Introducere

Pentru atingerea Aqui-ului Comunitar in domeniul protectiei mediului, ce include si

managementul deseurilor medicale, primul pas care trebuie realizat de Romania este
alinierea legislativa la normele si standardele Uniunii Europene. In acest sens, Ministerul
Sanatatii a elaborat reglementarea tehnica specifica acestui domeniu, reprezentata de
Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 219/iunie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a
datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale.

Aplicarea acestei reglementari intr-o maniera corecta si eficienta, in unitatile sanitare,
reduce riscul pe care il reprezinta deseurile medicale, in special cele periculoase, pentru
personalul din spitale, populatia generala si mediu. In momentul actual, unitatile sanitare
se afla inca in etapa de implementare a legislatiei.

Lucrarea pe care am elaborat-o isi propune sa vina in sprijinul specialistilor (tuturor celor)
implicati in gestionarea deseurilor medicale prin furnizarea unor informatii utile referitoare
la managementul deseurilor rezultate din activitatea medicala, fluxul deseurilor
periculoase, precum si riscurile potentiale asupra personalului si pacientilor unitatii sanitare
generate de gestionarea incorecta a acestei categorii de deseuri. De asemenea poate fi si
un ghid adresat coordonatorilor de cursuri de formare profesionala in unitati medicale.

Lucrarea contine aspecte de legislatie nationala, elaborata pe baza principiilor care
guverneaza protectia sanatatii umane si protectia mediului urmarind conservarea,
protejarea si ameliorarea calitatii mediului.

Este important de subliniat faptul ca producatorul de deseuri este responsabil de
indepartarea si eliminarea finala in conditii sigure a deseurilor generate. Acest lucru se
poate realiza atat prin initirea programelor de educare si formare profesionala a
personalului din unitatile sanitare precum si a programelor de gestionare, prin care sa
previna producerea deseurilor sau sa reduca pe cat posibil cantitatile produse.


Cuprins

Introducere
Capitolul 1 Riscuri si pericole generate de gestionarea deseurilor medicale Tipuri
de risc
Cine este expus la risc?
Riscuri generate de deseuri infectioase si intepatoare-taietoare
Riscuri generate de deseuri chimice si farmaceutice
Riscuri generate de deseuri genotoxice
Riscuri generate de modalitatile de eliminare finala a deseurilor
Impactul deseurilor medicale asupra sanatatii publice
Impactul produs de deseurile cu potential infectios si intepatoare-taietoare
Anexa 1: Aria de contaminare a infectiilor nozocomiale

Capitolul 2 Legislatie
Acord international Conventia de la Basel 1989
Principii internationale importante care guverneaza domeniul protectiei mediului si implicit gestionarea deseurilor
periculoase
Reglementari nationale ce trateaza si gestioneaza deseurile rezultate din activitatea medicala

Capitolul 3 Deseuri rezultate din activitatea medicala
Definitii si clasificari
Generarea deseurilor rezultate din activitatea medicala
Structura deseurilor rezultate din activitatea medicala
Compozitia chimica aproximativa a deseurilor rezultate din activitatea medicala
Tipuri de deseuri periculoase generate in diverse sectii si laboratoare ale unui spital general
Evidenta tipurilor si cantitatilor de deseuri rezultate din activitatea medicala
Anexa 2: Responsabilitati privind gestionarea deseurilor medicale
Anexa 3: Model de program cadru de management al deseurilor rezultate din activitatea medicala

Capitolul 4 Prevenirea si minimizarea cantitatii de deseuri in unitatea sanitara
Etapele minimizarii cantitatii de deseuri

Capitolul 5 Etapele gestionarii deseurilor rezultate din activitatea medicala
Colectarea deseurilor la sursa
Ambalarea deseurilor
Deseurile chimice si farmaceutice
Depozitarea temporara
Transportul
Eliminarea finala
Masuri de indepartare si eliminare finala a anumitor fluxuri de deseuri rezultate din activitatea medicala
Responsabilitatile in domeniul gestionarii deseurilor in unitatea sanitara

Capitolul 6 Costuri legate de managementul deseurilor rezultate din activitatea medicala
Principii
Costuri interne
Costuri externe
Metode de finantare
Recomandari privind reducerea costurilor
Verificarea periodica si controlul costurilor

Capitolul 7 Educare, formare profesionala si sensibilizare a personalului din unitatea sanitara Educare
si pregatire profesionala
Programe de educare a personalului
Responsabilitatea educarii
Mijloace de sensibilizare si educare
Anexa 4: Exemple de materiale informative ilustrate
Anexa 5: Exemple de postere
Anexa 6: Poster Managementul deseurilor rezultate din activitatea medicala Bibliografie

Capitolul 1


Riscuri si pericole generate de gestionarea incorecta a deseurilor medicale



Contactul cu deseurile medicale periculoase poate determina aparitia de boli sau leziuni.

Tipuri de risc

Riscurile prezentate de deseurile medicale se datoreaza urmatoarelor caracteristici:
contin agenti infectiosi;
sunt genotoxice;
contin produse chimice sau farmaceutice toxice sau periculoase;
sunt radioactive;
prezinta caracter intepator-taietor.

Cine este expus la risc?

Toti indivizii care vin in contact cu deseurile medicale periculoase prezinta un risc potential de imbolnavire. Sunt
expuse persoanele care lucreaza in cadrul unitatilor sanitare producatoare de deseuri medicale, precum si cei din
afara acestor unitati, care, fie manipuleaza aceste deseuri, fie vin in contact cu acestea ca urmare a unei
gestionari incorecte.

Principalele grupe de risc sunt:
medici, asistente medicale, personal auxiliar si de intretinere a unitatii sanitare;
pacienti;
vizitatori;
lucratori din serviciile auxiliare: spalatorie, depozitul de materiale sanitare, cei insarcinati cu colectarea si
transportul deseurilor;
lucratori din serviciile ce se ocupa cu tratarea si eliminarea deseurilor in unitatea sanitara.









Riscurile generate de deseurile infectioase si intepatore-taietoare


Deseurile cu potential infectios pot contine o mare varietate de microorganisme patogene. Agentii infectiosi pot
supravietui in cantitati suficient de mari pentru a determina producerea unei infectii in urma contactului cu aceste
deseuri
1
. Modalitatile de baza prin care o persoana se poate imbolnavi in urma contactului cu deseurile ce au
potential infectios sunt:

1
vezi Anexa 1
prin intepare, zgiriere sau taiere;
prin intermediul membranelor mucoase de la nivelul ochilor, gurii si nasului; prin inhalarea agentilor
infectiosi;
prin ingerarea agentilor infectiosi.


Riscurile generate de deseurile medicale care creaza cea mai mare ingrijorare sunt reprezentate de posibilitatea
contactarii hepatitei B sau C, sau SIDA, in urma inteparii cu ace contaminate, sau in urma contactului cu
sangele, sau alte fluide ce contin sange contaminat, cu rani deschise, sau membrane mucoase.

Virusul hepatitei B poate fi transmis prin contactul cu sange sau produse de sange infectate, sau prin contactul
cu deseuri intepatoare-taietoare contaminate. Virusul hepatitei B are o concentratie mult mai mare in sangele
infectat decat HIV si supravietuieste in mediu o perioada mai lunga de timp. Este persistent in aerul uscat si
poate supravietui timp de cateva saptamani pe suprafete; este rezistent la expunerea pentru scurt timp la apa
fierbinte. Este rezistent la cateva antiseptice si alcool 70% si ramane viabil mai mult de 10 ore la temperaturi de
60 grade. Asociatia Japoneza pentru Cercetare in domeniul Deseurilor Medicale a descoperit ca o doza infectanta
de virus al hepatitei B sau C poate supravietui pentru mai mult de o saptamana intr-o picatura de sange ramasa
in interiorul unui ac hipodermic.

SIDA poate fi transmisa prin contactul cu sangele sau produse de sange contaminate. Deseurile
intepatoaretaietoare contaminate, ca de exemplu, acele hipodermice folosite, creaza cea mai mare ingrijorare in
ceea ce priveste transmiterea SIDA. HIV este mult mai putin rezistent. Nu supravietuieste mai mult de 15 minute
la contactul cu alcool 70% si rezista numai 3-7 zile la temperatura mediului ambiant. Este inactivat la o
temperatura de 56
0
C. Sansa de a contracta SIDA in urma unei singure intepaturi de ac contaminat a fost
estimata la aproximativ 0,4%, in timp ce sansa de a contracta hepatita B in urma unei singure intepaturi cu un
ac contaminat a fost estimata la 6-30% (Centrul pentru Controlul Imbolnavirilor-SUA).













Existenta in unitatile sanitare a bacteriilor rezistente la antibiotice si dezinfectante chimice poate contribui la
pericolul reprezentat de gestionarea incorecta a deseurilor. A fost demonstrat, de exemplu, ca plasmidele din
probele de laborator prezente in deseurile medicale au fost transferate bacteriilor indigene.
















