PORTOFOLIU

PRACTIC
CURS INFIRMIER

CUPRINS

1. Tehnici de hrnire
2. Circuitul lenjeriei in spital
3. Tehnica de splare a minilor
Echipamentul personal de protectie

Capitolul 2

Circuitul lenjeriei n spital

Colectarea lenjeriei
- La colectarea lenjeriei murdare, infirmiera trebuie
sa isi puna manusi.
- Colectarea lenjeriei de pat si de corp, utilizate, va fi
facuta in saci curati, care se
inchid la gura, imediat dupa colectare.
-Se interzice scuturatul sau oricare alta manipulare a
lenjeriei (sortare, numarare a
rufariei murdare) in saloane sau spatii de circulatie. Aceste operatiuni se fac numai in
camera de numarare sortare a spalatoriei.
-Rufaria de pat si de corp provenita de la sectiile de contagioase, dermatovenerice,
TBC, de la bolnavii septici precum si cea murdarita cu sange sau produse
patologice, va fi colectata si spalata separat.
-Asigurarea de lenjerie de pat si de corp sterile, la fiecare schimbare pentru
nounascuti
si bolnavi cu mare receptivitate (cei cu transplante de organe). Aceasta lenjerie se
depoziteaza separat de lenjeria curata.
-Lenjeria curata se depoziteaza separat, in spatii aerate, ferite de praf si umezeala
si de posibilitati de contaminare prin insecte si rozatoare.
-Manipularea lenjeriei in depozit se face numai de personalul special destinat
pentru aceasta activitate.
-Transportul lenjeriei curate de la depozit in sectii, se face in saci curati pe un
traseu bine stabilit.
Circuitul materialului moale :
- dupa utilizarea materialului moale (campuri, halate, manusi), acesta se
colecteaza
in saci speciali si este transporat la spalatorie;
- materialul curat se aduce de la spalatorie in saci curati si va fi impachetat in
spatiul special destinat, in vederea sterilizarii;
- sacii cu material moale curat, nu va fi depozitat direct pe pavimente.

Capitolul 3
Tehnica de splare a minilor
Echipamentul personal de protectie

Minile constituie calea cea mai rapida dintre caile de transmitere a infec iilor, astfel

nct, n unitile spitaliceti splatul pe mini este absolut obligatoriu inainte si dup orice
procedur realizat de catre personalul medical. S-a demonstrat tiinific c o igien temeinic a
minilor reduce considerabil rspndirea bacteriilor n spitale. Doctorii, asistentii medicali,
infirmierii, ntregul personal medical pot s i contamineze minile doar fcnd lucruri extrem
de simple precum: lund tensiunea sau pulsul pacientului, atingnd pacientul sau aternuturile
acestuia, atingnd echipamentul din spital. Odat cu apariia microbilor rezisteni la antibiotice,
ceea ce noi numim astzi igiena minilor, care include att splatul pe mini, ct i folosirea
dezinfectantelor pe baz de alcool, a avut parte de o revenire impresionant n institu iile de
sntate din ntreaga lume. Studiile din ultimii ani au artat c, n timp ce se ngrijesc de
pacieni, membrii personalului din spitale se spal pe mini doar n 40-60% dintre cazurile n
care ar trebui s o fac. Aceste cifre sunt alarmante avnd n vedere c acum tim c infec iile se
transmit de cele mai multe ori prin contact direct.
Spalarea mainilor este cea mai importanta procedura de prevenire a infectiilor in spital,
de prevenire a contaminarii si diseminarii agentilor microbieni in spital.

Tehnica corecta de spalare a mainilor

Tehnica de spalare a mainilor ar trebui sa dureze 15-30 secunde. Pe mainilie ude aplicam 5
secunde pentru fiecare dintre cei 6 pasi aratati mai jos. Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau
gel.
Clasic sunt cunoscute trei nivele de decontaminare a minilor:
1. Splarea simpla a minilor igienica.
2. Antiseptica (dezinfectarea) igienic.
3. Antiseptica (dezinfectarea) chirurgical.
Spalarea mainilor se efectueaza de fiecare data in urmatoarele circumstante (sunt
reguli atat general valabile cat si reguli special valabile la locul de munca):
La intrarea in serviciu si la parasirea locului de munca.
La intrarea si la iesirea din salonul bolnavilor.
Inainte si dupa examinarea fiecarui bolnav.
Inainte si dupa aplicarea fiecarui tratament.
Inainte si dupa efectuarea de interventii si proceduri invasive.
Dupa scoaterea manusilor de protective.
Dupa scoaterea mastii folosite la locul de munca.
Dupa folosirea batiste.

 Dupa folosirea toaletei.

Dupa activitati administrative si gospodaresti.

Tehnica corecta de spalare a mainilor este urmatoarea:

-

Se indeparteaza bijuteriile si ceasul.

