CURS 5

MEDIUL DE MUNCĂ AL ASISTENTULUI MEDICAL

Calitățile ale unui mediu de muncă sigur

Siguranța personalului la locul de muncă trebuie de asemenea avută în vedere când
unii membri ai personalului au probleme de sănătate sau sunt răniți, acest lucru va avea un
impact major asupra calității îngrijirilor.
Dacă asistenții medicali nu sunt instruiți adecvat în privința precauțiunilor în utilizarea
seringilor, acelor și a instrumentelor ascuțite, riscul de contractare a unor boli precum SIDA,
hepatita B sau hepatita C este foarte mare și cu un puternic impact, uman, profesional și
organizațional. Între măsuri, pot fi luate în considerare imunizările și educarea personalului
privind sănătatea și siguranța, dar și managementul de calitate.
Principalele elemente de risc ale locurilor de muncă din domeniul îngrijirilor medicale
de nursing sunt:
 infecțiile generale
 infecțiile provocate de răniri cu ace și instrumente
 mobilizarea pacienților
 expunerea la agenții chimici
Siguranța în raport cu riscurile a unui loc de muncă scade din următoarele cauze:
 management defectuos
 personal insuficient
 lipsă de comunicare
 lipsă de informare
 supraîncărcarea personalului cu sarcini
 lipsa de comunicare între departamente
 alocarea neclară a responsabilităților
 lipsa de coordonare a activității
 lipsa planificării
 cursuri de instruire profesională insuficiente și formale
 supravegherea deficitară a activității
 tehnologie neadusă la zi și cu deficiențe funcționale
 lipsa de motivare a personalului
 distrageri de la activitățile profesionale și întreruperi
1
  proceduri inadecvate
Sunt norme internaționale care prevăd cel mult 6 pacienți la o asistent. Oboseala cronică poate
duce la sindrom de epuizare profesională (Burnout)
Promovarea sănătății la locul de muncă vizează, în general aspecte diferite, în practică
fiind deseori strâns legată de evaluarea riscurilor. Riscurile specifice care ar trebui vizate sunt:
 manipularea sângelui și a produselor din sânge, inclusiv a acelor și a altor obiecte
ascuțite
 expunerea la agenți chimici substanțe periculoase, inclusiv la agenții de curățare și
dezinfectanți
 presiunea timpului, volumul de muncă ridicat și conflictele interpersonale
 intimidarea sau violența la locul de muncă
 munca în schimburi
 manipularea manuală a pacienților, ridicarea, împingerea și tragerea unor greutăți
 proiectarea ergonomică a locurilor de muncă.
RISCURI, NOXE, BOLI PROFESIONALE
IN sunt infecțiile intra-spitalicești asociate asistenței medicale
Se consideră IN
 Infecții câștigate în spital și manifestate în timpul spitalizării
 Infecții câștigate în spital și manifestate în afara spitalului
 Infecții apărute la personalul medical
!!!! Toate unitățile sanitare prezintă un risc crescut de IN !!!
CARE sunt principalii factori care favorizează apariția IN ?
Nerespectarea regulilor de igienă (igiena mâinilor + măsurile de curățenie și dezinfecție)
Prezența în cadrul secției a pacienților cu microorganisme multi-drog rezistente
Abuzul de tratamente invazive
Utilizarea inadecvată a antibioticelor
Prezența în cadrul secției a pacienților cu imunitate scăzută
CUM REDUCEM riscul de apariție al infecțiilor nosocomiale?
→ respectarea măsurilor de profilaxie
Respectarea precauțiunilor universale
Spălarea și asepsia mâinilor
Purtarea corectă a echipamentului de protecție
→ respectarea măsurilor de izolare

2
NOXE PROFESIONALE
Principalele noxe profesionale ale activității medico-sanitare sunt:
 Umezeala
 Curentul electric
 Gazele
 Substanțele toxice, corozive, precum și cele inflamabile
 Efortul incorect dozat
Principalele boli profesionale care pot apărea la personalul medical sunt:
 Boli infecțioase: HIV, infecția cu virus hepatic B sau C, tuberculoză
 Bolile canceroase: ca urmare a expunerii la radiații
 Bolile respiratorii: astm bronșic profesional, BPOC profesional
 Bolile dermatologice: dermatită alergică
 Bolile osteoarticulare:
 Stresul