Exemple de infectii provocate de contactul cu deseurile medicale, agenti patogeni si modul de
transmitere:

Tip de infectie Agenti patogeni Calea de transmitere

Infectii gastrointestinale Enterobacteria:Salmonella,
Shigella spp.
Vibrio cholerae
Helminths
Fecale sau/si lichid de varsatura
Infectii respiratorii Mycobacterium tuberculosis
Virusul rujeolei
Streptococcus pneumoniae
Secretii ale tractului respirator Saliva
Infectii oculare Herpes virus Secretii oculare
Infectii genitale Neisseria gonorrhoeae Herpes
virus
Secretii genitale
Infectii ale pielii Streptococcus spp. Secretie purulenta
Anthrax Bacillus anthracis Secretii ale leziunilor cutanate
Meningita Neisseria meningitidis LCR
SIDA HIV Sange, Sperma, secretii vaginale
Febre hemoragice Virusuri Junin, Lassa, Ebola
Marburg
Fluide biologice si secretii
Septicemia Staphylococcus ssp Sange
Hepatita virala tip A VHA Fecale
Hepatita virala B si C VHB, VHC Sange, fluide biologice


Riscuri generate de deseurile chimice si farmaceutice

Multe din produsele chimice si farmaceutice folosite in unitatile sanitare sunt periculoase prin faptul ca prezinta
urmatoarele caracteristici: toxice, genotoxice, corozive, inflamabile, explozive.

Sursele deseurilor farmaceutice:

preparatele cu administrare i.v.;
varsarea/spargerea unor recipiente;
fiole partial folosite ;
preparate nefolosite;
medicamente nedatate sau nefolosite;
medicamente expirate.




Cantitati mai mari de astfel de deseuri apar atunci cand se indeparteaza produse chimice si farmaceutice nedorite
sau expirate. Acestea pot provoca intoxicatii prin absorbtie, prin piele sau mucoase, prin inhalare sau ingestie.
Produsele chimice si farmaceutice pot, de asemenea, povoca leziuni la nivelul pielii, ochilor, mucoasei cailor
aeriene. Cele mai frecvente leziuni sunt arsurile.

Deseurile chimice indepartate prin sistemul de canalizare pot avea efecte toxice asupra ecosistemelor apelor in
care sunt deversate. Efecte similare pot avea si deseurile farmaceutice, care pot contine antibiotice si alte
medicamente, metale grele precum mercurul, fenolul si derivatii, dezinfectante si antiseptice.


Riscuri generate de deseurile genotoxice

Manipularea deseurilor genotoxice trebuie facuta cu mare grija, deoarece orice eliberare a acestui tip de deseuri
in mediul inconjurator poate avea consecinte ecologice dezastruoase. Studii experimentale au aratat ca multe
medicamente antineoplazice sunt carcinogene si mutagene. Multe medicamente (ex: droguri) citotoxice sunt
foarte iritante si au efecte locale suparatoare la contactul direct cu pielea sau cu ochii.



Riscuri generate de modalitatile de eliminare
finala a deseurilor

Incinerarea deseurilor medicale care contin
material plastic, avand in compozitie clor determina
producerea dioxinei. Dioxina este o substanta
cancerigena cunoscuta. Odata formata, dioxina se
leaga de particule organice, care sunt purtate de
vant, se depun pe sol si in apa. Timpul de
injumatatire al dioxinei este estimat la 25-100 de
ani.

Dioxina se leaga de AND-ul nuclear. Se comporta
ca un potential promotor al cancerului, slabeste
raspunsul imun si este asociata cu multe efecte
negative asupra dezvoltarii si reproducerii
(endometrioza, defecte genetice, nivele scazute ale
testosteronului). Toate aceste efecte se produc in
urma expunerii la nivele scazute de dioxina.

Mercurul, din grupa metalelor grele, poate fi
regasit in termometre, baterii, lampi fluorescente,
etc. Incinerarea deseurilor medicale cu continut de
metale grele este interzisa.








Impactul deseurilor medicale asupra sanatatii publice


Impactul produs de deseurile cu potential infectios si intepatoare-taietoare

Pentru infectiile grave cum sunt SIDA si hepatita B sau C, lucratorii din sectorul sanitar (in special asistentele
medicale) prezinta cel mai mare risc de infectie prin ranirea cu ace contaminate. Multe din aceste rani se produc
prin recapisonarea acelor hipodermice inainte de indepartarea lor in recipientele speciale de colectare, prin
deschiderea acestor recipiente si datorita folosirii unor materiale nerezistente la actiuni mecanice, in
confectionarea acestora.

Studii efectuate in SUA estimeaza ca 12000 de lucratori din sistemul sanitar, a caror activitate presupune
contactul cu sangele, sunt infectati cu VHB, in fiecare an. Dintre lucratorii ce contacteaza hepatita B, aproximativ
250 se asteapta sa decedeze datorita hepatitei, cirozei, sau cancerului hepatic. De asemenea, alti lucratori din

cadrul unitatilor sanitare si operatori in cadrul sistemului de gestionare a deseurilor, precum si indivizi care cauta
materiale recuperabile in gunoaie, sunt supusi unui risc de contaminare semnificativ.

Masuri pentru reducerea riscului de contaminare a lucratorilor din unitatea sanitara:

Purtarea echipamentului de protectie individual (manusi, masti, ochelari de protectie, sorturi, halate, etc.);
Respectarea regulilor de igiena: spalarea mainilor, utilizarea de prosoape antiseptice;
Interzicerea consumului de alimente, consumului de bauturi, fumatului, aplicarii fardurilor, in zonele de lucru unde
exista risc de contaminare;
Folosirea procedeelor de decontaminare: curatenie, dezinfectie;
Raportarea accidentelor prin intepare/taiere cu deseuri intepatoare-taietoare;
Vaccinarea impotriva VHB .










Toate persoanele expuse la risc trebuie sa fie informate cu privire la modul de transmitere, simptomatologie,
epidemiologie, semnale de alarma referitoare la o posibila contaminare si procedura ce trebuie urmata in cazul
contaminarii.








Anexa 1



ARIA DE CONTAMINARE A INFECTIILOR NOSOCOMIALE




INFECTIE
Capitolul 2

PERSOANE MEDIU INCONJURATOR
Apa Hrana Personal medical
Personal medical infectat in urma
contactului cu pacientii, care nu mai lucreaza in unitate
Aer Deseuri Pacienti

Purtatori fara simptome



contaminarea
mainilor
personalului
medical
contaminarea
obiectelor prin
contactul cu
sange, excretii
sau alte fluide
biolo g ice
contaminare
a aerului
prin
tuse/stranut
contact sau
muscaturi/
intepaturi de
sobolan/tantar
circulatia
aerului in
spitale
hrana si
medicamente
in spitale
apa potabila si
igiena
personalului in
spitale
Contactul pacientului cu maini, obiecte, aer, apa, hrana
contaminate, etc.

Legislatie


Acord international Conventia de la Basel 1989:

Coordonata de Programul de Protectie a Mediului al Natiunilor Unite (UNEP).
Se refera la transportul transfrontiera a deseurilor periculoase.


Principiile internationale importante care guverneaza domeniul protectiei mediului si implicit
gestionarea deseurilor periculoase sunt:

Principiul poluatorul plateste ce implica responsabilitatea legala si financiara a celui ce produce deseurile
(poluatorul). Unitatea sanitara raspunde de indepartarea si eliminarea finala in siguranta a deseurilor produse.
Principiul precautiunii se refera la necesitatea de a lua masuri de precautie impotriva aparitiei riscurilor ce
pot fi generate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor rezultate din activitatea medicala.
Principiul proximitatii recomanda ca eliminarea finala a deseurilor se sa realizeze cat mai aproape posibil
de sursa de producere, in scopul reducerii riscurilor pentru mediu si sanatate legate de transport. Principiul
devine aplicabil doar atunci cand exista posibilitati tehnice, iar mediul inconjurator nu este afectat.


Reglementarile nationale ce trateaza si gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala sunt
reprezentate de:

Ordonanta nr.195/2005 privind protectia mediului, care abroga Legea 137/1995 cu completarile si
modificarile ulterioare;
Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul
deseurilor;
HGR nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, incluziv
deseurile periculoase;
HGR nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare (HGR nr.
349/2005);
HGR nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare (HGR nr.
268/2005);
Ordinul MAPM nr. 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor;
Ordinul MAPM nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor;
HGR nr. 1.470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de
gestionare a deseurilor;
Ordin de Ministru comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului Sanatatii nr.
698/940/2005 cu modificarile si completarile ulterioare, pentru aprobarea Criteriilor de evaluare a
echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termica a deseurilor rezultate din activitatea medicala.
HGR nr. 1862/2005 pentru aprobarea proiectului Incinerarea deseurilor periculoase si sterilizarea deseurilor
periculoase generate din activitatea medicala.
Ordinul MTCT nr. 211/2004 pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului
deseurilor pe teritoriul Romaniei;
Protocol incheiat intre MMGA, MS si GNM/octombrie 2004 ce are ca scop conformarea unitatilor sanitare
generatoare de deseuri medicale periculoase la prevederile legislatiei de protectie a mediului;
Ordinul MS nr. 994/2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere si control a infectiilor nosocomiale in
unitatile sanitare;
Ordonanta nr. 18/2005 pentru modificarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor
la normele legale de igiena si sanatate publica;
Legea nr. 147/2005 privind aprobarea Ordonantei nr. 18/2005 pentru modificarea Legii nr. 98/1994 privind
stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica;
Ordinul MS nr. 713/2004 privind aprobarea Normelor de autorizare sanitara a unitatilor sanitare cu paturi;
Ordinul MS nr. 536/1997 cu modificarile si completarile ulterioare (ord. MS nr. 1.028/2004) pentru aprobarea
Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;
Ordinul MSF nr. 219/06.06.2002 cu modificarile si completarile ulterioare (Ord. MS 997/2004 si 1029/2004)
pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a
Metodologiei culegerii datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale.
Ordinul reprezinta reglementarea tehnica specifica referitoare la gestionarea acestei categorii de deseuri.







