Nursing general 1

AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

Săptămȃna 2

MEDIUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE

➢ Calitatile unui mediu sigur de munca

➢ Riscuri / noxe / boli profesionale, evaluare
➢ Masuri de protectia si securitatea sanatatii: spalarea mainilor, igiena corporala, purtarea
echipamentului de protectie, evaluarea starii de sanatate la angajare si periodic, colectarea
deseurilor medicale si igiena spatiilor de lucru, respectarea circuitelor functionale.
SPITALUL
Este o institutie sanitara destinata ingrijirii bolnavului si organizata pentru serviciu
permanent.
Cuprinde urmatoarele parti componente functionale:
➢ Sectiile de spital
➢ Serviciu de
Primire
Diagnostic
Tratament
Administrativ gospodaresc
POLICLINICA
Este unitatea sanitara care organizeaza asistenta medicala ambulatorie a populatiei
pe ramuri de specialitate.
Normele generale de protectie cuprind principii generale de prevenire a
accidentelor de munca,aceasta au ca scop eliminarea sau diminuarea factoriilor de risc
existenti in sistemul de munca.
Normele generale de protectie a muncii se aplica tuturor persoanelor fizice si
juridice, romane sau straine, ce desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei, atat in calitate
de angajat, ucenici sau elevi si studenti, in perioada efectuarii practicii profesioanale.

Pagina 1 din 16
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

OBLIGATIILE ANGAJATORULUI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA:

Angajatorul trebuie sa elaboreze si sa aduca la cunostinta angajatilor politica proprie de
prevenire a accidentelor de munca, sa imbunatateasca securitatea si sanatatea la munca, inclusiv
spre implementarea unui sistem de management al securitatii si sanatatii in munca.
➢ Noxe profesionale ale activitatii medico sanitare
➢ Ingrijirea bolnavilor nu este lipsita de pericol

POT AVEA REPERCURSIUNI GRAVE ASUPRA PERSONALULUI SANITAR

Personalul de ingrijire isi asuma acest risc din momentul in care se dedica profesiunii alese.

Volumul si intensitatea riscului pot fi insa foarte mult reduse:

➢ Printr-un comportament corect la locul de munca
➢ Printr-o serie de masuri de protectie menite sa evite efectele daunatoare ale muncii cu
bolnavul
Cauze generale

Producatoare de accidente si boli profesionale in munca medico-sanitara sunt:

➢ Umezeala
➢ Curentul electric
➢ Explozia gazelor sub presiune
➢ Efortul fizic incorrect dozat
➢ Actiunea substantelor
➢ Toxice
➢ Caustice
➢ Corozive
➢ Inflamabile
➢ Cauze specific muncii medico-sanitare
Producatoare de accidente si boli profesionale sunt:
➢ Iradiatiile ionizate
➢ Razele ultraviolet
➢ Infectiile din spitale
➢ Sensibilitate fata de unele
➢ Medicamente
➢ Dezinfectante

Pagina 2 din 16
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana
➢ Munca cu bolnavii
➢ Iresponsabili moral
➢ Penali

MANIPULARE INCORECTA A INSTRUMENTARULUI/ APARATURII MEDICALE

(INTEPARE, LOVIRE, STRIVIRE ETC.)
PREVENIREA ACCIDENTELOR SI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE PROFESIONALA:
➢ 1) expunere profesionala
prin inoculari percutane:
-inţepare;
- taiere.
- contaminarea tegumentelor care prezinta soluţii de continuitate;
- contaminarea mucoaselor.
in timpul:
- efectuarii de manopere medicale invazive cu ace şi instrumente ascuţite;
- manipularii de produse biologice potenţial contaminate;
- manipularii instrumentarului şi a altor materiale sanitare, dupa utilizarea in activitaţi care
au dus la contaminarea cu produse biologice potenţial infectate.
prin intermediul:
- instrumentelor ascuţite;
- materialului moale;
- suprafeţelor, altor materiale utilizate in activitatea din unitaţile sanitare;
- reziduurilor din activitatea medicala.

