Regimul sanitaro-

preventiv
în instituţiile curative

ealizat eleva grupei AMg 201 Darii Maria

Profesor Tizu Rodica
 Igiena ocupă un loc important în pregătirea
medicilor curativi, fiind disciplina profilactică de
bază. Ea îşi are scopul de a da studenţilor
Activitatea medicului
cunoştinţe în domeniul menţinerii sănătăţii
oamenilor sănătoşi, profilaxiei maladiilor de
curativ este bazată pe
etiologie infecţioasă şi neinfecţioasă şi prelungirea profilaxie şi tratament,
duratei de viaţă. care se determină
reciproc.

Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară curentă începe îndată

după darea în expluatare a obiectului. Controlând permanent condiţiile de
mediu medicul trebuie să aprecieze corect:
O acţiunea factorilor mediului înconjurător asupra manifestării bolii şi
efectelor de tratament;
O posibilitatea apariţiei complicaţiilor sub influenţa factorilor
înconjurători; la timp să-i neutralizeze;
O influenţa mediului spitalicesc asupra duratei de cazare;
O va organiza condiţiile de muncă pentru personalul medical, regimul şi
alimentaţia bolnavilor.
Indiferent de structura funcţională a
sistemului sănătăţii: de stat, privat, de
asigurare medicală, scopul principal al
reformelor în structura serviciului medical
este menţinerea şi sporirea calităţii asistenţei
medicale. Acest scop poate fi atins prin
orientarea asistenţei medicale spre profilaxie.
Profilaxia primară şi mai ales secundară, se
vor efectua nu numai funcţional, ci şi în
anumite condiţii ce se vor crea în IMSP, adică
eficienţa lor va depinde de respectarea
cerinţelor dictate de Igienă.
Regimul sanitaro-preventiv
în instituţiile curative este
constituit din următoarele
elemente-
-Regulamentul de ordine
interioară
-Regimul sanitar s-au
întreţinerea în stare
sanitară a instituţiilor
curative
-Igiena personală a
bolnavilor şi personalului
medical
-Regimul individual al
bolnavilor
Regimul spitalicesc asigură tratarea bolnavilor,
alimentația lor corectă și la timp, precum și măsurile
în obligațiile sanitaro-igienice necesare.
Responsabili derealizarea regimului sanitaro-
antiepidemic în secție sunt asistentul medical
și infermiera. Acest regim include:
-efectuarea curăteniei umede a
tuturor încăperilor
-mentinerea curăteniei
-prelucrarea sanitaro-igienică
a bolnavilor.
Efectuarea curățeniei umede curente în
salon
Tehnica efectuării:
-curătenia umedă în salon se face nu
mai puțin de 2 ori pe zi (dimineata după
trezirea bolnavilor şi seara înainte de
somn) la necesitate mai des
-se verifică starea sanitară a noptierelor
şi măsuțelor.
-mai intai se prelucrează suprafetele de
la curat la murdar cu meşa inmuiata
in soluție dezinfectantă
-.la sfårşit se prelucrează podeaua cu
solutie dezinfectanta
-Curatenia umedă se termină cu
aerisirea incăperilor timp de 15-20 min
Efectuarea curàțeniei in sufragerie și bufet
-sufrageria este o incăpere luminoasă şi estetic amenajata
-ea este prevázută cu mese şi scaune pentru bolnavi
-mesele se acoperă cu fețe de masă de muşama
-după fiecare alimentație mesele se dezinfectează
-podeaua se dezinfectează
in componenta sufrageriei se află bufetul care este prevăzut cu:
