Sunteți pe pagina 1din 32

LOCUL DE MUNCA - ATRIBUTIILE INFIRMIEREI

1. Isi desfasoara activitatea in unitati sanitare si numai sub indrumarea si sub supravegherea asistentului medical. 2. Pregateste patulsi schimba lenjeria bolnavilor. 3. Efectueaza sau ajuta laefectuarea toaletei zilnice a bolnavului imobilizat, cu respectarea regulilor de igiena. 4. Ajuta bolnavii deplasabili la efectuarea toaletei zilnice. 5. Ajuta bolnavii pentru efectuarea nevoilor fiziologice (plosca, urinare,tavite renale, etc.). 6. Asigura curatenia, dezinfectia si pastrarea recipientelor utilizate, in locurile si conditiile stabilite (in sectii). 7. Asigura toaleta bolnavului imobilizat ori de cate ori este nevoie. 8. Ajuta la pregatirea bolnavilor in vederea examinarii. 9. Transporta lenjeria murdara ( de pat si a bolnavilor ), in containere speciale la spalatorii si o adduce curata in containere speciale, cu respectarea circuitelor conform reglementarilor regulamentului de ordine interioara. 10. Executa, la indicatia asistentului medical, dezinfectia zilnica a mobilierului din salon. 11. Pregateste, la indicatia asistentului medical, salonul pentru dezinfectii, ori de cate ori este necesar. 12. Efectueaza curatenia si dezinfectia carucioarelor pentru bolnavi, a targilorsi a celorlalte obiecte care ajuta bolnavul la deplasare. 13. Se ocupa de intretinerea carucioarelor pentru bolnavi, a targilor si a celorlalte obiecte care ajuta bolnavul la deplasare. 14. Pregateste si ajuta bolnavul pentru efectuarea plimbarii si ii ajuta pe cei care necesita ajutor pentru a se deplasa. 15. Colecteaza materialele sanitare si instrumentarul de unica folosinta, utilizate, in recipiente speciale si asigura transportul lor la spatiile amenajate de depozitare, in vederea neutralizarii. 16. Ajuta asistentul medical si brancardierul la pozitionarea bolnavului imobilizat. 17. Goleste periodic sau la indicatia asistentului medical pungile care colecteaza urina sau alte produse biologice, excremente, dupa ce s-a facut bilantul de catre asistentul medical si au fost inregistrate in documentatia pacientului. 18. Dupa decesul unui bolnav,sub supravegherea asistentului medical, pregateste cadavrul si ajuta la transportul acestuia, la locul stabilit de catre conducerea institutiei. 19. Nu este abilitata sa dea relatii despre starea sanatatii bolnavului. 20. Va respecta comportamentul etic fata de bolnavi si fata de personalul medico-sanitar. 21. Poarta echipamentul de protectie prevazut de regulamentul de ordine interioara, care va fi schimbat ori de cate ori este nevoie, pentru pastrarea igienei si a aspectului estetic personal. 22. Respecta regulamentul de ordine interioara. 23. Respecta normele igienico-sanitare si de protectia muncii. 24. Respecta reglementarile in vigoare privind prevenirea, controlul si combaterea infectiilor masocomiale. 25. Participa la intrunirile periodice efectuate de asitentul medical, privind normele de igiena si protectia muncii. 26. Transporta alimentele de bucatarie pe sectii sau la cantina, cu respectarea normelor igienico-sanitare in vigoare. 27. Asigura ordinea si curatenia in oficiile alimentare. 28. Executa orice alte sarcini de serviciu la solicitarea asistentului medical sau a medicului.

Formele raspunderii infirmierei sunt:


raspunderea disciplinara raspunderea civila respunderea contraventionala raspunderea penala

Raspunderea disciplinara. Pentru abateri disciplinare de ordin adminstrativ, infirmierei ii pot fi aplicate sanctiuni dsciplinare prevazute in alin. 1 al art. 264 din Codul Muncii ( Legea nr. 53 /2003) si anume: - advertisment scris; - suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi 10 zile lucratoare; - retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile lucratoare; - reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10 %; - desfacerea disciplinara a contractului de munca; Sanctiunile date in baza Codului muncii sunt dispuse de catre angajator. Respunderea civila. Salariatii raspund pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor. Raspunderea penala. Astfel de fapte pot fi: uciderea din culpa ( fara intentie art. 178 C. pen), vatamare corporala din culpa ( art 184 . pen), divulgarea secretului profesiunal ( art. 196 C, pen), abuzul in serviciul contra intereselor personale ( art. 246 C. pen), luarea de mita ( art.254, C. pen), primirea de foloase necuvenite ( art. 256 C. pen), falsul intelectual ( art. 289 C. pen). Elementele constituite ale fiecarei infractiuni in parte sunt prevazute in Codul Penal. Antrenarea raspunderii penale are loc in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile. NOTIUNI EPIDEMIOLOGICE (I.I.S.) Infecia nosocomial este infecia contractat in spital sau in alte unitai sanitare cu paturi i se refer la orice boal datorat microorganismelor, boal ce poate fi recunoscut clinic sau microbiologic, care afecteaz fie bolnavul datorit internrii lui in spital sau ingrijirilor primite, fie pacientul spitalizat sau in tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorit activitatii sale, indiferent dac simptomele bolii apar sau nu in timp ce persoana respectiv se afl in spital. Definiia infeciei nosocomiale se bazeaz pe : date clinice (ex. clinic), date de laborator si alte teste de diagnostic Sursa infectiilor: - pacient - insotitor - vizitatori, personal de ingrijire. Persoanele sursa pot fi persoane bolnave sau purtatori sanatosi Caile de transmitere: aerul, tegumentele, alimentele, inventarul moale, obiectele de uz personal sau medical, vectori. Lipsa de salubritate si de igena a spatiului, persoanelor si activitatii de asistenta medicala. Aerul reprezinta una din cele mai imporatante cai de transmitere a germenilor pentru infectiile intraspitalicesti pentru ca el se contamineaza foarte usor de la sursele de infectie care elimina germenii prin 2

diverse produse patologice (secretii din caile respiratorii, puroi, urina si materii fecale, sange etc.) si pentru ca el este un element vital pe care omul il foloseste permanent. Tegumentele si in special mana contaminate reprezinta o cale deosebit de frecvent intalnita in transmiterea infectiilor din spital pentru ca se poate oricand contamina: direct de la sursa sau indirect prin manipularea altor obiecte sau produse patologice vehiculatoare de germeni, si pentru ca prin intermediul ei se ia frecvent contact cu alte persoane, cu elemente din mediul exterior si cu propriul organism. Calitativ si cantitativ, flora contaminatoare a tegumentului si a mainii depinde de starea de curetenie, puterea de autoserilizare a tegumentului, profesie, varsta etc. Prin intermediul acestei cai, germenii pot ajunge direct de la sursa la organisme receptive, mai ales in timpul ingrijirii medicale intraspitalicesti si pot produce autoinfectii, contaminand obiecte din jur. Alimentele . Contaminarea alimentelor cu germeni poate fi primara sau secundara prin intermediul mainilor contaminate cat si prin proiectarea de picaturi Flugge incarcate cu germeni, de catre personalul blocului alimentar, dar mai ales de catre personalul de ingrijire. Contaminarea alimentelor o mai poate realiza si bolnavul insusi prin nerespectarea regulilor igenice de alimentare in cursul spitalizarii Lenjeria de pat ( saltele, perne , paturi) si corp, contaminate prin folosirea si manipularea ei de catre bolnavi sau purtatori de germeni este capabila sa raspandeasca microrganismele respective la alte persoane receptive ( bolnavi si personal) sau in mediul inconjurator (are mai ales) cand nu este colectata , schimbata, spalata si dezinfectata in mod corespunzator, cand se agita si manipuleaza frecvent, nejustificat si brutal in spatii inchise , unde prezenta germenilor este periculoasa (salon, culoare, spalatorie). Lenjeria corect prelucrata poate sa se contamineze inainte de folosire prin manipulare, prin transport neigenic de catre personalul contaminator, in recipiente nedezinfectate, prin depozitare in spatii necorespunzatoare, prin deficiente in circuitul rufelor murdare si curate (care permit contactul lor sau transportul si mainpularea in aceleasi recipiente si de catre acelasi personal). Prin aceste manopere gresite, lenjeria devine o cauza si o modalitate de transmitere a infectiilor intraspitalicesti. Cai periculoase de diseminare, sunt reprezentate de si de cazarmamentul care nu dezinfecteaza cu mijloace fizice sau chimice, periodic saltele, perne, paturi etc. Instrumentarul si aparatura medico-chirurgicala ustensile si materiale de uz medical ( termometre, apasatoare de limba, seringi si ace de seringa, catetere, sonde, canule, tuburi de dren, material moale pansamente masti, tubulatura, bronhoscoape, endoscoape, instrumente stomatologice, recipiente pentru instrumente, material moale, mese de instrumente, instrumente chirurgicale , obstetricale ( focepsuri, chiurete) aparatura de reanimare, incubatoare, aparate de aerosoli si umidifiat aerul, aparate de respiratie artificiala, aparate de oxigen, tuburi de goraj) folosite in cursul spitalizarii pentru diagnostic si terapie, de regula, dupa utilizare sunt puternic contaminate cu germeni variati si numerosi necesitand o decontaminare rigulosa prin operatiunea de sterilizare. Printr-o colectare si depozitare defectuasa si neigenica a instrumentarului si ustensilelor precum si a materialelor contaminate si utilizate in cursul actului medical, se realizeaza o diseminare si o contaminare masiva a mediului ( aer, pavimente, pereti, suprafete, instrumente, ustensile si materiale). Riscul contaminarii este considerabil sporit in cazul persoanelor care prezinta o rezistenat scazuta a oraganismului: nou-nascuti, batrani, persoane cu deficiente congenitale. Factorii favorizanti constructia necorespunzatoare; lipsa de separare functionala a diverselor sectii si servicii; circuitul necorespunzator al bolnavului de la primire pana la salon si chiar in spital la diverse laboratoare, dupa internare, al personalului sanitar, auxiliar, al insotitorilor si vizitatorilor; absenta unor spatii ( izolatoare) separate functional de restul unitatii pentru izolarea bolnavilor cu anumite infectii; saloane mari cu multe paturi; 3

