Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Infectia intraspitaliceasca (nosocomiala) este infectia contactata in spital sau in alte unitati sanitare
si se refera la orice boala datorata micro-organismelor, boala ce poate fi recunoscuta clinic sau
microbiologic, care afecteaza bolnavul, datorita internarii lui in spital sau ingrijirilor primite, fie ca
pacient spitalizat sau in tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorita activitatii sale,
indiferent daca simptomele apar, sau nu, in timp ce persoana respectiva se afla in spital.
Prevenirea infectiilor nosocomiale este un obiectiv permanent a intregii activitati a spitalului, si se
realizeaza in principal prin:
Asepsia este o metoda profilactica de prevenire, prin care organismul este ferit de
infectia microbiana si este realizata prin curatenie si sterilizare
Antisepsia este o metoda curativa care lupta impotriva infectiilor, prin utilizare de antiseptice.
Pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti masurile care se iau, tin seama de cauza, fracventa,
gravitate si particularitati clinico-epidemiologice.
Transmiterea infectiei se face de la om la om si este un proces tip lant, ce prezinta 6 verigi.
Fiecare etapa a lantului depinde de succesul realizarii etapei precedente. Daca se reuseste ruperea
acestui lant, boala nu se mai propaga. Soliditatea lantului depinde de soliditatea verigilor sale.
1
Masuri ce determina intreruperea lantului infectios
a. Circitul septic – Este sensul de circulatie care indica introducerea grmenilor patogeni,
generatori de infectii in interiorul unitatilor sanitare.
Circitele septice trebuie sa fie separate de cele aseptice. In interiorul spitalului se impune
respectaea urmatoarelor circuite functionale:
Metode de curatenie
2
2. STERGEREA UMEDA A SUPRAFETELOR – se utilizeaza pentru intretinerea curateniei intre
doua spalari.
Conditii de eficacitate:
- Utilizarea de carpe sau stergatoare umezite cu solutie sau
detergent proaspat
- Schimbarea frecventa a carpelor si a apei de stergere
- Dezinfectia si uscarea carpelor si a recipientelor de curatenie
Curatenia este utilizata in mod obisnuit ca metoda de decontaminare profilactica in unele boli
transmisibile si este singura metoda in focare.
DEZINFECTIA
Metode fizice
3
Fierberea alimentelor este una din metodele curente de profilaxie a bolilor transmisibile cu poarta
de intrare digestiva. In anumite cazuri pentru prevenirea acestor boli, apa de baut se consuma
fiarta, racita si aerata.
Dezinfectia cu fierul de calcat – se face prin caldura umeda care completeaza decontaminarea
lenjeriei, distrugerea formelor vegetative ale bacteriilor in 5-10 secunde si a sporilor. Metoda este
aplicabila pentru tesaturile care suporta acest tratament si este eficace daca tesatura tratata este
umezita uniform.
Dezinfectia cu ultraviolete – se foloseste la dezinfectarea suprafetelor de laborator, sali de
operatii si alte spatii inchise, pentru completarea masurilor de curatenie si dezinfectie chimice. Se
utilizeaza numai lampi dezinfectiei care pot fi fixe sau mobile.
Dezinfectia prin mijloace chimice – au un rol bine definit in ansmblul deprevenire si combatere a
bolilor transmisibile, in aplicarea masurilor de dezinfectie si impune respectarea unor criterii care
conditioneaza eficienta lor:
· factorii care influenteaza comportarea dezinfectantelor chimice
· criteriile de alegere ale dezinfectantelor si regulile generale de utilizare a lor
Tinctura de iod si betadina – solutii ce elibereaza iod care are o toxicitate redusa si o actiune
germicida cu spectru larg, efectul instalandu-se rapid
Formolul – o solutie transparenta, incolora, cu miros intepator care se amesteca in orice proportie
cu apa si alcoolul.
Are un spectru larg bactericid, virulicid, si fungicid.
Timpul de actiune in operatiunile este de 6-24h.
Este folosit in special pentru conservare in recipiente bine astupate si pastrate la o temperatura de
sub 10ºC.
Toxicitatea sa este foarte mare si poate da frecvent intoxicatii.
4
Metodele folosite in dezinfectia cu formol sunt pulverizarea si vaporizarea sau inmuierea
Dezinfectia prin inmuiere – solutia de formol poate fi folosita si la dezinfectia prin inmuiere, insa in
mod obisnuit se folosesc preparate pe baza de formol.
NITRAT DE ARGINT – Substanta ce se prezinta sub forma de cristale alb-negricioase, iar solutia
de nitrat de argint se prepara punand 1g de pulbere in 100ml de apa distilata. In solutie concentrata
este toxic iar in concentratie mai mare de 2-3% este caustic.
ACIDUL BORIC – Se gaseste sub forma de cristalemici si se intrebuinteaza ca atare sau sub forma
de solutie 2-4%. Este un antiseptic slab, care se utilizeaza mai ales pentrucombaterea infectiilor cu
bacilul piocianic. Prezenta acestui bacil este recunoscuta in plaga dupa culoarea verde pe care o
au compresele imbibate cu puroi.
