul specialistilor (tuturor celor) implicati in gestionarea deseurilor medicale prin furnizarea unor informatii utile referitoare la managementul deseurilor rezultate din activitatea medicala, fluxul deseurilor periculoase, precum si riscurile potentiale asupra personalului si pacientilor unitatii sanitare generate de gestionarea incorecta a acestei categorii de deseuri. De asemenea poate fi si un ghid adresat coordonatorilor de cursuri de formare profesionala in unitati medicale. Lucrarea contine aspecte de legislatie nationala, elaborata pe baza principiilor care guverneaza protectia sanatatii umane si protectia mediului urmarind conservarea, protejarea si ameliorarea calitatii mediului. Este important de subliniat faptul ca producatorul de deseuri este responsabil de indepartarea si eliminarea finala in conditii sigure a deseurilor generate. Acest lucru se poate realiza atat prin initirea programelor de educare si formare profesionala a personalului din unitatile sanitare precum si a programelor de gestionare, prin care sa previna producerea deseurilor sau sa reduca pe cat posibil cantitatile produse.

Cuprins Introducere Capitolul 1 Riscuri si pericole generate de gestionarea deseurilor medicale Tipuri de risc Cine este expus la risc? Riscuri generate de deseuri infectioase si intepatoare-taietoare Riscuri generate de deseuri chimice si farmaceutice Riscuri generate de deseuri genotoxice Riscuri generate de modalitatile de eliminare finala a deseurilor Impactul deseurilor medicale asupra sanatatii publice Impactul produs de deseurile cu potential infectios si intepatoare-taietoare Anexa 1: Aria de contaminare a infectiilor nozocomiale Capitolul 2 Legislatie Acord international Conventia de la Basel 1989 Principii internationale importante care guverneaza domeniul protectiei mediului si implicit gestionarea deseurilor periculoase Reglementari nationale ce trateaza si gestioneaza deseurile rezultate din activitatea medicala Capitolul 3 Deseuri rezultate din activitatea medicala Definitii si clasificari Generarea deseurilor rezultate din activitatea medicala Structura deseurilor rezultate din activitatea medicala Compozitia chimica aproximativa a deseurilor rezultate din activitatea medicala Tipuri de deseuri periculoase generate in diverse sectii si laboratoare ale unui spital general Evidenta tipurilor si cantitatilor de deseuri rezultate din activitatea medicala Anexa 2: Responsabilitati privind gestionarea deseurilor medicale Anexa 3: Model de program cadru de management al deseurilor rezultate din activitatea medicala Capitolul 4 Prevenirea si minimizarea cantitatii de deseuri in unitatea sanitara Etapele minimizarii cantitatii de deseuri Capitolul 5 Etapele gestionarii deseurilor rezultate din activitatea medicala Colectarea deseurilor la sursa Ambalarea deseurilor Deseurile chimice si farmaceutice Depozitarea temporara Transportul Eliminarea finala Masuri de indepartare si eliminare finala a anumitor fluxuri de deseuri rezultate din activitatea medicala Responsabilitatile in domeniul gestionarii deseurilor in unitatea sanitara Capitolul 6 Costuri legate de managementul deseurilor rezultate din activitatea medicala Principii Costuri interne Costuri externe Metode de finantare Recomandari privind reducerea costurilor Verificarea periodica si controlul costurilor Capitolul 7 Educare, formare profesionala si sensibilizare a personalului din unitatea sanitara Educare si pregatire profesionala Programe de educare a personalului Responsabilitatea educarii Mijloace de sensibilizare si educare Anexa 4: Exemple de materiale informative ilustrate Anexa 5: Exemple de postere Anexa 6: Poster Managementul deseurilor rezultate din activitatea medicala Bibliografie

Capitolul 1 Riscuri si pericole generate de gestionarea incorecta a deseurilor medicale

Contactul cu deseurile medicale periculoase poate determina aparitia de boli sau leziuni. Tipuri de risc Riscurile prezentate de deseurile medicale se datoreaza urmatoarelor caracteristici: contin agenti infectiosi; sunt genotoxice; contin produse chimice sau farmaceutice toxice sau periculoase; sunt radioactive; prezinta caracter intepator-taietor. Cine este expus la risc? Toti indivizii care vin in contact cu deseurile medicale periculoase prezinta un risc potential de imbolnavire. Sunt expuse persoanele care lucreaza in cadrul unitatilor sanitare producatoare de deseuri medicale, precum si cei din afara acestor unitati, care, fie manipuleaza aceste deseuri, fie vin in contact cu acestea ca urmare a unei gestionari incorecte. Principalele grupe de risc sunt: medici, asistente medicale, personal auxiliar si de intretinere a unitatii sanitare; pacienti; vizitatori; lucratori din serviciile auxiliare: spalatorie, depozitul de materiale sanitare, cei insarcinati cu colectarea si transportul deseurilor; lucratori din serviciile ce se ocupa cu tratarea si eliminarea deseurilor in unitatea sanitara.

Riscurile generate de deseurile infectioase si intepatore-taietoare Deseurile cu potential infectios pot contine o mare varietate de microorganisme patogene. Agentii infectiosi pot supravietui in cantitati suficient de mari pentru a determina producerea unei infectii in urma contactului cu aceste deseuri1. Modalitatile de baza prin care o persoana se poate imbolnavi in urma contactului cu deseurile ce au potential infectios sunt: prin intepare, zgiriere sau taiere; prin intermediul membranelor mucoase de la nivelul ochilor, gurii si nasului; prin inhalarea agentilor infectiosi; prin ingerarea agentilor infectiosi. Riscurile generate de deseurile medicale care creaza cea mai mare ingrijorare sunt reprezentate de posibilitatea contactarii hepatitei B sau C, sau SIDA, in urma inteparii cu ace contaminate, sau in urma contactului cu sangele, sau alte fluide ce contin sange contaminat, cu rani deschise, sau membrane mucoase. Virusul hepatitei B poate fi transmis prin contactul cu sange sau produse de sange infectate, sau prin contactul cu deseuri intepatoare-taietoare contaminate. Virusul hepatitei B are o concentratie mult mai mare in sangele infectat decat HIV si supravietuieste in mediu o perioada mai lunga de timp. Este persistent in aerul uscat si poate supravietui timp de cateva saptamani pe suprafete; este rezistent la expunerea pentru scurt timp la apa fierbinte. Este rezistent la cateva antiseptice si alcool 70% si ramane viabil mai mult de 10 ore la temperaturi de 60 grade. Asociatia Japoneza pentru Cercetare in domeniul Deseurilor Medicale a descoperit ca o doza infectanta de virus al hepatitei B sau C poate supravietui pentru mai mult de o saptamana intr-o picatura de sange ramasa in interiorul unui ac hipodermic. SIDA poate fi transmisa prin contactul cu sangele sau produse de sange contaminate. Deseurile intepatoaretaietoare contaminate, ca de exemplu, acele hipodermice folosite, creaza cea mai mare ingrijorare in ceea ce priveste transmiterea SIDA. HIV este mult mai putin rezistent. Nu supravietuieste mai mult de 15 minute la contactul cu alcool 70% si rezista numai 3-7 zile la temperatura mediului ambiant. Este inactivat la o temperatura de 56 0C. Sansa de a contracta SIDA in urma unei singure intepaturi de ac contaminat a fost estimata la aproximativ 0,4%, in timp ce sansa de a contracta hepatita B in urma unei singure intepaturi cu un ac contaminat a fost estimata la 6-30% (Centrul pentru Controlul Imbolnavirilor-SUA).

vezi Anexa 1

Existenta in unitatile sanitare a bacteriilor rezistente la antibiotice si dezinfectante chimice poate contribui la pericolul reprezentat de gestionarea incorecta a deseurilor. A fost demonstrat, de exemplu, ca plasmidele din probele de laborator prezente in deseurile medicale au fost transferate bacteriilor indigene. Exemple de infectii provocate de contactul cu deseurile medicale, agenti patogeni si modul de transmitere: Tip de infectie Infectii gastrointestinale Agenti patogeni Enterobacteria:Salmonella, Shigella spp. Vibrio cholerae Helminths Mycobacterium tuberculosis Virusul rujeolei Streptococcus pneumoniae Herpes virus Neisseria gonorrhoeae Herpes virus Streptococcus spp. Bacillus anthracis Neisseria meningitidis HIV Virusuri Junin, Lassa, Ebola Marburg Staphylococcus ssp VHA VHB, VHC Calea de transmitere Fecale sau/si lichid de varsatura

Infectii respiratorii Infectii oculare Infectii genitale Infectii ale pielii Anthrax Meningita SIDA Febre hemoragice Septicemia Hepatita virala tip A Hepatita virala B si C

Secretii ale tractului respirator Saliva Secretii oculare Secretii genitale Secretie purulenta Secretii ale leziunilor cutanate LCR Sange, Sperma, secretii vaginale Fluide biologice si secretii Sange Fecale Sange, fluide biologice

Riscuri generate de deseurile chimice si farmaceutice Multe din produsele chimice si farmaceutice folosite in unitatile sanitare sunt periculoase prin faptul ca prezinta urmatoarele caracteristici: toxice, genotoxice, corozive, inflamabile, explozive. Sursele deseurilor farmaceutice: preparatele cu administrare i.v.; varsarea/spargerea unor recipiente; fiole partial folosite ; preparate nefolosite; medicamente nedatate sau nefolosite; medicamente expirate.