-apå fierbinte și rece
-.incàlzitoare electrice de apă
. -cazi marcate pentru spälarea, dezinfectarea, clătirea veselei
-plită electricà pentru incălzirea hranei
-dulapuri pentru păstrarea veselei şi a tacâmurilor
-masà cu supratațà igienică pentru repartizarea hranei
-substante dezinfectante și detergent
-utilaj marcat pentru curățenie
-inventarul folosit pentru transportarea hranei este marcata
-pentru resturile de hrană se vor folosi vase marcate cu capace
-repartizarea hranei se face de către bufetieră din secție
-infermierei i se interzice repartizarea hranei
-alimentele se transportă de la blocul alimentar la bufet în vase închise ermetic
-categoric se interzice păstrarea resturilor de hrană in bufet și amestecarea
lor cu hrana proaspăt pregătită
-personalul trebuie să respecte regulile de igienă personală
-aerisirea sufrageriei se efectuează sistematic
-curătenia generală se efectuează o dată în säptămânăá
După repartizarea hranei vasele se prelucrează în
dependență de profilul secției:
- in secțile terapeutice
-vasele se eliberează de resturi
-se spală bine în cadă cu apă caldă și gel degresa
-se dezinfectează
-se clătesc bine sub apă curgătoare
-se aşează la scurs
-se pästrează in dulap
-în sectiile de boli infecțioase:
-vasele se eliberează de resturi
-se spală bine in cadă cu apă caldă și gel degresant
-se dezinfectează
-se clätesc bine sub apă curgātoare
-se sterilizează în dulapul cu aer fierbinte şi uscat la t°
de 180°C timp de 30 minute
vesela se påstrează in dulapuri
Regimul sanitaro-antiepidemic în sala de baie. Sala de baie este dotată:
-cu cadà långà care se află un covoras de cauciuc pe grilaje de lemn, care
dezinfectează dupå fiecare bolnav
-vase cu soluți dezinfectante
-banchetă
-curătenia umedă se efectuează după fiecare bolnav
-curățenia generală o dată în 7 zile
-cada și covoraşul de cauciuc se dezinfectează conform ordinului
-inventarul pentru curătenie este marcat și folosit după indicație
Regimul sanitaro-antiepidemic in sala pentru clisme. in
sala pentru clisme se află:
-banchetă acoperită cu muşama
-stativ, irigatorul Esmarh
-şort de muşama
-vase marcate cu canule sterile
-tuburi pentru evacuarea gazelor
-vaselină sterilă
-ploscă
-aleze
-soluții dezinfectante
In caz de depistare a bolilor infecțioase in secție se
petrece controlul medical al
personalului, bolnavul suspect se izolează într-un salon
aparte pånă la transferarea
lui in spitalul de boli infecțioase. In salon se efectuează
dezinfecția necesară.
 Prelucrarea
instrumentelor
medicale poliutile
către sterilizare.
Sterilizarea reprezintă operaţiunea prin care sunt
distruse toate microorganismele, inclusiv sporii
bacterieni, de pe obiectele contaminate, rezultatul
acestei operaţiuni fiind starea de sterilitate. În
unităţile de asistenţă medicală, sterilizarea se
realizează prin metode fizice (abur sub presiune),
precum şi prin metode combinate fizico-chimice
(plasma).
Autoclavul funcţionează prin scoaterea
aerului din incintă, creând vacuum, şi apoi
introducerea aburului la temperatură înaltă
pentru a steriliza dispozitivele medicale.