circuitul deficitar la lenjeriei curate si murdare si functionalitatea necorespunzatoare a blocului alimentar ( incrucisari); functionarea necorespunzatoare a instalatiilor tehnico-sanitare de incalzire si ventilatie; modul de spitalizare: supraaglomerare cu paturi a saloanelor si instalarea lor provizorie pe culoare si in alte spatii necorespunzatoare ( se intampla mai ales in cazul unor epidemii); spitalizare indelungata; lipsa sau neglijarea masurilor orgnizatorice, de salubritate si igena intrainstitutionala (de curetenie, dezinfectie, sterilizare, de ingrijire igenica a bolnavilor si de igena personala a salariatilor si persoanelor din unitate); insuficienta numerica a personalului medico-sanitar si de ingrijire raportat la numarul de bolnavi mai ales in cursul noptii, sau deficiente in pregatirea, instruirea si in activitatea profesionala a cadrelor medicale si auxiliare, prin ignorarea, neglijarea, nerecunoasterea regulilor de prevenire a infectiilor intraspitalicesti, prin atitudinea de fatalism sau prin lipsa de disciplina si de responsabilitate fata de pericolul aparitiei acestor inbolnaviri in cursul asistentei spitalicesti; lipsa de supraveghere epidemiologica si prin laborator, de cunoastere permanenta si la timp, a surselor de infectie, a circulatiei germenilor periculosi, , recunoscuti ca agenti infectiilor supraadaugate, a cazurilor sporadice si mai ales a infectiilor subclinice intraspitalicesti care evolueaza la nivelul unitatii; nivelul educativ sanitar si comportamental igenic scazut al bolnavilor internati, personalului, elevilor practicanti si studenti stagiari, al insotitorilor si vizitatorilor unitatii respective; Alti factori favorizanti: Terapia cu antibiotice prin desconsiderarea masurilor de igena, de asepsie si antisepsie in ingrijirea medicala a bolnavului. Terapia parenterala excesiva. Terapia cu subsante imunosupresive, corticoizi si radiatii scazand rezistenta generala a oragnizmului la infectii, favorizeaza aparitia suprainfectiilor in spitale de oncologie, endocrinologie, dermatologie, medicina interna; Tehnicile medicale moderne de investigatie si tratament, traumatizante, executate cu aparatura si instrumentar complicat, tehnicitate ridicata, alaturi de alti factori, conditioneaza si favorizeaza aparitia infectiilor intraspitalicesti in spitalele de chirurgie, traumatologie, urologie, cardiologie, neuro-chirurgie, mai ales in sectiile de reanimare si terapie intensiva.

NOTIUNI DE EPIDEMIOLOGIE GENERALA


Epidemiologia = este stiinta medicala care se ocupa cu identificarea factorilor de agresiune pentru sanatate, cu stabilirea mijloacelor si metodelor de neutralizare a actiunii lor asupra grupelor populationale cu risc crescut. - pentru producerea unei boli infectioase sunt necesare o serie de factori epidemiologici considerati principali (microorganismul, macroorganismul,, mediul exterior) si o serie de factori secundari (climatici, sociali). - intregul proces de raspandire a bolilor infectioase este reprezentat printr-un lant de fenomene in care se pot distinge trei verigi principale : sursa de infectie sau izvorul infectios calea de transmitere masa receptive Izvorul infectios sau sursa de infectie este un organism (uman sau animal) care are capacitatea sa gazduiasca, sa asigure supravietuirea, multiplicarea si diseminarea (raspandirea) unui agent patogen, prin intermediul cailor de transmitere sau direct, spre organismul receptive, prezentand sau nu semen clinice de boala. Sursa de agenti patogeni este reprezentata de : a). omul bolnav, convalescent, purtatorul de germeni. 4

b). animalele ca izvor de infectie, ca si pasarile, sunt fie bolnave, fie purtatoare de diferiti agenti patogeni. Ele reprezinta in anumite conditii, izvoare de infectie pentru om. Bolile astfel produse se numesc zoomaze. Caile de transmitere - dupa eliminarea sa de catre sursa generatoare, agentul patogen parcurge un drum mai lung sau mai scurt pana intalneste organismul receptive pentru a-l contamina sau infecta. - caile de transmitere sunt foarte variate. Propagarea infectiilor de la sursa de infectie se poate face prin mai multe cai, fiecare boala sau grup de boli folosind o anumita cale. - de regula, eliminarea si transmiterea se poate face pe urmatoarele 4 cai : 1. Calea aeriana : reprezinta modalitatea de raspandire a unui numar mare de boli. Bolile cu transmitere aerogena reprezinta sursa cea mai primejdioasa de infectie atat in teren cat si in mediul spitalicesc. 2. Calea digestive : de la sursa de infectie, germenii se raspandesc in mediul inconjurator prin materiile fecale, urina sau alte produse patologice putand contamina alimentele, apa. 3. Calea sexuala : reprezinta calea de transmitere a unor boli transmisibile veneric, acestea aparand la contactele sexuale ale celor bolnavi. 4. Calea transcutanata : destul de frecventa in practica bolilor infectioase. Leziunile tegumentelor, arsurile, reprezinta porti de intrare a unor multitudini de germeni, care dau infectii. 5. Alte cai de transmitere : parenteral (prin instrumente medicale insuficient sterilizate, prin transfuzie de sange, prin alaptare. Modurile de transmitere a agentilor patogeni sunt : direct si indirect. - agentii patogeni cu rezistenta scazuta in mediul extern se transmit pe cale directa, adica de la sursa de infectie la organismul receptiv. Transmiterea directa a unei infectii presupune : inhalarea, contactul fizic, sarutul, contactul sexual, transferul transplacentar, transfuzii de sange infectat, cat si utilizarea batistei contaminate sau a prosopului, a unor instrumente medicochirurgicale infectate recent. - contaminarea indirecta se face prin intermediul aerului, apei, solului. Poarta de intrare se intelege locul prin care microorganismul ajuns la macroorganism pe una din caile de mai sus aratate, patrunde in interiorul acestuia si incepe sa se multiplice, dand nastere infectiei. Orice macroorganism poate prezenta 3 porti de intrare principale si anume : mucoasa respiratorie, mucoasa digestiva, tegumentele. Factorul : imunitate receptivitate Receptivitatea reprezinta acea stare a organismului care nu-I confera acestuia posibilitati de a invinge o agresiune microbiana, parazitara sau fungica, declansandu-se astfel boala. Rezistenta fata de infectii are 2 componente : - rezistenta generala nespecifica, dependenta de integritatea barierelor cutanate si mucoase, inflamatia - rezistenta specifica (imunitate umorala si celulara) care este de 2 feluri : a). imunitatea naturala (realizata fara interventia omului). b). imunitatea artificiala obtinuta dupa administrarea de vaccinuri. Toti acesti factori epidemiologici principali depind de unii factori favorizanti, reprezentati de varsta, sex si de rasa.

POZITIA BOLNAVULUI IN PAT


Datorita starii sale sau terapiei, bolnavul in pat poate sa se afle intr-o pozitie activa, pasiva sau fortata. Pozitia activa este cea a bolnavilor in stare buna, care sunt mobili si nu au nevoie de ajutor pentru a se misca. Pozitia pasiva este pozitia bolnavilor in stare grava, lipsiti de forta fizica, care au nevoie de ajutor pentru orice miscare. Pozitia fortata este determinate de boala sau tratament 5

Pozitiile in decubit Se intelege prin decubit atitudinea unui corp intins pe un plan orizontal, atitudine care poate fi in : Decubit dorsal orizontal - bolnavul este asezat pe spate fara perna, cu membrele inferioare intinse si picioarele mentinute in unghi drept. Decubit dorsal - cu una sau doua perne sub cap. Decubit lateral - bolnavul este culcat pe o parte, cu o perna sub cap. - bolnavii se sprijina pe umar si brat. Membrul inferior care vine in contact cu suprafata patului este intins, iar celalat indoit. Decubitul lateral trebuie schimbat in mod regulat, regiunea trohanteriana fiind expusa cu usurinta la escare. Decubit ventral - bolnavul este culcat pe abdomen fara perna, cu capul intors intr-o parte, bratele fiind intinse de-a lungul corpului sau flectate, sunt asezate la stanga si la dreapta capului, cu partea palmara pe suprafata patului. Aceasta pozitie este recomandata pentru toti bolnavii inconstienti, asigurand permeabilitatea cailor aeriene superioare, impiedicand caderea limbii, iar in cazul varsaturilor da posibilitatea eliminarii acestora la exterior. Pozitia sezand - este acea pozitie in care bolnavuleste mentinut sezand in patul sau, prin realizarea unui unghi de 45 cu ajutorul somierei articulate, sau in paturile cu somiera rigida cu ajutorul rezematorului de spate al pernelor. - pentru ca bolnavul sa se mentina fara effort in aceasta pozitie, ambele sunt in semiflexie pe coapse, sub genunchi se plaseaza un sul, cu precautie, pentru a nu favoriza staza venoasa. - pentru cardiaci se pune sub fiecare antebrat cate o pernita care sa realizeze un plan inclinat astfel incat mainile sa fie mai ridicate decat coatele, pentru a usura circulatia venoasa. Pozitia semisezanda - se realizeaza sprijinindu-se spatele bolnavului cu doua perne. Ca si pozitia sezanda, usureaza respiratia, circulatia, ambele fiind interzise bolnavilor cu tulburari de deglutitie, comatosilor, in cursul anesteziei generale. Pozitia cu gambele atarnate - este specifica bolnavilor cu insuficienta cardiaca si se realizeaza la marginea patului din pozitia sezanda.. - sub picioarele bolnavului se aseaza un taburet. Pozitia sezanda in fotoliu - bolnavul este asezat confortabil in fotoliu si bine acoperit. Va fi imbracat comod pentru a facilita circulatia. Pozitiile inclinate Pozitia decliva ( Trendelenburg ) - aceasta pozitie cu capul coborat se obtine prin ridicarea extremitatii distale a patului. - pozitia este indicata in anemii acute grave, hemoragii ale membrelor inferioare si ale organelor genitale si pentru a favoriza eliminarea secretiilor din caile respiratorii superioare. Pozitia procliva sau pozitia oblica ,cu capul mai sus, se obtine prin ridicarea extremitatii proximale a patului. Pozitia ginecologica - se realizeaza in pat sau pe masa de examinare, culcand bolnava pe spate, cu genunchii indepartati si coapsele flexate pe abdomen. Pozitia genupetorala - se aseaza bolnavul in genunchi, acestia fiind usor indepartati, pieptul atinge planul orizontal, iar capul este intr-o parte.