METODE DE PREVENIRE
a) obiecte ascuţite:
- reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
- colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la inţepare şi taiere, amplasate la
indemana şi marcate corespunzator conf.Ord.MS 219/2002, pentru:
- pregatire in vederea utilizarii;
- distrugere;
- evitarea recapişonarii, indoirii, ruperii acelor utilizate.
- de evitat scoaterea din seringile de uz unic.
b) lenjerie:
- manipularea lenjeriei contaminate cu sange şi alte produse biologice potenţial
contaminate cat mai puţin posibil;
- asigurarea unui ciclu corect şi complet de prelucrare -decontaminare.
- curaţenie şi decontaminare:
- folosirea manuşilor la indepartarea urmelor de sange, alte lichide biologice sau ţesuturi;
- decontaminarii echipamentului medical, a pavimentelor, pereţilor, mobilierului, , sticlariei,

Pagina 3 din 16
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

c) reziduuri infectante (Ord.MS 219 / 2002)

- neutralizare prin ardere sau autoclavare
- colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferenţierea clara prin culoare si
etichetare.
• d) igiena personală:
- spalarea mainilor
- spalarea altor parţi ale corpului care au venit in contact cu produse biologice
potenţial contaminate sau cu materiale potenţial contaminate;
- evitarea activitaţilor cu risc de expunere:
- existenţa de leziuni cutanate;
- prezenţa unui deficit imunitar;
- graviditate;
ATITUDINEA IN CAZUL EXPUNERILOR PROFESIONALE CU PRODUSE BIOLOGICE CARE
FAC OBIECTUL PRECAUŢIUNILOR UNIVERSALE
➢ inoculare percutană, intepatura, taietura:
- spalarea la jet de apa curenta timp de 5 minute;
- aplicarea de antiseptice, dezinfectante, spalarea cu apa şi sapun sau detergent.
➢ expunerea mucoaselor:
- clatirea gurii cu apa curenta;
- clatirea mucoaselor oculare cu apa curenta sau ser fiziologic.
➢ raportarea evenimentului:
- medicului personalului;
- imediat dupa expunere;
- inregistrarea datelor de identificare a pacientului-sursa;
➢ inregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus:
- momentul şi felul expunerii;
- primul ajutor.

Pagina 4 din 16
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

MOBILIZAREA PACIENTILOR – FACTOR DE RISC IN APARITIA DURERILOR SAU

ACCIDENTELOR LA NIVELUL COLOANEI VERTEBRALE
Mobilizarea pacientilor este o cauza predominanta a leziunilor si durerilor lombare
aparute in cursul acordarii ingrijirilor medicale.
Este important sa se cunoasca si sa se utilizeze metode de manipulare destinate sa reduca
solicitarea coloanei vertebrale si toracelui si prin urmare sa reduca durerile si problemele de
ordin profesional.
Pentru a preveni durerea si leziunile cauzate de mobilizarea pacientilor , trebuie inteleasa
cauza acestora.
Cauzele durerilor lombare pot fi grupate in trei categorii :
1. munca suprasolicitanta;
2. incordarea ;
3. existenta unor leziuni la nivelul coloanei vertebrale.
Munca suprasolicitanta, implica aplecari , ridicari sau perioade mai intense de munca , fiind
o cauza frecventa a durerilor lombare.
Incordarea posturala este de asemenea o cauza frecventa a durerilor lombare. Pozitia aplecata
cu trunchiul orizontal , este o cauza obisnuita a incordarii posturale si multe persoane au senzatia
de anchilozare si dificultati la revenire in pozitia verticala. Leziunile lombare pot apare si in cazul
suprasolicitarilor severe.
Se recomanda ca ori de cite ori este posibil , asistentii medicali sa evite ridicarea manuala a
pacientilor , utilizind dispositive de ridicare. Sunt insa situatii in care se impune ridicarea manuala
a pacientului.
Exista tehnici de mobilizare ale pacientului care executate corect sunt relativ sigure pentru
asistentii medicali si confortabile pentru pacient.

PRINCIPIILE MOBILIZARII PACIENTULUI :

Pregatirea mobilizarii:
Inainte de a incepe mutarea pacientului, asistenta medicala trebuie sa aibe in vedere :
➢ scopul mutarii si starea pacientului;
➢ tipul dispozitivului mecanic disponibil pentru efectuarea mutarii;
➢ in absenta unui dispozitiv mecanic, se va identifica cea mai buna tehnica ce poate fi utilizata
precum si numarul persoanelor care vor participa la executarea tehnicii.