Capitolul 3


Deseuri rezultate din activitatea medicala



Definitii si clasificari

deseuri rezultate din activitatea medicala toate deseurile periculoase sau nepericuloase care se produc in
unitatea sanitara;
deseuri periculoase deseuri rezultate din activitatile medicale care prezinta un risc real pentru sanatatea
umana si pentru mediu, fiind generate in cursul activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, preventia
bolilor si recuperare medicala, inclusiv cercetarea medicala si producerea, testarea, depozitarea si distributia
medicamentelor si produselor biologice;
deseurile nepericuloase deseuri asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale,
tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a oficiilor de distributie a hranei; aceste
deseuri se colecteaza si se indeparteaza la fel ca deseurile menajere; deseurile asimilabile celor menajere
inceteaza sa mai fie nepericuloase atunci cand sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase;
urmatoarele materiale se includ in categoria deseurilor nepericuloase: ambalajele materialelor sterile, flacoanele
de perfuzie care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte fluide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide
biologice, hartia, resturile alimentare (cu exceptia celor care provin de la sectiile de boli contagioase), sacii si alte
ambalaje din material plastic, recipiente din sticla care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte fluide
biologice, etc.

Deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala se clasifica in:
deseuri anatomo-patologice si parti anatomice deseurile care cuprind parti anatomice, material biopsic
rezultat din blocurile operatorii de chirurgie si obstetrica (fetusi, placente), parti anatomice rezultate din
laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare si experimentare.
Toate aceste deseuri se considera infectioase, conform Precautiunilor Universale;
deseuri infectioase - deseurile lichide sau solide care contin sau au venit in contact cu sangele sau alte fluide
biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor. Exemple: seringi, ace, ace cu
fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipienti care au continut sange sau alte lichide biologice, campuri
operatorii, manusi, sonde si alte materiale de unica folosinta, comprese, pansamente si alte materiale
contaminate, membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator
folosite;
deseuri intepatoare-taietoare - deseurile care pot produce leziuni mecanice prin intepare sau taiere. Acestea
cuprind: ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, perfuzoare, lame de bisturiu de unica folosinta, pipete, sticlarie
de laborator sau alta sticlarie sparta sau nu, care au venit in contact cu material infectat. Aceste deseuri se
considera infectioase, conform Precautiunilor Universale. Sticlaria de laborator sparta necontaminata se
incadreaza la categoria deseuri intepatoare-taietoare deoarece au caracter agresiv si prezinta pericolul de
intepare sau taiere;
deseuri chimice si farmaceutice deseurile reprezentate de substantele chimice solide, lichide sau gazoase,
care pot fi toxice, corozive sau inflamabile.
Deseurile farmaceutice includ: serurile si vaccinurile cu termen de valabilitate depasit, medicamentele expirate,
reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si substantele folosite in laboratoare.
Deseurile chimice provin din activitatea medicala de diagnostic si tratament, a serviciilor de curatenie si
dezinfectie in unitatea sanitara. Substantele de curatenie si dezinfectie deteriorate ca urmare a depozitarii lor
necorespunzatoare sau cu termenul de valabilitate depasit, vor fi considerate deseuri chimice. Deseurile
chimice periculoase sunt considerate acele deseuri care prezinta cel putin una din urmatoarele proprietati:
toxic, croroziv (ex: acizi pH<2 si baze pH > 12), inflamabil, reactiv (exploziv, care reactioneaza cu apa,
sensibil la soc), genotoxic (ex: medicamente citostatice). Exista totusi si deseuri chimice considerate
nepericuloase care sunt reprezentate de acele deseuri care nu prezinta una din proprietatile enumerate mai
sus, cum ar fi: zaharurile, aminoacizii si cateva saruri organice si anorganice.

Deseuri chimice periculoase utilizate in mod curent in cadul unitatilor sanitare sunt reprezentate de:
formaldehida, substante chimice fotografice, solventi, substante chimice organice, substante chimice
anorganice.

deseuri radioactive - deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din activitatile nucleare medicale, de
diagnostic si tratament, care contin materiale radioactive. Acestea sunt gestionate in tara noastra, conform
Normelor Republicane de Securitate Nucleara; regimul de lucru cu surse radioactive.

deseuri speciale deseurile periculoase care sunt generate in cursul activitatii medicale si care sunt
reprezentate de: deseuri genotoxice si citotoxice, recipiente sub presiune, termometre sparte, baterii uzate,
deseuri rezultate din activitatea Laboratoarelor de medicina nucleara, etc. Deseurile cu caracter special se vor
colecta separat in vederea reciclarii si reutilizarii continutului, daca este cazul.

Generarea deseurilor rezultate din activitatea medicala

Din cantitatea totala de deseuri produse intr-o unitate medicala, 75-90% sunt deseuri nepericuloase, asimilabile
cu cele menajere, si numai 10-25% sunt deseuri periculoase. Cantitatile de deseuri produse in unitatile medicale
sunt in crestere, mai ales datorita folosirii din ce in ce mai extinse a materialelor de unica folosinta. In plus,
sterilizarea instrumentarului in pachete ambalate, utilizand material poros special, duce la cresterea insemnata a
cantitatilor de deseuri. Toate aceste ambalaje sunt nepericuloase, daca nu au ajuns sa fie contaminate cu sange.
De asemenea, separarea deseurilor nepericuloase de cele periculoase inca de la locul de producere determina
scaderea cantitatii de deseuri periculoase.

Atat cantitatile cat si tipurile de deseuri rezultate din activitatea medicala variaza in functie de mai multi factori,
cum ar fi: marimea unitatii medicale, specificul activitatii si al serviciilor prestate, numarul de pacienti asistati sau
internati la un moment dat, perioada anului.





Structura deseurilor rezultate din activitatea medicala





3%1%

15% 1%







80%


* citostatice, recipiente sub presiune, termometre sparte, baterii uzate, deseuri rezultate din activitatea Laboratoarelor de medicina
nucleara


Deseuri nepericuloase
Deseur infectioase si
anatomopatologice
deseuri intepatoare-
taietoare
Deseuri chimice si
farmaceutice
Deseuri speciale*







Compozitia chimica aproximativa a deseurilor rezultate din activitatea medicala

Carbon
Oxigen
Hidrogen
Alte elemente
20%





Tipuri de deseuri periculoase generate in diverse sectii si laboratoare ale unui spital general:
Tipuri de deseuri Exemple Comentarii
Sange, produse de
sange, alte lichide
biologice
Sange uman care se arunca,
componente sau produse de sange,
diverse materiale imbibate cu sange,
cu produse de sange, sau cu lichide
biologice, sau impregnate cu sange
uscat
Generate in aproape toate
departamentele
Obiecte intepatoare-
taietoare
Seringi, pipete, bisturie, flacoane,
ace, tuburi capilare, obiecte de sticla
sparte
Generate in aproape toate
departamentele
Deseuri anatomice si
deseuri
anatomopatologice
Tesuturi, organe,parti anatomice,
inclusiv lichide organice, indepartate
in timpul interventiilor chirurgicale
sau a altor proceduri medicale.
Generate mai ales in sectiile
chirurgicale si de anatomie
patologica
Deseuri provenite din
sectiile de izolare
Materiale contaminate cu sange,
excretii, etc. provenite de la pacienti
izolati suferind de boli contagioase.
Generate mai ales in sectiile
de boli infectioase
50 %
6 %
24 %



Deseuri provenite din
sectiile chirurgicale
Materiale care se indeparteaza,
inclusiv pansamente murdare,
bureti, campuri operatorii, halate,
manusi

Generate mai ales in salile
de operatie
Deseuri produse in
laboratoare
Deseuri care au fost in contact cu
substante infectioase, ca de
exemplu, lame, culturi, reactivi, etc

Generate in laboratoare
Deseuri generate in
sectiile de dializa
Efluenti si echipamente ce au venit
in contact cu sangele pacientilor
supusi dializei
Generate in sectiile de
dializa si terapie intensiva


Culturi de
microorganisme
Culturi ale agentilor infectiosi Laboratoare si
departamente de cercetare




Tipuri si cantitati de deseuri rezultate din activitatea medicala, in
functie de marimea unitatii sanitare


Unitatea sanitara
(numar de paturi)
Deseuri nepericuloase
(kg/24 ore)
Deseuri periculoase
(kg/24 ore)
0-50 paturi 51 13
51-100 paturi 60 16
101-250 paturi 113 36
251-400 paturi 185 56
401-600 paturi 322 135
601-800 paturi 482 202
801-1000 paturi 852 425
> 1000 paturi 1069 511




Evidenta tipurilor si cantitatii deseurilor rezultate de activitatea medicala

Cunoasterea tipurilor si cantitatilor de deseuri produse si a modului de gestionare, transport si eliminare finala,
este obligatia fiecarui producator
2
. Inregistrarea datelor reprezinta modul de tinere sub control a ciclului
producere transport eliminare finala, de catre producator. Determinarea tipurilor si cantitatilor de deseuri
produse in unitatea sanitara se realizeaza prin monitorizare lunara si trimestriala, pe baza Metodologiei de
culegere a datelor pentru baza nationala de date a deseurilor rezultate din activitatea medicala. Metodologia este
reprezentata de Anexa 2 a Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 219/2002 cu modificarile si completarile ulterioare.
Tot in baza aceleiasi reglementari, unitatea sanitara trebuie sa-si elaboreze si sa implementeze planul propriu
de gestionare a deseurilor produse
3
. Planul de gestionare se revizuieste anual sau de cate ori este nevoie.