MĂSURI DE PROTECȚIA ȘI SECURITATEA MUNCII

PRECAUȚIILE UNIVERSALE
Toți pacienții sunt considerați potențial infectați
Sângele sau alte fluide sunt considerate infectat cu HIV, VHB, VHC
Toate instrumentele medicale după utilizare sunt considerate contaminate
SPĂLAREA PE MÂINI se efectuează înainte și după orice manevră
MĂNUȘILE se utilizează de fiecare dată când există risc de contact cu sânge sau alte lichide
biologice
PURTAREA ECHIPAMENTULUI de protecție (mască, ochelari, bluză)
Atenție sporită când se manipulează obiecte ascuțite (ac de seringă, bisturiu)
NU SE RECAPIȘONEAZĂ ACELE UTILIZATE
Suprafețele contaminate vor fi decontaminate imediat
Respectarea regulilor privind curățenia, dezinfecția și asepsia
REGULILE DE PĂSTRARE ȘI DE UTILIZARE CORECTĂ A ANTISEPTICELOR
(1)
Se utilizează doar produse antiseptice avizate de Ministerul Sănătății
Un produs antiseptic se utilizează numai în scopul pentru care a fost autorizat
Se utilizează doar produse antiseptice aflate în perioada de valabilitate

3
Pe flacon se notează data deschiderii produsului și semnătura persoanei responsabile
Termenul de valabilitate a produselor antiseptice din momentul începerii utilizării este de 30
zile
Se respectă întocmai indicațiile de utilizare de pe eticheta produsului
Se respectă întocmai concentrația și timpul de contact precizat în autorizația produsului
La fiecare utilizare, flaconul trebuie deschis și închis corect
PĂSTRAREA PRODUSELOR ANTISEPTICE SE FACE NUMAI ÎN FLACOANELE
ORIGINALE
Pentru evitarea contaminării flaconului PERSONALUL VA AVEA GRIJĂ SĂ NU ATINGĂ
CAPUL DOZATORULUI ÎN MOMENTUL UTILIZĂRII
Când se începe un nou recipient cu produs antiseptic ESTE INTERZIS UTILIZAREA UNUI
SISTEM DOZATOR DE UNICĂ FOLOSINȚĂ DEJA UTILIZAT
Este interzisă recondiționarea flaconului
Este interzisă completarea unui flacon pe jumătate golit din alt flacon
Este interzisă amestecarea a două produse antiseptice diferite

SPĂLAREA PE MÂINI
Tipuri:
1. Spălarea simplă cu săpun non-bacterian
2. Dezinfecția igienică a mâinilor
3. Spălarea chirurgicală a mâinilor
Scop:
1.Spălarea simplă cu săpun → reducerea florei tranzitorie de pe piele
2.Dezinfecția igienică a mâinilor → distrugerea florei tranzitorie de pe piele
3.Spălarea chirurgicală → distrugerea florei tranzitorie de pe piele și reducerea florei
rezidente
Cantitate lichid: 2,5 - 5 ml
Durată:
1. dezinfecția igienică a mâinilor: 30 – 60 sec
2. dezinfecția chirurgicală a mâinilor: 3 – 5 min
REGULI pentru asigurarea unei asepsii corespunzătoare a mâinilor
1. Îndepărtarea bijuteriilor de pe mâini în timpul programului de lucru
2. Unghiile se păstrează în permanență tăiate scurt
3. Este interzis utilizarea unghiilor false