DEZINFECTIA TEGUMENTULUI
Este o etapa obligatorie inaintea executarii unor tehnici precum injectii, punctii, si interventii
chirurgicale. In functie de tehnica executata dezinfectia este de tip 1, 2 sau 3.
TIP 3 – se aplica in cazul unor infectii de risc mare si este indicata in interventii chirurgicale si
punctii.
consta in spalarea cu apa calda si detergent lichid dezinfectant, a ferestrelor, usilor, lambriurilor,
mobilierului si pavimentului. Dezinfectia se face prin pulverizare si stropire a suprafetelor
mobilierului, saltelelor, paturilor, pernelor, cu solutie de formol sau alte dezinfectante. Curatenia si
dezinfectia curenta consta in indepartarea prafului si a reziduurilor solide si se face prin metode
care evita impurificarea aerului.
Spalarea pavimentului se face cu apa calda si detergent folosind 2 galeti, una pentru solutie curata
si alta in care se descarca. Spalarea se face cel putin de 2 ori pe zi, sau ori de cate ori este nevoie.
Mobilierul se curata cu carpe curate, umezite in solutie de dezinfectant care vor fi schimbate la
fiecare salon. Este interzisa folosirea pentru curatenia mobilierului a carpelor si recipientelor
intrebuintate la curatenia pavimentului. Dupa efectuarea curateniei, galetile se spala si se
dezinfecteaza cu solutii clorigene si se tin uscate pana la urmatoarea utilizare. Chiuvetele se intretin
prin spalare cu apa si detergent.
La sfarsitul programului operativ se face stergerea almpii scialitice cu o bucata de panza curata
inmuiata in solutie dezinfectanta. Mobilierul se curata cu apa si detergent iar dupa uscare se sterge
cu o panza inmuiata in dezinfectant.
5
Salile de operatie si salile de nastere se curata si se dezinfecteaza dupa fiecare operatie sau
nastere. Dezinfectia ciclica se face saptamanal in ziua de repaus a salii prin formolizare sau cu alte
dezinfectante. In actiunile de curatare si dezinfectie sunt cuprinse atat salile de operatie cat si cele
de spalare a instrumentarului, cele de spalare chirurgicala si echipare sterila. Aparatura din
blocurile operatorii se decontamineaza prin demontarea si curatarea minutioasa si dezinfectare iar
orice piesa care suporta sterilizarea se sterilizeaza.
In saloanele de nou nascuti dezinfectia ciclica se efectueaza dupa evacuarea fiecarui salon in
interval de 10-15 zile.
Procedee fizice – constau in indepartarea mecaica a insectelor, pieptanarea sau perierea parului,
scuturarea lenjeriei, calcarea cu fierul de calcat, indepartarea resturilor alimentare din incaperi si
depozitarea lor temporara in cutii de resturi alimentare.
Asezarea de plase contra mustelor si tantarilor la ferestre. Astuparea crapaturilor la locurile de
patrundere a tevilor pentru a impiedica patrunderea si adapostirea gandacilor.
Pastrarea alimentelor se face in dulapuri si frigidere bine inchise, in cutii si vase acoperite.
Se va face golirea zilnica a noptierelor de alimente si curatarea lor.
Mijloace chimice – se utilizeaza substante chimice sub forma de pulberi, solutii aerosol, gaze cu
efect imediat sau prmanent, 1-2 saptamani sau luni, urmarind distrugerea insectelor.
Reziduurile solide colectate din saloane, sali de tratament, sali de operatie, sali de nastere, se
indeparteaza dupa fiecare interventie si se colecteaza in recipiente impermeabile marcate cu
diferite culori. Spitalele sunt dotate cu crematorii pentru arderea deseurilor considerate infectate.
Reziduurile lichide se indeparteaza prin reteaua de canalizare. Resturile alimentare de la pacienti
se indeparteaza dupa ce au fost fierte, pentru distrugerea germenilor patogeni. Recipientele,
containerele colectoare se spala si se dezinfecteaza dupa folosire. Deseurile reciclabile si
curate(hartie, plastic) se aduna in containere speciale.
1. GALBEN – Pentru deseuri infectioase compuse din sange precum si totalitatea materialelor
care au venit in contact cu acesta sau alte lichide biologice. Deseuri din sectiile de
hemodializa, instrumentarele intepatoare, taietoare si materiale de unica folosinta (manusi,
seringi, bisturie).
2. VERDE – folosit la deseuri anatomo-patologice si anatomice precum fetusi, placente, parti
anatomice si material biopsic rezultata din blocurile operatorii de chirurgie si obsterica-
ginecologie. Parti obtinute din laboratoarele de autopsii, cadavre de animale rezultate in
urma activitatilor de cercetare si experimentare.
3. ROSU – pentru deseuri cu risc infectios major si pentru cele intepatoare-taietoare, pipete,
ace, seringi, lame de bisturiu, sticlarie de laborator sau alta sticlarie sparta, sau care a intrat
in contact cu material infectat.
4. NEGRU – pentru deseuri nepericuloase, fara risc infectios si cele asimilabile deseurilor
menajere.
6
7