Pagina 5 din 16
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana
➢ daca actiunea de mobilizare a pacientului implica participarea mai multor asistenti
medicali este recomandat ca unul dintre acestia sa preia rolul de lider, asigurind
conducerea grupului prin explicatii clare adresate colegilor si pacientului.
➢ este necesar ca mobilierul care incomodeaza sa fie indepartat, sa se aplice frinele
carucioarelor, sa se regleze inaltimea patului sau a scaunului cu rotile, sa fie pregatit
asternutul de pat.
➢ inaintea mobilizarii pacientului, asistenta medicala trebuie sa cunoasca starea medicala a
pacientului ; sa aprecieze greutatea acestuia iar la nevoie sa solicite ajutor suplimentar; sa
cunoasca zonele sensibile sau dureroase ale pacientului( prezenta escarelor la care apare
riscul lezarii epidermei prin presare sau alunecare); sa identifice prezenta perfuziilor; sa
evalueze gradul de cooperare al pacientului.
Pozitia asistentei medicale in timpul mobilizarii:
Pozitia picioarelor asistentei medicale este vitala pentru o manipulare sigura. Aceasta trebuie
sa stea in picioare , in echilibru cu greutatea pacientului si directia de deplasare .
Un picior trebuie plasat aproape de pacient pentru a-i prelua greutatea la inceputul deplasarii.
Celalalt picior trebuie asezat in directia miscarii si pregatit sa preia la rindul lui greutatea
pacientului.
Daca ridicarea trebuie facuta de la nivelul solului , AM isi va aseza picioarele de o parte si
cealalta , astfel incit sa ridice intre genunchi.
Nu trebuie ridicat niciodata pacientul in fata genunchilor , deoarece in acest fel se ridica de la
distanta .
De asemenea pacientul , nu trebuie ridicat pe lateral deoarece implica rasucirea coloanei
vertabrale .
➢ Confortul pacientului, evitatea zonelor sensibile sau dureroase si o apucare sigura, ferma
din partea celui care ridica sunt principalele criterii de luat in seama. Maniera efectiva de
prindere aleasa, depinde de modul de sustinere al pacientului. Prin sistemul de prindere
trebuie sa se mentina controlul maxim asupra pozitiei si miscarilor pacientului.
➢ Intotdeauna inainte de a fi ridicat , pacientul trebuie asezat intr-o pozitie optima. In timpul
manevrarii, coloana vertebrala trebuie sa fie dreapta intotdeauna cu umerii pe cit posibil la
acelasi nivel si pe aceeasi directie cu pelvisul. Cind se ridica cu o singura mana , cealalta va
fi folosita pentru a consolida trunchiul si pozitia spatelui. In acest fel mina libera este
utilizata ca o pirghie prin care se preia sarcina de pe coloana vertebrala pe umarul care se
ridica.

Pagina 6 din 16
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

TEHNICI DE MANIPULARE ALE PACIENTULUI:

1. Metode de pridere ( apucare) utlizate de doua sau mai multe personae.
2. Metode de prindere folosite de o singura persoana.
3. Miscarea pacientului in pat – tehnici pentru doua sau mai multe persoane.
4. Schimbarea pozitiei pacientului.
5. Sprjinirea pacientului in timpul mersului.

SUBSTANTE TOXICE SI RISCURI MICROBIENE

Personalul medical este expus la o gama imensa de substante toxice din medicamente, produse
chimice si gazoase cu care lucreaza.
El are dreptul sa cunoasca substantele toxice cu care vine in contact in timpul activitatii.
In acest scop , managerii untatilor sanitare sunt obligate sa asigure o instruire adecvata ,
privind modul de manipulare al produselor chimice toxice.
Riscurile pe care le prezinta aceste substante si in special efectele pe termen lung sunt adesea
incomplet cunoscute chiar de producatori , asteptind ca personalul medical care manipuleaza
aceste substente sa observe aparitia diferite simptome ca urmare a manipularii lor.
Asistentii medicali sunt expusi permanenet la contactul cu substante toxice sau riscuri
biologice. In majoritatea cazurilor riscurile sau accidentele pot fi diminuate sau prevenite.
Este esential ca personalul medical sa constientizeze existenta acestor riscuri pentru a le putea
preveni.
In categoria substantelor de risc se pot incadra:
1. produsele chimice toxice;
2. gazele anestezice reziduale;
3. medicamentele citotoxice;
4. radiatiile.
Cel mai raspindit efect secundar , in special in rindul asistentilor medicali , il reprezinta
dermatita profesionala.
Asistentii medicali sunt expusi riscului datorita necesitatii spalarii frecvente a miinilor si
expunerii la o gama larga de iritanti cutanati: medicamente, substante dezinfectante, agenti de
curatire, manusi de cauciuc.