Profilaxia si combaterea infectiilor intraspitalicesti

Potentialul epidemiologic al spitalului (izvorul de infectie)

Bolnav

Purtator

In perioada de In perioada incubatie de debut

In perioada de stare

Purtatori de Cronic: germeni cunoscut convalescenti necunoscut

De lunga durata

Bolnavi internati

Personal

medicosanitar

Vizitatori

Elevi si studenti in practica

Insotitori

( R.O.Wiliams):Contracararea unei infectii intraspitalicesti este, probabil, cel mai mare rau pe care un pacient poate sa-l sufere, si este de datoria igenei de spital sa elimine acest risc Profilaxia infectiilor intraspitalicesti include complexul de masuri pe care sa actioneza asupra factorilor determinanti si favorizanti ai procesului epidemiologic, in scopul de a reduce la minimum riscul de aparitie si raspandire a acestora. In aceste conditii principale masuri de profilaxie se adreseaza cailor de transmitere, prin neutralizarea factorilor care pot favoriza diseminarea germenilor si contaminarea acestei verigi determinate, in dezvoltarea procesului epidemiologic al infectiilor intraspitalicesti. Schematic, principalele masuri de profilaxie sunt urmatoarele: - asigurarea unor circuite functionale corespunzatoare in cadrul complexului functional al spitalului; - dezinfectia profilaxica care are ca scop distrugerea germenilor in mediul extern si deci neutralizarea cailor de transmitere; - asigurarea asepsiei; - crearea unor deprinderi corespunzatoare de igena individuala si colectiva. Principalele circuite functionale intr-un spital sunt urmatoarele: - circuitul bolnavului; - circuitul personalului medico-sanitar, a studentilor si elevilor in practica; - circuitul si regimul vizitatorilor; - circuitul instrumentarului si a diferitelor materiale utilizate in practica medicala aseptica; - circuitul blocului operator; - circuitul alimentelor; - circuitul lenjeriei; - circuitul rezidurilor. 7

Scopul si terminologia dezinfectiei


Prin contaminare, se intelege prezenta agentilor patogeni. Prin infectie se intelege relatia dintre microoganism si macroorganism, adica, patrunderea agentului patogen in tesuturile vii, pe care le paraziteaza. Prin dezinfectie se intelege in mod uzual complexul de masuri care se aplica pentru decontaminare si prin care se urmareste distrugerea, indepartarea sau micsorarea numarului agentilor patogeni si conditionat patogeni de pe diverse elemente ale mediului extern pana la o limita la care prezenta acestora sa nu mai prezinte riscul de producere a unei infectii. Dezinfectia este un proces chimic care elimina organizmele microbiene in crestere, dar nu neaparat formele rezistente, sporii. Prin dezinfectant se intelege produsul sau substanta care are capacitatea de a distruge sau neutraliza agentii infectiosi din mediul extern. Prin antisepsie se intelege complexul cu masuri prin care se distrug sau se indeparteaza partial germenii patogeni de la diferitele elemente ale mediului extern la o limita la care prezenta foarte redusa a acestora sa nu mai permita posibilitatea de transmitre si producere a unei infectii. Prin antiseptic se intelege produsul utilizat si metoda care permite realizarea antisepsiei. Prin asepsie se intelege absenta oricarei forme de viata de pe o suprafata. Aseptic este termenul utilizat pentru un obiect pe care nu se gaseste nici o forma de viata.

Metode de dezinfectie
1. Metode fizice; 2. Metode mecanice; 3. Metode chimice. Dezinfectantele se impart in 3 grupe: High level solutii care omoara toti agentii microbieni, inclusiv sporii. Medium level toate microorganizmele, cu exceptia sporilor. Low level solutii care, in concentratiile si la timpul de actiune folosite in practica , nu au efect pe spori, micobacterii, ciupercii si virusi. =MOD DE EFECTUARE A CURATENIEI = - se bate la usa salonului, se deschide usa, se saluta bolnavul, se inveleste bolnavul, se deschide geamul pentru a se aerisi - caruciorul pentru curatenie se lasa afara pe coridor - se face ordine in salon : se aranjeaza halatele, ziarele, revistele - se sterge de praf mobilierul cu o laveta imbibata in solutie de detergent + dezinfectant : corpul de iluminat, tabliile patului, blatul mesei pe care se serveste mancarea, noptiera, masa de scris si scaunele - laveta se clateste dupa stergerea fiecarui element de mobilier - se sterg de praf celelalte suprafete orizontale - daca este cazul, in locurile murdarite, se sterg peretii, geamurile, usile. - cu o laveta imbibata in solutie de detergent + dezinfectant se streg intrerupatorul electric si balamalele de la usi. - se curata grupul sanitar : oglinda, chiuveta, suportul pentru prosop, suportul pentru hartia igienica si vasul de toaleta cu accesoriile. - se matura umed pavimentul si se strang deseurile din interiorul salonului, se goleste cosul 8

de gunoi si se curata; se pune in cos un sac mare de plastic. Deseurile provenite din salon se strang in spatiul special destinat colectarii temporare din sectie. - Se matura cu matura umeda;

Spalare
-Sunt necesare doua galeti:una pentru curatat care sa contina amestec de apa calda cu detergent zece linguri la o galeata de 8 litri apa sau Hidrod un borcan de 800 ml. la o galeata de 8 litri apa si una cu apa simpla pentru a spala si stoarce mopul cat mai frecvent; -Spalarea incepe de la geam catre iesire, mopul se manevreaza in forma literei S; -Se introduce mopul in galeata cu apa cu detergent, se spala pavimentul pe o parte din suprafata si apoi se introduce mopul in galeata cu apa simpla si se clateste, apoi se stoarce; se repeta procedeul pana se termina intreaga suprafata.

Clatirea
-Urmeaza clatirea: se arunca apa folosita la spalare, se spala bine galetile si apoi se clatesc; se pune apa simpla in galeti si se clateste suprafata in acelasi mod ca la spalare; -Se lasa sa se usuce; -Se spala si clatesc galetile si apoi se pregateste solutia de dezinfectant in galetile curate.

Dezinfectia
-Urmeaza dezinfectia cu solutie de dezinfectant de suprafete Surfanios Citron doua linguri de dezinfectant la o galeata de 8 litri de apa si se lasa sa actioneze 15 minute; - se verifica aspectul estetic al salonului, se inchide fereastra, se saluta bolnavul.

ATENTIE!
-exista galeti separate pentru saloane (apa se schimba la fiecare salon), pentru grupuri sanitare se folosesc alte galeti de culoare diferita sau marcate diferit, pentru holuri sunt alte galeti; de asemenea si mopuri separate pentru saloane, grupuri sanitare, holuri; -dupa terminarea curateniei si dezinfectiei, toate galetile si mopurile folosite sunt spalate si dezinfectate, uscate si pastrate in locuri special amenajate; Pentru pereti, geamuri, calorifere, mobilier se respecta aceleasi etape: - spalarea cu apa calda si detergent - clatire - dezinfectie -se pastreaza aceleasi reguli ca la pavimente;

ATENTIE!
-se folosesc carpe separate de culori diferite la mobilierul din saloane, alte carpe la chiuvetele din saloane, alte carpe la grupurile sanitare. Personalul care efectueaza curatenia si dezinfectia este obligat sa poarte manusi de unica folosinta nesterile la efectuarea curateniei si dezinfectiei, care vor fi schimbate dupa fiecare manevra. Este obligatorie spalarea si dezinfectia mainilor dupa scoaterea manusilor.
METODE DE IGIENIZARE A SALOANELOR SI SPATIILOR

Reguli de intretinere a ustensilelor de curatenie. - zilnic, dupa fiecare operatiune de curatenie si la sfarsitul zilei de lucru ustensilele utilizate vor fi spalate, curatate, dezinfectate (decontaminate)si uscate. - personalul care executa operatiunile de curatenie si decontaminare a materialului de curatenie si decontaminare a materialului de curatenie va purta manusi de menaj sau manusi de latex nesterile. - decontaminarea (curatarea si dezinfectia) materialului de curatenie se efectueaza la sfarsitul operatiunii de curatenie pe sectie. 9

INTRETINEREA CURATENIEI SI DEZINFECTIA SALOANELOR Bolnavii plasati intr-un mediu curat si dezinfectat zilnic pot sa primeasca servicii de sanatate in conditii de asepsie corecta. - atunci cand acestia sunt internati in spital, saloanele la care sunt repartizati trebuie sa le ofere garantia unui mediu curat din punct de vedere vizual si bacteriologic. Intretinerea zilnica. in realizarea curateniei trebuiesc luate in considerare : ingrijirile curente, interventiile medicale, contaminarea salonului. Se recomanda ca operatiunile de curatenie sa se inceapa cu saloanele mai putin contaminate. in fiecare salon se incepe curatarea obiectelor mai putin murdare si se termina cu obiectele mai putin murdare (cosuri de deseuri si vasul de toaleta). in nici o sectie NU se admite existenta ghivecelor cu flori. Vase cu flori taiate NU se admit in sectiile cu risc mare (sectii de N.N, reanimare, hematologie, dializa). in sectiile in care sunt admise vase cu flori taiate, apa din vas se schimba zilnic, iar in apa se adauga o lingurita de hipoclorit de sodium 12,5 % Cl activ; aceasta operatiune nu se executa la chiuveta din salon, ci in incaperi special destinate pregatirii activitatii propriu-zise. Pregatirea materialului si a produselor - carucior pentru curatenie - material pentru spalarea pavimentului - solutie de detergent, dezinfectant - o laveta pentru fiecare salon necesara la maturatul umed. Tehnica - se bate la usa salonului, se deschide usa, se saluta bolnavul, se inveleste bolnavul, se deschide geamul pentru a se aerisi - caruciorul pentru curatenie se lasa afara pe coridor - se face ordine in salon : se aranjeaza halatele, ziarele, revistele - se sterge de praf mobilierul cu o laveta imbibata in solutie de detergent + dezinfectant : corpul de iluminat, tabliile patului, blatul mesei pe care se serveste mancarea, noptiera, masa de scris si scaunele - laveta se clateste dupa stergerea fiecarui element de mobilier - se sterg de praf celelalte suprafete orizontale - daca este cazul, in locurile murdarite, se sterg peretii, geamurile, usile. - cu o laveta imbibata in solutie de detergent + dezinfectant se streg intrerupatorul electric si balamalele de la usi. - se curata grupul sanitar : oglinda, chiuveta, suportul pentru prosop, suportul pentru hartia igienica si vasul de toaleta cu accesoriile. - se matura umed pavimentul si se strang deseurile din interiorul salonului, se goleste cosul de gunoi si se curata; se pune in cos un sac mare de plastic. Deseurile provenite din salon se strang in spatiul special destinat colectarii temporare din sectie. - se spala si dezinfecteaza pavimentul - se verifica aspectul estetic al salonului, se inchide fereastra, se saluta bolnavul. Intretinerea curateniei si dezinfectia saloanelor dupa externarea bolnavilor. - in timpul efectuarii curateniei mobilierul ramane in salon - dezinfectia terminala (ciclica) se efectueaza in cazul evolutiei focarelor de infectii 10