Unghiile trebuie sa fie taiate scurt.

Se deschide robinetul de apa si se umezesc mainile.

Se pune in palma o doza de sapun (obisnuit sau antiseptic, dupa caz).

Sapunirea cu grija (pana deasupra articulatiei pumnului) astfel:

1. palmele intre ele extremitatile degetelor;

2. fata palmara a mainii stangi peste fata dorsala a mainii drepte si invers;
3. palmele intre ele avand grija la spatiile interdigitale;
4. palmele intre ele cu degetele flectate, incrucisate;
5. prin rotatie, degetul mare stang cu mana dreapta si invers;
6. prin rotatie palma stanga cu degetele stranse ale mainii drepte si invers;
-

Clatire abundenta cu apa calda.

Dezinfectia igienica a mainilor se face cu solutii antiseptice din dotare, respectand timpul
de contact recomandat de producator.

Echipamentul personal de protectie

Locul de munc al infirmierei este o instituie cu prestigiu care se ntrete i mai mult
prin exteriorul, inuta i felul de prezentare al personalului. Pe de alt parte, munca cu
bolnavul reprezint i un pericol de mbolnvire mpotriva cruia infirmiera se apr cu
echipamentul de protecie. Acest echipament trebuie meninut ntotdeauna n stare perfect de
curenie. Folosirea echipamentului de protecie este obligatorie.

Halatul
- trebuie sa fie de culoare alba sau culoarea stabilita de spital, imaculat, fara pete, din
bumbac (poate fi fiert si sterilizat, absoarbe transpiratia);
- se
transmitere
-de
cu produse

schimba zilnic sau ori de cate ori este nevoie (este purtator si cale de
pentru germenii intraspitalicesti);
asemeni, schimbarea este obligatorie a halatului cand s-a murdarit, in special
biologice (sange, urina, materii fecale, etc).

 Boneta:

-din bumbac (se sterilizeaza) sau din microfibra (bonetele de unica folosinta);
-trebuie sa acopere in intregime parul;
-la sfarsitul programului se arunca la deseuri nepericuloase;
Pantofii:
-vor fi speciali pentru spital, de culoare alba, silentiosi, (fara tocuri, odihnitori, comozi);
-cand se intra in serviciile speciale se vor schimba sau proteja cu
botosi din fibra de sticla sau polipropilen (de unica folosinta) sau din
panza (se sterilizeaza);
-este obligatorie purtarea ciorapilor
Masca :
-confectionata din polipropilen sau fibra de sticla foarte eficace (~ 5 ore)
chiar daca este uda. Masca de hartie este eficace ~ 30 minute pentru ca
se uda si se deterioreaza.
-masca trebuie sa acopere nasul si gura; dupa folosire, masca
se arunca la deseuri infectioase;
-masca nu se tine in buzunar;
-spalatul pe maini este obligatoriu dupa scoaterea mastii.
n seciile de sugari sau in caz de epidemii aerogene, infirmiera va purta n mod
obligatoriu masca facial de protecie.
n saloanele n care bolnavii prezint un pericol deosebit de infecie, peste halatul
obinuit, infirmiera va mbrca un al doilea halat, mai larg, pe care l va dezbrca imediat dup
prsirea salonului.
n timpul iernii, cnd trebuie s prseasc secia, infirmiera va purta peste echipament

halat de molton. Acesta va fi purtat doar n curtea spitalului, nu i pe secie.

La serviciile de radiologie, n timpul expunerii personalului aciunii razelor rontgen
(sprijinirea bolnavilor adinamici, imobilizarea copiilor mici), infirmiera va purta n mod
obligatoriu un or de cauciuc mbibat cu sruri de plumb, care s acopere neaprat organele genitale
interne.
Echipamentul de protecie n timpul liber, precum i hainele de strad n timpul
serviciului, se pstreaz n dulapuri separate i individuale aflate n filtrul/vestiar pentru
personal.
In blocul operator este interzisa parasirea salii cu echipamentul specific de sala (halat,
manusi, masca, botosi), acest echipament se scoate la iesirea din sala de operatii si va urma
circuitul specific al materialului utilizat.
Hainele de ora nu vor fi pstrate niciodat n acelai dulap cu hainele de lucru. La ieirea din
serviciu se va proceda invers. mbrcarea, dezbrcarea i pstrarea echipamentului se vor face astfel
nct s se evite o eventual contaminare a feei sale interne.
Echipamentul de lucru trebuie s fie ntotdeauna perfect curat.
Durata de purtare a unui echipament nu poate fi fixat la un numr minim de zile, n schimb
durata maxim nu poate depi 3 zile.
Echipamentul trebuie schimbat imediat ce se murdrete sau mototolete. Petele de snge, de
bil sau chiar de medicamente sunt dezgusttoare pentru bolnav.
Halatul rupt, lipsa nasturilor, echipamentul incomplet produce la bolnavi o impresie
nefavorabil asupra infirmierei, pe care o eticheteaz ca neglijent. Curenia halatului, inuta ngrijit
reuesc de la bun nceput s trezeasc ncrederea bolnavilor. Este foarte important ca exteriorul curat
al infirmierei s se pstreze i pe timpul turelor de noapte.