Pagina 7 din 16
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

Dermatita profesionala poate fi cauzata de trei grupe de substante:

1. iritanti cutanati primari;
2. sensibilizanti;
3. fotosensibilizanti.

MASURI DE PROTECTIE PRIVIND DIMINUAREA SAU INLATURAREA RISCULUI

PRODUS PRIN CONTACTUL CU SUBSTANTE TOXICE
1. Personalul medical trebuie sa solicite informatii legate de substantele pe care le
manipuleaza. Producatorul este obligat sa furnizeze informatii despre produsele chimice
comercializate. Furnizarea informatiilor relevante este o parte importanta a
responsabilitatii administratiei OMS si Organizatia Internationala a Muncii (ILO) cer acest
lucru. Informatiile de care trebuie sa beneficieze personalul medical include: numele
substantei chimice, denumirea comerciala, riscurile cunoscute, restrictii de depozitare,
precautii pentru utilizare.
2. Ori de cite ori este posibil , iritantii potentiali trebuie inlocuiti cu substante inofensive, de
exemplu , etilen – oxidul este considerat atit de periculos ( cancerigen) incit utilizarea lui
trebuie interzisa complet. Uneori formaldehida este folosita ca substituent si desi nu este
la fel de nociva, are totusi unele efecte secundare care nu pot fi neglijate.
3. Folosind echipamentul de protectie se reduce contactul pielii cu substantele toxice, iar
mastile vor asigura un anumit grad de protectie impotriva aerosolilor si pulberilor toxice.
Imbracamintea suplimentara poate include manusi, halate, sorturi, ecrane pentru ochi,
ochelari de protectie si ghete, in functie de natura muncii si gradul de risc. In cazul
persoanelor sensibilizate , manusile de cauciuc pot produce inflamatii sau pot declansa
dermatite.
4. Manusile de cauciuc pot fi inlocuite cu manusi de PVC sau silicon captusite cu bumbac.
Manusile din bumbac pot fi folosite doar cind se manipuleaza pulberi , ele neasigurind nici
o protectie in cazul lichidelor.
Este foarte important ca locul de munca sa fie ventilat corespunzator, inclusiv cu sisteme mecanice de
ventilatie, sisteme indispensabile acolo unde se depoziteaza , se prepara sau se utilizeaza produse chimice
in concentratii ridicate.

Personalul care utilizeaza produse iritante, sensibilizante sau carcinogene de genul

citostaticelor trebuie sa fie corect instruit privind manipularea acestor produse.

Personalul medical este obligat sa raporteze orice aparitie a dermatitei sau a altor probleme
dermatologice; cauza lor trebuie atent investigate, iar personalul de conducere trebuie sa
analizeze necesitatea uno masuri suplimentare de protectie.

Este obligatoriu ca personalul medical sa acopere toate ranile sau eroziunile existente la nivelul
miinilor. Pentru spalarea miinilor se recomanda utilizarea unui sapun emolient , utilizind apoi
creme hidratante.

Pagina 8 din 16
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

Personalul supus unor riscuri profesionale cunoscute trebuie atent monitorizat.Aceasta

monitorizare poate include examinari medicale, teste sanguine si de urina, teste dermatologice,

GAZE ANESTEZICE REZIDUALE

• Numeroase observatii si experiente pe animale au stabilit ca si in concentratii reduse
anestezicele gezoase reziduale pot avea efecte severe asupra functiilor reproductive , atit in
cazul femeilor cat si al barbatilor. Ele au fost associate , de asemenea si cu bolile hepatices
au cu cancerul.
• Cea mai puternica dovada sugereaza o legatura cu activitatea reproductive, in particular cu
avortul spontan. Un studio facut in cazul asistentelor medicale expuse cu regularitate
anestezicelor gazoase, a demonstrat o rata dubla a avorturilor spontane.
• De foarte mult timp se cunoaste efectul carcinogen al eterului. S-a descoperit ca si alte geze
pe larg utilizate precum: acidul nitros, halotanul., pentanul, triluenul, etanul si
ciclopropanul prezinta un risc potential , in special pentru anestezistii, asistentele medicale
si tehnicienii de la salile de operatii.