Cantitati mai mari de astfel de deseuri apar atunci cand se indeparteaza produse chimice si farmaceutice nedorite sau expirate. Acestea pot provoca intoxicatii prin absorbtie, prin piele sau mucoase, prin inhalare sau ingestie. Produsele chimice si farmaceutice pot, de asemenea, povoca leziuni la nivelul pielii, ochilor, mucoasei cailor aeriene. Cele mai frecvente leziuni sunt arsurile. Deseurile chimice indepartate prin sistemul de canalizare pot avea efecte toxice asupra ecosistemelor apelor in care sunt deversate. Efecte similare pot avea si deseurile farmaceutice, care pot contine antibiotice si alte medicamente, metale grele precum mercurul, fenolul si derivatii, dezinfectante si antiseptice.

Riscuri generate de deseurile genotoxice Manipularea deseurilor genotoxice trebuie facuta cu mare grija, deoarece orice eliberare a acestui tip de deseuri in mediul inconjurator poate avea consecinte ecologice dezastruoase. Studii experimentale au aratat ca multe medicamente antineoplazice sunt carcinogene si mutagene. Multe medicamente (ex: droguri) citotoxice sunt foarte iritante si au efecte locale suparatoare la contactul direct cu pielea sau cu ochii.

Riscuri generate de modalitatile eliminare finala a deseurilor

de

Incinerarea deseurilor medicale care contin material plastic, avand in compozitie clor determina producerea dioxinei. Dioxina este o substanta cancerigena cunoscuta. Odata formata, dioxina se leaga de particule organice, care sunt purtate de vant, se depun pe sol si in apa. Timpul de injumatatire al dioxinei este estimat la 25-100 de ani. Dioxina se leaga de AND-ul nuclear. Se comporta ca un potential promotor al cancerului, slabeste raspunsul imun si este asociata cu multe efecte negative asupra dezvoltarii si reproducerii (endometrioza, defecte genetice, nivele scazute ale testosteronului). Toate aceste efecte se produc in urma expunerii la nivele scazute de dioxina. Mercurul, din grupa metalelor grele, poate fi regasit in termometre, baterii, lampi fluorescente, etc. Incinerarea deseurilor medicale cu continut de metale grele este interzisa.

Impactul deseurilor medicale asupra sanatatii publice Impactul produs de deseurile cu potential infectios si intepatoare-taietoare Pentru infectiile grave cum sunt SIDA si hepatita B sau C, lucratorii din sectorul sanitar (in special asistentele medicale) prezinta cel mai mare risc de infectie prin ranirea cu ace contaminate. Multe din aceste rani se produc prin recapisonarea acelor hipodermice inainte de indepartarea lor in recipientele speciale de colectare, prin deschiderea acestor recipiente si datorita folosirii unor materiale nerezistente la actiuni mecanice, in confectionarea acestora. Studii efectuate in SUA estimeaza ca 12000 de lucratori din sistemul sanitar, a caror activitate presupune contactul cu sangele, sunt infectati cu VHB, in fiecare an. Dintre lucratorii ce contacteaza hepatita B, aproximativ 250 se asteapta sa decedeze datorita hepatitei, cirozei, sau cancerului hepatic. De asemenea, alti lucratori din cadrul unitatilor sanitare si operatori in cadrul sistemului de gestionare a deseurilor, precum si indivizi care cauta materiale recuperabile in gunoaie, sunt supusi unui risc de contaminare semnificativ.

Masuri pentru reducerea riscului de contaminare a lucratorilor din unitatea sanitara: Purtarea echipamentului de protectie individual (manusi, masti, ochelari de protectie, sorturi, halate, etc.); Respectarea regulilor de igiena: spalarea mainilor, utilizarea de prosoape antiseptice; Interzicerea consumului de alimente, consumului de bauturi, fumatului, aplicarii fardurilor, in zonele de lucru unde exista risc de contaminare; Folosirea procedeelor de decontaminare: curatenie, dezinfectie; Raportarea accidentelor prin intepare/taiere cu deseuri intepatoare-taietoare; Vaccinarea impotriva VHB .

Toate persoanele expuse la risc trebuie sa fie informate cu privire la modul de transmitere, simptomatologie, epidemiologie, semnale de alarma referitoare la o posibila contaminare si procedura ce trebuie urmata in cazul contaminarii.

Anexa 1

ARIA DE CONTAMINARE A INFECTIILOR NOSOCOMIALE

PERSOANE Personal medical Pacienti

MEDIU INCONJURATOR Apa Personal medical infectat in urma contactului cu pacientii, care nu mai lucreaza in unitate Deseuri Hrana Aer

Purtatori fara simptome

contaminarea mainilor personalului medical

contaminarea obiectelor prin contactul cu sange, excretii sau alte fluide biologice

contaminare a aerului prin tuse/stranut

contact sau circulatia muscaturi/ aerului in spitale intepaturi de sobolan/tantar

hrana si medicamente in spitale

apa potabila si igiena personalului in spitale

Contactul pacientului cu maini, obiecte, aer, apa, hrana contaminate, etc.

INFECTIE

Capitolul 2 Legislatie
Acord international Conventia de la Basel 1989:

Coordonata de Programul de Protectie a Mediului al Natiunilor Unite (UNEP). Se refera la transportul transfrontiera a deseurilor periculoase.

Principiile internationale importante care guverneaza domeniul protectiei mediului si implicit gestionarea deseurilor periculoase sunt:

Principiul poluatorul plateste ce implica responsabilitatea legala si financiara a celui ce produce deseurile (poluatorul). Unitatea sanitara raspunde de indepartarea si eliminarea finala in siguranta a deseurilor produse. Principiul precautiunii se refera la necesitatea de a lua masuri de precautie impotriva aparitiei riscurilor ce pot fi generate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor rezultate din activitatea medicala. Principiul proximitatii recomanda ca eliminarea finala a deseurilor se sa realizeze cat mai aproape posibil de sursa de producere, in scopul reducerii riscurilor pentru mediu si sanatate legate de transport. Principiul devine aplicabil doar atunci cand exista posibilitati tehnice, iar mediul inconjurator nu este afectat.

Reglementarile nationale ce trateaza si gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala sunt reprezentate de:

Ordonanta nr.195/2005 privind protectia mediului, care abroga Legea 137/1995 cu completarile si modificarile ulterioare; Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor; HGR nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, incluziv deseurile periculoase; HGR nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare (HGR nr. 349/2005); HGR nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare (HGR nr. 268/2005); Ordinul MAPM nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor; Ordinul MAPM nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor; HGR nr. 1.470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor; Ordin de Ministru comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului Sanatatii nr. 698/940/2005 cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aprobarea Criteriilor de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor rezultate din activitatea medicala. HGR nr. 1862/2005 pentru aprobarea proiectului Incinerarea deseurilor periculoase si sterilizarea deseurilor periculoase generate din activitatea medicala.

Ordinul MTCT nr. 211/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei; Protocol incheiat intre MMGA, MS si GNM/octombrie 2004 ce are ca scop conformarea unitatilor sanitare generatoare de deseuri medicale periculoase la prevederile legislatiei de protectie a mediului; Ordinul MS nr. 994/2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare; Ordonanta nr. 18/2005 pentru modificarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica; Legea nr. 147/2005 privind aprobarea Ordonantei nr. 18/2005 pentru modificarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica; Ordinul MS nr. 713/2004 privind aprobarea Normelor de autorizare sanitara a unitatilor sanitare cu paturi; Ordinul MS nr. 536/1997 cu modificarile si completarile ulterioare (ord. MS nr. 1.028/2004) pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei; Ordinul MSF nr. 219/06.06.2002 cu modificarile si completarile ulterioare (Ord. MS 997/2004 si 1029/2004) pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei culegerii datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale. Ordinul reprezinta reglementarea tehnica specifica referitoare la gestionarea acestei categorii de deseuri.

Capitolul 3 Deseuri rezultate din activitatea medicala

Definitii si clasificari

deseuri rezultate din activitatea medicala toate deseurile periculoase sau nepericuloase care se produc in unitatea sanitara; deseuri periculoase deseuri rezultate din activitatile medicale care prezinta un risc real pentru sanatatea umana si pentru mediu, fiind generate in cursul activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, preventia bolilor si recuperare medicala, inclusiv cercetarea medicala si producerea, testarea, depozitarea si distributia medicamentelor si produselor biologice; deseurile nepericuloase deseuri asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a oficiilor de distributie a hranei; aceste deseuri se colecteaza si se indeparteaza la fel ca deseurile menajere; deseurile asimilabile celor menajere inceteaza sa mai fie nepericuloase atunci cand sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase; urmatoarele materiale se includ in categoria deseurilor nepericuloase: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte fluide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hartia, resturile alimentare (cu exceptia celor care provin de la sectiile de boli contagioase), sacii si alte ambalaje din material plastic, recipiente din sticla care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte fluide biologice, etc.

Deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala se clasifica in: deseuri anatomo-patologice si parti anatomice deseurile care cuprind parti anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie si obstetrica (fetusi, placente), parti anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare si experimentare. Toate aceste deseuri se considera infectioase, conform Precautiunilor Universale; deseuri infectioase - deseurile lichide sau solide care contin sau au venit in contact cu sangele sau alte fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor. Exemple: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipienti care au continut sange sau alte lichide biologice, campuri operatorii, manusi, sonde si alte materiale de unica folosinta, comprese, pansamente si alte materiale contaminate, membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite; deseuri intepatoare-taietoare - deseurile care pot produce leziuni mecanice prin intepare sau taiere. Acestea cuprind: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, perfuzoare, lame de bisturiu de unica folosinta, pipete, sticlarie de laborator sau alta sticlarie sparta sau nu, care au venit in contact cu material infectat. Aceste deseuri se considera infectioase, conform Precautiunilor Universale. Sticlaria de laborator sparta necontaminata se incadreaza la categoria deseuri intepatoare-taietoare deoarece au caracter agresiv si prezinta pericolul de intepare sau taiere; deseuri chimice si farmaceutice deseurile reprezentate de substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corozive sau inflamabile. Deseurile farmaceutice includ: serurile si vaccinurile cu termen de valabilitate depasit, medicamentele expirate, reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si substantele folosite in laboratoare. Deseurile chimice provin din activitatea medicala de diagnostic si tratament, a serviciilor de curatenie si dezinfectie in unitatea sanitara. Substantele de curatenie si dezinfectie deteriorate ca urmare a depozitarii lor necorespunzatoare sau cu termenul de valabilitate depasit, vor fi considerate deseuri chimice. Deseurile chimice periculoase sunt considerate acele deseuri care prezinta cel putin una din urmatoarele proprietati: toxic, croroziv (ex: acizi pH<2 si baze pH > 12), inflamabil, reactiv (exploziv, care reactioneaza cu apa, sensibil la soc), genotoxic (ex: medicamente citostatice). Exista totusi si deseuri chimice considerate nepericuloase care sunt reprezentate de acele deseuri care nu prezinta una din proprietatile enumerate mai sus, cum ar fi: zaharurile, aminoacizii si cateva saruri organice si anorganice.

Deseuri chimice periculoase utilizate in mod curent in cadul unitatilor sanitare sunt reprezentate de: formaldehida, substante chimice fotografice, solventi, substante chimice organice, substante chimice anorganice. deseuri radioactive - deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din activitatile nucleare medicale, de diagnostic si tratament, care contin materiale radioactive. Acestea sunt gestionate in tara noastra, conform Normelor Republicane de Securitate Nucleara; regimul de lucru cu surse radioactive. deseuri speciale deseurile periculoase care sunt generate in cursul activitatii medicale si care sunt reprezentate de: deseuri genotoxice si citotoxice, recipiente sub presiune, termometre sparte, baterii uzate, deseuri rezultate din activitatea Laboratoarelor de medicina nucleara, etc. Deseurile cu caracter special se vor colecta separat in vederea reciclarii si reutilizarii continutului, daca este cazul.

Generarea deseurilor rezultate din activitatea medicala Din cantitatea totala de deseuri produse intr-o unitate medicala, 75-90% sunt deseuri nepericuloase, asimilabile cu cele menajere, si numai 10-25% sunt deseuri periculoase. Cantitatile de deseuri produse in unitatile medicale sunt in crestere, mai ales datorita folosirii din ce in ce mai extinse a materialelor de unica folosinta. In plus, sterilizarea instrumentarului in pachete ambalate, utilizand material poros special, duce la cresterea insemnata a cantitatilor de deseuri. Toate aceste ambalaje sunt nepericuloase, daca nu au ajuns sa fie contaminate cu sange. De asemenea, separarea deseurilor nepericuloase de cele periculoase inca de la locul de producere determina scaderea cantitatii de deseuri periculoase. Atat cantitatile cat si tipurile de deseuri rezultate din activitatea medicala variaza in functie de mai multi factori, cum ar fi: marimea unitatii medicale, specificul activitatii si al serviciilor prestate, numarul de pacienti asistati sau internati la un moment dat, perioada anului.

Structura deseurilor rezultate din activitatea medicala

15%

1%3% 1%

Deseuri nepericuloase Deseur infectioase si anatomopatologice deseuri intepatoare-taietoare Deseuri chimice si farmaceutice Deseuri speciale*

80%

* citostatice, recipiente sub presiune, termometre sparte, baterii uzate, deseuri rezultate din activitatea Laboratoarelor de medicina nucleara

Compozitia chimica aproximativa a deseurilor rezultate din activitatea medicala

24%

6%

50%

Carbon Oxigen Hidrogen Alte elemente

20%

Tipuri de deseuri periculoase generate in diverse sectii si laboratoare ale unui spital general: Tipuri de deseuri Sange, produse de sange, alte lichide biologice Exemple Sange uman care se arunca, componente sau produse de sange, diverse materiale imbibate cu sange, cu produse de sange, sau cu lichide biologice, sau impregnate cu sange uscat Seringi, pipete, bisturie, flacoane, ace, tuburi capilare, obiecte de sticla sparte Comentarii Generate in aproape toate departamentele

Obiecte intepatoaretaietoare

Generate in aproape toate departamentele

Deseuri anatomice si deseuri anatomopatologice

Tesuturi, organe,parti anatomice, inclusiv lichide organice, indepartate in timpul interventiilor chirurgicale sau a altor proceduri medicale. Materiale contaminate cu sange, excretii, etc. provenite de la pacienti izolati suferind de boli contagioase. Materiale care se indeparteaza, inclusiv pansamente murdare, bureti, campuri operatorii, halate, manusi

Generate mai ales in sectiile chirurgicale si de anatomie patologica

Deseuri provenite din sectiile de izolare

Generate mai ales in sectiile de boli infectioase

Deseuri provenite din sectiile chirurgicale

Generate mai ales in salile de operatie

Deseuri produse in laboratoare Deseuri generate in sectiile de dializa Culturi de microorganisme Materiale sanitare contaminate

Deseuri care au fost in contact cu substante infectioase, ca de exemplu, lame, culturi, reactivi, etc Efluenti si echipamente ce au venit in contact cu sangele pacientilor supusi dializei Culturi ale agentilor infectiosi Vacutainere, pungi cu sange, recipiente pentru suctiune, sisteme de drenaj, linii de dializa, etc.

Generate in laboratoare

Generate in sectiile de dializa si terapie intensiva Laboratoare si departamente de cercetare Generate in aproape toate departamentele

Chemotherapeutice

Sectii de oncologie

Tipuri si cantitati de deseuri rezultate din activitatea medicala, in functie de marimea unitatii sanitare Unitatea sanitara (numar de paturi) 0-50 paturi 51-100 paturi 101-250 paturi 251-400 paturi 401-600 paturi 601-800 paturi 801-1000 paturi > 1000 paturi Deseuri nepericuloase (kg/24 ore) 51 60 113 185 322 482 852 1069 Deseuri periculoase (kg/24 ore) 13 16 36 56 135 202 425 511

Evidenta tipurilor si cantitatii deseurilor rezultate de activitatea medicala Cunoasterea tipurilor si cantitatilor de deseuri produse si a modului de gestionare, transport si eliminare finala, este obligatia fiecarui producator2. Inregistrarea datelor reprezinta modul de tinere sub control a ciclului producere transport eliminare finala, de catre producator. Determinarea tipurilor si cantitatilor de deseuri produse in unitatea sanitara se realizeaza prin monitorizare lunara si trimestriala, pe baza Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date a deseurilor rezultate din activitatea medicala. Metodologia este reprezentata de Anexa 2 a Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 219/2002 cu modificarile si completarile ulterioare. Tot in baza aceleiasi reglementari, unitatea sanitara trebuie sa-si elaboreze si sa implementeze planul propriu de gestionare a deseurilor produse3. Planul de gestionare se revizuieste anual sau de cate ori este nevoie.

vezi Anexa 2

vezi Anexa 3 Anexa 2

Responsabilitati privind gestionarea deseurilor medicale

Directorul unitatii sanitare

Medicul sef SPCIN

Farmacie

Radiatii

Sefi de departamente:

Sectii Laboratoare de tehnica dentara Farmacie Radiologie Laboratoare Banca de sange Bloc alimentar/Catering Servicii de curatenie Sistem intern de transport Serviciu administrativ Serviciu financiar Personal tehnic

Directorul economic al unitatii sanitare

Coordonatorul activitatii de protectie a mediului

Assistenti medicali, infirmiere

Personal auxiliar

Anexa 3 Model de program cadru de management al deseurilor rezultate din activitatea medicala

Domenii

Obiective - Constientizarea personalului asupra necesitatii unui sistem corect de management; - Reducerea pericolelor generate de manevrarea deseurilor periculoase.

Actiuni - Constiturea comisiei de investigatie pentru implementarea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala;

Responsabil - Directorul unitatii sanitare; - Comisia de investigatie.