4
ECHIPAMENTUL DE PROTECȚIE
Rol: barieră de protecție între personal și bolnav
Echipamentul de protecție trebuie să fie adecvat, complet și corect utilizat
MĂNUȘILE
Previne contaminarea mâinilor personalului medical
Reduce riscul de transmitere a infecțiilor de la un pacient la altul
Îndepărtarea mănușilor de pe mâini:
Prima mănușă: se prinde din exterior
A doua mănușă: se prinde din interior
COSTUMUL DE LUCRU (HALAT ȘI PANTALON/FUSTĂ)
Rol: evitarea pătării hainelor proprii cu sânge sau alte produse biologice
În caz de contaminare – halatul / pantalonul se scoate în cel mai scurt timp
MASCA ȘI OCHELARII DE PROTECȚIE
Rol: protejează mucoasele de contactul cu aerosoli
durata maximă port mască: 2 ore
ALTE ECHIPAMENTE DE PROTECȚIE
Șorțuri și Bluze impermeabile
Bonete
Cizme de cauciuc
Pelerine
TRIAJUL EPIDEMIOLOGIC
 triajul epidemiologic se efectuează în scopul depistării și izolării precoce a suspecților
și bolnavilor de boli infecțioase ce pot constitui surse de infecție pentru ceilalți
pacienți dar și pentru personalul medical.
 dacă în urma triajului epidemiologic sunt identificate simptome ce pot constitui sursă
de infecție în declanșarea unei epidemii se impun măsuri de izolare (pentru pacient)
sau eliminarea temporară de la locul de muncă până la vindecarea completă a bolii (în
cazul personalului medical).
 examenul clinic al tegumentelor și conjunctivelor (pentru depistarea unor erupții pe
piele sau modificări de culoare a conjunctivelor, evocatoare de unele boli contagioase
eruptive,
 examenul cavității bucale, a faringelui și al amigdalelor,
 controlul temperaturii

5
  chestionarea asupra unor simptome prezentate: respiratorii (tuse, strănut, usturimi ale
fundului de gât, secreție nazală), digestive (dureri la înghițit, diaree, vărsături), urinare,
musculare (dureri, întâlnite uneori în stările gripale) sau ale stării generale (astenie,
cefalee, febră) precum și dacă au în familie membri cu boli transmisibile acute.
MĂSURI DE IZOLARE
 plasarea pacienților în salon rezervă sau în saloane de tip cohortă (rezerva
epidemiologică)
 utilizarea mănușilor de unică folosință
 utilizarea măștii
1. în cazul pacienților cu boli infecțioase transmisibile prin aer
2. se poate utiliza mască simplă sau mască cu filtru, funcție de indicele de contagiozitate și de
gravitatea bolii
- utilizarea pelerinei (halat suplimentar)
1. în cazul pacienților cu boli infecțioase transmisibile prin secreții
2. se îmbracă la intrarea în salon / de dezbracă înainte de ieșirea din salon
- respectarea măsurilor de dezinfecție curentă și terminală
- se restricționează accesul în salon prin desemnarea personalul care îngrijește acești pacienți
- se limitează deplasarea pacientului
- se limitează accesul vizitatorilor
IMPORTANT
PERSONALUL trebuie să fie conștient de faptul că unii pacienți au infecții sau pot fi
colonizați cu germeni care necesită măsuri speciale de precauție pentru a evita răspândirea.
PERSONALUL și VIZITATORII trebuie să cunoască măsurile de precauție, astfel încât
acestea să poată proteja pacienți și pe ei înșiși
CLASIFICAREA MĂSURILOR DE PRECAUȚIE
Precauții standard - se aplică în cazul tuturor pacienților
Precauții suplimentare - se aplică în cazul anumitor categorii de pacienți
Precauții față de transmiterea prin contact
Precauții față de transmiterea prin picături
Precauții față de transmiterea aerogenă
Precauțiile standard
TOATĂ LUMEA Toată lumea trebuie să se spele pe mâini când intră sau părăsește camera.

6
PERSONALUL MEDICAL Purtați pelerină și mănuși dacă contaminarea este probabilă

Purtați mască și ecran de protecție în vecinătatea pacienților care tușesc sau dacă există
risc de contaminare prin stropire cu lichidele biologice ale pacienților

PRECAUȚIILE FAȚĂ DE TRANSMITEREA PRIN CONTACT

TOATĂ LUMEA
Toată lumea trebuie să practice dezinfecția igienică a mâinilor când intră sau părăsește camera
PERSONALUL MEDICAL
Utilizați pelerină și mănuși la intrarea în cameră.
Îndepărtați pelerina și mănușile înainte de a părăsi camera.
Utilizați materiale sanitare și echipamente medicale dedicate camerei în care se aplică
măsurile de izolare. Curățați și dezinfectați echipamentele utilizate.