EFECTELE POTENTIALE ASUPRA SANATATII ALE ANESTEZICELOR GAZOASE

REZIDUALE
1. Efecte reproductive: la femei , diminuarea fertilitatii, incidenta crescuta a avorturilor
spontane, reducerea greutatii fatului, mortalitate perinatala, dovezi indicind asocierea cu
malformatii congenitale ca spina sifida, microcefalie, hidrocefalie, palato-schizie,
malformatii cardiace.
2. La barbati, reducerea cantitatii de spermatozoizi si a mobilitatii lor, modificari spermatice
care conduc la avorturi sau malformatii congenitale.
3. Efecte carcinogene : a fost pusa in evidenta o incidenta sporita a cazurlor de cancer in
rindul personalului medical feminine , in spete, in rindul anestezistilor si personalului
salilor de operatii .
4. Efecte asupra ficatului: efectele hepatice importante au fost observate , de regula, la
pacientii carora li sau administrat asemenea anestezice, fapt care a condus la o stare de
ingrijorare privind efectele expunerilor pe termen lung a personalului medical.
5. Efecte asupra sistemului nervos: migrene, oboseala, iritabilitate, insomnie.

Pagina 9 din 16
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

MASURILE DE PROTECTIE PRIVIND REDUCEREA SAU ELIMINAREA EFECTELOR

POTENTIALE ASUPRA SANATATII ALE ANESTEZICELOR GAZOASE REZIDUALE
1. Anestezicele gazoase pot scapa din mediul de lucru pe diferite cai : in momentul
administrarii effective de catre anestezist a gazului ; prin scurgeri din echipamentul fisurat;
prin respiratia pacientului;
2. Cea mai importanta masura preventiva este o ventilatie corespunzatoare a salilor de
operatii anexelor, incluzind sisteme de drenare pentru a colecta gazele reziduale si sisteme
de ventilatie pentru a filtrea permanent aerul. Echipamentul pentru anestezie trebuie
verificat cu regularitate in scopul detectarii fisurilor .
3. Trebuiesc efectuate masuratori regulate ale concentratiei gezelor anestezice reziduale din
atmosfera salolor de operatii. Rezultatele trebuiesc comunicate personalului.
4. Este obligatory intretinerea echitamentelor , dispozitivelor pentru anestezie, a ventilelor
de inchidere, garniturilor si containerelor, echipamentului de drenare si ventilatie.
MEDICAMENTE
Manualele de farmacologie consacra un spatiu importent analizarii efectelor secundare (
adesea severe) ale medicamentelor , totusi cei care le manipuleaza acorda o atentie relative redusa
acestor posibile efecte. Este de neinteles deoarece asistentele medicale aloca o buna parte din
timpul de lucru manipularii medicamentelor si sunt expuse efectelor lor in mai multe moduri.
Prin contactul direct : aplicarea cremelor sau unguentelor fara manusi, solutii care ajung prin
stropire pe piele sau ochi.
Prin inhalare : amestecarea medicamentelor sub forma de pulberi sau la numararea tabletelor,
administrarea medicamentelor sub forma de sprayuri, medicamente care produc aerosoli .
Prin ingestie: accidental direct sau indirect prin intermediul miinilor sau prin inghitire.
Reactiile cutanate , cel mai raspindit effect al manipularii medicamentelor pot include dermatite
alergice de contact, sensibilizare sau dermatite fotocontact. O persoana sensibilizata in urma
expunerii la actiunea uni anumit medicament poate fi in continoare afectata si de alte substante.
Antibioticele, in special penicilina, neomicina constituie principala problema. Se estimeaza ca intre
1 – 5 % din asistentele medicale care lucreaza cu antibiotice pot deveni sensibilizate.
O data dobindita sensibilizarea la un anumit medicament in urma expunerii profesionale ,
exista pericolul producerii unei reactii extreme de severe de genul socului anafilactic daca ulterior
persoanei sensibilizate I se va administra direct acdel medicament. Adesea este dificil de
identificat agentul sensibilizant.