nosocomiale dupa ce s-a declarat focarul inchis si s-au externat toti bolnavii pentru care s-a aplicat procedura de izolare functionala (izolare pentru infectii cutanate, digestive, transmise prin sange, respiratorii). - in cadrul operatiunilor de curatare si dezinfectie este important : sa se curete cu detergent, sa se clateasca si sa se utilizeze o solutie de dezinfectant. - se strange lenjeria murdara si se pune in sac impemeabilizat. - se strang si se evacueaza deseurile din cosul de gunoi, cosul din wc, acesta se curata si se dezinfecteaza. - se curata si se dezinfecteaza toate obiectele din salon : patul, salteaua, mesele, noptierele. - se curata si se dezinfecteaza obiectele sanitare din grupul sanitar atasat salonului. Daca este necesar se detartreaza obiectele sanitare, se matura umed, se spala pavimentul si se dezinfecteaza. - persoana care a efectuat curatenia si dezinfectia se spala pe maini si apoi pune lenjerie curata pe pat. - in cadrul intretinerii si curateniei saloanelor se recomanda ca de 2 ori pe an sa se spele peretii placati cu faianta sau vopsiti, jaluzelele de la ferestre. Notiuni de curatenie si dezinfectie. Curatenia = cea mai raspandita metoda de decontaminare utilizata in unitati sanitare prin care se indeparteaza microorganismele de pe suprafete, obiecte sau tegumente odata cu indepartarea prafului si substantelor organice. Aplicarea rationala a metodelor de curatenie a suprafetelor incaperilor, obiectelor si echipamentelor poate realiza o decontaminare de 95-98 %, foarte apropiata de cea obtinuta printr-o dezinfectie eficace. Curatenia are avantajul ca actioneaza asupra tuturor microorganismelor. Dezinfectia = reprezinta procesul prin care sunt distruse cele mai multe sau toate microorganismele patogene (distrugere in proportie de 99,99 %) de pe obiectele din mediul inert, cu exceptia sporilor bacterieni. Produse de intretinere pentru curatenie. - intretinerea spatiilor din unitatile sanitare are drept scop realizarea curateniei vizuale, esteticii spatiilor, intretinerea acestora, dar si a dezinfectiei. - actiunile de curatenie trebuie sa realizeze mentinerea continua in stare curata a suprafetelor. Aceste operatii fizico-chimice se efectueaza cu ajutorul detergentilor. Dezinfectia suprafetelor este asigurata prin aplicarea unui dezinfectant. Pentru intretinerea zilnica a curateniei se recomanda utilizarea de detergenti si detergenti dezinfectanti. Rezultatele operatiilor de curatenie si dezinfectie depind de cunoasterea podusului folosit si de respectarea conditiilor de utilizare ale acestuia. Produse SAPUNURI Sapun tare Compozitie : - amestec de saruri alcaline si acizi - efectul este diminuat de apa dura - PH alcalin - nu are putere dezinfectanta Utilizare : - intretinerea suprafetelor cu ceramica, ulei, otel inoxidabil - clatiri obligatorii Atentie ! Mentinerea inmuiata a sapunului devine mediu pentru multiplicarea microbilor Clatire dupa utilizare, depozitare pe port-sapun pentru scurgere. 11

Sapun moale sau sapun negru Compozitie - amestec de saruri alcaline si un numar mare de uleiuri vegetale - alcalinitate scazuta - sub forma vascoasa - nu are putere dezinfectanta Utilizare - curatare grosiera ( ex. Paviment, gresie ) - se dizolva in apa calda - clatire obligatorie - se depoziteaza si se conserva sub forma vascoasa la adapost de curenti de aer DETERGENTI Detergenti neutri sau detergenti lichizi universali Compozitie : - putere mare de inmuiere si emulsionare - putere de spumare variabila - nu are putere dezinfectanta Utilizare : - mobilier, paviment, vesela, spalarea manuala a textilelor - dilutie variabila in functie de concentratia detergentului - clatire obligatorie Detergenti alcalini sau ,, decapanti Compozitie : - apa, agenti de suprafata - lichide transparente sau praf cu miros puternic - indeparteaza murdaria si straturile vechi de ceara depuse pe paviment Utilizare : - in functie de dilutie, spalarea zilnica a pavimentelor - sunt necesare mai multe clatiri Atentie ! - lichidele amoniacale nu se utilizeaza in sectorul alimentar. Detergenti acizi sau ,, detartranti Compozitie : - detergenti + solutii acide puternice - anumiti detartranti combat rugina Utilizare : - curatarea materialelor cu depuneri de piatra - daca produsul este avizat pentru sectorul alimentar se spala vesela si ustensilele de bucatarie. Precautii : - de evitat contactul cu obiecte din otel inoxidabil - nu amestecati niciodata cu alte produse - dilutii diferite in functie de cantitatea de piatra - evitati contactul cu pielea si mucoasele - clatiti abundent ABRAZIVE - sunt substante minerale de natura calcaroasa sau argiloasa cu granule mai mult sau mai putin fine, detergent, parfum, eventual clor. - sub forma de pulbere, crema sau pasta - actiune mecanica asupra murdariei Utilizare : - curatarea punctuala a suprafetelor dure, obiectelor sanitare, pavimente, cu grija pentru suprafetele emailate. Atentie ! Produsele sunt agresive pentru materiale ,, moi : stratificate, material plastic, suprafete vopsite. PRODUSE PENTRU LUSTRUIT Detergenti lustruitori sau ,, de ceruri 12

Compozitie : - detergenti, ceara emulsionata, apa, solventi Utilizare - indeparteaza murdaria si depune un strat fin de ceara - spalarea pavimentelor - nu are actiune de dezinfectant - respectati temperatura de depozitare - se utilizeaza in general diluat Materialul de intretinere a curateniei - materialul de intretinere a curateniei trebuie utilizat la maximum de eficienta respectand regulile de igiena pentru operatiunile de curatenie si dezinfectie sa-si atinga scopul, acela de a elimina microorganismele. - se recomanda ca alegerea materialului de intretinere a curateniei sa se faca pe baza unui studiu la fata locului. Materiale : maturi, perii, teuri, mopuri - cu ajutorul lor se realizeaza indepartarea prafului si a gunoiului de pe pavimente carucior pentru curatenie - permite aranjarea si transportul tuturor materialelor si produselor de intretinere necesare curateniei zilnice. carucior pentru spalarea pavimentului - permite separarea apei curate si a apei murdare, garanteaza calitatea antimicrobiana a solutiilor de detergent. Se manevreaza usor, este ergonomic,igienic pentru manipulator. Utilizarea sa permite realizarea unei bune spalari. aspirator accesorii manusi de menaj PROTOCOL CURATENIE SI DEZINFECTIE BLOC OPERATOR I.CURATENIA SI DEZINFECTIA ZILNICA A.SALA DE OPERATIE

Curatenia si dezinfectia inaintea inceperii programului operator


-dimineata, cu 30 minute inainte de inceperea programului si intrarea personalului in tura se efectueaza stergerea umeda a prafului cu lavete inmuiate in detergent- dezinfectant: lampa scialitica fata interioara, fata exterioara si articulatia, suprafete orizontale( masa de operatie, mesele de instrumentar, alte mese si scaune); se pun saci de plastic in recipientele de deseuri;se spala pavimentul cu detergent, se clateste si dezinfecteaza; -in paralel personalul care se ocupa de anestezie procedeaza la stergerea umeda si dezinfectia: mesei de anestezie, aparatului pentru respiratie asistata, defibrilatorului, aparaturii video, monitoarelor etc; -se asigura componentele sterile pentru aparatura de anestezie: tubulatura, sonde endotraheale, masti de oxigen etc;

Curatenia si dezinfectia intre interventiile chirurgicale

-se colecteaza si evacueaza deseurile; -se curata recipientele de colectare a deseurilor si se inlocuiesc sacii de plastic; -se evacueaza lenjeria murdara, borcanele de aspiratie si instrumentele folosite; -se curata si dezinfecteaza toate suprafetele orizontale: articulatia lampii scialitice, masa de operatie cu toate accesoriile ei, alte aparate utilizate; 13

-se spala si dezinfecteaza pavimentul; -trebuie sa existe materiale de curatenie(galeti, mopuri, lavete ) separate pentru salile de operatie, pentru spalatoare,pentru holuri; In paralel personalul care se ocupa cu anestezia procedeaza la stergerea umeda a: mesei de anestezie, aparatului pentru respiratie asistata, defibrilatorului, aparatelor video, monitoarelor etc; se inlocuiesc componentele aparaturii de anestezie:tubulatura, sondele endotraheale, mastile de oxigen etc. cu altele sterile.

Curatenia si dezinfectia la sfarsitul programului


-se evacueaza instumentarul folosit, se colecteaza si evacueaza deseurile, se evacueaza lenjeria murdara, se curata recipientele de colectare a deseurilor si se inlocuiesc sacii; -se curata si dezinfecteaza tot materialul din sala si se aseaza pe masura ce sunt gata in mijlocul salii:mesele pentru instrumentar, stativul pentru perfuzie, articulatia lampii scialitice, masa de operatie cu accesoriile ei, scarita, reflectoarele de la lampile UV , alt mobilier si aparate utilizate; -instalatia de aspiratie: se evacueaza aparatele de aspiratie, se curata si dezinfecteaza tubulatura de aspiratie prin imersare , inclusiv barbotoarele.se clatesc din abundenta cu apa sterila si se usuca;apoi se sterilizeaza in functie de material prin imersare in solutie de sterilizant la rece, la oxid de etilena sau la autoclav(sticla); -se monteaza borcanele de aspiratie curatate si sterilizate. -cu lavete imbibate in detergent- dezinfectant se sterg reflectoarele de la lampile de UV si gaurile de aerisire. -apoi se sterg suprafetele verticale, balamalele usilor. -urmeaza pavimentul:se matura umed incepand de la marginile salii, se spala plintele si pavimentul de sub mobilier, se curata rotile mobilierului si se reaseaza mobilierul;se continua spalatul, clatitul si dezinfectatul pavimentului pana la iesirea din sala; -in paralel personalul care se ocupa cu anestezia procedeaza la stergerea umeda a mesei de anestezie, aparatului de anestezie( care se curata si dezinfecteaza prin demontare si curatare minutioasa urmata de sterilizarea recomandata de producator). B.FILTRUL, SALA DE SPALARE CHIRURGICALA SI ECHIPARE STERILA, INCAPEREA DE SPALARE A INSTRUMENTARULUI -se colecteaza si se evacueaza deseurile si lenjeria murdara; -la locul de spalat pe maini:daca periile sunt reciclabile se colecteaza , se spala, se dezinfecteaza si se sterilizeaza; -se curata si dezinfecteaza chiuvetele si accesoriile, mai ales bateriile astfel:se curata faianta de pe pereti, se curata chiuveta incepand cu partea de dedesubt, margine, baterie, interiorul cuvelor, gurile de scurgere, apoi se clateste si dezinfecteaza; -se pune sapun lichid antiseptic in suport; -daca este nevoie se detartreaza; -se spala si dezinfecteaza sub mobilier, balamalele usilor, recipientele pentru colectarea deseurilor si a lenjeriei; -se matura umed, se spala si dezinfecteaza pavimentul;