PRECAUȚIILE FAȚĂ DE TRANSMITEREA PRIN CONTACT TIP ENTERIC

Accesul VIZITATORILOR sub 10 ani este INTERZIS

7
TOATĂ LUMEA
Toată lumea trebuie să practice dezinfecția igienică a mâinilor prin SPĂLARE CU APĂ ȘI
SĂPUN DEZINFECTANT când intră sau părăsește camera
PERSONALUL MEDICAL
Utilizați pelerină și mănuși la intrarea în cameră.
Îndepărtați perelina și mănușile înainte de a părăsi camera.
Utilizați materiale sanitare și echipamente medicale dedicate camerei în care se aplică
măsurile de izolare. Curățați și dezinfectați echipamentele utilizate.
EXEMPLE: PRECAUȚIILE FAȚĂ DE TRANSMITEREA PRIN CONTACT
Acțiuni în camera în care se aplică măsurile de izolare
Dezinfecția igienică a mâinilor când se intră sau se părăsește camera
Se utilizează pelerină peste halat și mănuși la intrarea în cameră
NU se utilizează telefonul în interiorul camerei
Se utilizează doar materiale sanitare și echipamente medicale dedicate camerei
Se evită introducerea în salon a obiectelor/materialelor care nu au legătură cu îngrijirea
pacientului
PRECAUȚIILE FAȚĂ DE TRANSMITEREA PRIN CONTACT

ETAPEE ET
INTRARE ÎN SALON ÎN SALONAPE
1. DEZINFECȚIA IGIENICĂ A MÂINILOR
2. PELERINĂ

3.MĂNUȘI

8
PĂRĂSIREA SALONULUI
1. MĂNUȘI
2. PELERINĂ
3. DEZINFECȚIA IGIENICĂ A MÂINILOR (în cazul precauțiilor de contact tip
enteric obligatoriu cu APĂ și SĂPUN DEZINFECTANT)

PRECAUȚIILE FAȚĂ DE TRANSMITEREA PRIN PICĂTURI

TOATĂ LUMEA Toată lumea trebuie să se spele pe mâini când intră sau părăsește camera.
PERSONALUL MEDICAL Purtați mască simplă la intrarea în cameră.
EXEMPLE: PRECAUȚIILE FAȚĂ DE TRANSMITEREA PRIN PICĂTURI
AGENȚI PATOGENI
Infecții cu virusuri respiratorii Bordetella pertussis
Streptococcus pneumoniae Rujeola
Neisseria meningitidis
Acțiuni în camera în care se aplică măsurile de izolare
Dezinfecția igienică a mâinilor când se intră sau se părăsește camera
Se utilizează masca simplă sau cu filtru la intrarea în cameră
PRECAUȚIILE FAȚĂ DE TRANSMITEREA PRIN PICĂTURI
ÎNTRARE ÎN SALON dezinfecția igienică a mâinilor, mască

9
PĂRĂSIREA SALONULUI dezinfecția igienică a mâinilor, mască

PRECAUȚIILE FAȚĂ DE TRANSMITEREA PRIN AEROSOLI

TOATĂ LUMEA Toată lumea trebuie să se spele pe mâini când intră sau părăsește camera.
PERSONALUL MEDICAL
Toată lumea trebuie să poarte mască cu filtru tip N95 în interiorul camerei
Cameră cu presiune negativă
Țineți ușa închisă.
EXEMPLE: PRECAUȚIILE FAȚĂ DE TRANSMITEREA PRIN AEROSOLI
 bacilul Koch
 virusul Gripal
Acțiuni în camera în care se aplică măsurile de izolare
Dezinfecția igienică a mâinilor când se intră sau se părăsește camera
Se utilizează masca N95 înainte de intrarea în cameră
Personalul medical nu poate intre în saloanele pacienților fără a fi instruite în prealabil
Ușa salonului trebuie să rămână închisă în permanență
PRECAUȚIILE FAȚĂ DE TRANSMITEREA PRIN AEROSOLI
ÎNTRARE ÎN SALON
DEZINFECȚIA IGIENICĂ A MÂINILOR
MASCĂ TIP N95