Pagina 10 din 16
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

MASURILE DE PROTECTIE PRIVIND REDUCEREA SAU ELIMINAREA EFECTELOR

POTENTIALE ASUPRA SANATATII ALE MEDICAMENTELOR
Personalul medical este obligat sa se informeze asupra efectelor secundare ale
medicamentelor pe care le manipuleza. Producatorul este obligat prin lege sa furnizeze informatii
referitoare la efectele secundare atit pentru pacient , cit si pentru cel care manipuleaza
medicamentul.
1. Personalul medical care manipuleaza medicamente trebuie permanent sa-si spele miinile
foarte bine dupa administrarea acestora.Ranile trebuiesc protejate cu pansamente
rezistente la apa.
2. Preparatele locale nu se vor administra niciodata cu mina. Este obligarorie utilizarea
manusilor sau spatulelor.
3. In timpul manipularii medicamentelor citotoxice sau altor tipuri de medicamente care
impugn masuri deosebite, este oblugatorie utilizarea echipamentului complet de protectie.
4. Este interzsa pulverizarea solutiilor in atmosfera.
5. Este obligatoriu indepartarea stropilor sau picaturilor prin spalere cu apa rece.

MEDICAMENTE CITOTOXICE
In ciuda efectelor toxice locale, deja cunoscute, prin contactul cu preparatele citotoxice si a
efectelor sistemice pe termen lung, presupuse , politicile privind protectia persoanelor care
manipuleza, prepara si administreaza aceste substante deosebt de toxice, tind sa fie aleatoare si
intimplatoare cu mari variatii. Dovezile privind efectele sistemice ale medicamentelor citotoxice
asupra personalului medical care le manipuleaza sunt neconcludente si controversate, variind
considerabil de la un medicament la altul. Efectele locale sunt insa bine documentate. Reactiile
inregistrate include inflamatii ale mucoaselor , pgmentarea epidermei, ulceratii corneene daca
sunt contaminate ochii. Cu o lista de preparate citotoxice in continua crestere , este rezonabil sa se
presupuna ca toate sunt potential periculoase sitemic pentru cei care le manipuleaza si sa se
elaboreze procedure de lucru adecvate totusi, multe spitale nu au politici sau proceduri de lucru
cu preparatele citotoxice, nivelul dee ignorare al riscului fiind inspaimintator de mare.

CAILE DE CONTAMINARE POT FI :

➢ Prin inhalare: aerosolii sau ceata provenita de obicei din seringi sau flacoane inchise
cu dopuri de cauciuc atunci cind se extrage solutia, prezinta posibil cel mai mare risc
pentru personalul medical. Acest pericol este ignorat pentru ca este invizibil.
➢ Prin ingerare, desi posibila , aceasta metoda de contaminare este putin probabila.
➢ Prin contact cutanat: poate avea un effect irritant. Anumite medicamente pot fi
absorbite sistemic prin piele.

Pagina 11 din 16
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

➢ RISCURI MICROBIOLOGICE
Spitalele sunt pline de germeni a caror periculozitate este deosebita prin aceea ca
nu sunt vizibili. Pericolele care nu se vad tind sa fie ignorate , minimizate sau uitatate.

Asistentele medicale sunt expuse acestui risc deoarece ele vin in contact strans cu pacientii
infectati. Cei mai raspinditi germeni in spital sunt bacteriile care au dezvoltat tulpini rezistente la
antibiotice , facind mult mai dificil controlul infectiilor.