Responsabilizarea personalului

- Instruirea si formarea profesionala a personalului din unitatile sanitare. - Colectarea in ambalaje corespunzatoare, la locul de producere prin separarea corecta a deseurilor pe categorii: deseuri asimilabile cu cele menajere, deseuri infectioase si deseuri intepatoare-taietoare. Codurile de culori ale ambalajelor sunt: galben pentru deseurile periculoase, negru pentru deseurile nepericuloase; - Utilizarea ambalajelor de unica folosinta ce se vor elimina final odata cu continutul de deseuri; Realizarea si afisarea in toate sectiile, la punctul de colectare a deseurilor a unui poster care sa contina instructiuni despre separarea corecta pe categorii de deseuri. - Colectarea separata a materialelor (deseurilor) care se preteaza la recuperare, refolosire si reciclare (plastic, hartie, sticla, metal, etc). - Amenajarea corespunzatoare a spatiilor de depozitare temporara; - Depozitarea temporara in functie de cantitatea de deseuri colectata; - Respectarea conditiilor de depozitare temporara a deseurilor: un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita numai accesul persoanelor autorizate; un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere; - Respectarea conditiilor igienico-sanitare in incinta spatiilor de depozitare temporara; - Respectarea timpului de depozitare a deseurilor.

Colectarea si separarea pe categorii a deseurilor

- Reducerea riscului de contactare a bolilor infectioase; - Minimizarea cantitatilor de deseuri.

Personalul care realizeaza actul medical (medicul, asistenta sefa, asistenta, etc.);

- Comisia de investigatie

Depozitarea temporara

Limitarea accesului persoanelor neautorizate

- Comisia de investigatie - Personalul auxiliar.

Domenii

Obiective Protejarea pacientilor si a vizitatorilor

Actiuni - Realizarea unui circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor; - Stabilirea unui program (orar) pentru transportul deseurilor in unitatea sanitara; - Utilizarea unor mijloace de transport corespunzatoare; - Respectarea orarului stabilit. - Respectarea instructiunilor de utilizare a instalatiei de ardere si a normelor de protectie a muncii - Alegerea unor solutii si tehnologii de eliminare finala in conformitate cu legislatia in vigoare (atunci cand se va inchide instalatia de ardere crematoriu) - Elaborarea de chestionare si distribuirea lor pe sectii pentru aflarea necesarului de materiale; - Achizitionarea materialelor necesare: Ambalaje, in conformitate cu legislatia in vigoare; Mijloace de transport corespunzatoare (europubele, etc.) Dezinfectanti pentru spatiile de depozitare si mijloacele de transport; Cantare; Markere etc. - Aprovizionarea constanta cu materialele necesare - Identificarea surselor de finantare. Bugetul de stat; Bugetul asigurarilor de sanatate; Venituri proprii; Venituri extrabugetare (sponsorizari). - Includerea in planificarea bugetului unitatii sanitare a acestor costuri de gestionare a deseurilor medicale; - Verificarea, controlul costurilor si identificarea posibilitatilor de reducere a costurilor.

Responsabil - Comisia de investigatie - Personalul auxiliar - Personalul care deservesrte instalatia de ardere - Comisia de investigatie

Transport intern

Eliminare finala

Distrugerea rapida si completa a factorilor cu potential nociv pentru mediu si pentru starea de sanatate a populatiei.

Necesarul de materiale

Realizarea unui management corect si eficient

- Compartimentul administrativ se va ocupa de achizitionarea efectiva si gestionarea materialelor necesare

- Personalul auxiliar

Informatii financiare

Evaluarea costurilor interne pe care le presupune managementul deseurilor

- Compartimentul financiar

Domenii

Obiective - Cunoasterea cantitatii de deseuri produsa in unitatea sanitara - Perfectionarea (imbunatatirea) sistemului de management al deseurilor

Actiuni - Completarea anexelor 4-9 din Ordinul MS 219/2002 cu modificarile ulterioare (Ord. MS 997/MO nr. 771 din 23.08.2004 pag. 11)

Responsabil - Persoana desemnata din comisia de investigatie

Evidenta deseurilor

- Verificarea completarii anexelor 4-9 din Ordinul MS 219/2002 cu modificarile ulterioare (Ord. MS 997/MO nr. 771 din 23.08.2004 pag. 11) - Centralizarea chestionarelor

- Comisia de investigatie

Capitolul 4 Prevenirea si minimizarea cantitatii de deseuri in unitatea sanitara

Reducerea pe cat posibil a cantitatii de deseuri medicale (periculoase si nepericuloase) se realizeaza si prin reutilizarea si reciclarea acelor categorii de deseuri generate in unitatea sanitara care se preteaza la aceste operatiuni. Materialele folosite in practica medicala, care sunt de utilizare indelungata (nu de unica folosinta) pot fi recuperate, refolosite si reciclate dupa ce au fost supuse procesului de sterilizare adecvat. Materialele si instrumentele care se pot refolosi, utilizate la efectuarea analizelor de laborator sunt si ele supuse sterilizarii. In cadrul unitatii sanitare trebuie sa se initieze programe de minimizare a cantitatii de deseuri ce au ca scop scaderea cantitatii de deseuri, precum si reducerea riscurilor ce pot aparea ca urmare a depozitarii indelungate a deseurilor periculoase ce se preteaza la reciclare si recuperare. Minimizarea cantitatii de deseuri implica urmatoarele etape: reducerea la sursa a deseurilor se poate realiza prin: - achizitionarea de materiale care genereaza cantitati mici de deseuri; - utilizarea de metode si echipamente moderne ce nu genereaza substante chimice periculoase, cum ar fi: inlocuirea metodei clasice de dezinfectie chimica cu dezinfectia pe baza de abur sau ultrasunete, inlocuirea termometrelor cu mercur cu cele electronice, utilizarea radiografiilor computerizate in locul celor clasice. - gestionarea corecta a depozitelor de materiale si reactivi; separarea la sursa asigurarea ca deseurile sunt colectate in ambalajele corespunzatoare fiecarei categorii; recuperarea si reciclarea la sursa: - reciclarea hartiei si a cartonului, a sticlei, a ambalajelor din aluminiu (conserve), deseuri din constructii si demolari; - achizitionarea de produse din materiale ce se pot recupera; - compostarea deseurilor alimentare organice; - recuperarea argintului din substatele fotografice. tratarea deseurilor utilizarea metodelor de neutralizare pentru deseurile periculoase; eliminarea finala in conditii corespunzatoare. Dupa reducerea cantitatii de deseuri pe cat posibil, deseurile tratate se vor elimina prin metode de eliminare finala cu impact minim asupra mediului. In cazul deseurilor chimice si farmaceutice, o masura importanta de prevenire si minimizare ar fi aceea ca unitatea sanitara sa achizitioneze produse farmaceutice in cantitati relativ mici, pentru a fi utilizate in tratamentul medical pana la depasirea termenului de valabilitate. In situatia in care unitatea sanitara a acumulat totusi o cantitate mare de medicamente expirate, acestea ar trebui sa fie returnate la furnizor. Avantajele minimizarii cantitatii de deseuri sunt reprezentate de protejarea mediului inconjurator, o mai buna protectie a muncii, reducerea costurilor privind managementul deseurilor in unitatea sanitara, imbunatirea relatiei de comunicare cu membrii comunitatii.

Exemple:

Containere pentru colectarea unor produse reciclabile

Cutie pentru colectarea lampilor tip NEON

Reciclarea hartiei

Prevenirea si minimizarea cantitatii de deseuri in unitatea sanitara

Metode de prevenire a generarii deseurilor: Achizitionarea corecta a materialelor; Inlocuirea prosoapelor de unica folosinta cu cele din material textil sau utilizarea de uscatoare electrice pentru maini; Inlocuirea pipetelor de laborator din plastic cu cele din sticla/portelan; Stabilirea dimensiunilor (volumului) recicientelor de colectare; Reutilizarea produselor confectionate din matertial textil, la locul de munca.

Prevenire sau minimizare

Minimizarea deseurilor: Reducerea la sursa a deseurilor; Utilizarea produselor reciclabile; Promovarea unei politici corecte si eficiente de achizitionare a bunurilor; Separarea corecta pe categorii a deseurilor.

Avantajele separarii pe categorii a deseurilor: Este esentiala pentru un management eficient;

Reutilizare: Se vor reutiliza numai materialele special create pentru reutilizare; Atentie: Seringile din plastic si cateterele vor fi indepartate dupa utilizare; Exista totusi multe posibilitati de reutilizare a materialelor pe care le folosim in mod curent si pe care de obicei le indepartam.

Contribuie la imbunatatirea masurilor de

Colectare pe categorii

protectie a sanatatii publice; Se va realiza in conformitate cu cerintele specifice de tratare si eliminare finala a deseurilor; Se va stabili de catre producatorul de deseuri.

lncinerarea deseurilor dupa separarea materialelor reciclabile, in incinerator cu recuperare de caldura Reutilizare sau reciclare

Reciclare: Hartie si carton; Sticla, recipiente din metal; Ambalaje din plastic;

Depozitarea produselor secundare in depozitul de deseuri

Este important sa se puna accentul pe colectarea acelor materiale care pot fi reciclate, tinandu-se seama de posibilitatile deja existente pe piata.