După sterilizare urmează un ciclu de vacuumare care

îndepărtează aburul şi efectuează uscarea pachetelor
sterile. De reţinut! Este importantă monitorizarea
permanentă a diagramelor, manometrelor şi
imprimarea parametrilor pe toată perioada ciclului de
sterilizare. Acest lucru permite raportarea cât mai
urgentă a oricăror probleme sau defecţiuni. Datele
fiecărui ciclu de sterilizare trebuie să fie imprimate
vizibil şi arhivate.
Încărcarea autoclavului se face respectând următoarele specificaţii: -
Pachetele trebuie aşezate în coşuri de sârmă, asigurându-vă că există
spaţiu suficient între coşuri, astfel ca aburul să poată circula şi să
pătrundă în interiorul fiecărui coş.
- Coşul în care sunt aşezate pungile cu filtrele pentru apă de la
lavoarele aseptice se aşază la baza autoclavului.
- Tăvile perforate care conţin instrumente trebuie să fie aşezate în
poziţie orizontală.
- În cazul încărcăturii mixte, cum ar fi instrumente şi textile, se aşază
articolele cu densitate mai mare (de obicei instrumentele) în partea
inferioară a autoclavului
pentru a preveni scurgerea condensului de
pe acestea pe restul încărcăturii.
- Este interzisă supraîncărcarea autoclavului.
-Pentru a preveni condensarea articolelor care
au fost sterilizate, încărcătura nu trebuie să
atingă niciunul din pereţii camerei autoclavului.
Se va aplica atât la pachete cât şi la containere.
- Pe cât posibil, pachetele nu trebuie să se
atingă unul de altul.
- Pungile de hârtie sau material mixt trebuie
aşezate vertical în coşuri. Pungile din material
mixt trebuie să fie aşezate una lângă alta, astfel
încât partea de contact dintre două pungi să fie
întotdeauna din acelaşi material, de exemplu,
plastic pe plastic şi hârtie pe hârtie.
- Containerele grele se aşază întotdeauna în
partea de jos a autoclavului
- Containerele se pot aşeza unul peste altul în timpul sterilizării cu
condiţia de a se potrivi exact pe canturile capacului. - Nu este voie
să se aşeze de jur împrejurul containerelor nici un fel de pungi
deoarece există pericolul ca aceste pungi să cadă în timpul
sterilizării peste container şi să împiedice aburul să pătrundă în
interior. - Dacă zona perforată a containerelor este acoperită,
atunci acestea se vor deforma, iar articolele medicale din interior
nu vor fi sterile. - În timpul încărcării şi descărcării din autoclav,
precum şi pe perioada transportului, containerele trebuie să fie
ţinute numai de mânere, niciodată să nu fie prinse de capac.
După ce trusele sterile au fost scoase din autoclav, acestea ar trebui să fie
mutate într-o zonă în care sunt lăsate să se răcească. După răcite, trusele ajung
în depozitul de sterile unde rămân până sunt livrate la punctul de utilizare.
Depozitul de sterile trebuie să fie o zonă restricţionată şi ferită de insecte şi de
acţiunea razelor solare. Pachetele sterile trebuie să fie depozitate într-un loc
curat, fără praf şi umezeală, pentru protejarea integrităţii ambalajului.
Pachetele sterile trebuie manipulate cât mai puţin posibil. Ambalajele truselor
sterile trebuie verificate înainte de utilizare pentru integritate şi să nu fie
umede. În cazul în care ambalajul este compromis, conţinutul nu trebuie folosit
şi întreaga trusă va relua procesul de decontaminare: curăţare, dezinfecţie,
împachetare şi resterilizare.
Depozitul de sterile la punctul de utilizare este
esenţial să fie într-un loc uscat, bine ventilat, cu
rafturi deschise pentru circulaţia aerului şi a
temperaturii, precum şi umiditate moderată. De
asemenea este necesară o procedură pentru
verificarea datei de expirare a truselor sterile şi de
aplicare a regulii „first-in, first-aut”, astfel încât
stocul să fie rotit în mod adecvat şi risipa menţinută
la un nivel minim. Când depozităm trusele sterile
este vital să nu se producă recontaminarea, de
aceea materialele sterile sunt păstrate cat mai
aproape de locul unde vor fi folosite, de exemplu:
sălile de tratament de pe secţii, cabinete,
departamente sau sălile de operaţie. Zona de
depozitare trebuie să fie dedicată acestui scop şi să
nu fie folosită pentru alte activităţi, cum ar fi
tratamentul pacienţilor. Pachetele sterile trebuie
depozitate deasupra nivelului podelei, neexpuse la
lumina directă a soarelui şi la apă, într-un mediu
sigur, uscat şi răcoros.
Toate instrumentele chirurgicale folosite prezintă risc de
infecţie. Pentru a reduce acest risc, instrumentele trebuie
plasate în containere închise, sigure şi transportate la locul de
decontaminare cât mai curând posibil după utilizare.
Containerele de transport trebuie să asigure protecţia faţă de
contaminări accidentale atât a instrumentelor în tranzit, cât şi a
personalului care le transporta, de aceea trebuie să fie etanşe,
uşor de curăţat, rigide. De asemenea să poată fi bine închise,
chiar încuiate acolo unde e cazul (obligatoriu pentru
instrumentele care ajung în serviciul de sterilizare din afara
spitalului şi trebuie transportate cu maşina). Conform
reglementărilor legislative privind transportul produselor care
prezintă risc biologic (acelaşi regulament ca şi pentru
transportul probelor de sânge sau a deşeurilor periculoase),
instrumentele folosite trebuie să fie transportate în ambalaj
dublu, adică în punga sau containerul în care au fost sterilizate
şi cutia de transport cu pereţii rigizi care reprezintă cel de-al
doilea ambalaj. Toate trusele folosite trebuie să fie clar
etichetate pentru a fi identificat conţinutul şi persoana care le-a
folosit. Cutiile de transport trebuie să fie suficient de rezistente
pentru a preveni degradarea instrumentelor în timpul
transportării.
Sper că din cele citite
mai sus aţi
aflat multe
lucruri noi s-au v-aţi
readus
aminte de ele.