C.INCAPERILE DE PREGATIRE PREOPERATORIE A BOLNAVILOR


-se colecteaza si evacueaza deseurile si lenjaria murdara; -se curata si dezinfecteaza masa de anestezie, mobilierul, partea exterioara a dulapurilor de medicamente si instrumente, balamalele usilor; -se matura umed, se spala, se clateste si dezinfecteaza pavimentul. Personalul care se ocupa cu anestezia are in responsabilitate intretinerea curata a aparaturii si materialului, asigurand material steril. D.SPATIILE DE CIRCULATIE IN BLOC OPERATOR(CORIDOARE)

14

Curatenia se efectueaza prin stergere umeda de cate ori este nevoie si obligatoriu in fiecare zi dupa curatenia si dezinfectia incaperilor din blocul operator prin spalarea pavimentului cu apa calda si detergent, clatire si dezinfectie. Personalul care efectueaza curatenia trebuie sa poarte manusi, sa se spele si dezinfecteze pe maini inainte si dupa scoaterea manusilor si de cate ori este nevoie. Materialele de curatenie( galeti, mopuri, lavete etc) se spala si dezinfecteaza la sfarsitul programului si se pastreaza uscate in camere spaciale II.CURATENIA SI DEZINFECTIA SAPTAMANALA SAU DUPA O INTERVENTIE SEPTICA(terminala) -saptamanal, in ziua de repaus a salilor de operatii se efectueaza curatenia si dezinfectia ciclica ; -se colecteaza si se evacueaza deseurile si lenjeria murdara; -se sterg umed, se spala si dezinfecteaza gurile de ventilatie; -se curata si dezinfecteaza reflectoarele aparatelor de UV; -se sterge tavanul si peretii cu o laveta imbibata in detergent-dezinfectant; -usile si geamurile se curata si dezinfecteaza; -dulapurile pentru medicamente si instrumente se curata si dezinfecteaza in interiorul acestora de catre asistentele medicale responasabile; -lampa scialitica se curata si dezinfecteaza; -masa de operatie si accesoriile ei se demonteaza, se spala, se clateste si se dezinfecteaza; -mesele de instrumentar, stativele, scarita, recipientele pentru colectarea deseurilor si a lenjeriei murdare se curata si dezinfecteaza; -instalatia de aspiratie:se evacueaza borcanele de aspiratie, se curata si dezinfecteaza tubulatura de aspiratie prin imersare, la fel si barbotoarele apoi se sterilizeaza in functie de material si se remonteaza; -aparatura de anestezie:aparatul de anestezie se curata si dezinfecteaza prin demontare si curatare minutioasa apoi se sterilizeaza; -dulapurile si sertarele in care se tin materialele se curata si dezinfecteaza; Personalul care efectueaza curatenia trebuie sa poarte manusi, sa se spele si dezinfecteze pe maini inainte si dupa scoaterea manusilor si de cate ori este nevoie. Materialele de curatenie( galeti, mopuri, lavete etc) se spala si dezinfecteaza la sfarsitul programului si se pastreaza uscate in camere spaciale Dupa toate aceste operatiuni urmeaza dezinfectia terminala efectuata de echipa Compartimentului se Prevenire si Control Infectii Nosocomiale. CONFORM LEGISLATIEI IN VIGOARE, ESTE OBLIGATORIU DE RESPECTAT UN INTERVAL DE MINIM 30 MINUTE INTRE INTERVENTIILE CHIRURGICALE, TIMP IN CARE SALA DE OPERATII / NASTERE/ CEZARIENE ESTE CURATATA, DEZINFECTATA SI PREGATITA PENTRU URMATOAREA INTERVENTIE CHIRURGICALA. LA SFARSITUL PROGRAMULUI OPERATOR SE VA FACE CURATENIE SI DEZINFECTIE TERMINALA. PROTOCOL DE CURATENIE SI DEZINFECTIE SALI DE TRATAMENT I. CURATENIA SI DEZINFECTIA ZILNICA In fiecare sala de tratament se incepe cu curatarea obiectelor mai putin murdare si se continua cu obiectele murdare (cosuri de deseuri). 15

NU se admite existenta existenta ghivecelor cu flori si vaselor cu flori taiate. -se deschide geamul pentru a se aerisi; -se colecteaza si se evacueaza lenjeria murdara; -se curata si dezinfecteaza:mesele pentru tratament obligatoriu de doua ori pe zi si de cate ori este nevoie, mesele de depozitare temporara a analizelor recoltate de la pacienti - obligatoriu de doua ori pe zi si de cate ori este nevoie, mesele cu instrumentar steril, biroul de scris, corpul de iluminat, scaunele, reflectoarele de la lampile de UV, stativul pentru perfuzie, dulapurile pentru medicamente si instrumentar si alte suprafete verticale; -se curata si dezinfecteaza mesele chirurgicale sau ginecologice cu accesoriile lor, scarita, reflectorul; - intretinerea instalatiei de aspiratie: se evacueaza borcanele de aspiratie, se curata si se dezinfecteaza tubulatura de aspiratie si barbotoarele prin imersare intr-o solutie de dezinfectant; se sterilizeaza in functie de material prin imersare in solutie de sterilizant la rece, se clatesc abundent cu apa sterila si se usuca sau la oxid de etilena sau la autoclav si se mentin pana la utilizare in cutii metalice sterile; se monteaza borcanele de aspiratie curatate si dezinfectate; - se asigura tubulatura si masti de oxigen sterile; - laveta se clateste dupa stergerea fiecarui element de mobilier; - se continua cu stergerea prafului de pe restul suprafetelor orizontale:pervazul, partea superioara a dulapurilor; - daca se impune se sterg peretii, geamurile, usile, inclusiv balamalele; - se curata si dezinfecteaza recipientele pentru decontaminarea instrumentarului; - chiuveta pentru spalarea mainilor:se curata si dezinfecteaza oglinda, suportul de prosop, sapuniera, etajera, bateria, cuva cu sifonul chiuvetei; daca este cazul se aplica si detartrant; - se pune sapun, produs antiseptic, prosop hartie; - se evacueaza deseurile periculoase si se inlocuieste recipientul de colectare, se goleste cosul de gunoi si se curata, se inlocuieste sacul de plastic din cos, se matura umed pavimentul de la geam catre usa; -se spala si se dezinfecteaza pavimentul; -se verifica aspectul estetic al salii si se inchide fereastra. II.CURATENIA SI DEZINFECTIA SAPTAMANALA SAU DUPA O INTERVENTIE SEPTICA (terminala) - saptamanl se efectueaza curatenia si dezinfectia ciclica; - se efectueaza ca si cea zilnica, in plus se curata si dezinfecteaza gurile de ventilatie, peretii, plafonul, geamurile, usile. Personalul care efectueaza curatenia trebuie sa poarte manusi, sa se spele si dezinfecteze pe maini inainte si dupa scoaterea manusilor si de cate ori este nevoie. Materialele de curatenie (galeti, mopuri, lavete etc) se spala si dezinfecteaza la sfarsitul programului si se pastreaza uscate in camere speciale. Dupa toate aceste operatiuni urmeaza dezinfectia terminala efectuata de echipa Compartimentului de Prevenire si Control Infectii Nosocomiale.

ASEPSIA SI ANTISEPSIA
Asepsia si antisepsia fac parte din grupa metodelor prin care realizam dezinfectia. Notiunea de dezinfectie se refera la totalitatea mijloacelor fizice, chimice, biologice si farmacologice care urmaresc indepartarea, inactivarea sau distrugerea germenilor patogeni din mediu. ASEPSIA ( a=fara; sepsis=putrefactie ) reprezinta un ansamblu de masuri prin care impiedicam contactul germenilor cu plaga operatorie. Prin faptul ca ea previne contaminarea plagilor, este o metoda profilactica, chirurgicala. Ca actiune profilactica, de prevenire a contaminarii plagilor cu germeni patogeni, asepsia foloseste o serie de metode incepand de la spalarea manimilor chirurgului si protejarea lor cu manusi sterile, la dezinfectia campului operator si sterilizarea tuturor instrumentelor, campurilor si materialelor folosite intr-o interventie 16

chirurgicala si terminand cu aplicarea pansamentului steril. Pentru realizarea acestora ea utilizeaza o serie de mijloace fizice si chimice. Mijloacele fizice sunt reprezentate de procedeele mecanice de spalare a mainilor si tegumentelor, de caldura uscata si umeda si de radiatii. Mijloacele chimice utilizeaza substante de tipul formolului sau etilenoxidului. Sterilizarea cu ajutorul radiatiilor si a substantelor chimice poarta numele de sterilizare la rece. Sterilizarea - instrumentarului - caldura uscata, fierbere, autoclavare - ideal : radiatii ionizante, vapori de etilen oxid - materialului moale (textil) - caldura umeda - ideal radiatii ionizante - materialului de sutura - materialelor de cauciuc - seringilor si acelor - periilor, apei, sapunului

Aseptizarea mainilor chirurgului - metoda clasica (apa sterile si sapun)


- metode moderne : betadina - metode de necesitate : badijonarea mainii si antebratului cu tinctura de iod (in caz de mari urgente)

Mijloace si tehnica sterilizariiprin caldura


Caldura este utilizata pentru sterilizare in 3 modalitati : in mediu lichid ( fierbere in apa ) in mediu de vapori supraincalziti prin presiune ( autoclav ) in mediu de aer supraincalzit, caldura uscata ( pupinel ) flambarea proces vechi

Sterilizarea prin mijloace chimice


1. Sterilizarea prin vapori de formol 2. Sterilizarea prin vapori de oxid de etilen ANTISEPSIA - este o metoda chirurgicala curativa prin care se urmareste distrugerea microbilor prezenti intr-o plaga. Antisepsia utilizeaza o serie de mijloace chimice denumite in general antiseptice sau dezinfectante. Se obisnuieste sa se denumeasca ANTISETIC substanta cu actiune bactericida sau bacteriostatica ce se aplica pe tesuturi vii iar DEZINFECTANT substanta folosita pentru distrugerea germenilor de pe diverse obiecte, produse septice sau din mediul extern. Actiunea substantelor antiseptice se exercita indifferent de activitatea bacteriana si de natura mediului inonjurator si ea se datoreste distrugerii membranelor celulare. Un bun antiseptic trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : - sa fie solubil in orice proportii in apa sau solutii organice - sa fie stabil in solutii diluate si in timp - sa fie bactericid nu numai bacteriostatic - sa nu fie iritant si nici toxic pentru tesuturi - sa aiba un spectru bacterian intins - sa actioneze rapid, in cateva minute 17

- sa-si conserve activitatea microbiana chiar in prezenta lichidelor organice (sange, albumina) - sa isi pastreze calitatile si cand sunt inclusiin diferiti excipienti Clasificare : - antiseptice - slabe : sapunul simplu - de suprafata : alcoolul, tinctura de iod - care degaja clor : hipocloritul de Na, cloramina - substante care degaja oxigen in stare nascanda : apa oxigenata, acidul boric - derivati ai metalelor grele : fenoseptul, nitratul de Ag - cloranti organici azoici : rivanolul, permanganatul de potasiu - fenolii si derivatii sai - detergenti