10
PĂRĂSIREA SALONULUI
MASCĂ TIP N95
DEZINFECȚIA IGIENICĂ A MÂINILOR
CAUZELE CELE MAI FRECVENTE DE A.E.S.
Accidente percutane
 montarea și întreruperea perfuziilor
 sutura chirurgicală
 cateterismele arteriale și venoase
 recapișonarea acelor
 manipularea recipientelor pentru deșeuri
Accidente prin proiectare
 efectuarea analizelor de laborator
 intubația oro-traheală
 ventilația mecanică
 fibroscopia
 dializa
FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU A.E.S.
1. recapișonarea acelor
2. utilizarea exagerată a administrărilor injectabile și a instrumentarelor
tăietor-înțepătoare
3. manevrarea dispozitivelor tăietor-înțepător la patul bolnavului
4. lipsa materialelor de unică folosință
5. lipsa containerelor pentru deșeurile tăietor-înțepătoare

11
 6. întârzierea colectării deșeurilor tăietor-înțepător imediat după terminarea
actului medical
7. numărul inadecvat al personalului
8. lipsa acelor cu sistem de siguranță
9. trecerea instrumentelor din mână în mână
10. accidentarea prin ciocnire cu personalul medical care manevrează dispozitivele
ascuțite
11. lipsa instruirii și a cunoștințelor privind riscurile asociate expunerii la
produse biologice
MĂSURI DE PREVENIRE A A.E.S.
Purtarea mănușilor de fiecare dată când există risc de contact cu sânge sau alte produse
biologice sau în cazul prezenței unor soluții de continuitate (cutanate, mucoase)
Purtarea echipamentului de protecție (mască, ochelari, bluză) în caz că există risc de proiecție
Atenție sporită în cazul manipulării unor instrumente ascuțite, tăietoare
Spălarea pe mâini înainte și după fiecare manoperă care presupune contactul cu lichidele
biologice sau produse de origine umană și după fiecare îngrijire medicală
ACELE nu se recapișonează și nici nu se desprind de seringă sau de sistemele de prelevare
sub vid cu mâna
Punerea imediat după utilizare a instrumentelor tăietoare înțepătoare în recipiente speciale
pentru acestea
Evacuarea deșeurilor infecțioase, a lenjeriei contaminate cu sânge, în ambalaje etanșe, închise
SERINGA nu se golește niciodată după o încercare nereușită de recoltare (se aruncă și se
utilizează o altă seringă)

MĂSURILE IMEDIATE DE PROFILAXIE POST-EXPUNERE

• OPRIREA ORICĂREI ACTIVITĂȚI aflate în desfășurare, cu asigurarea
securității pacientului
• SPĂLAREA ȘI DEZINFECȚIA ZONEI anatomice afectate
• în caz de expunere a mucoaselor
• spălarea abundentă tip de minim 5 minte cu ser
fiziologic sau apă în cazul absenței acestuia
• în caz de expunere cutanată
• se spală imediat locul cu apă şi săpun şi apoi se
clăteşte, după care:

12
 • se utilizează un antiseptic, cu timp de contact minim
5 minute: soluţie clorigenă diluată 1/10, compus
iodat în soluţie dermică, alcool 70 grade sau alt
dezinfectant cutanat
• în caz de expunere percutanată cutanată
• se spală imediat locul cu apă şi săpun şi apoi se
clăteşte, după care:
• se utilizează un antiseptic, cu timp de contact minim
5 minute: soluţie clorigenă diluată 1/10, compus
iodat în soluţie dermică, alcool 70 grade sau alt
dezinfectant cutanat
• !!! ATENŢIE - este interzisă favorizarea sângerării, deoarece poate crea
microleziuni care pot accelera difuziunea virusului
IDENTIFICAREA PACIENTULUI SURSĂ și obținerea informațiilor referitoare la statusul
HIV, VHB și VHC de la medicul de familie
RECOLTAREA DE SÂNGE imediat (maxim 1 oră) de la persoana accidentată și de la
pacientul sursă
Transposrtul sângelui la laboratorul de analize medicale în vederea testării AgHBs, AgHBe,
Ac anti-VHC și anti-HIV (test rapid sau ELISA). Dacă laboratorul spitalului nu are teste
pentru VHB, VHC și HIV, atunci probele de sânge sunt trimise la Laboratorul de analize
medicale din cadrul DSP Botoșani.
Testarea în primele 2 ore a persoanei accidentate și a pacientului sursă pentru VHB, VHC,
HIV
Raportarea telefonică a accidentului profesional către SPCIN, Medicina Muncii și Medicul de
boli infecțioase responsabil cu chimioprofilaxia post-expunere la produse biologice.