Capitolul 1

Tehnici de Hrnire

Un factor foarte important in tratarea si restabilirea fizica a unui individ este alimentatia
echilibrata a acestuia. De aceea, este necesara urmarirea de catre personalul de ingrijire a calitatii
alimentelor si a regimurilor servite, prin asigurarea mesei la timp (care sa aiba aspect estetic
corespunzator si gust bun) precum si creerea unei bune dispozitii in timpul servirii mesei.
Alimentatia trebuie sa fie variata si completa, sa cuprinda toate principiile alimentare:
glucide, proteine, lipide, vitamine si saruri minerale (bineinteles, dietele se diferentiaza pe tipuri de
boli). Prepararea hranei, ca si servirea acesteia, trebuie sa se faca in cele mai stricte conditii de
igiena, pentru a impiedica introducerea in organism, odata cu alimentele, a unor microbi sau a unor
paraziti.
O prima regula in administrarea hranei este servirea meselor la ore fixe, aceasta va obisnui
aparatul digestiv sa aiba o activitate regulata, astfel incat sa nu se mai ajunga la indigestii si
balonari. In timpul alimentatiei, pentru digerarea mai usoara a alimentelor, este necesara
mestecarea lenta a mancarii.
In cazurile in care asistatul are nevoie de o cantitate mare de lichide ca de exemplu in
transpiratii abundente, stari febrile, deshidratari, intoxicatii grave se urmareste in permanenta ca
acesta sa ingere cantitatea de lichide prescrisa, urmarindu-se concomitent si cantitatea de lichide
eliminate.
In functie de starea pacientului, alimentatarea poate sa fie activa, pasiva, artificiala.
Alimentarea activa
La bolnavii deplasabili se face in sala de mese.
La bolnavii nedeplasabili, se poate face prin intrebuintarea unei masute care se aseaza la pat, in
fatabolnavului si de pe care acesta se autoserveste.
Pregatirea materialelor:

Tava
Tacamuri
Farfurii
Servetele
Cana pentru supa
Pahar de apa
Fete de masa
Cosulet de paine

Pregatirea fizica a pacientului:

Respectai recomandrile cu privire la mobilizarea pacientului, asigurai pacientul de
ajutorul dumneavoastr;
Ajutai pacientul s se spele pe mini;
Aezai pacientul ntr-o poziie confortabil, conform recomandrilor asistentului
medical i n raport cu starea sa general : eznd la mas n salon sau n pat; semieznd pentru
pacientul care se poate ridica puin; n decubit lateral stng dac pacientul este dreptaci, cu capul uor
ridicat.
Efectuarea procedurii / Tehnicii:
-

Verificai dac sunt ndeplinite condiiile pentru servirea mesei:

salonul este aerisit;
au fost ndeprtate plotile i urinarele;
nu se fac tratamente;
nu se face curat n salon;
- Identificai pacientul i regimul alimentar recomandat;
- Ajutai pacientul s-i spele minile;
- Pregtii alimentele pe o tav acordnd atenie aspectului estetic;
- mbrcai un halat curat i mnui.
a) Alimentarea activ n salon la pat n poziie eznd sau semieznd:
- Se pregateste salonul ca pentru alimentarea in salon la masa
- Aezai pacientul n poziie confortabil, semisezand sau sezand cu ajutorul rezematorului
de pat sau cu perne;
- Protejai lenjeria pacientului cu ajutorul unui prosop dac este cazul;
- Aezai tava cu alimente n faa pacientului sau adaptai o msu special;
- Ajutai pacientul s taie alimentele dac este necesar;
- Observai dac pacientul consum toate alimentele.
b) Alimentarea activ la pat n poziie de decubit lateral:
- Aezai pacientul n decubit lateral lsnd liber braul dominant (de obicei drept);
- Ridicai uor capul pacientului i protejai patul pacientului cu un prosop curat;
- Aezai sub brbia pacientului un prosop curat;
- Punei tava cu alimente pe marginea patului, pe un taburet sau pe noptier aa nct
pacientul s vad ce mnnc;
-

Tiai alimentele n buci mici;

Ajutai pacientul s bea lichide prin suciune sau cu ajutorul unei cni speciale.