AIgiena mainilor

18

PRECAUTIUNI UNIVERSALE Precautiunile universale reprezinta un ansamblu de activitati si proceduri menite sa previna in unitatile sanitare, infectiile cu microorganisme care se transmit prin sange alte fluide ale corpului, mucoase si tegumente ce prezinta solutii de continuitate . Cele mai importante precautiuni care trebuie avute in vedere sunt : Spalatul mainilor ; Spalarea mainilor se face cat mai atent dupa contactul cu fiecare pacient sau dupa contactul cu sange sau alte fluide biologice. Spalarea mainilor se face dupa indepartarea manusilor, dupa efectuarea prestatiilor medicale sau de ingrijire la un pacient sau intre prestati. Spalarea simpla a mainilor : se efectueaza cu apa potabila si sapun obisnuit si are ca scop reducerea florei microbiene tranzitorii. Spalarea antiseptica a mainilor : se efectueaza cu apa potabila si sapun antiseptic lichid si are ca scop reducerea florei microbiene tranzitorii si florei microbiene rezidente. Spalarea chirurgichala a mainilor : se efectueaza cu apa sterila si sapun lichid si are ca scop reducerea florei microbiene tranzitorii si florei microbiene rezidente. Spalarea mainilor se face : - la intrarea in serviciu si la plecare ; - la intrarea si la iesirea din salon ; - inainte si dupa examinarea fiecarui bolnav ; - inainte si dupa aplicarea unui tratament ; - inainte si dupa efectuarea de investingatii ; - dupa scoaterea manusilor ; - dupa scoaterea masti ; - inaintea de distribuirea alimentelor si a medicamentelor ; - dupa folosirea batistei ; - dupa folosirea toaletei ; - dupa trecerea mainii prin par ; - dupa activitati administrstive ; Purtarea manusilor : Se face la manipularea instrumentarului contaminat, la recolta de sange , lichide biologice contaminate , in contact cu plagi , escare , alte leziuni cutanate. 19

Manusile pot fi in functie de scopul folosirii de uz unic-sterile si de uz general reutilizabile . Manusile se schimba dupa fiecare pacient , -dupa folosire se spala mainile cu manusi si apoi se indeparteaza; -dupa indepartarea manusilor se spala iar mainile . Purtarea halatelor : este necesara in timpul tuturor activitatilor din unitatile medicale . Purtarea sorturilor , bluze impermeabile : se folosesc canD se anticipeaza producerea de stropi, picaturi, jeturi cu produse biologice. Purtarea masti : protejeaza tegumente , mucoasele bucale ,nazale ale personalului medical. Purtarea de protectoare faciale, bonete, cizme . IGIENA BOLNAVILOR Prelucrarea igienica a bolnavului la internare ( inbaierea prin dus, taierea unghiilor, la nevoie deparatizare) Consultarea, triarea si repartizarea bolnavului de la internare si conducerea lui de catre infirmiera la salonul la care a fost repartizat. Asigurarea cu lenjerie curata pentru fiecare bolnav nou internat si schimbarea acesteia ori de cate ori este nevoie si cel putin o data pe saptamana. La bolnavii care prezinta incontinenta de urina sau fecale, la cei care au varsaturi, supuratii, precum si la copii mici, salteaua se acopera cu o musama sau o husa de plastic care se va spala si se va sterge cu solutie dezinfectanta zilnic, precum si ori de cate ori este nevoie. Asigurarea spalarii paturilor, huselor ( dosurilor) de perna si de saltea ori de cate ori se murdaresc cu produse patologice si cel putin semestrial. Asigurarea in timpul internarii a toaletei zilnice a bolnavilor si imbaierea acestora cel putin o data pe saptamana si ori de cate ori este nevoie. Imbaierea obligatorie in ziua dinaintea operatiei a bolnavilor ce se supun interventiilor chirurgicale ( exceptie urgentele). Asigurarea cu termometre dezinfectate, de utilizare individuala, pentru fiecare bolnav. Asigurarea obiectelor individuale ( pahar sau cana pentru baut apa, sapun, prosop si hartie igenica) si asigurarea pentru fiecare bolnav a lenjeriei curate de pat si de corp conform baremurilor si schimabrea acesteia cel putin saptamanal si ori de cate ori este nevoie. Instruirea bolnavilor ( si familiei) sa-si procure pasta si perie de dinti, batista si pieptene. Educarea permanenta a bolnavilor asupra comportamentului igenic in spital. IGIENA ALIMENTATIEI Calitatea alimentelor la procurare, organizarea transportului astfel incat sa se evite contaminarea lor, separarea circuitelor alimentelor neprelucrate sau in curs de pregatire de circuitul alimementelor pregatite si care urmeaza sa fie distribuite bolnavului, pastrarea in spatii frigorifice a alimentelor perisabile, prelucrarea alimentelor, curateania permanenta a vaselor, utilajelor si ustensilelor, a mobilierului, peretilor si pavimentelor, evacuarea rezidurilor si resturilor alimentare, aplicarea permanenta a masurilor pentru prevenirea infestarii si distrugerea insectelor si rozatoarelor, instruirea personalului. Interzicerea pastrarii de la o masa la alta a alimentelor preparate, alimentele trebuiesc pregatite pentru o singura masa si distributie imediat dupa prepararea lor. Educarea apartinatorilor pentru a nu aduce bolnavilor alimente alterabile. Asigurarea spatiilor frigorifice pentru pastrarea alimentelor bolnavilor. Infirmiera va purta : halat, boneta, masca si manusi la servitul mesei

20

INFECTIILE NOSOCOMIALE

( Metode de prevenire si control ) Definitie : Infectia masocomiala este infectia contractata in spital sau in alte unitati sanitare cu paturi si se refera la orice boala datorata microorganismelor, boala ce poate fi recunoscuta clinic sau microbiologic, care afecteaza fie bolnavul datorita internarii lui in spital sau ingrijirilor primite, fie pacientul spitalizat sau in tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorita activitatii sale, indiferent daca simptomele bolii apar sau nu in timp ce persoana respective se afla in spital. - infectiile intraspitalicesti cel mai adesea se manifesta prin infectii ale plagii operatorii infectate, pielii, infectii dupa nastere, infectii urinare, infectii ale tubului digestive, hepatita virala, infectii respiratorii, boli eruptive. Cauzele infectiilor intraspitalicesti - sterilizarea defectuoasa a ustensilelor cu care se efectueaza tratamente, investigatii, ingrijiri - nerespectarea rgulilor de asepsie si antisepsie - intretinerea defectuoasa a igienei corporale a bolnavilor, a personalului - curatenia si dezinfectia defectuoasa a rufariei de pat, de corp, a paturilor, saltelelor, a imbracamintei de protectie a personalului sanitar - curatenia si dezinfectia necorespunzatoare a localului : paviment, pereti, mobilier, instalatii sanitare - nerespectarea cicuitelor functionale ( bolnavi, instrumente, medicamente, alimente, lenjerie, reziduri ) - aglomerarea de bolnavi, vizitatori, personal, elevi si studenti in practica - purtatori necunoscuti de germeni

Prevenirea infectiilor intraspitalicesti


- transportul cu autosalvarea va fi individual - purtatorii de germeni vor fi izolati de la serviciul de primire - se va asigura mentinerea unei perfecte stari igienico-sanitare in unitati - se vor aplica toate masurile de asepsie si antisepsie - se vor efectua in mod corect dezinfectia continua ( zilnic si periodic ) si dezinfectia terminala - se vor respecta cu strictete circuitele : bolnavilor, personalului, vizitatorilor, persoanelor straine, medicamentelor, alimentelor ca si o colectare si un transport corespunzator al rezidurilor solide. Riscul infectiilor este sporit de unii factori favorizanti supraaglomerarea care face dificila atat curatenia, cat si izolarea celor contaminati sau a celor cu rezistenta scazuta aglomerarea paturilo si a spatiilor comune ignoranta personalului si functionarea defectuoasa a unitatii incalcarea normelor generale de igiena Riscul infectiilor este diminuat de unele masuri speciale masuri organizatorice privind supravegherea , masurile preventive, raportarea cazurilor suspecte, controlul medical periodic, triajul zilnic masuri care vizeaza sursele de infectii : depistarea purtatorilor sanatosi, depistarea bolnavilor contagiosi, controlul vizitatorilor, amenajarea locurilor de vizita, purtarea mastilor masuri care vizeaza caile de transmitere : sterilizarea cu antibiotice, dezinfectarea si sterilizarea, aplicarea tehnicii aseptice (pentru personal, obiecte, incaperi), igiena aerului, igiena mainilor masuri privind protejarea organismelor vulnerabile si receptive masuri privind personalul investigatii bacteriologice, examinarea periodica, eliminarea 21

personalului contaminat masuri privind respectarea circuitelor (persoane sanatoase, bolnave, vizitatori, alimente, haine). Conditia esentiala a evitarii infectiilor nosocomiale este respectare normelor de igiena!

Colectarea deseurilor
Conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr.185/2003 Norme tehnice privind asigurarea curateniei, dezinfectiei, efectuarea si pastrarea sterilitatii, va informam urmatoarele: -NU este permis amestecul produselor folosite la curatenie, al substantelor dezinfectante sau al antisepticelor ! Exista riscul unor reactii chimice periculoase pentru cel care le manipuleaza, precum si riscul de inactivare si incompatibilitate. -NU este permisa utilizarea ambalajelor alimentare pentru produsele de intretinere a curateniei, pentru dezinfectante si pentru antiseptice. -NU este permisa aruncarea ambalajelor goale de la produsele de curatenie, de dezinfectie sau de la antiseptice decat dupa ce au fost curatate sau /si neutralizate. -NU este permisa utilizarea de recipiente goale de la produse dezinfectante pentru produsele antiseptice. -flacoanele cu dezinfectante sau antiseptice vor fi etichetate astfel:denumirea produsului, concentratia , data cand a fost preparat, termen de valabilitate. Ordinul 219/2002: privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale

DESEURI NEPERICULOASE:
Sunt deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea a deseurilor menajere si care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si mediu: Ambalajele materialelor sterile, hartia, resturile alimentare; Flacoane de la solutiile perfuzabile care nu au venit in contact cu sangele sau alte fluide biologice, gipsul necontaminat cu fluide biologice; Saci si ambalaje de material plastic, manusi folosite la curatenie; Recipiente din sticla intacte care nu au venit in contact cu sangele sau alte fluide biologice; SUNT DESEURI NEPERICULOASE - SE COLECTEAZA IN SACI NEGRI SI SE TRANSPORTA LA RAMPA DE GUNOI A SPITALULUI PENTRU A FI PRELUATE IN SISTEMUL DE COLECTARE DE DESEURI MENAJERE A ORASULUI