2
vezi Anexa 2
Materiale sanitare
contaminate
Vacutainere, pungi cu sange,
recipiente pentru suctiune, sisteme
de drenaj, linii de dializa, etc.
Generate in aproape toate
departamentele



Chemotherapeutice Sectii de oncologie








3
vezi Anexa 3
Anexa 2

Responsabilitati privind gestionarea deseurilor medicale














protectie a mediului















Coordonatorul activitatii de










Directorul nitatii sanitareu
F
Radiatii
armacie
Sefi de deprtamente:
tehnica Laborat
B
Se e
Sist de
Se
Ser
a

Sectii
oare de
dentara
Farmacie
Radioli oge
Laboratoare
Banca de sange
loc alimentar/Catering
rvicii de curateni
em intern
transport
rvic iu administrativ
viciu financiar
al unitatii Directorul
sanitare
economic
Assistenti medicali,
infirmiere
Personal tehnic
Medicul sef SPCIN

Persnal auxiliaro
Anexa 3 Model de program cadru de management al deseurilor rezultate din activitatea medicala


Domenii Obiective Actiuni Responsabil
Responsabilizarea
personalului
- Constientizarea
personalului asupra
necesitatii unui sistem
corect de management; -
Reducerea pericolelor
generate de manevrarea
deseurilor periculoase.
- Constiturea comisiei de investigatie pentru implementarea sistemului de
gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala;
- Directorul unitatii
sanitare;
- Instruirea si formarea profesionala a personalului din unitatile sanitare. - Comisia de investigatie.

- Colectarea in ambalaje corespunzatoare, la locul de producere prin

Colectarea si separarea pe
categorii a deseurilor
- Reducerea riscului
de contactare a bolilor
infectioase;
- Minimizarea
cantitatilor de deseuri.

separarea corecta a deseurilor pe categorii: deseuri asimilabile cu cele
menajere, deseuri infectioase si deseuri intepatoare-taietoare. Codurile de
culori ale ambalajelor sunt: galben pentru deseurile periculoase, negru
pentru deseurile nepericuloase;
- Utilizarea ambalajelor de unica folosinta ce se vor elimina final odata cu
continutul de deseuri;
- Personalul care
realizeaza actul medical
(medicul, asistenta
sefa, asistenta, etc.);
- Realizarea si afisarea in toate sectiile, la punctul de colectare a
deseurilor a unui poster care sa contina instructiuni despre separarea
corecta pe categorii de deseuri.
- Colectarea separata a materialelor (deseurilor) care se preteaza la
recuperare, refolosire si reciclare (plastic, hartie, sticla, metal, etc).
- Comisia de investigatie
Depozitarea temporara
Limitarea accesului
persoanelor neautorizate
- Amenajarea corespunzatoare a spatiilor de depozitare temporara;
- Depozitarea temporara in functie de cantitatea de deseuri
colectata;
- Respectarea conditiilor de depozitare temporara a deseurilor: un
compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de
inchidere care sa permita numai accesul persoanelor autorizate; un
compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere;
- Respectarea conditiilor igienico-sanitare in incinta spatiilor de
depozitare temporara;
- Respectarea timpului de depozitare a deseurilor.
- Comisia de investigatie
- Personalul auxiliar.

Domenii Obiective Actiuni Responsabil
- Realizarea unui circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor;
Transport intern Protejarea pacientilor si a
vizitatorilor
- Stabilirea unui program (orar) pentru transportul deseurilor in unitatea
sanitara;
- Comisia de investigatie
- Utilizarea unor mijloace de transport corespunzatoare; -
Respectarea orarului stabilit.
- Personalul auxiliar
Eliminare finala
Distrugerea rapida si
completa a factorilor cu
potential nociv pentru mediu
si pentru starea de sanatate
a populatiei.
- Respectarea instructiunilor de utilizare a instalatiei de ardere si a
normelor de protectie a muncii
- Personalul care
deservesrte instalatia de
ardere
- Alegerea unor solutii si tehnologii de eliminare finala in conformitate cu
legislatia in vigoare (atunci cand se va inchide instalatia de ardere
crematoriu)
- Comisia de investigatie


- Elaborarea de chestionare si distribuirea lor pe sectii pentru aflarea
necesarului de materiale;

Necesarul de materiale

Realizarea unui
management corect si
eficient
- Achizitionarea materialelor necesare:
Ambalaje, in conformitate cu legislatia in vigoare;
Mijloace de transport corespunzatoare (europubele, etc.)
Dezinfectanti pentru spatiile de depozitare si mijloacele de
transport;
Cantare;
Markere etc.
- Compartimentul
administrativ se va ocupa
de achizitionarea efectiva
si gestionarea
materialelor necesare
- Aprovizionarea constanta cu materialele necesare - Personalul auxiliar

Informatii financiare
Evaluarea costurilor interne
pe care le presupune
managementul deseurilor
- Identificarea surselor de finantare.
Bugetul de stat;
Bugetul asigurarilor de sanatate;
Venituri proprii;
Venituri extrabugetare (sponsorizari).
- Includerea in planificarea bugetului unitatii sanitare a acestor
costuri de gestionare a deseurilor medicale;
- Verificarea, controlul costurilor si identificarea posibilitatilor de
reducere a costurilor.
- Compartimentul
financiar
Domenii Obiective Actiuni Responsabil
Evidenta deseurilor
- Cunoasterea
cantitatii de deseuri produsa
in unitatea sanitara
- Perfectionarea
(imbunatatirea) sistemului
de management al
deseurilor
- Completarea anexelor 4-9 din Ordinul MS 219/2002 cu modificarile
ulterioare (Ord. MS 997/MO nr. 771 din 23.08.2004 pag. 11)

- Persoana desemnata
din comisia de
investigatie
- Verificarea completarii anexelor 4-9 din Ordinul MS 219/2002 cu
modificarile ulterioare (Ord. MS 997/MO nr. 771 din 23.08.2004 pag. 11)
- Centralizarea chestionarelor
- Comisia de investigatie


Capitolul 4


Prevenirea si minimizarea cantitatii de deseuri in unitatea sanitara




Reducerea pe cat posibil a cantitatii de deseuri medicale (periculoase si nepericuloase) se realizeaza si prin
reutilizarea si reciclarea acelor categorii de deseuri generate in unitatea sanitara care se preteaza la aceste
operatiuni.

Materialele folosite in practica medicala, care sunt de utilizare indelungata (nu de unica folosinta) pot fi
recuperate, refolosite si reciclate dupa ce au fost supuse procesului de sterilizare adecvat. Materialele si
instrumentele care se pot refolosi, utilizate la efectuarea analizelor de laborator sunt si ele supuse sterilizarii.

In cadrul unitatii sanitare trebuie sa se initieze programe de minimizare a cantitatii de deseuri ce au ca scop
scaderea cantitatii de deseuri, precum si reducerea riscurilor ce pot aparea ca urmare a depozitarii
indelungate a deseurilor periculoase ce se preteaza la reciclare si recuperare.

Minimizarea cantitatii de deseuri implica urmatoarele etape:
reducerea la sursa a deseurilor se poate realiza prin:
- achizitionarea de materiale care genereaza cantitati mici de deseuri;
- utilizarea de metode si echipamente moderne ce nu genereaza substante chimice periculoase, cum ar fi:
inlocuirea metodei clasice de dezinfectie chimica cu dezinfectia pe baza de abur sau ultrasunete,
inlocuirea termometrelor cu mercur cu cele electronice, utilizarea radiografiilor computerizate in locul
celor clasice. - gestionarea corecta a depozitelor de materiale si reactivi;
separarea la sursa asigurarea ca deseurile sunt colectate in ambalajele corespunzatoare fiecarei
categorii;
recuperarea si reciclarea la sursa:
- reciclarea hartiei si a cartonului, a sticlei, a ambalajelor din aluminiu (conserve), deseuri din constructii si
demolari;
- achizitionarea de produse din materiale ce se pot recupera; - compostarea deseurilor alimentare
organice;
- recuperarea argintului din substatele fotografice.
tratarea deseurilor utilizarea metodelor de neutralizare pentru deseurile periculoase;
eliminarea finala in conditii corespunzatoare. Dupa reducerea cantitatii de deseuri pe cat posibil,
deseurile tratate se vor elimina prin metode de eliminare finala cu impact minim asupra mediului.

In cazul deseurilor chimice si farmaceutice, o masura importanta de prevenire si minimizare ar fi aceea ca
unitatea sanitara sa achizitioneze produse farmaceutice in cantitati relativ mici, pentru a fi utilizate in
tratamentul medical pana la depasirea termenului de valabilitate. In situatia in care unitatea sanitara a
acumulat totusi o cantitate mare de medicamente expirate, acestea ar trebui sa fie returnate la furnizor.

Avantajele minimizarii cantitatii de deseuri sunt reprezentate de protejarea mediului inconjurator, o mai
buna protectie a muncii, reducerea costurilor privind managementul deseurilor in unitatea sanitara,
imbunatirea relatiei de comunicare cu membrii comunitatii.
Exemple:





















Containere pentru colectarea unor produse
reciclabile
Cutie pentru colectarea lampilor
tip NEON




Reciclarea hartiei

























Prevenirea si minimizarea cantitatii de deseuri in unitatea sanitara

















Capitolul 5

Etapele gestionarii deseurilor rezultate din activitatea medicala



Colectarea la locul de producere (sursa)

Colectarea si separarea pe categorii a deseurilor este prima etapa in gestionarea deseurilor periculoase
rezultate din activitatea medicala. Producatorul este responsabil pentru corectitudinea separarii la sursa pe
categorii a deseurilor. In situatia in care nu se realizeaza separarea pe categorii, intreaga cantitate de
deseuri se trateaza ca deseuri periculoase.