Capitolul 5 Etapele gestionarii deseurilor rezultate din activitatea medicala

Colectarea la locul de producere (sursa) Colectarea si separarea pe categorii a deseurilor este prima etapa in gestionarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala. Producatorul este responsabil pentru corectitudinea separarii la sursa pe categorii a deseurilor. In situatia in care nu se realizeaza separarea pe categorii, intreaga cantitate de deseuri se trateaza ca deseuri periculoase. Ambalarea deseurilor Ambalajul in care se face colectarea si care vine in contact direct cu deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala este de unica folosinta si se elimina odata cu continutul. Codul de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din unitatile sanitare este: a) galben - pentru deseurile periculoase (infectioase, intepatoare-taietoare, chimice si farmaceutice); b) negru - pentru deseurile nepericuloase (deseurile asimilabile cu cele menajere). Codul de culori recomandat

Deseuri nepericuloase asimilabile celor menajere

Deseuri periculoase

Pentru deseurile infectioase si intepatoare-taietoare se foloseste pictograma pericol biologic. Pentru deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: inflamabil, coroziv, toxic, etc. Deseurile infectioase care nu sunt intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din carton prevazute in interior cu sac din polietilena sau direct in saci din polietilena galbeni sau marcati cu galben. Atat cutiile prevazute in interior cu sac din polietilena, cat si sacii sunt marcati cu pictograma pericol biologic. Sacii trebuie sa fie confectionati din polietilena de joasa sau inalta densitate pentru a avea rezistenta mecanica mare; termosuturile trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid. Sacul trebuie sa se poata inchide usor si sigur. La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deseuri produse in intervalul de timp dintre doua indepartari succesive ale deseurilor. Sacul se introduce in pubele prevazute cu capac si pedala, sau in port-sac (suport tip holder). Inaltimea sacului trebuie sa depaseasca inaltimea pubelei, astfel incat sacul sa se rasfranga peste marginea superioara a acesteia, iar surplusul trebuie sa permita inchiderea sacului, in vederea transportului sigur. Gradul de umplere al sacului nu va depasi 3/4 din volumul sau. Grosimea polietilenei din care este confectionat sacul este intre 50 - 70 .

Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din material rezistent la actiuni mecanice. Cutiile trebuie prevazute la partea superioara cu un capac special care sa permita introducerea deseurilor si sa impiedice scoaterea acestora dupa umplere, avand pentru aceasta un sistem de inchidere definitiva. Capacul cutiei are orificii pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confectioneaza aceste cutii trebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie prevazute cu un maner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de depozitare intermediara si ulterior la locul de eliminare finala. Cutiile au culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma "pericol biologic". Caracteristicile recipientului destinat colectarii deseurilor intepatoare-taietoare: a) recipientul trebuie sa fie impermeabil si sa prezinte etanseitate, iar prin sistemul de inchidere definitiva sa impiedice posibilitatea de contaminare a personalului care manipuleaza deseurile intepatoaretaietoare si a mediului, precum si posibilitatea de refolosire a acestora de catre persoane din exteriorul unitatii sanitare; b) recipientul trebuie sa fie inscriptionat, pentru recipientele importate, si in limba romana. Inscriptia trebuie sa cuprinda: modul de utilizare, pictograma "pericol biologic", linia de marcare a nivelului maxim de umplere, unitatea sanitara care a folosit recipientul, persoana desemnata a fi responsabila de manipularea sa, data umplerii definitive; c) recipientul trebuie supus procedurilor de testare specifica a rezistentei materialului la actiuni mecanice. Testele trebuie sa fie realizate de catre laboratoare acreditate pentru astfel de testari, rezultatele testelor determinand calitatea produsului. Produsul, in urma testarii, nu trebuie sa-si modifice nici una dintre caracteristicele privitoare la structura, forma, culoare.

Recipient pentru colectarea deseurilor intepatoare-taietoare

In situatia in care numai acele de seringa sunt colectate, prin detasare in recipientele pentru intepatoaretaietoare, seringile pot fi colectate separat in cutii de carton rigid prevazute in interior cu sac din polietilena de inalta densitate de culoare galbena si marcate cu pictograma "pericol biologic". Termosuturile sacului trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid. Pentru deseurile infectioase de laborator se pot folosi, in locul sacilor de polietilena, cutiile din carton rigid prevazute in interior cu sac de polietilena, marcate cu galben si cu pictograma pericol biologic. Al doilea ambalaj, in care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase, este reprezentat de containere mobile cu pereti rigizi, aflate in spatiul de depozitare temporara. Containerele pentru deseuri infectioase si intepatoare-taietoare au marcaj galben, sunt inscriptionate cu deseuri medicale si poarta pictograma pericol biologic. Containerele trebuie confectionate din materiale rezistente la actiunile mecanice, usor lavabile si rezistente la actiunea solutiilor dezinfectante. Containerul trebuie sa fie etans si prevazut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire in echipamentul de eliminare finala. Dimensiunea containerelor se alege astfel incat sa se asigure preluarea intregii cantitati de deseuri produsa in intervalul dintre doua indepartari succesive. In aceste containere nu se depun deseuri periculoase neambalate (vrac) si nici deseuri asimilabile celor menajere. Partile anatomice sunt colectate obligatoriu in cutii din carton rigid prevazute in interior cu sac din polietilena de inalta/joasa densitate sau direct in saci de polietilena cu marcaj galben, special destinati acestei categorii de deseuri. Sacii vor fi pe suport holder sau in galeti de plastic cu capac. Sacii trebuie sa fie perfect etansi pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice. In cazul recuperarii placentelor, acestea sunt ambalate si supuse dezinfectiei in conformitate cu cerintele beneficiarului. De asemenea, pentru colectarea partilor anatomice se folosesc cutii din plastic rigid (polipropilena) cu capac. In cazul inhumarii in cimitire, partile anatomice sunt ambalate si refrigerate, dupa care se vor depune in cutii speciale, etanse si rezistente. Aceste cutii au un marcaj specific.

Lichide

Vochtig ?

Intepatoare-Scherp taietoare

Infectioase solide

Deseurile chimice si farmaceutice se colecteaza in recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului (inflamabil, coroziv, toxic, etc.). Ele se indeparteaza conform prevederilor legale privind deseurile chimice periculoase. Medicamentele expirate, in cantitati mici pot fi colectate impreuna cu deseurile infectioase solide (cutie din carton rigid prevazuta in interior cu sac de plastic), urmand apoi sa fie eliminate final prin incinerare. Pentru a evita acumularea unor cantitati mari de deseuri famaceutice (ex: medicamente expirate), acestea se pot returna, pe baza unui contract, farmaciei sau depozitului de produse farmaceutice in vederea eliminarii finale.

Deseurile lichide periculoase se colecteaza in recipiente speciale, impermeabile, iar evacuarea lor se poate realiza fie de catre o firma specializata, sau se pot ideparta in sistemul de canalizare, daca unitatea sanitara dispune de statie de tratare a apelor uzate. Pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare ale sectiei sau laboratorului care a produs deseurile (numele sectiei sau laboratorului si data). In cazul in care nu

exista etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip marker rezistent la apa direct pe sacul gol sau pe cutie. Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaza in saci de polietilena de culoare neagra. In lipsa acestora se pot folosi saci de polietilena transparenti si incolori. Depozitarea temporara Depozitarea temporara trebuie realizata in functie de categoriile de deseuri colectate la locul de producere. Este interzis accesul persoanelor neautorizate in incaperile destinate depozitarii temporare. Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta normele de igiena in vigoare. Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie sa depaseasca 72 de ore, din care 48 de ore in incinta unitatii si 24 de ore pentru transport si eliminare finala. Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe in fiecare unitate sanitara. Amenajarea spatiului pentru depozitarea temporara trebuie prevazuta in proiectul initial al unitatii, in cazul noilor constructii. Unitatile sanitare care nu au fost prevazute in proiect cu spatii pentru depozitare temporara, vor construi sau amenaja ulterior. Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente: un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita numai accesul persoanelor autorizate; un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conform cu normelor de igiena in vigoare, privind mediul de viata a populatiei. Conditiile spatiului de depozitare pentru deseuri periculoase trebuie sa permita depozitarea temporara a cantitatii de deseuri periculoase acumulate in perioada de timp dintre doua indepartari succesive a acestora. Spatiul de depozitare temporara a deseurilor periculoase este o zona cu potential septic si trebuie separat functional de restul constructiei si asigurat prin sisteme de inchidere. Incaperea trebuie prevazuta cu sifon de pardoseala pentru evacuarea in reteaua de canalizare a apelor uzate rezultate in urma curatirii si dezinfectiei. Spatiul trebuie prevazut cu ventilatie corespunzatoare pentru asigurarea temperaturilor scazute, care nu permit descompunerea materialului organic din compozitia deseurilor periculoase. Trebuie asigurate dezinsectia si deratizarea spatiului de depozitare in scopul prevenirii aparitiei vectorilor (insecte, rozatoare).

Deseurile asimilabile celor menajere se depoziteaza si se evacueaza conform prevederilor Ordonantei de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata prin Legea nr. 426/2001 si a Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata a populatiei, cu modificarile si completarile ulterioare. Transportul Transportul deseurilor periculoase pana la locul de eliminare finala se face cu respectarea stricta a normelor de igiena si securitate in scopul protejarii personalului si populatiei generale. Transportul deseurilor periculoase in incinta unitatii sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor. Deseurile sunt transportate cu ajutorul unor carucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Carucioarele si containerele mobile se spala si dezinfecteaza dupa fiecare utilizare, in locul unde sunt descarcate.