Principalele cai de transmitere a infectiilor sunt :

➢ ingestie – alimente infectate sau maini nespalate;
➢ inoculare – ace contaminate;
➢ implantare – in cazul unei taieturi sau rani infectate;
➢ inhalare ;
➢ Principalele reguli pentru autoprotectia im potriva infectiilor sunt urmatoarele:
➢ spalatul frecvent al mainilor cu apa si sapun;
➢ acoperirea ranilor cu pansamente rezistente la apa;
➢ raportarea tuturor cazurlor de infectare;

MASURILE DE PROTECTIE PRIVIND REDUCEREA SAU ELIMINAREA EFECTELOR

POTENTIALE ASUPRA SANATATII ALE INFECTIILOR INTRASPITALICESTI
Politici preventive ale spitalelor :

Spitalele trebuie sa aiba politici de control a infectiilor clare si bine cunoscute de intregul
personal. Sunt spitale care si-au constituit comitete de control a infectiilor care pot colecta date
privind episoadele infectioase si sanatatea personalului, furnizind informatii privind riscurile
potentiale . Politicile si procedurile agreate trebuie sa fie afisate vizibil in toate sectiile spitalului.
Masurile de igiena adoptate:

• Igienizarea inadecvata poate mari considerabil riscul infectiilor. Echipamentul de

igienizare( pamatufurile, carpele, buretii, periile, galetile) trebuie spalat zilnic cu apa
fierbinte si detergenti si pastrat uscat. S-a demonstrat ca numarul bacteriilor din aer se
dubleaza dupa maturarea pardoselii cu mana. Aspiratoarele speciale cu filtre de aer
inglobate sau pinza de bumbac impregnate in petrol sau pamatufurile de plastic sunt mai
sigure si mai eficiente. Aspiratoarele trebuie sa se incadreze in limitele admise pentru
zgomot. Covoarele trebuie aspirate zilnic iar pardoselile trebuie sterse si spalate cu
detergent. Suprafetele situate mai sus de nivelul pardoselii trebuie aspirate sau sterse cu o
Pagina 12 din 16
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana
cirpa umezita in apa cu detergent. Dezinfectantii sunt activ numai in stare umeda. Solutiile
varsate care contin agenti bacterieni trebuie sterse cu un dezinfectant fenolic solubil. Cele
care contin agenti virali trebuie acoperite cu prosoape de hirtie imbibate cu solutie de
hipoclorit 1% si lasate 30 min.
Masuri de autoprotectie ale personalului angajat:

Spalarea miinilor dupa un contact direct cu pacientul sau dupa contactul cu un material
contaminat este probabil singura masura preventiva mai importanta si eficienta atit pentru
protectia proprie cit si pentru reducerea riscului de infectie incrucisata. Pentru reducerea maxima
al numarului de bacterii se recomanda spalarea miinilor cu solutie de clorhexidina 4%.
Utilizarea imbracamintii de protectie:
Imbracamintea de protectie folosita in mod corespunzator are un rol important atat in
protejarea asistentului medical dar si a pacientului in reducerea infectiilor incrucusate. Halatele
asigura protectia bratelor si umerilor dar sunt usor penetrate de umezeala sau bacterii. Ele trebuie
schimbate ori de cite ori este nevoie.
Riscul contactarii unei infectii prin intermediul miinilor este intotdeauna inlaturat prin
spalarea lor regulata dar utilizarea manusilor sterile de unica folosinta poate fi de neinlocuit in
anumite situatii .
Mastile chiar cele chirurgicale sunt numai partial eficiente impotriva aerosolilor infectiosi sau
a microorganismelor din aer. Chiar daca tesatura mastii asigura o buna filtrare , aceasta se pierde
in cazul in care nu este fixata corespunzator.
Ochelarii de protectie feresc ochii impotriva stropirii cu sange infectat de la bolnavii cu hepatita
B sau cu SIDA din cursul nasterilor sau chirurgiei dentare.
Masuri de manipulare ale probelor biologice.
Probele trimise pentru examinare microbiologica trebuie inchise in pungi de plastic cu
formularul de analize pastrat separat.
Scopul este de a asigura transportul probelor in siguranta.In fiecare spital trebuie sa existe un
sistem bine cunoscut de etichetare a probelor pentru a atrage atentia personalului care le
manipuleaza asupra naturii lor.
Masuri privind evacuarea reziduurilor:
➢ In acest scop trebuie elaborate politici clare privind evacuarea reziduurilor. Aceste politici
trebuie facute cunoscute personalului medical prin sedinte de instruire si orientare.
Monitorizarea sanatatii personalului:
Personalul medical in curs de angajare trebuie supus unui examen medical . Se recomanda
vaccinarea impotriva hepatitei B , efectuarea testelor de sensibilizare la tuberculina si vaccinarea
BCG. Personalul medical trebuie instruit privind adoptarea masurilor de autoprotectie impotriva
infectiilor si sfatuit sa raporteze aparitia oricarei afectiuni . Toate episoadele infectioase se vor
raporta iar cunostintele accumulate trebuie aplicate in politici de prevenire.