Reciclare:
Hartie si carton;
Sticla, recipiente din metal;
Ambalaje din plastic;

Este important sa se puna accentul pe
colectarea acelor materiale care pot fi
reciclate, tinandu-se seama de

posibilitatile deja existente pe piata.


Prevenire sau minimizare










Colectare pe categorii









lncinerarea deseurilor dupa separarea
materialelor reciclabile, in incinerator
cu recuperare de caldura
Reutilizare sau reciclare




Depozitarea produselor secundare in
depozitul de deseuri
Avantajele separarii pe categorii a
deseurilor:

Este esentiala pentru un management
eficient;

Contribuie la imbunatatirea masurilor de
protectie a sanatatii publice;

Se va realiza in conformitate cu cerintele
specifice de tratare si eliminare finala a
deseurilor;

Se va stabili de catre producatorul de
deseuri.
a generarii prevenire de Metode
deseurilor:

Achizitionarea corecta a materialelor;

Inlocuirea prosoapelor de unica folosinta
cu cele din material textil sau utilizarea
de uscatoare electrice pentru maini;

Inlocuirea pipetelor de laborator din
plastic cu cele din sticla/portelan;

Stabilirea dimensiunilor ( volumului)
recicientelor de colectare;
Reutilizarea produselor confectionate din
matertial textil, la locul

de munca.

Minimizarea deseurilor:

Reducerea la sursa a deseurilor;

Utilizarea produselor reciclabile;

Promovarea unei politici corecte si eficiente de
achizitionare a bunurilor;

Separarea corecta pe categorii a deseurilor.
Reutilizare:

Se vor reutiliza numai materialele
special create pentru reutilizare;

Atentie: Seringile din plastic si
cateterele vor fi indepartate dupa
utilizare;

Exista totusi multe posibilitati de
reutilizare a materialelor pe care le
folosim in mod curent si pe care de
obicei le indepartam.

Ambalarea deseurilor

Ambalajul in care se face colectarea si care vine in contact direct cu deseurile periculoase rezultate din
activitatea medicala este de unica folosinta si se elimina odata cu continutul.

Codul de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din unitatile sanitare este:
a) galben - pentru deseurile periculoase (infectioase, intepatoare-taietoare, chimice si farmaceutice);
b) negru - pentru deseurile nepericuloase (deseurile asimilabile cu cele menajere).


C
o
d
u
l

d
e

c
u
lori recomandat

Pentru deseurile infectioase si intepatoare-taietoare se foloseste pictograma pericol biologic. Pentru
deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: inflamabil, coroziv, toxic,
etc.

Deseurile infectioase care nu sunt intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din carton prevazute in
interior cu sac din polietilena sau direct in saci din polietilena galbeni sau marcati cu galben. Atat cutiile
prevazute in interior cu sac din polietilena, cat si sacii sunt marcati cu pictograma pericol biologic. Sacii
trebuie sa fie confectionati din polietilena de joasa sau inalta densitate pentru a avea rezistenta mecanica
mare; termosuturile trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid. Sacul trebuie sa se
poata inchide usor si sigur. La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deseuri produse
in intervalul de timp dintre doua indepartari succesive ale deseurilor. Sacul se introduce in pubele prevazute
cu capac si pedala, sau in port-sac (suport tip holder). Inaltimea sacului trebuie sa depaseasca inaltimea
pubelei, astfel incat sacul sa se rasfranga peste marginea superioara a acesteia, iar surplusul trebuie sa
permita inchiderea sacului, in vederea transportului sigur. Gradul de umplere al sacului nu va depasi 3/4 din
volumul sau. Grosimea polietilenei din care este confectionat sacul este intre 50 - 70 .


Deseuri nepericuloase
asimilabile celor menajere

Deseuri
periculoase
Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din material rezistent la actiuni mecanice. Cutiile
trebuie prevazute la partea superioara cu un capac special care sa permita introducerea deseurilor si sa
impiedice scoaterea acestora dupa umplere, avand pentru aceasta un sistem de inchidere definitiva. Capacul
cutiei are orificii pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Materialul din care se
confectioneaza aceste cutii trebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie
prevazute cu un maner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de depozitare intermediara si ulterior
la locul de eliminare finala. Cutiile au culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma "pericol biologic".

Caracteristicile recipientului destinat colectarii deseurilor

intepatoare-taietoare:

a) recipientul trebuie sa fie impermeabil si sa prezinte etanseitate, iar

prin sistemul de inchidere definitiva sa impiedice posibilitatea de

contaminare a personalului care manipuleaza deseurile intepatoare-

taietoare si a mediului, precum si posibilitatea de refolosire a

acestora de catre persoane din exteriorul unitatii sanitare;

b) recipientul trebuie sa fie inscriptionat, pentru recipientele importate,

si in limba romana. Inscriptia trebuie sa cuprinda: modul de utilizare,

pictograma "pericol biologic", linia de marcare a nivelului maxim de

umplere, unitatea sanitara care a folosit recipientul, persoana

desemnata a fi responsabila de manipularea sa, data umplerii
definitive;

c) recipientul trebuie supus procedurilor de testare specifica a rezistentei

materialului la actiuni mecanice. Testele trebuie sa fie realizate de

catre laboratoare acreditate pentru astfel de testari, rezultatele

testelor determinand calitatea produsului. Produsul, in urma testarii,

nu trebuie sa-si modifice nici una dintre caracteristicele privitoare la

structura, forma, culoare.




In situatia in care numai acele de seringa sunt colectate, prin detasare in recipientele pentru
intepatoaretaietoare, seringile pot fi colectate separat in cutii de carton rigid prevazute in interior cu sac din
polietilena de inalta densitate de culoare galbena si marcate cu pictograma "pericol biologic". Termosuturile
sacului trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid.

Pentru deseurile infectioase de laborator se pot folosi, in locul sacilor de polietilena, cutiile din carton rigid
prevazute in interior cu sac de polietilena, marcate cu galben si cu pictograma pericol biologic.

Recipient pentru
colectarea deseurilor
intepatoare-taietoare
Al doilea ambalaj, in care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase, este reprezentat de
containere mobile cu pereti rigizi, aflate in spatiul de depozitare temporara. Containerele pentru deseuri
infectioase si intepatoare-taietoare au marcaj galben, sunt inscriptionate cu deseuri medicale si poarta
pictograma pericol biologic. Containerele trebuie confectionate din materiale rezistente la actiunile
mecanice, usor lavabile si rezistente la actiunea solutiilor dezinfectante. Containerul trebuie sa fie etans si
prevazut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau
adaptat sistemului de golire in echipamentul de eliminare finala. Dimensiunea containerelor se alege astfel
incat sa se asigure preluarea intregii cantitati de deseuri produsa in intervalul dintre doua indepartari
succesive. In aceste containere nu se depun deseuri periculoase neambalate (vrac) si nici deseuri asimilabile
celor menajere.

Partile anatomice sunt colectate obligatoriu in cutii din carton rigid prevazute in interior cu sac din
polietilena de inalta/joasa densitate sau direct in saci de polietilena cu marcaj galben, special destinati
acestei categorii de deseuri. Sacii vor fi pe suport holder sau in galeti de plastic cu capac. Sacii trebuie sa
fie perfect etansi pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice. In cazul recuperarii placentelor, acestea
sunt ambalate si supuse dezinfectiei in conformitate cu cerintele beneficiarului. De asemenea, pentru
colectarea partilor anatomice se folosesc cutii din plastic rigid (polipropilena) cu capac.

In cazul inhumarii in cimitire, partile anatomice sunt ambalate si refrigerate, dupa care se vor depune in cutii
speciale, etanse si rezistente. Aceste cutii au un marcaj specific.





Lichide Vochtig ?






Intepatoare-Scherp
?
taietoare





Infectioase

solide





Deseurile chimice si farmaceutice se colecteaza in recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului
(inflamabil, coroziv, toxic, etc.). Ele se indeparteaza conform prevederilor legale privind deseurile chimice
periculoase.

Medicamentele expirate, in cantitati mici pot fi colectate impreuna cu deseurile infectioase solide (cutie
din carton rigid prevazuta in interior cu sac de plastic), urmand apoi sa fie eliminate final prin incinerare.
Pentru a evita acumularea unor cantitati mari de deseuri famaceutice (ex: medicamente expirate), acestea
se pot returna, pe baza unui contract, farmaciei sau depozitului de produse farmaceutice in vederea
eliminarii finale.


Deseurile lichide periculoase se colecteaza in recipiente speciale, impermeabile, iar evacuarea lor se
poate realiza fie de catre o firma specializata, sau se pot ideparta in sistemul de canalizare, daca unitatea
sanitara dispune de statie de tratare a apelor uzate.

Pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare ale
sectiei sau laboratorului care a produs deseurile (numele sectiei sau laboratorului si data). In cazul in care nu
exista etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip marker rezistent la apa direct pe sacul gol
sau pe cutie.

Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaza in saci de polietilena de culoare
neagra. In lipsa acestora se pot folosi saci de polietilena transparenti si incolori.

Depozitarea temporara

Depozitarea temporara trebuie realizata in functie de categoriile de deseuri colectate la locul de producere.
Este interzis accesul persoanelor neautorizate in incaperile destinate depozitarii temporare.

Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta normele de
igiena in vigoare. Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie sa depaseasca 72 de
ore, din care 48 de ore in incinta unitatii si 24 de ore pentru transport si eliminare finala.

Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe in fiecare unitate sanitara. Amenajarea spatiului pentru
depozitarea temporara trebuie prevazuta in proiectul initial al unitatii, in cazul noilor constructii. Unitatile
sanitare care nu au fost prevazute in proiect cu spatii pentru depozitare temporara, vor construi sau amenaja
ulterior.

Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente:
un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita numai
accesul persoanelor autorizate;
un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conform cu normelor de igiena in
vigoare, privind mediul de viata a populatiei.

Conditiile spatiului de depozitare pentru deseuri periculoase trebuie sa permita depozitarea temporara a
cantitatii de deseuri periculoase acumulate in perioada de timp dintre doua indepartari succesive a acestora.
Spatiul de depozitare temporara a deseurilor periculoase este o zona cu potential septic si trebuie separat
functional de restul constructiei si asigurat prin sisteme de inchidere. Incaperea trebuie prevazuta cu sifon de
pardoseala pentru evacuarea in reteaua de canalizare a apelor uzate rezultate in urma curatirii si dezinfectiei.
Spatiul trebuie prevazut cu ventilatie corespunzatoare pentru asigurarea temperaturilor scazute, care nu


permit descompunerea materialului organic din compozitia deseurilor periculoase. Trebuie asigurate
dezinsectia si deratizarea spatiului de depozitare in scopul
prevenirii aparitiei vectorilor (insecte, rozatoare).


Deseurile asimilabile celor menajere se depoziteaza si se evacueaza conform prevederilor Ordonantei
de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata prin
Legea nr. 426/2001 si a Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si
a recomandarilor privind mediul de viata a populatiei, cu modificarile si completarile ulterioare.

Transportul

Transportul deseurilor periculoase pana la locul de eliminare finala se face cu respectarea stricta a normelor
de igiena si securitate in scopul protejarii personalului si populatiei generale.

Transportul deseurilor periculoase in incinta unitatii sanitare se face pe un circuit separat de cel al
pacientilor si vizitatorilor. Deseurile sunt transportate cu ajutorul unor carucioare speciale sau cu ajutorul
containerelor mobile. Carucioarele si containerele mobile se spala si dezinfecteaza dupa fiecare utilizare, in
locul unde sunt descarcate.




Transportul extern (in afara unitatii sanitare) a deseurilor periculoase rezultate din activitatea
medicala se va realiza pe rute cat mai scurte posibil, evitandu-se arterele aglomerate, in conformitate cu
prevederile Ordinului Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 211 din
06.02.2004 (M.O. 324/15.IV.2004) pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al
transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei.

Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
- sa fie conceput si amenajat special pentru transportul deseurilor periculoase medicale;
- sa fie sigur din punct de vedere tehnic (lucru confirmat de o autorizatie tehnica);
- compartimentul destinat containerelor sa fie separat de cabina soferului, sa aiba inaltimea de 2,2 m si
realizat din materiale usor lavabile si rezistente la agenti chimici si abur folositi la curatenie si dezinfectie;
- sa aiba dispozitive de fixare a containerelor in timpul transportului;
- sa contina sisteme de asigurare impotriva raspandirii deseurilor periculoase in mediu in caz de accident;
- sa existe permanent o trusa (sau minicompartiment) ce contine saci de plastic, echipament de protectie,
echipamente de curatenie, dezinfectie;
- pe timp de vara (temperaturi inalte) interiorul autovehicului va fi prevazut cu sisteme de racire (ventilatie
aer rece, aer conditionat, etc.);
- autovehiculul va fi marcat in inscriptionat cu datele de identificare ale firmei transportatoare, activitatea
prestata (Transport deseuri medicale) si pictograma Pericol biologic.

Conducatorul auto trebuie sa aiba cunostinte referitoare la natura incarcaturii si la normele de igiena
privind deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala.

Eliminarea finala

Eliminarea deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se face in conformitate cu reglementarile
in vigoare referitoare la aceasta categorie de deseuri.

Deseurile periculoase produse de unitatile sanitare trebuie eliminate specific fiecarei categorii de deseuri, prin
procedee autorizate.

Metodele de eliminare trebuie sa asigure distrugerea rapida si completa a factorilor cu potential nociv pentru
mediu si pentru starea de sanatate a populatiei.

Metodele acceptate pentru eliminarea finala a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala sunt:
Incinerarea. Deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala se pot elimina prin incinerare in
incineratoare zonale, de capacitate mare, care sa deserveasca mai multe unitati medicale. Indiferent de tip si
capacitate, incineratoarele trebuie sa respecte normele si standardele in vigoare privind emisiile in
atmosfera si pe cele privitoare la produsele secundare rezultate din procesul de incinerare si din procesele de
retinere si purificare a gazelor (cenusa zburatoare, zgura, ape reziduale). Aceste produse vor fi colectate si
indepartate in asa fel incat sa nu afecteze mediul.

Un aspect important care trebuie luat in considerare este faptul ca nu toate categoriile de deseuri se
preteaza a fi incinerate, deoarece continutul acestora, prin ardere afecteaza major mediul si implicit
sanatatea populatiei. Deseurile care nu trebuie incinerate sunt:
- recipiente ce contin gaz sub presiune;
- reactivi chimici in cantitati mari;
- deseuri readioactive;
- saruri ce contin argint sau deseuri ce provin de la radiografii; - deseuri din material plastic
halogenat (PVC); - recipiente ce contin metale grele.

Depozitarea in depozitul de deseuri. Deseurile periculoase medicale pot fi supuse tratamentelor de
neutralizare, inainte de a fi eliminate final prin depozitare in depozitul de deseuri. Procedeul de neutralizare
pentru deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala, acceptat pana la data de 31.12.2008 este
sterilizarea termica, in conformitate cu Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si cu Planul de
Implementare a Directivei 76/2000 privind incinerarea deseurilor. Se interzice depozitarea deseurilor
periculoase netratate in depozitul de deseuri.

Deseurile asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale si se includ in ciclul de eliminare a
deseurilor municipale.

In Romania, deseurile periculoase medicale inca se elimina final prin ardere in crematoriu. Unitile















Incineratoare re g ionale de mare capacitate
medicale care nu dispun de crematorii proprii transporta deseurile periculoase generate la unitatea
apropiata. Exista, totusi si cateva incineratoare care functioneaza in sistem centralizat, dar care nu pot
deservi decat unitatile sanitare si cabinetele medicale din zona respectiva. Distantele fiind mari, deseurile
periculoase nu se recomanda a fi transportate cateva sute de kilometri.



Crematoriile sunt instalatii de ardere care prezinta

numeroase
inconveninente, cum ar fi:
-
nu realizeaza o ardere completa a deseurilor,

deoarece
temperatura de ardere este destul de

scazuta;
-
sunt instalatii vechi, ce nu pot fi adaptate pentru

incinerarea
deseurilor care au un continut ridicat

de material plastic;
-
nu sunt prevazute cu filtre de retinere a gazelor de

ardere,
acestea fiind evacuate direct in atmosfera;

- cosurile
de fum nu au inaltimea corespunzatoare,

de multe ori
sub nivelul cladirilor invecinate, astfel

gazele se
raspandesc in atmosfera la o inaltime

foarte mica,
afectand deopotriva mediul si

sanatatea;
-
pentru a ajunge la o functionare cu randament

optim
trebuie urmariti anumiti parametrii, ceea ce

este greu de
realizat deoarece personalul care

deserveste instalatia este
in general necalificat;
-
frecvent prezinta deficiente de functionare.




In scopul rezolvarii acestei probleme privind eliminarea finala a deseurilor periculoase medicale, a fost initiat
si elaborat un Protocol incheiat intre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministerul Sanatatii si Garda
Nationala de Mediu ce are ca scop conformarea unitatilor sanitare generatoare de deseuri medicale
periculoase, la prevederile legislatiei de protectia mediului. Implementarea prevederilor acestui protocol
vizeaza inchiderea etapizata a crematoriilor (2004-2008) si inlocuirea acestora cu echipamente
corespunzatoare de tratare si eliminare finala a deseurilor periculoase medicale, atat din punct de vedere
tehnic cat si a protectiei mediului.
Masuri de indepartare si eliminare finala a anumitor fluxuri de deseuri rezultate
din activitatea medicala


Masuri de indepartare si eliminare finala a deseurile farmaceutice:
Incinerare in echipamente de incinerare cu temperatura de combustie 800
o
C. Produsele secundare
rezultate in urma incinerarii vor fi depozitate.
Evacuare in sistemul de canalizare. Mixturile farmaceutice solubile in apa (de ex: vitamine solutie, sirop
de tuse, seruri intravenoase, picaturi pentru ochi, etc) se pot dilua in cantitati mari de apa si apoi varsate
in sistemul de canalizare, fara afectarea apelor naturale, exceptie facand antibioticele.
Incapsulare. Metoda este simpla si se recomanda numai in situatia in care nu se poate utiliza incinerarea.
Returnarea medicamentelor sau compusilor farmaceutici la furnizor, aplicabila numai cu acceptul
acestuia.

Deseurile citotoxice nu vor fi colectate impreuna cu alte deseuri farmaceutice, nu vor fi aruncate in apele
naturale sau depozitate in depozitul de deseuri, ele incadrandu-se in categoria deseurilor speciale.