Transportul extern (in afara unitatii sanitare) a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se va realiza pe rute cat mai scurte posibil, evitandu-se arterele aglomerate, in conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 211 din 06.02.2004 (M.O. 324/15.IV.2004) pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei. Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: - sa fie conceput si amenajat special pentru transportul deseurilor periculoase medicale; - sa fie sigur din punct de vedere tehnic (lucru confirmat de o autorizatie tehnica); - compartimentul destinat containerelor sa fie separat de cabina soferului, sa aiba inaltimea de 2,2 m si realizat din materiale usor lavabile si rezistente la agenti chimici si abur folositi la curatenie si dezinfectie; - sa aiba dispozitive de fixare a containerelor in timpul transportului; - sa contina sisteme de asigurare impotriva raspandirii deseurilor periculoase in mediu in caz de accident; - sa existe permanent o trusa (sau minicompartiment) ce contine saci de plastic, echipament de protectie, echipamente de curatenie, dezinfectie; - pe timp de vara (temperaturi inalte) interiorul autovehicului va fi prevazut cu sisteme de racire (ventilatie aer rece, aer conditionat, etc.); - autovehiculul va fi marcat in inscriptionat cu datele de identificare ale firmei transportatoare, activitatea prestata (Transport deseuri medicale) si pictograma Pericol biologic. Conducatorul auto trebuie sa aiba cunostinte referitoare la natura incarcaturii si la normele de igiena privind deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala. Eliminarea finala Eliminarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se face in conformitate cu reglementarile in vigoare referitoare la aceasta categorie de deseuri. Deseurile periculoase produse de unitatile sanitare trebuie eliminate specific fiecarei categorii de deseuri, prin procedee autorizate. Metodele de eliminare trebuie sa asigure distrugerea rapida si completa a factorilor cu potential nociv pentru mediu si pentru starea de sanatate a populatiei. Metodele acceptate pentru eliminarea finala a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala sunt: Incinerarea. Deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala se pot elimina prin incinerare in incineratoare zonale, de capacitate mare, care sa deserveasca mai multe unitati medicale. Indiferent de tip si capacitate, incineratoarele trebuie sa respecte normele si standardele in vigoare privind emisiile in atmosfera si pe cele privitoare la produsele secundare rezultate din procesul de incinerare si din procesele de retinere si purificare a gazelor (cenusa zburatoare, zgura, ape reziduale). Aceste produse vor fi colectate si indepartate in asa fel incat sa nu afecteze mediul. Incineratoare regionale de mare capacitate

Un aspect important care trebuie luat in considerare este faptul ca nu toate categoriile de deseuri se preteaza a fi incinerate, deoarece continutul acestora, prin ardere afecteaza major mediul si implicit sanatatea populatiei. Deseurile care nu trebuie incinerate sunt: - recipiente ce contin gaz sub presiune; - reactivi chimici in cantitati mari; - deseuri readioactive; - saruri ce contin argint sau deseuri ce provin de la radiografii; - deseuri din material plastic halogenat (PVC); - recipiente ce contin metale grele. Depozitarea in depozitul de deseuri. Deseurile periculoase medicale pot fi supuse tratamentelor de neutralizare, inainte de a fi eliminate final prin depozitare in depozitul de deseuri. Procedeul de neutralizare pentru deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala, acceptat pana la data de 31.12.2008 este sterilizarea termica, in conformitate cu Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si cu Planul de Implementare a Directivei 76/2000 privind incinerarea deseurilor. Se interzice depozitarea deseurilor periculoase netratate in depozitul de deseuri. Deseurile asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale si se includ in ciclul de eliminare a deseurilor municipale. In Romania, deseurile periculoase medicale inca se elimina final prin ardere in crematoriu. Unitile medicale care nu dispun de crematorii proprii transporta deseurile periculoase generate la unitatea apropiata. Exista, totusi si cateva incineratoare care functioneaza in sistem centralizat, dar care nu pot deservi decat unitatile sanitare si cabinetele medicale din zona respectiva. Distantele fiind mari, deseurile periculoase nu se recomanda a fi transportate cateva sute de kilometri.

Crematoriile sunt instalatii de ardere care prezinta numeroase inconveninente, cum ar fi: - nu realizeaza o ardere completa a deseurilor, deoarece temperatura de ardere este destul de scazuta; - sunt instalatii vechi, ce nu pot fi adaptate pentru incinerarea deseurilor care au un continut ridicat de material plastic; - nu sunt prevazute cu filtre de retinere a gazelor de ardere, acestea fiind evacuate direct in atmosfera; - cosurile de fum nu au inaltimea corespunzatoare, de multe ori sub nivelul cladirilor invecinate, astfel gazele se raspandesc in atmosfera la o inaltime foarte mica, afectand deopotriva mediul si sanatatea; - pentru a ajunge la o functionare cu randament optim trebuie urmariti anumiti parametrii, ceea ce este greu de realizat deoarece personalul care deserveste instalatia este in general necalificat; - frecvent prezinta deficiente de functionare.

In scopul rezolvarii acestei probleme privind eliminarea finala a deseurilor periculoase medicale, a fost initiat si elaborat un Protocol incheiat intre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministerul Sanatatii si Garda Nationala de Mediu ce are ca scop conformarea unitatilor sanitare generatoare de deseuri medicale periculoase, la prevederile legislatiei de protectia mediului. Implementarea prevederilor acestui protocol vizeaza inchiderea etapizata a crematoriilor (2004-2008) si inlocuirea acestora cu echipamente corespunzatoare de tratare si eliminare finala a deseurilor periculoase medicale, atat din punct de vedere tehnic cat si a protectiei mediului.

Masuri de indepartare si eliminare finala a anumitor fluxuri de deseuri rezultate din activitatea medicala
Masuri de indepartare si eliminare finala a deseurile farmaceutice: Incinerare in echipamente de incinerare cu temperatura de combustie 800oC. Produsele secundare rezultate in urma incinerarii vor fi depozitate. Evacuare in sistemul de canalizare. Mixturile farmaceutice solubile in apa (de ex: vitamine solutie, sirop de tuse, seruri intravenoase, picaturi pentru ochi, etc) se pot dilua in cantitati mari de apa si apoi varsate in sistemul de canalizare, fara afectarea apelor naturale, exceptie facand antibioticele. Incapsulare. Metoda este simpla si se recomanda numai in situatia in care nu se poate utiliza incinerarea. Returnarea medicamentelor sau compusilor farmaceutici la furnizor, aplicabila numai cu acceptul acestuia. Deseurile citotoxice nu vor fi colectate impreuna cu alte deseuri farmaceutice, nu vor fi aruncate in apele naturale sau depozitate in depozitul de deseuri, ele incadrandu-se in categoria deseurilor speciale. Masuri de indepartare si eliminare finala a deseurilor chimice: Deseurile chimice in cantitati mici includ reziduuri de chimicale in ambalaj, chimicale expirate sau produse chimice care nu se mai utilizeaza. De regula, aceste deseuri se pot colecta impreuna cu deseurile infectioase, urmand acelasi ciclu de eliminare. Deseurile chimice in cantitati mari nu vor fi colectate in aceleasi containere utilizate pentru colectarea deseurilor infectioase. Optiunile de tratare pot fi urmatoarele: Incinerare pe baza de contract cu o statie de incinerare echipata special pentru eliminarea in siguranta a deseurilor chimice periculoase. Inainte de incinerare, se recomanda testarea reactivitatii termice a deseurilor. Returnarea deseurilor chimice la furnizor. Metoda este aplicabila numai daca se accepta. Masuri privind gestionarea deseurilor cu caracter special, rezultate din activitatea medicala Deseurile citotoxice, recipientele sau containerele sub presiune, bateriile uzate, termometrele cu mercur sparte sau iesite din uz, deseuri radioactive sunt cateva exemple de deseuri cu caracter special ce pot fi generate de unitatie sanitare. Deseurile citotoxice prezinta un grad inalt de periculozitate, atat pentru sanatatea populatiei, cat si pentru mediu. In vederea colectarii, transportului si eliminarii acestor deseuri se recomanda masuri speciale de siguranta. Optiunile de eliminarea a deseurilor citotoxice sunt urmatoarele: Returnarea deseurilor la furnizor. Este o masura acceptata. Incinerare in incinerator tip cuptor rotativ (ex: temperatura de combustie este de 1200-1600oC). Degradare chimica. Containerele sau recipientele sub presiune sunt incluse in categoria deseurilor care nu se incinereaza. O masura sigura de eliminare este aceea de returnare a acestora la furnizor, in situatia in care acestea nu sunt deteriorate. Containerele sau recipientele sub presiune deteriorate se pot depozita in depozite speciale. Bateriile uzate, termometrele cu mercur si multe alte echipamente de masura care contin metale grele, incluzand mercur sau cadmiu se pot colecta separat in vederea reciclarii sau pot fi incapsulate, urmand apoi sa se depoziteze intr-un depozit de deseuri impermeabilizat. Activitatea de colectare a acestor deseuri in scopul de a fi reciclate, va fi efectuata de catre firme specializate. Deseurile radioactive sunt restrictionate ca utilizare in unitatile sanitare si nu numai. Gestionarea acestei categorii de deseuri intra sub incidenta altor autoritati.