ETICHETAREA RECIPIENTELOR PENTRU DEȘEURI MEDICALE

Recipientele utilizate pentru colectarea deșeurilor medicale trebuie etichetate cu:
CODUL TIPULUI DE DEȘEU COLECTAT
SECȚIA / COMPARTIMENTUL care realizează colectarea deșeurilor medicale
DATA ÎNCEPERII UTILIZĂRII
PERSOANA RESPONSABILĂ DE COLECTAREA DEȘEURILOR MEDICALE pentru
fiecare recipient în parte
DATA UMPLERII RECIPIENTULUI

13
CODURI
18.01.01 – deșeuri medicale înțepător-tăietoare
18.01.01 (18.01.03*) – deșeuri medicale infecțioase înțepător-tăietoare
18.01.02* – deșeuri anatomopatologice
18.01.03* – deșeuri medicale infecțioase non-înțepător-tăietoare
18.01.04 – deșeuri medicale nepericuloase
18.01.06* – deșeuri medicale chimice periculoase
18.01.07 – deșeuri medicale chimice nepericuloase
18.01.08* – deșeuri medicale citotoxice și citostatice
18.01.09* – deșeuri de tip medicamente, altele decât cele specificate la 18.01.08*
18.01.10* – deșeuri de amalgam
*) DEȘEURI MEDICALE CONSIDERATE PERICULOASE

DEȘEURILE MEDICALE INFECȚIOASE

Toate deșeurile care au intrat în contat cu sânge sau alte fluide biologice sunt considerate
deșeuri infecțioase
ÎNȚEPĂTOR-TĂIETOARE
 ace, seringă cu ac, ac perfuzor, bisturiu, foarfece, daltă sau orice alt obiect care poate
prezenta risc de tăiere sau înțepare
NON-ÎNȚEPĂTOR-TĂIETOARE
 perfuzoare cu tubulatură, recipiente care au conținut sânge sau alte fluide biologice,
câmpuri operatorii, mănuși
 sonde și alte materiale de unică folosință, comprese, pansamente și alte materiale
contaminate, membrane de dializă
 pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite
 scutece care provin de la pacienții internați în secții de boli infecțioase
Colectarea deșeurilor medicale infecțioase se fac în recipiente speciale marcate cu
pictograma Pericol biologic

14
 RECIPIENTE
DEȘEURI NON-ÎNȚEPĂTOR-TĂIETOAR

15
 RECIPIENTE
DEȘEURI ÎNȚEPĂTOR-TĂIETOARE

REGULI PRIVIND COLECTAREA DEȘEURILOR MEDICALE

 colectarea deșeurilor se face la locul de producere (saloane, săli de tratament, cabinete
medicale, săli de operație)
 gradul de umplere a cutiei nu va depăși 3/4 din volumul recipientului.
 este INTERZIS depunerea deșeurilor periculoase NEAMBALATE (VRAC) în
containere.
 este INTERZIS amestecarea deșeurilor infecțioase cu deșeurile menajere.
 este INTERZIS abandonarea, descărcarea sau eliminarea necontrolată a deșeurilor
medicale periculoase sau nepericuloase.
 DURATA STOCĂRII temporare pe secţie a cantităţii de deşeuri acumulate în
intervalul dintre două îndepărtări succesive nu poate depăși un interval maxim de 48
ore (pentru deșeurile infecțioase) și de maxim 24 ore (pentru deșeurile menajere) din
momentul începerii colectării acestora.
 colectarea deșeurilor se face la locul de producere (saloane, săli de tratament, cabinete
medicale, săli de operație)
 gradul de umplere a cutiei nu va depăși 3/4 din volumul recipientului.
 este INTERZIS depunerea deșeurilor periculoase NEAMBALATE (VRAC) în
containere.

16
  este INTERZIS amestecarea deșeurilor infecțioase cu deșeurile menajere.
 este INTERZIS abandonarea, descărcarea sau eliminarea necontrolată a deșeurilor
medicale periculoase sau nepericuloase.
 DURATA STOCĂRII temporare pe secţie a cantităţii de deşeuri acumulate în
intervalul dintre două îndepărtări succesive nu poate depăși un interval maxim de 48
ore (pentru deșeurile infecțioase) și de maxim 24 ore (pentru deșeurile menajere) din
momentul începerii colectării acestora.