Masuri de indepartare si eliminare finala a deseurilor chimice:
Deseurile chimice in cantitati mici includ reziduuri de chimicale in ambalaj, chimicale expirate sau produse
chimice care nu se mai utilizeaza. De regula, aceste deseuri se pot colecta impreuna cu deseurile infectioase,
urmand acelasi ciclu de eliminare. Deseurile chimice in cantitati mari nu vor fi colectate in aceleasi
containere utilizate pentru colectarea deseurilor infectioase. Optiunile de tratare pot fi urmatoarele:
Incinerare pe baza de contract cu o statie de incinerare echipata special pentru eliminarea in siguranta a
deseurilor chimice periculoase. Inainte de incinerare, se recomanda testarea reactivitatii termice a
deseurilor.
Returnarea deseurilor chimice la furnizor. Metoda este aplicabila numai daca se accepta.

Masuri privind gestionarea deseurilor cu caracter special, rezultate din activitatea medicala

Deseurile citotoxice, recipientele sau containerele sub presiune, bateriile uzate, termometrele cu mercur
sparte sau iesite din uz, deseuri radioactive sunt cateva exemple de deseuri cu caracter special ce pot fi
generate de unitatie sanitare.

Deseurile citotoxice prezinta un grad inalt de periculozitate, atat pentru sanatatea populatiei, cat si pentru
mediu. In vederea colectarii, transportului si eliminarii acestor deseuri se recomanda masuri speciale de
siguranta. Optiunile de eliminarea a deseurilor citotoxice sunt urmatoarele:
Returnarea deseurilor la furnizor. Este o masura acceptata.
Incinerare in incinerator tip cuptor rotativ (ex: temperatura de combustie este de 1200-1600
o
C).
Degradare chimica.

Containerele sau recipientele sub presiune sunt incluse in categoria deseurilor care nu se incinereaza.
O masura sigura de eliminare este aceea de returnare a acestora la furnizor, in situatia in care acestea nu
sunt deteriorate. Containerele sau recipientele sub presiune deteriorate se pot depozita in depozite speciale.

Bateriile uzate, termometrele cu mercur si multe alte echipamente de masura care contin
metale grele, incluzand mercur sau cadmiu se pot colecta separat in vederea reciclarii sau pot fi
incapsulate, urmand apoi sa se depoziteze intr-un depozit de deseuri impermeabilizat. Activitatea de
colectare a acestor deseuri in scopul de a fi reciclate, va fi efectuata de catre firme specializate.

Deseurile radioactive sunt restrictionate ca utilizare in unitatile sanitare si nu numai. Gestionarea acestei
categorii de deseuri intra sub incidenta altor autoritati.






Responsabilitati in domeniul gestionarii deseurilor in unitatea sanitara

La nivelul unitatii sanitare se constituie o comisie de investigatie pentru implementarea sistemului de
gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala. Comisia este formata din coordonator si membrii
comisiei. Atat coordonatorul cat si membrii echipei sunt persoane calificate din unitatea sanitara respectiva
si/sau din Directia de Sanatate Publica locala. Responsabilitatea pentru constituirea comisiei de investigatie
revine directorului general si/sau economic a unitatii sanitare. Intreg personalul medical are responsabilitati
in ceea ce priveste derularea sistemului de gestionare a deseurilor in unitatea sanitara, in conformitate cu
Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 219/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, pentru
aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala si
a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date a deseurilor rezultate din
activitatea medicala.





Capitolul 7


Educare, formare profesionala si sensibilizare a personalului din
unitatea sanitara



Un aspect foarte important ce trebuie luat in considerare in elaborarea planului de gestionare a
deseurilor rezultate din activitatea medicala, il constituie educarea si formarea profesionala a
personalului direct implicat in activitatea de gestionare a deseurilor in unitatea medicala.

Educarea si sensibilizarea personalului constituie o etapa importanta in introducerea si functionarea
unui sistem corect de gestionare a deseurilor in unitatea sanitara. Prin introducerea acestor masuri se
va asigura si o imbunatatire a sistemului de management a deseurilor medicale.

Prin educare si formare profesionala se urmareste constientizarea personalului unitatii sanitare asupra
riscurilor si pericolelor potentiale asociate deseurilor medicale, in special celor periculoase, precum si
importanta utilizarii constante a echipamentului de protectie.

Pentru a fi eficient, planul de management al deseurilor medicale trebuie pus in aplicare cu atentie, sa
fie complet si cunoscut de tot personalul ce isi desfasoara activitatea in unitatea sanitara. Educarea
personalului este, asadar necesara pentru succesul implementarii planului de gestionare. Scopul
principal il reprezinta constientizarea asupra problemelor legate de sanatate, siguranta si mediu si
cum pot afecta acestea personalul unitatii sanitare in munca lor de fiecare zi.

Intreg personalul spitalului, inclusiv medicii, ar trebui convinsi asupra necesitatii unei bune intelegeri a
planului de gestionare a deseurilor si a educarii, precum si cat de important este implementarea
corecta a sa pentru sanatatea si siguranta tuturor. Acest aspect ar trebuie sa asigure colaborarea lor
in implementarea politicii.

Activitatea de educare a personalului trebuie efectuata pe urmatoarele grupuri tinta:
Principalele grupuri:
directorii unitatilor sanitare si personalul administrativ;
medicii;
asistente sefe, asistente, infirmiere;
personalul auxiliar (portari, personalul responsabil de curatenie, personalul responsabil cu
manipularea deseurilor).

Programele de educare ar trebui sa includa:
- informatii referitoare la toate aspectele legate de gestionarea deseurilor medicale;
- informatii despre rolul si responsabilitatiile fiecaruia in implementarea planului de gestionare a
deseurilor;
- instructiuni tehnice pentru grupurile tinta.

Printre cele mai bune metode de invatare se numara practica, iar educarea pe grupuri restranse a
personalului este de asemenea o metoda potrivita.

Testarea personalului la sfarsitul cursului poate oferi o imagine de ansamblu a cunostintelor dobandite
de participanti. Se recomanda ca testele sa contina intrebari la care sa se raspunda cu DA/NU sau cu
mai multe variante de raspuns.

Instructajul trebuie facut de persoane care au experienta in a preda si educa, care cunosc pericolele si
riscurile referitoare la managementul deseurilor medicale, si de asemenea cei ce au efectuat studii
practice in gestionarea deseurilor.

Reluarea periodica a cursurilor va duce la reactualizarea cunostintelor privind schimbarile ce pot
aparea in politica de gestionare a deseurilor si poate contribui la indrumarea noilor angajati si a celor
cu responsabilitati noi in acest domeniu.

Responsabilitatea educarii

Responsabilitatea educarii si formarii profesionale in privinta separarii la sursa, colectarii, depozitarii si
eliminarii finale a deseurilor medicale revine coordonatorului activitatii de protectie a mediului
(medicului epidemiolog, medicului igienist). Medicul coordonator trebuie sa se asigure ca personalul
unitatii sanitare are cunostinte atat despre politica si planul de management cat si despre
responsabilitatile si obligatiile ce ii revin. Se recomanda a se tine o evidenta a tuturor cursurilor, iar
continutul cursurilor trebuie periodic revizuit si imbunatatit. Pentru unitatile sanitare mici, care produc
cantitati reduse de deseuri medicale, se recomanda ca directia de sanatate publica locala sa organiza
cursuri centralizate pentru mai multe unitati.

Cursurile de educare si formare profesionala nu trebuie organizate pe un numar mare de participanti
deoarece pot aparea multe discutii contradictori si dificultati in prezentare. Numarul ideal de
participanti este de 20 30 persoane. Informatiile prezentate trebuie sa se adreseze tuturor
categoriilor de personal. Se recomanda ca grupurile sa fie formate din personal de specialitati diferite.
De asemenea, este necesar ca in cadrul grupurilor de lucru sa participe si personalul de conducere
pentru a demonstra si implicarea acestora in implementarea politicii de gestionare a deseurilor si
pentru a arata importanta ce se acorda politicii de management a deseurilor in cadrul unitatii sanitare.

Mijloacele de sensibilizare si educare ce pot fi utilizate in unitatea sanitara, privind
gestionarea deseurilor sunt reprezentate de:
Postere si fotografii ce infatiseaza manipularea si separarea deseurilor intr-o maniera corecta
3
;
Publicatii de avertizare privind problematica gestiunii deseurilor, inclusiv riscurile ce pot aparea ca
urmare a manipularii incorecte a deseurilor intepatoare-taietoare (ace, seringi cu ac, lame de bisturiu,
etc.)
Materiale informative, afisate in locatii cheie (ex: locul unde se afla recipientele de colectare a
deseurilor) privind modul de colectare si utilizare a recipientelor
2
.

Unitatea sanitara trebuie sa aiba in vedere si realizarea de campanii de informare a publicului asupra
pericolelor potentiale la care este expus, pericole generate de gestionarea necorespunzatoare a
deseurilor rezultate din activitatea medicala.





















3
vezi Anexa 4
2
vezi Anexa 5




Anexa 4


Exemple de materiale informative ilustrate


DESEURI INTEPATOARE-TAIETOARE = deseuri posibil infectate!!!
ATENTIE!
Colectati in recipientul galben!

Informatii : tel. . ..@.......
Anexa 5


Deseuri intepatoare-taietoare
EXEMPLE DE POSTERE







Capitolul 6


Costuri legate de managementul deseurilor rezultate
din activitatea medicala


Principii

Pe baza principiului poluatorul plateste, fiecare unitate sanitara trebuie sa-si gaseasca resurse
financiare, pentru derularea unui management corect al deseurilor pe care le genereaza. Implementarea si
functionarea continua a sistemului corect de gestionare a deseurilor reprezinta o cheltuiala importanta in
bugetul unitatii sanitare. Costurile legate de gestionarea deseurilor medicale se impart in costuri interne si
costuri pentru contracte sau externe.