Alimentarea pasiv

Se face la pacientii in stare grava, care nu se pot hrani singuri si starea lor nu permite aceasta,
se va mentine pozitia orizontala.
Se vor hranii bolnavii imobilizati, paralizati, epuizati adinamici, n stare grav sau cei cu
usoare tulburari de deglutitie.
Matreriale necesare:

Tava
Farfurii
Pahar cu apa
Cana cu cioc
Servet de panza
Cana de supa
Tacamuri

Pregatirea fizica a pacientului:

-

Se aseaz in pozitie semisezand cu ajutorul rezematoarelor de pat sau in decubit dorsal

cu capul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia;

I se protejeaza lenjeria cu un prosop curat;
Se protejeaza cu un prosop in jurul gatului
Se adapteaza masuta la pat si i se aseaza mancare astfel incat sa vada ce i se intoroduce
in gura.

Efectuarea procedurii / Tehnicii:

-

Infirmiera se aseaza in derapta pacientului si ridica usor capul cu perna;

Verifica temperatura alimentelor (pacientii in stare grava nu simt temperatura si nici gustul

alimentelor);
Ii serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide;
Supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie ale

pacientului;
Este sters la gura, i se aranjeaza parul
Se indeparteaza eventualele resturi alimnetare care ajunse sub bolnav,pot contribui la

formarea escarelor;
Schimba lenjeria daca s-a murdarit
Acopera pacientul si aeriseste salonul;
Strange veseala si o transporta la oficiu.

Alimentarea artificiala
Se face la pacientii in stare grava, in stare de inconstienta, cu negativism (refuz) alimentar.
Poate fi efectuata prin sonda, fistula stomacala si prin perfuzii.
Alimentarea prin sonda se face la bolnavii inconstienti, negativisti, la cei cu tulburari de
deglutitie. Dupa ce a fost lubrefiata sonda, se introduce prin gura sau prin una din narile

bolnavului, pana in stomac. Capatul liber al sondei se fixeaza cu leucoplast pe fata bolnavului.
Amestecurile preparate pentru alimentarea prin sonda trebuie sa fie lichide si incalzite la
temperature corpului. Introducerea ratiei zilnice se face in 4-6 doze si se administreaza foarte incet.
Odata cu alimentele pot fi introduse pe sonda si medicamentele prescrise pe cale bucala.
Indepartarea sondei se face dupa golirea ei totala. In acest scop se va introduce pe sonda o cantitate
de 200-300 ml. apa care face parte din ratia zilnica a bolnavului.
In cazul pacientilor cu stricturi esofagiene (arsuri, intoxicatii cu substante caustice), alimentarea se
face printr-o gastrostoma. Este recomandabil ca fistula sa fie acoperita cu un bandaj steril, pentru a
nu se infecta.
Tehnica alimentarii prin fistula este aceeasi ca si in cazul folosirii sondei. Tegumentul din
jurul fistulei se va verifica, deoarece sucul gastric care se poate prelinge determinand iritatea
acestuia. Pentru aceasta, dupa fiecare alimentare, pielea va fi stearsa cu o compresa sterila, dupa
care se va aplica o crema cu antibiotic si apoi se va acoperi cu un tifon steril.
Ingrijirea acestor bolnavi necesita rabdare si intelegere deosebita din partea personalului,
deoarece constiinta infirmitatii ii determina adesea pe bolnavi sa se alimenteze in diferite locuri
pentru a nu fi vazuti de ceilalti din jur.
Alimentarea prin perfuzii se poate face intravenos, subcutanat, intraosos. Cea mai utilizata
cale este cea intravenoasa. In cazul acesteia, prin perfuzii se pot administra alimente mai complexe
sub forma de solutii de concentratii cat mai mari: glucoza, aminoacizi si lipide. Ritmul de
administrare a alimetelor pe cale intravenoasa depinde de natura si concentratia preparatului, ca si
de starea bolnavului. Este cunoscut faptul ca alimentatia corecta poate duce la vindecarea sau
ameliorarea bolilor.
De aceea tratamentul dietetic este la fel de important in anumite boli ca si cel
medicamentos. El are rolul de a face sa se evite o serie de tulburari produse de boala, motiv pentru
care regimurile alimentare sunt atat de variate. Regimul dietetic se intocmeste tinandu-se seama de
particularitatile fiecarui bolnav cat si de stadiul de evolutie a bolii.

 Caile de hidratare ale organismului:

1.Calea orala este cea fiziologica dar nu poate fi folosita in caz de varsaturi,
stenoze, refuzul pacientului.
2.Calea gastro-duodenala prin sonda introdusa in prealabil, ce poate ajunge
pana la stomac sau poate merge mai departe pana la duoden.
3.Hidratarea rectala prin clisma picatura cu picatura, rar folosita.
4.Hidratarea prin perfuzie sau parenerala este calea cea mai folosita, se face
prin picatura cu picatura.