CURĂȚAREA v.s. DEZINFECȚIA

DEZINFECȚIA
Dezinfecția reprezintă procedura de distrugere a microorganismelor (patogene sau
nepatogene) în proporţie de 99,99%, cu excepția sporilor bacterieni, de pe orice suprafaţă
(inclusiv tegumente), utilizându-se agenţi fizici şi/sau chimici.
Dezinfecția este procedura care se aplică NUMAI DUPĂ CURĂȚARE. Se face
excepție de la această regulă atunci când pe suportul respectiv sunt prezente materii organice.
În unităţile medicale dezinfecţia se realizează, în principal, prin utilizarea unor
substanţe dezinfectante chimice (produse biocide).
Dezinfecţia prin mijloace chimice reprezintă metoda principală de prevenire a
infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare.
Sterilizarea este procedeul pentru distrugerea tuturor formelor de existență a
microorganismului patogene și nepatogene. Este precedată de spălare, degresare, autoclavare.
Dezinsecția este totalitatea procedeelor de distrugere a insectelor care au rol în
transmiterea bolilor infecțioase.
Deratizarea este totalitatea procedeelor folosite pentru distrugerea rozătoarelor, în
principal a șoarecilor și șobolanilor, cum sunt purtători de boli precum dizenteria, TA, febra
tifoidă.

REGULI DE UTILIZARE A PRODUSELEOR FOLOSITE ÎN ACTIVITATEA DE

CURĂȚENIE / DEZINFECȚIE
Folosirea doar a produselor avizate/autorizate de Ministerul Sănătăţii
Respectarea tuturor recomandărilor producătorului.
Respectarea regulilor de protecţie a muncii (purtarea mănuşilor, ochelarilor de protecţie,
echipamentelor impermeabile, etc.)

17
Închiderea ermetică a recipientelor (între utilizări recipientele originale sunt păstrate închise
ermetic)
Etichetarea recipientului în care a fost preparată soluția de lucru (se trece obligatoriu numele
produsului, data în care s-a făcut diluţia și concentrația de lucru)
NU este permis amestecul produselor (există riscul unor reacţii chimice periculoase pentru cel
care le manipulează, precum şi riscul de inactivare şi incompatibilitate)
NU este permisă utilizarea ambalajelor alimentare pentru produsele de întreţinere a curăţeniei!
distribuirea produselor la locul de utilizare (pe secţii/compartimente) în ambalajul original.
asigurarea rotaţiei stocurilor, pentru înscrierea în temenele de valabilitate.
NU este permisă aruncarea ambalajelor goale, decât după ce au fost curăţate sau/şi
neutralizate

METODE GENERALE DE EFECTUARE A CURĂȚENIEI

ATENȚIE! - decontaminarea instrumentarului și echipamentelor trebuie realizată imediat
după utilizarea acestora.
ESTE RESPONSABILITATEA utilizatorului.
Etape în pregătire a materialului medico-chirurgical (instrumente, echipamente) folosit
DECONTAMINARE
CLĂTIRE → DEZINFECȚIE → CLĂTIRE → USCARE
Funcție de tipul instrumentarului/echipamentului sau de gradul de risc asociat utilizării,
materialul medico chirurgical poate urma una din următoarele etape
ÎMPACHETARE → STERILIZARE
Instrumentar, materiale de anestezie, materiale de reanimare, material de îngrijire aseptică
STERILIZARE CHIMICĂ
Endoscoape, flacoane antiseptice, materiale pentru aerosoli
SIMPLA UTILIZARE
Tăvi, garouri, cuve, tăvițe renale, termometre
EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE
Supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor se realizează în conformitate cu
prevederile HG nr. 355/2007, completată cu HG nr.37/2008. În sensul acestei HG,
supravegherea sănătății lucrătorilor reprezintă totalitatea serviciilor medicale care asigură
prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale și a bolilor legate de profesie,
precum și menținerea sănătății și capacității de muncă a lucrătorilor.

18
 Examenul medical la reluarea activității se face după o întrerupere a activității de
minim 90 zile pentru motive medicale sau de 6 luni pentru orice alte motive, în termen de 7
zile de la reluarea activității.
O atenție specială trebuie acordată supravegherii stării de sănătate a persoanelor
vulnerabile: femei gravide, tineri gravide, tineri, persoane cu dizabilități.

19