Responsabilitati in domeniul gestionarii deseurilor in unitatea sanitara La nivelul unitatii sanitare se constituie o comisie de investigatie pentru implementarea sistemului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala. Comisia este formata din coordonator si membrii comisiei. Atat coordonatorul cat si membrii echipei sunt persoane calificate din unitatea sanitara respectiva si/sau din Directia de Sanatate Publica locala. Responsabilitatea pentru constituirea comisiei de investigatie revine directorului general si/sau economic a unitatii sanitare. Intreg personalul medical are responsabilitati in ceea ce priveste derularea sistemului de gestionare a deseurilor in unitatea sanitara, in conformitate cu Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 219/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date a deseurilor rezultate din activitatea medicala.

Capitolul 7

Educare, formare profesionala si sensibilizare a personalului din unitatea sanitara

Un aspect foarte important ce trebuie luat in considerare in elaborarea planului de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala, il constituie educarea si formarea profesionala a personalului direct implicat in activitatea de gestionare a deseurilor in unitatea medicala. Educarea si sensibilizarea personalului constituie o etapa importanta in introducerea si functionarea unui sistem corect de gestionare a deseurilor in unitatea sanitara. Prin introducerea acestor masuri se va asigura si o imbunatatire a sistemului de management a deseurilor medicale. Prin educare si formare profesionala se urmareste constientizarea personalului unitatii sanitare asupra riscurilor si pericolelor potentiale asociate deseurilor medicale, in special celor periculoase, precum si importanta utilizarii constante a echipamentului de protectie. Pentru a fi eficient, planul de management al deseurilor medicale trebuie pus in aplicare cu atentie, sa fie complet si cunoscut de tot personalul ce isi desfasoara activitatea in unitatea sanitara. Educarea personalului este, asadar necesara pentru succesul implementarii planului de gestionare. Scopul principal il reprezinta constientizarea asupra problemelor legate de sanatate, siguranta si mediu si cum pot afecta acestea personalul unitatii sanitare in munca lor de fiecare zi. Intreg personalul spitalului, inclusiv medicii, ar trebui convinsi asupra necesitatii unei bune intelegeri a planului de gestionare a deseurilor si a educarii, precum si cat de important este implementarea corecta a sa pentru sanatatea si siguranta tuturor. Acest aspect ar trebuie sa asigure colaborarea lor in implementarea politicii. Activitatea de educare a personalului trebuie efectuata pe urmatoarele grupuri tinta: Principalele grupuri: directorii unitatilor sanitare si personalul administrativ; medicii; asistente sefe, asistente, infirmiere; personalul auxiliar (portari, personalul responsabil de curatenie, personalul responsabil cu manipularea deseurilor). Programele de educare ar trebui sa includa: - informatii referitoare la toate aspectele legate de gestionarea deseurilor medicale; - informatii despre rolul si responsabilitatiile fiecaruia in implementarea planului de gestionare a deseurilor; - instructiuni tehnice pentru grupurile tinta. Printre cele mai bune metode de invatare se numara practica, iar educarea pe grupuri restranse a personalului este de asemenea o metoda potrivita. Testarea personalului la sfarsitul cursului poate oferi o imagine de ansamblu a cunostintelor dobandite de participanti. Se recomanda ca testele sa contina intrebari la care sa se raspunda cu DA/NU sau cu mai multe variante de raspuns. Instructajul trebuie facut de persoane care au experienta in a preda si educa, care cunosc pericolele si riscurile referitoare la managementul deseurilor medicale, si de asemenea cei ce au efectuat studii practice in gestionarea deseurilor.

Reluarea periodica a cursurilor va duce la reactualizarea cunostintelor privind schimbarile ce pot aparea in politica de gestionare a deseurilor si poate contribui la indrumarea noilor angajati si a celor cu responsabilitati noi in acest domeniu. Responsabilitatea educarii Responsabilitatea educarii si formarii profesionale in privinta separarii la sursa, colectarii, depozitarii si eliminarii finale a deseurilor medicale revine coordonatorului activitatii de protectie a mediului (medicului epidemiolog, medicului igienist). Medicul coordonator trebuie sa se asigure ca personalul unitatii sanitare are cunostinte atat despre politica si planul de management cat si despre responsabilitatile si obligatiile ce ii revin. Se recomanda a se tine o evidenta a tuturor cursurilor, iar continutul cursurilor trebuie periodic revizuit si imbunatatit. Pentru unitatile sanitare mici, care produc cantitati reduse de deseuri medicale, se recomanda ca directia de sanatate publica locala sa organiza cursuri centralizate pentru mai multe unitati. Cursurile de educare si formare profesionala nu trebuie organizate pe un numar mare de participanti deoarece pot aparea multe discutii contradictori si dificultati in prezentare. Numarul ideal de participanti este de 20 30 persoane. Informatiile prezentate trebuie sa se adreseze tuturor categoriilor de personal. Se recomanda ca grupurile sa fie formate din personal de specialitati diferite. De asemenea, este necesar ca in cadrul grupurilor de lucru sa participe si personalul de conducere pentru a demonstra si implicarea acestora in implementarea politicii de gestionare a deseurilor si pentru a arata importanta ce se acorda politicii de management a deseurilor in cadrul unitatii sanitare. Mijloacele de sensibilizare si educare ce pot fi utilizate in unitatea sanitara, privind gestionarea deseurilor sunt reprezentate de: Postere si fotografii ce infatiseaza manipularea si separarea deseurilor intr-o maniera corecta1; Publicatii de avertizare privind problematica gestiunii deseurilor, inclusiv riscurile ce pot aparea ca urmare a manipularii incorecte a deseurilor intepatoare-taietoare (ace, seringi cu ac, lame de bisturiu, etc.) Materiale informative, afisate in locatii cheie (ex: locul unde se afla recipientele de colectare a deseurilor) privind modul de colectare si utilizare a recipientelor2. Unitatea sanitara trebuie sa aiba in vedere si realizarea de campanii de informare a publicului asupra pericolelor potentiale la care este expus, pericole generate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor rezultate din activitatea medicala.

1 2

vezi Anexa 4 vezi Anexa 5

Anexa 4

Exemple de materiale informative ilustrate

ATENTIE !!! Va rugam pliati cutiile din carton: in acest fel vor ocupa mai putin spatiu in timpul depozitarii si transportului. Transportatorul va fi recunoscator! Numai hartie si carton in acest container

Informatii : tel. . ..@....... DESEURI INTEPATOARE-TAIETOARE = deseuri posibil infectate!!! ATENTIE! Colectati in recipientul galben!

Deseuri intepatoare-taietoare

Informatii : tel. . ..@.......

Anexa 5

EXEMPLE DE POSTERE DESEURI PERICULOASE MEDICALE DESEURI MEDICALE

Da Fluide biologice, materiile fecale, spute si fluide gastrice Deseuri contaminate cu fluide biologice, materiile fecale, spute si fluide gastrice Deseuri anatomo-patologice Deseuri intepatoare-taietoare (seringi) Medicamente si citostatice
Solide Intepatoaretaietoare

RECIPIENTE
Lichide

Exista deseuri radioactive?

Deseuri radioactive Instructiuni speciale

NO

Non hazardous medical Waste Da Intact glass, bottles or flacons

DESEURI NEPERICULOASE
RECIPIENTE

Exista deseuri medicale?

Exista deseuri periculoase medicale?

Asimilabile celor menajere Deseuri necontaminate cu sange sau alte fluide biologice Deseuri ne-reciclabile

Nu Deseuri periculoase medicale Deseuri intepatoare-taietoare Deseuri reciclabile (ex.. carton)

DESEURI PERICULOASE CU REGIM SPECIAL

RECIPIENTE Baterii uzate (recipiente speciale) TL-tub (via TS) Termometre cu mercur sparte Filme radiografice Solutii fixatoare si developatoare Deseuri chimice in cantitati mici Recipiente sub presiune (via containere speciale : spray) Ulei si grasimi de masina (apart*) Deseuri de azbest (apart*)

Exista deseuri periculoase cu regim special?

DESEURI RECICLABILE
RECIPIENTE

Exista deseuri reciclabile?