Costurile interne cuprind:
Separarea la sursa;
Ambalarea;
Amenajarea spatiilor de depozitare temporara;
Transportul intern;
Tratamente de neutralizare;
Daca exista incinerator propriu la aceste costuri se mai adauga:
Costuri legate de investitia initiala de capital;
Costurile de operare a incineratorului;
Amortizarea incineratorului si a echipamentelor;
Costurile utilitatilor (combustibil, electricitate, apa, etc.).

Toate aceste costuri interne reprezinta de fapt salariile celor care realizeaza aceste operatii si costurile legate
de aprovizionare cu materialele necesare bunei desfasurari a gestionarii deseurilor.

Costurile pentru contracte cuprind:
Transportul deseurilor periculoase/nepericuloase la locul de eliminare finala;
Eliminarea finala pentru deseurile periculoase/nepericuloase in incinerator/statie de neutralizare/depozit
de deseuri.
Costurile externe constau in plata serviciilor oferite de agentii economici privati.

Costurile proiectarii, functionarii si mentinerii unui sistem de management corect al deseurilor rezultate din
activitatea medicala pot reprezenta o cheltuiala importanta in bugetul total al unitatii sanitare si ar trebui
acoperite dintr-un fond special creat in bugetul spitalului.

Resursele financiare disponibile din sectorul public sau privat vor influenta alegerea unui sistem corect si
eficient de management a deseurilor rezultate din activitatea medicala.

Metode de finantare

Bugetul spitalului poate fi alimentat din mai multe surse de finantare:
Bugetul de stat;
Bugetul asigurarilor de sanatate;
Venituri proprii;
Venituri extrabugetare (sponsorizari).

In ultimul timp privatizarea a fost utilizata ca o metoda alternativa de finantare a diferitelor servicii oferite
pana nu demult de sectorul public.

Utilizarea serviciilor furnizate de agentii economici privati are numeroase avantaje, dar si dezavantaje.



Avantaje:
Se folosesc servicii autorizate chiar si in situatia in care unitatea sanitara nu dispune de capital;
Transferul riscului pentru operare de la spital la agentul privat;
Eficienta mai mare decat a serviciilor publice;
Existenta mai multor agenti economici determina o concurenta intre acestia avand ca efect scaderea
costurilor legate de trasport si eliminare finala;
Utilizarea spatiului mare care ar putea fi ocupat de incinerator, in alte scopuri;
Transferul cheltuielilor de functionare si intretinere a incineratorului la agentul economic.

Aceste cheltuieli sunt reprezentate de: salarii pentru personal, formare profesionala, combustibili, apa,
electricitate, filtre si reactivi pentru purificarea si filtrarea gazelor de ardere, reparatii, piese de schimb,
uniforme si echipament de protectie, cheltuieli pentru depozitarea finala a cenusii, monitorizarea gazelor de
ardere.

Dezavantaje:
Pierderea controlului asupra filierei de eliminare finala;
Furnizarea serviciilor la un nivel minim, in special in ceea ce priveste increderea, siguranta, riscurile
pentru sanatate;
Riscul aparitiei unor pericole privind protectia mediului;
Necesita control la intervale de timp regulate.


Recomandari privind reducerea costurilor

Reducerea costurilor poate fi realizata prin luarea unor masuri speciale in diferite etape ale sistemului de
management al deseurilor:

La locul de producere
Cel mai eficient mod este sa se aplice corect separarea la sursa in functie de tipul deseurilor;
Gestionarea corecta a depozitelor de materiale si reactivi pentru a minimiza cantitatea de deseuri;
Aprovizionarea cu materiale care genereaza cantitati mici de deseuri;
Imbunatatirea recunoasterii tipului de deseu pentru a simplifica separarea la sursa, tratamentul de
neutralizare si reciclarea.

Planificarea coerenta a sistemului de gestionare
Dezvoltarea si implementarea sistemului de gestionare a deseurilor la nivelul fiecarei sectii din spital;
Organizarea colectarii si a transportului deseurilor astfel incat toate operatiunile sa nu prezinte risc si sa
fie eficiente.

Verificarea periodica si controlul costurilor
Documentarea despre managementul deseurilor si despre costuri: stabilirea costurilor reale faciliteaza
identificarea prioritatilor pentru reducerea costurilor si pentru monitorizarea progresului in atingerea
obiectivelor;
Costurile determinate de gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala trebuie sa reprezinte o
rubrica separata in bugetul spitalului. Aceasta separare permite compararea acestor costuri din perioade
diferite si poate oferii informatii importante pentru a reduce aceste costuri.

Alegerea metodelor si echipamentelor corespunzatoare de tratare si eliminare finala a deseurilor periculoase
Utilizarea unei instalatii (echipament) de eliminare finala corespunzatoare pentru tipurile de deseuri si
cantitatile produse;
Alegerea metodelor si echipamentelor de eliminare finala corespunzatoare, in functie de conditiile locale.

Masuri ce trebuie luate la nivelul personalului
Organizarea de cursuri pentru formarea profesionala a personalului pentru a imbunatati calitatea muncii
prestate;
Protejarea personalului impotriva riscurilor;

Cooperarea intre unitatile sanitare locale
Achizitionarea in comun a ambalajelor pentru deseuri, contracte comune pentru transport si eliminare
finala cu agentii privati;
Organizarea de seminarii si sesiuni de comunicare, prin participarea mai multor unitati sanitare. Scopul
fiind o mai buna comunicare prin impartasirea experientei intre unitatile sanitare, in domeniul gestionarii
deseurilor;
Constituirea in asociatii a spitalelor dintr-o anumita regiune pentru construirea in comun a unui
incinerator de mare capacitate, astfel costurile vor fi reprezentate doar de investitia initiala, amortizare si
costuri de operare (functionare).

Alte masuri
Proiectarea tuturor componentelor sistemului de gestionare la capacitatea necesara (evitarea
subdimensionari sau supradimensionarii);
Anticiparea tendintelor viitoare in domeniul gestionarii deseurilor si a legislatiei.



Deseuri medicale
Separati, va rog: termometrele, tensiometre >>> mercur >>> puneti va rog, in containere de plastic, depozitati la temperatura joasa
baterii >>> metale grele >>> cutie de carton


Bibliografie



1. Cole, E.C.: Internal Medical Waste Management, Durham, North Carolina, 1995.
2. Negulescu, M, Vaicum, L, Patru, C, et al.: Protectia mediului inconjurator, Editura tehnica, Bucuresti,
1995.
3. Dumitrescu, A., Nicorici, M., Sandu, S., Lupascu, C.: Descrierea modului de gestionare a deseurilor
rezultate din activitati medicale in Romania, Sesiunea Stiintifica a Institutului de Igiena, Sanatate
Publica, Servicii de Sanatate si de Conducere Bucuresti, 29 februarie- 1 martie 1996.
4. Dumitrescu, A., Vacarel, M., Qaramah, A.: Gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale,
Ministerul Sanatatii, Institutul de Igiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si de Conducere Bucuresti,
Bucuresti 1997.
5. Dumitrescu, A., Vacarel, M., Qaramah, A: Metode de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea
de ingrijire medicala, Conferinta anuala a Institutului de Igiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si
de Conducere Bucuresti, 8-9 mai 1997.
6. Dumitrescu, A., Qaramah, A., Vacarel, M., Moroianu, A., Georgescu, O., M.Petrescu: Audit de mediu
privind deseurile din unitati de ingrijire medicala, Conferinta anuala a Institutului de Sanatate Publica
Bucuresti, 28-29 mai 1998.
7. World Health Organization: Management of Wastes from Healthcare Activities - Teachers guide,
Geneva, 1998.
8. World Health Organization, Regional Office for Europe, Healthcare waste, Copenhagen, 1998.
9. Health and Safety Commission: Safe Disposal of Clinical Waste, UK, 1999.
10. World Health Organization: Safe Management of Wastes from Healthcare Activities, Geneva, 1999.
11. UK Environment Agency: Technical Guidance on Clinical Waste Management Facilities, UK, 2003.
12. Healthcare Without Harm Europe: Non-Incineration Medical Waste Treatment Technologies in Europe,
Cehia, 2004.
13. Asociatia Expertilor de Mediu: Metode de Minimizare si eliminare a deseurilor medicale periculoase
rezultate din activitatea unitatilor sanitare, Bucuresti, 2006.





































INSTITUTUL DE SANATATE PUBLICA BUCURESTI
Str. Dr. Leonte nr. 1-3
Sector 5 Bucuresti - Romania

Tel: 021 3121138 - Fax: 021 3123426
E-mail: oana_georgescu@ispb.ro - web: www.ispb.ro
Contact: Ing. Oana Curea Compartimentul de Sanatate in relatie cu Mediul
Tel: 021 3121138



FLANDERS ENVIRONMENTAL AND HEALTH TECHNOLOGY FEHT vzw
Leopoldstraat 3
2800 Mechelen - Belgium

Tel: 0032.(0)15.416515 - Fax: 0032.(0)15.420635.
E-mail: gsaks@attglobal.net - info@feht.be - web: www.feht.be
Contact: Karel Seghers - Bart Seghers Mobile:
0032.(0)475.246093 - 0032.(0)495.237712.