DESEURI PERICULOASE:
DESEURI ANATOMO-PATOLOGICE
Parti anatomice, fetusi, placente, material biopsic din blocurile operatorii Cadavre de animale de laborator SUNT DESEURI INFECTIOASE - SE COLECTEAZA IN SACI GALBENI SI SE TRANSPORTA LA INCINERATORUL SPITALULUI PENTRU A FI INCINERATE

DESEURI INFECTIOASE
Deseuri solide sau lichide care contin sau au venit in contact cu sangele sau alte fluide biologice: Deseuri solide sau lichide care contin sau au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti sau toxinele microorganismelor Seringi, perfuzoare fara ac, sonde si alte materiale de unica folosinta Recipiente care au continut sange sau alte fluide biologice Campuri operatorii, manusi folosite in acte medicale Sonde si alte materiale de unica folosinta 22

Materiale de laborator folosite, comprese, pansamente, membrane de dializa Pungi din material plastic pentru colectarea urinei

SUNT DESEURI INFECTIOASE - SE COLECTEAZA IN SACI GALBENI SI SE TRANSPORTA LA INCINERATORUL SPITALULUI PENTRU A FI INCINERATE
DESEURI INTEPATORE-TAIETOARE Ace, ace cu fir, seringi cu ac, acele de la perfuzoare Catetere, branule, pipete Lame de bisturiu de unica folosinta Sticlarie de laborator si alta sticlarie sparta sau nu, care a venit in contact cu materialul infectios

SUNT DESEURI INFECTIOASE - SE COLECTEAZA IN CUTII DE CARTON CU PERETI REZISTENTI SI SE TRANSPORTA LA INCINERATORUL SPITALULUI PENTRU A FI INCINERATE
DESEURI CHIMICE SI FARMACEUTICE Seruri si vaccinuri cu termen de valabilitate depasit, medicamente expirate Reziduuri de substante chimioterapice Reactivi si substante folosite in laboratoare Substante dezinfectante expirate sau deteriorate prin depozitarea necorespunzatoare SE COLECTEAZA IN RECIPIENTE SPECIALE CU MARCAJ ADECVAT PERICOLULUI (INFLAMABIL, COROZIV, TOXIC) SI SE INDEPARTEAZA CONFORM PREVEDERILOR LEGALE PRIVIND DESEURILE CHIMICE PERICULOASE.

Dezbracarea si imbracarea bolnavului imobilizat la pat


Bolnavii in stare grava : inconstieni, paralizati, traumatizati, adinamici,care sunt imobilizati la pat, sunt dezbracati si imbracati de catre infirmiera. Aceasta va proceda cu multa blandete, pentru a nu le accentua suferinta si pentru a nu-I obosi. De asemenea, va proceda cu mult tact pentru a nu le creea senzatia ca sunt neputinciosi. Schimbarea camasii bolnavului care poate fi ridicat in pozitie sezanda. Materiale necesare : o camasa curata, o flama, talc, alcool. Tehnica de lucru : se desface patura care acopera bolnavul, pliind-o in armonica, si se acopera bolnavul cu o flanca daca se poate incalzita. Se ridica bolnavul in pozitie sezanda, se ruleaza camasa pana la ceafa si se trece peste cap, infirmiera coborand bratele, scoate manecile. Se trece camasa curata pe bratele bolnavului si apoi peste cap acoperandu-I trunchiul. Bolnavul este intins, dupa care ajutat se sprijina pe calcaie si regiunea dorsala si I se trage camasa sub sezut si i se acopera membrele inferioare si se reface patul. In cazul in care unul dintre membrele superioare este afectat, dezbracarea se incepe cu partea sanatoasa si se termina cu partea suferinda. Pentru imbracare se procedeaza invers, incepandu-se cu membrul afectat. Schimbarea camasii bolnavului care nu poate fi ridicat in pozitie sezanda. Materiale necesare : ca mai sus Tehnica de lucru : bolnavul fiind acoperit, i se trage camasa in sus pana la torace, apoi dupa ce a fost intors in decubit lateral stang, drept si dorsal, i se scot manecile si se degaja camasa peste cap. Pentru imbracarea camasii curate se procedeaza cu miscari inverse. Dezbracarea si imbracarea bolnavului in pijama. 23

Se efectueaza dupa procedeele descries mai sus, in functie de posibilitatea de a adduce bolnavul in pozitie sezanda sau in decubit lateral. Reimbracarea pantalonului de pijama se face adunandu-se cu mainile una din partile pijamalei pentru a trece piciorul prin ea, dupa care se procedeaza la fel si cu cealalta parte. Pentru bolnavii care nu pot fi mobilizati se folosesc camasi desfacute la spate, care acopera bratele, suprafetele anterioare si laterale ale corpului. Pentru cei cu bratul fracturat, care nu poate fi deplasat, se folosesc camasi cu maneci desfacute. Pozitia bolnavului trebuie aleasa in functie de boala persoanei respective, de observatiile si examenele medicale care trebuiesc efectuate si de ingrijirile care urmeaza sa i se acorde. In cazul in care bolnavul este mentinut mai mult timp intr-o anumita pozitie, exista riscul aparitiei escarelor. Ca atare este indicata schimbarea periodica a pozitiei, fie cu ajutorul bolnavului insusi, fie prin efortul dumneavoastra exclusiv, daca el insusi este imobilizat. Escarele = leziuni profunde ale unor tesuturi din regiunile insuficient irigate datorita unei compresiuni indelungate. La aparitia escarelor contribuie umezeala, cutele sau cusaturile lenjeriei, bucati mici si dure de alimente, medicamente, gips care irita pielea prin frecare. Regiunile expuse escarelor corespund punctelor de sprijin ale corpului pe planul patului astfel

Alimentatia bolnavului
Alimentatia persoanei bolnave are rolul de a-i asigura elementele nutritive necesare organismului. Principii generale in alimentatia rationala a bolnavului 1. Asigurarea integrala ( prin aportul alimentar ) a tuturor elementelor nutritive in concordanta cu nevoile organismului. 2. Stabilirea unei ratii alimentare care sa corespunda cantitativ si calitativ fiecarui bolnav ( proportia de alimente de origine animala sau vegetala, crude sau fierte, pentru un interval de 24 de ore ). 3. Stabilirea unui regim dietetic care sa corespunda cantitativ nevoilor organismului. 4. Asigurarea repartitiei echilibrate a meselor in cursul zilei si crearea unor atitudini legate de aceasta periodicitate. 5. Evitarea exceselor si erorilor alimentare. Tipuri si moduri de alimentare a bolnavului - Naturala - activa - pasiva - Artificiala - sonda - injectie Indiferent de modul in care asigurati alimentatia bolnavului, trebuie sa aveti, in afara deprinderilor specifice necesare, o atitudine care sa ii ofere posibilitatea comunicarii, confortul psihic, securitatea afectiva. ALIMENTAREA ACTIVA Se practica in cazul bolnavilor care pot manca singuri, fara ajutorul altei persoane. In sala de mese : 1. Pregatiti in prealabil conditiile de mediu : verificarea curateniei si aerisirea salii aranjarea estetica a tacamurilor si a veselei pe mese invitatia la masa ( cu mentionarea spalarii mainilor ) 2. Serviti alimente respectand constant etapele : servirea pe rand a felurilor de mancare prescrise servirea fiecarui aliment intr-o farfurie curata ridicarea veselei folosite dupa fiecare fel. 24

3. Reorganizati sala de mese : strangerea veselei utilizate transportarea veselei utilizate la oficiu curatenia si aerisirea salii de mese In salon La masa : se respecta aceleasi principii ca in sala de mese doar cu mentiunea ca trebuie indepartate toate obiectele care ar putea influenta negativ apetitul. La pat : se respecta aceleasi principii ca in sala de mese, cu mentiunea ca se spala bolnavul pe maini, se pune un servet la gatul bolnavului, se protejeaza cu mteriale adecvate lenjeria de pat si de corp, dupa masa se efectueaza toaleta partiala ( maini si cavitate bucala ) si se schimba lenjeria, care eventual s-a murdarit. In cazul alimentarii ,, la pat bolnavul trebuie asezat intr-o pozitie cat mai confortabila, care poate fi dupa caz : sezanda, semisezanda, decubit lateral stang. ALIMENTAREA PASIVA - se practica in cazul bolnavilor care nu se pot hrani singuri, avand nevoie de ajutorul altei persoane. Dat fiind specificul acestor boli, alimentarea pasiva impune respectarea unui set de reguli particulare. 1. Serviti acesti bolnavi dupa ce a luat sfarsit masa celorlalte persoane bolnave, pentru a dispune de timp suficient. 2. Inarmati-va cu rabdare, pe de o parte pentru ca acesti bolnavi sunt sensibili la orice semn al nerabdarii dvs., iar pe de alta parte, pentru ca alimentarea lor impune un ritm lent si pauze frecvente. 3. Asezati bolnavul in pozitia cea mai confortabila, in concordanta cu starea lui si cu confortul psihic ( semisezand, decubit dorsal, decubit lateral ). 4. Protejati lenjeria de pat si de corp cu prosoape si stergeti barbia bolnavului, cand este cazul. 5. Asezati tava cu mancare pe o masuta rulanta, pe noptiera sau pe un taburet, asa incat bolnavul sa vada alimentele pe care urmeaza sa le ingurgiteze. 6. Asezati-va intotdeauna in partea dreapta a bolnavului pe un scaun, sau daca este nevoie, pe marginea patului. 7. Folositi vase, tacamuri, instrumente adecvate starii bolnavului respectiv. 8. Dupa terminarea alimentatiei efectuati toaleta partiala a bolnavului ( barbia, cavitatea bucala ) schimbati lenjeria murdara, indepartati resturile alimentare si vesela murdara, aerisiti incaperea. 9. De-a lungul intregului interval, comportati-va in asa fel incat bolnavul sa simta efectiv ca timpul dvs. ii este rezervat lui si ca in centrul preocuparii dvs. se afla alimentarea si confortul sau. Atat in cazul alimentarii active cat si in cazul alimentarii pasive, evitati sa atingeti alimentele cu mana si respectati cu rigurozitate regulile de igiena generala. Regimul alimentar este, in general, un factor care contribuie la mentinerea, functionarea, dezvoltarea organismului. In cazul persoanelor bolnave, acest regim alimentar, care capata particularitati dietetice, este un factor essential in cadrul procesului de vindecare. Exista situatii in care regimul alimentar este unicul tratament prescris bolnavului. Fiecare boala si fiecare bolnav necesita un regim alimentar adecvat maladiei in cauza, cat si particularitatilor individului respectiv.