Hartie si carton (sac de plastic) Sticla (cutie carton) Uleiul de la bucatarie Deseuri organice, hrana Fragmente metalice

Vezi deseurile nepericuloase

Capitolul 6 Costuri legate de managementul deseurilor rezultate din activitatea medicala

Principii Pe baza principiului poluatorul plateste, fiecare unitate sanitara trebuie sa-si gaseasca resurse financiare, pentru derularea unui management corect al deseurilor pe care le genereaza. Implementarea si functionarea continua a sistemului corect de gestionare a deseurilor reprezinta o cheltuiala importanta in bugetul unitatii sanitare. Costurile legate de gestionarea deseurilor medicale se impart in costuri interne si costuri pentru contracte sau externe. Costurile interne cuprind: Separarea la sursa; Ambalarea; Amenajarea spatiilor de depozitare temporara; Transportul intern; Tratamente de neutralizare; Daca exista incinerator propriu la aceste costuri se mai adauga: Costuri legate de investitia initiala de capital; Costurile de operare a incineratorului; Amortizarea incineratorului si a echipamentelor; Costurile utilitatilor (combustibil, electricitate, apa, etc.). Toate aceste costuri interne reprezinta de fapt salariile celor care realizeaza aceste operatii si costurile legate de aprovizionare cu materialele necesare bunei desfasurari a gestionarii deseurilor. Costurile pentru contracte cuprind: Transportul deseurilor periculoase/nepericuloase la locul de eliminare finala; Eliminarea finala pentru deseurile periculoase/nepericuloase in incinerator/statie de neutralizare/depozit de deseuri. Costurile externe constau in plata serviciilor oferite de agentii economici privati. Costurile proiectarii, functionarii si mentinerii unui sistem de management corect al deseurilor rezultate din activitatea medicala pot reprezenta o cheltuiala importanta in bugetul total al unitatii sanitare si ar trebui acoperite dintr-un fond special creat in bugetul spitalului. Resursele financiare disponibile din sectorul public sau privat vor influenta alegerea unui sistem corect si eficient de management a deseurilor rezultate din activitatea medicala. Metode de finantare Bugetul spitalului poate fi alimentat din mai multe surse de finantare: Bugetul de stat; Bugetul asigurarilor de sanatate; Venituri proprii; Venituri extrabugetare (sponsorizari). In ultimul timp privatizarea a fost utilizata ca o metoda alternativa de finantare a diferitelor servicii oferite pana nu demult de sectorul public. Utilizarea serviciilor furnizate de agentii economici privati are numeroase avantaje, dar si dezavantaje.

Avantaje: Se folosesc servicii autorizate chiar si in situatia in care unitatea sanitara nu dispune de capital; Transferul riscului pentru operare de la spital la agentul privat; Eficienta mai mare decat a serviciilor publice; Existenta mai multor agenti economici determina o concurenta intre acestia avand ca efect scaderea costurilor legate de trasport si eliminare finala; Utilizarea spatiului mare care ar putea fi ocupat de incinerator, in alte scopuri; Transferul cheltuielilor de functionare si intretinere a incineratorului la agentul economic. Aceste cheltuieli sunt reprezentate de: salarii pentru personal, formare profesionala, combustibili, apa, electricitate, filtre si reactivi pentru purificarea si filtrarea gazelor de ardere, reparatii, piese de schimb, uniforme si echipament de protectie, cheltuieli pentru depozitarea finala a cenusii, monitorizarea gazelor de ardere. Dezavantaje: Pierderea controlului asupra filierei de eliminare finala; Furnizarea serviciilor la un nivel minim, in special in ceea ce priveste increderea, siguranta, riscurile pentru sanatate; Riscul aparitiei unor pericole privind protectia mediului; Necesita control la intervale de timp regulate. Recomandari privind reducerea costurilor Reducerea costurilor poate fi realizata prin luarea unor masuri speciale in diferite etape ale sistemului de management al deseurilor: La locul de producere Cel mai eficient mod este sa se aplice corect separarea la sursa in functie de tipul deseurilor; Gestionarea corecta a depozitelor de materiale si reactivi pentru a minimiza cantitatea de deseuri; Aprovizionarea cu materiale care genereaza cantitati mici de deseuri; Imbunatatirea recunoasterii tipului de deseu pentru a simplifica separarea la sursa, tratamentul de neutralizare si reciclarea. Planificarea coerenta a sistemului de gestionare Dezvoltarea si implementarea sistemului de gestionare a deseurilor la nivelul fiecarei sectii din spital; Organizarea colectarii si a transportului deseurilor astfel incat toate operatiunile sa nu prezinte risc si sa fie eficiente. Verificarea periodica si controlul costurilor Documentarea despre managementul deseurilor si despre costuri: stabilirea costurilor reale faciliteaza identificarea prioritatilor pentru reducerea costurilor si pentru monitorizarea progresului in atingerea obiectivelor; Costurile determinate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala trebuie sa reprezinte o rubrica separata in bugetul spitalului. Aceasta separare permite compararea acestor costuri din perioade diferite si poate oferii informatii importante pentru a reduce aceste costuri. Alegerea metodelor si echipamentelor corespunzatoare de tratare si eliminare finala a deseurilor periculoase Utilizarea unei instalatii (echipament) de eliminare finala corespunzatoare pentru tipurile de deseuri si cantitatile produse; Alegerea metodelor si echipamentelor de eliminare finala corespunzatoare, in functie de conditiile locale. Masuri ce trebuie luate la nivelul personalului Organizarea de cursuri pentru formarea profesionala a personalului pentru a imbunatati calitatea muncii prestate; Protejarea personalului impotriva riscurilor; Cooperarea intre unitatile sanitare locale Achizitionarea in comun a ambalajelor pentru deseuri, contracte comune pentru transport si eliminare finala cu agentii privati;

 Organizarea de seminarii si sesiuni de comunicare, prin participarea mai multor unitati sanitare. Scopul fiind o mai buna comunicare prin impartasirea experientei intre unitatile sanitare, in domeniul gestionarii deseurilor; Constituirea in asociatii a spitalelor dintr-o anumita regiune pentru construirea in comun a unui incinerator de mare capacitate, astfel costurile vor fi reprezentate doar de investitia initiala, amortizare si costuri de operare (functionare). Alte masuri Proiectarea tuturor componentelor sistemului de gestionare la capacitatea necesara (evitarea subdimensionari sau supradimensionarii); Anticiparea tendintelor viitoare in domeniul gestionarii deseurilor si a legislatiei.

Deseuri medicale
De ce ? Pentru protectia : ta a colegilor tai a pacientilor a mediului, bineinteles !

Nepericuloase-deseuri Periculoase-deseuri
a caror compozitie este asemanatoare cu cea a deseurilor menajere .
Exemple: Textile necontaminate cu sange sau alte lichide biologice Bonete, masti de unica folosinta Deseuri menajere Ambalajele materialelor sterile Mulaje de ghips Manusi plastic necontaminate Flacoane solutii perfuzabile

care prezinta un risc real pentru sanatatea umana si mediu.

Exemple: Deseuri intepatoaretaietoare in containere pentru intepatoaretaietoare (ace, seringi, bisturie, fragmente de sticla) Deseuri infectate care au venit in contact cu sange sau cu alte fluide biologice Deseuri anatomopatologice si parti anatomice Medicamente expirate Deseuri contaminate microbiologic (de la laboratoare) >>> puneti va rog, in containere de plastic, depozitati la temperatura joasa >>> cutie de carton

Separati, va rog:

termometrele, tensiometre baterii

>>> mercur >>> metale grele

Bibliografie

1. Cole, E.C.: Internal Medical Waste Management, Durham, North Carolina, 1995. 2. Negulescu, M, Vaicum, L, Patru, C, et al.: Protectia mediului inconjurator, Editura tehnica, Bucuresti, 1995. 3. Dumitrescu, A., Nicorici, M., Sandu, S., Lupascu, C.: Descrierea modului de gestionare a deseurilor rezultate din activitati medicale in Romania, Sesiunea Stiintifica a Institutului de Igiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de Conducere Bucuresti, 29 februarie- 1 martie 1996. 4. Dumitrescu, A., Vacarel, M., Qaramah, A.: Gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale, Ministerul Sanatatii, Institutul de Igiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de Conducere Bucuresti, Bucuresti 1997. 5. Dumitrescu, A., Vacarel, M., Qaramah, A: Metode de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea de ingrijire medicala, Conferinta anuala a Institutului de Igiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de Conducere Bucuresti, 8-9 mai 1997. 6. Dumitrescu, A., Qaramah, A., Vacarel, M., Moroianu, A., Georgescu, O., M.Petrescu: Audit de mediu privind deseurile din unitati de ingrijire medicala, Conferinta anuala a Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, 28-29 mai 1998. 7. World Health Organization: Management of Wastes from Healthcare Activities - Teachers guide, Geneva, 1998. 8. World Health Organization, Regional Office for Europe, Healthcare waste, Copenhagen, 1998. 9. Health and Safety Commission: Safe Disposal of Clinical Waste, UK, 1999. 10. World Health Organization: Safe Management of Wastes from Healthcare Activities, Geneva, 1999. 11. UK Environment Agency: Technical Guidance on Clinical Waste Management Facilities, UK, 2003. 12. Healthcare Without Harm Europe: Non-Incineration Medical Waste Treatment Technologies in Europe, Cehia, 2004. 13. Asociatia Expertilor de Mediu: Metode de Minimizare si eliminare a deseurilor medicale periculoase rezultate din activitatea unitatilor sanitare, Bucuresti, 2006.

INSTITUTUL DE SANATATE PUBLICA BUCURESTI

Str. Dr. Leonte nr. 1-3 Sector 5 Bucuresti - Romania Tel: 021 3121138 - Fax: 021 3123426 E-mail: oana_georgescu@ispb.ro - web: www.ispb.ro Contact: Ing. Oana Curea Compartimentul de Sanatate in relatie cu Mediul Tel: 021 3121138

FLANDERS ENVIRONMENTAL AND HEALTH TECHNOLOGY FEHT vzw

Leopoldstraat 3 2800 Mechelen - Belgium Tel: 0032.(0)15.416515 - Fax: 0032.(0)15.420635. E-mail: gsaks@attglobal.net - info@feht.be - web: www.feht.be Contact: Karel Seghers - Bart Seghers Mobile: 0032.(0)475.246093 - 0032.(0)495.237712.