Pagina 13 din 16
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

Masuri de protectie si Securitate a sanatatii

Pericolele izvorite din actiunea noxelor profesionale pot fi evitate prin masuri de protective
adecvate
O importanta deosebita revine echipamentului de protectie
Halat
Masca
Manusi
Pantofi comozi
Este o bariera intre personalul medico-sanitar si sursa de infectie reprezentata de
persoanele ingrijite
Boneta
Protejeaza parul de agentul patogen
Evita caderea firelor de par
Masca faciala
Protejeaza tegumentele si mucoasele bucale si nazale
Se schimba la 4 ore
Halat
Incaltaminte comoda
Manusi de protectie
Atentie
Pastrarea hainelor de oras in dulapuri individualizate
Echipamentul de protectie trebuie sa fie curat
Se interzice purtarea
• Bijuteriilor
• Unghilor lungi

Pagina 14 din 16
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

EDUCAREA PERSONALULUI SI FORMAREA

Unitatea este obligata sa educe si sa formeze angajatii in urmatoarele situatii:
➢ La angajare
➢ La preluarea unei noi sarcini de lucru
➢ La trecerea pe alt post
➢ La introducerea de echipamente noi
➢ La modificarea echipamentelor
➢ La introducerea de tehnologii noi
Respectarea circuitelor functionale
Circuit aseptic – reprezinta sensul circulatiei in interiorul unei unitati sanitare care asigura
conditiile de protectie impotriva microbiilor sau agentiilor patogeni
Circuit septic – reprezinta sensul circulatiei in interiorul unei unitati sanitare care indica
introducerea germenilor patogeni generatori de infectii
CIRCUIT ASEPTIC
➢ Blocul alimentar este dotat cu spatii care asigura o buna functionalitate a alimentelor
➢ Bucataria are un circuit inchis cu acces direct din interior pentru aprovizionarea cu materii
prime si pentru evacuarea deseurilor menajere
➢ Transportul alimentelor preparate se face cu carucioare destinate numai acestei activitati
pe circuit functional separate de restul circuitelor functionale
➢ Personalul care lucreaza in oficiu este controlat periodic din punct de vedere medical si nu
este implicat in alte activitati de ingrijire
➢ Bucataria dietetica intra in structura spitalelor cu profil pediatric sau care au in
componenta sectii de nou nascuti si copii mici pina la 3 ani
➢ Circuit septic
➢ Reprezinta resturile alimentare ramase in urma distribuirii meselor si trebuie aruncate
➢ Se decontamineaza si pe urma sunt aruncate la container
➢ Circuitul veselei
CIRCUITUL SEPTIC
➢ Lenjeria murdara care reprezinta totalitatea lenjeriei folosite fiind contaminate
➢ Colectarea si ambalarea lenjeriei
o Se colecteaza si se ambaleaza la locul de producer in asa fel incit sa fie cit mai putin
manipulate
o Se interzice sortarea lenjeriei la locul producerii

Pagina 15 din 16
Nursing general 1
AMG 3_2023
Prof. Anane Georgiana

o Se transporta in saci impermeabili

o Personalul care executa colectarea lenjeriei va trebui sa verifice printer articolele de
lenjerie sa nu existe obiecte intepatoare/taietoare
o Personalul care transporta lenjeria murdara trebuie sa aibe echipament de protectie
corespunzator
o La trecerea dintr-o zona in alta personalul este obligat sa-si schimbe uniforma de
lucru prin vestiarul filtru

BOLNAVII CU INFECTII SUNT INTERNATI IN SECTORUL SEPTIC

➢ CIRCUITUL VIZITATORILOR
o Persoana sau persoanele care viziteaza pacientul cit timp este internat
o Vizitele incep la ore fixe stabilite de conducerea spitalului
o Vizitatorii vor primi
▪ Halate de unica folosinta

Pagina 16 din 16