25

NOTIUNI DE NUTRITIE SI METABOLISM


Nutritia - reprezinta una din nevoile fundamentale ale organismului uman : pentru a se mentine, a functiona si a se dezvolta normal, el trebuie sa primeasca cu regularitate elemente nutritive capabile sa-i satisfaca necesitatea permanenta de energie si reconstructie. Alimentatia reprezinta conditia esentiala pentru existenta vietii. - fara hrana organismul nu se poate mentine, manifesta , dezvolta, perpetua. - in alcatuirea regimului se pleaca totdeauna de la nevolie omului normal, de aceeasi varsta, sex, stare fiziologica si cu acelasi tip de munca. - componentele de baza ale alimentelor sunt denumite : factori nutritivi sau principii nutritive. Acestea sunt : proteinele, lipidele, glucidele, sarurile minerale, apa si vitaminele. - glucidele, proteinele si lipidele reprezinta materialul furnizor de energie pentru organism si pietrele de constructie pentru refacerea si reinnoirea tesuturilor uzate. Mineralele si vitaminele intervin intr-o serie de reactii biochimice in organism, accelerand viteza de producere a acestora. Vitaminele sunt cunoscute si sub denumirea de biocatalizatori. PROTEINELE sunt indispensabile vietii si indeplinesc urmatoarele functii : intra in structura tuturor tesuturilor si iau parte la refacerea lor indeplinind un rol plastic intra in structura hormonilor participa la formarea anticorpilor, substante cu rol in apararea organismului contra microbilor si toxinelor au rol in repartitia apei si a substantelor dizolvate in ea in diferite sectoare din organism se gasesc in lapte, carne, oua, branzeturi Nevoile de proteine se apreciaza atat din punct de vedere al aportului global cantitativ dar si calitativ. Un adult normal are nevoie de 1-1,5 g proteine / Kcorp / zi. Aceasta reprezinta optimul fiziologic care constituie 11-13 % din valoarea calorica a ratieie zilnice. Variaza cu varsta, conditiile de munca, efortul, starile fiziologice (graviditate, alaptare, perioada de crestere ) sau patologice. Lipidele (grasimile) reprezinta o sursa importanta de energie pentru organism. - 1 g de grasime ars produce 9,3 calorii - reprezinta constituentul preponderant al tesutului adipos din organism (grasimi depuse sub piele). - pot fi animale si vegetale - intr-o alimentatie rationala trebuie pastrat un echilibru intre grasimile de origine animala si cele de origine vegetala. - grasimile animale trebuie sa reprezinte numai jumatate pana la doua treimi din totalul lipidelor din alimentatia zilnica. - intr-o ratie normala lipidele trebuie sa se afle in proportie de 1-2 g/Kcorp/zi, ceea ce reprezinta 25-30 % din valoarea calorica a ratiei zilnice. - necesarul de lipide este crescut la copii, persoane care depun eforturi si celor care lucreaza la temperaturi joase. - cele mai importante surse alimentare de lipide sunt : untul si margarina, smantana, slanina, untura, seul topit, uleiurile vegetale, carnea grasa, laptele, branzeturile grase, nucile, alunele. Glucidele sau hidratii de carbon sunt substante organice formate din carbon, hydrogen si oxigen. - majoritatea au gustul dulce - cele mai importante glucide sunt glucoza si fructoza, zaharoza, galactoza (glucidul din lapte), amidonul (din legume si cereale), celuloza (din vegetale) favorizeaza evacuarea intestinului stimuland miscarile intestinului gros (peristaltismul) - desi ocupa ponderea cea mai importanta in alimentatia omului, consumul exagerat este daunator putand duce la instalarea obezitatii, dislipidemiilor si a diabetului zaharat. 26

cele mai daunatoare sunt concentratele de glucide (zahar, produse zaharoase, gemuri, dulceturi). cele mai recomandabile sunt cele provenite din cereale, fructe si legume. nevoia de glucide pentru individul normal este evaluata la 4-8 g/Kcorp/zi, adica 55-65 % din valoarea calorica totala. Apa - reprezinta mediul in care se desfasoara toate reactiile biologice din organism. - pierderea a 10 % din apa organismului duce la moartea acestuia - fara alimentatie, omul poate rezista o luna, dar fara apa, moartea se produce in cateva zile. - aportul de apa trebuie sa fie egal cu eliminarea a 2500 ml - pierderea de apa declanseaza reflexul de sete - cand pierderile sunt foarte mari, apar deshidratari grave, care pot fi mortale - cand eliminarea apei nu se poate face in totalitate, aceasta se retine in tesuturi si apare edemul. Sarurile minerale - participa la structura celulelor si intra in constitutia unor enzyme, vitamine si hormoni. Exemple : calciu, fosfor, sodium, clor, potasiu, magneziu, cupru, iod, fluor. Vitaminele - sunt biocatalizatori, care in cantitate foarte mica indeplinesc functii foarte importante. - dupa solubilitate se impart in : vitamine solubile in apa - hidrosolubile (B1, B2, B12, C, acid folic, acid pantotemic) si vitamine solubile in grasimi numite liposolubile (A,D,E,K) Pentru efectuarea functiilor vitale, organismul are nevoie de energie si elemente nutritive. Acestea ii sunt furnizate de alimente. Factorii nutritive se gasesc sub forma unor combinatii complexe, care nu pot fi utilizate ca atare este deci nevoie de transformari. Digestia reprezinta prima etapa a transformarilor. - faramitate mecanic prin masticatie si imbibate cu saliva (bolul bucal) sunt propulsate prin esofag in stomac si intestinul subtire, unde se continua digestia inceputa in avitatea bucala. La nivelul intestinului are loc absorbtia principiilor nutritive, resturile nedigerate trec in intestinul gros (colon), unde se definitiveaza digestia si absorbtia. - in final, prin rect (anus) se elimina intermitent alimentele nedigerate (defecatia). Digestia transforma alimentele in substante care fie participa la reconstructia organismului, fie ii asigura energia necesara (rezultata prin arderea lor). Totalitatea transformarilor si a arderilor prin care trec substantele alimentare care intra in organism poarta numele de metabolism. El trebuie inteles ca un schimb continuu de energie si substante intre organism si mediu. Transportul pacientilor Mijloace de transport In functie de gravitatea afectiunii, de scopul transportului, de distanta, transportul se face cu: brancarda ( targa) carucior fotoliu si pat rulant cu mijloace improvizate in caz de urgenta. cu vehicule speciale: autosalvari, avioane sanitare. Pregatiri: Transportul cu targa Pregatirea targii targa se acopera cu o patura si cu un cearsaf; la nevoie, se acopera cu musama si aleza; perna subtire. 27

Asezarea pacientului pe targa pacientul va fi asezat cu privirea in directia mersului ( trebuie sa vada unde merge) la urcatul scarilor, brancardierul din urma va ridica pana la nivelul orizontal; daca panta este prea accentuata, se poate duce pacientul, la urcus , cu capul inainte. de asemenea daca pacientul trebuie supravegheat tot timpul , este mai bine ca acesta sa fie dus cu capul inainte, pentru ca, stand fata in fata cu brancardierul, sa poata fi supravegheat. in principiu, pacientul va fi prins de partea sanatoasa. Executia targa este tinuta de cele doua extremitati de catre doi brancardieri, doar de cate un singur maner astfel incat targa sa atarne de-a lungul marginii patului. asezarea pacientului pe targa necesita trei persoane: acestea se vor aseza de-a lungul patului de partea targii atarnate. isi introduce mainile, cu palma si degetele intinse, sub pacient. prima: sustine capul si toracele, sprijinind ceafa pacientului pe antebrat. a doua : sprijina pacientul in regiunea lombara si sub sezut. a treia: sustine membrele inferioare. Prima persoana comanda miscarile: 1. ridica deodata pacientul. 2. dupa ce acesta a fost ridicat, face un pas inapoi. 3. brancardierii ridica si cealalta margine a targii, aducand-o in pozitie orizontala sub pacient. 4. se aseaza pacientul pe targa, se acopera. Descarcarea se face dupa aceasi metoda, dar cu miscarile inverse. Pozitia pacientului pe targa in functie de afectiune In decubit dorsal pacientii cu traumatisme abdominale, cu genunchi flectati accidentatii constientii, suspectii de fractura a coloanei vertebrale sau a bazinului; se asigura suprafata rigida leziuni ale memebrelor inferioare: sub membrul lezat, se aseaza o perna leziuni ale membrelor superioare: membrul superior lezat se aseaza peste toracele pacientului; eventual se fixeaza cu o esarfa accidentatii in stare de soc cu hemaragie: cu membrele inferioare ridicate. In pozitie sezand: pacientii cu traumatisme craniene, constienti si fara semne de soc: mentinuti cu ajutorul pernelor leziuni ale gatului: capul va fi flectat, astfel incat regiunea mentoniana sa atinga toracele In pozitie semisezand: accidentatii toraco-pulmonar pacientii cu insuficienta cardiorespiratorie accidentatii cu leziuni abdominale ( pozitia Fowler), cu genunchii flectati In decubit lateral: pacientii in stare de coma In decubit ventral: pacientii cu leziuni ale fetei ( craniofaciale): sub fruntea lor se aseaza un sul improvizat din cearsafuri, sau antebratul flectat al traumatizatului cu leziuni ale spatelui sau regiunii fesiere In decubit semiventral: 28

pacientii inconstienti, iar in caz de tulburari de deglutitie sau hipersecretie salivara, in pozitia Trendelemburg, pentru a prevenii acumularea si aspirarea secretiilor In pozitie Trendelemburg, cu inclinarea maxima de 10-15 grade accidentatii in stare de soc in colaps periferic, pentru a asigura un aport mai mare de sange in organele vitale In pozitia Trendelemburg inversat, cu inclinare de maximum 10-15 grade accidentatii cu fracturi ale bazei craniului. TOALETA BOLNAVULUI Toaleta pacientului face parte din ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate de infirmiera cu scopul de a asigura confortul si igena bolnavului Toaleta bolnavului poate fii: Zilnica pe regiuni Saptamanala sau baie generala In functie de tipul pacientului, acesta : N-are nevoie de ajutor Are nevoie de sprijin fizic si psihic Are nevoie de ajutor partial Necesita ajutor complet Principii: - Se apreciaza starea generala a bolnavului, pentru a evita o toaleta prea lunga, prea obositoare. - Se verifica temperatura ambianta, pentru a evita racirea bolnavului - Se evita curentii de aer, prin inchiderea geamurilor si a usilor. - Se izoleaza bolnavul ( daca este posibil) de anutrajul sau , prin paravan - Se pregatesc in apropriere materialele necesare toaletei, schimbarii lenjeriei patului si a bolnavlui si pentru prevenirea escarelor - Bolnavul va fi dezbracat complet si se sa acoperii cu cerceaf si patura. - Se descopera progresiv numai partea care se va spala. - Se stoarce corect buretele sau manusa de baie pentru a nu se scurge apa in pat sau pe bolnav. - Se sapuneste si se clateste cu o mana ferma, fara brutalitate, pentru a favoriza circulatia sangvina,. - Apa calda trebuie sa fie din abundenta, schimbata de cate ori este nevoie, fara a se lasa sapunul in apa. - Se insista la pliuri, sub sani, la maini si in spatiile interdigitale, la coate si axile. - Se mobilizeaza articulatiile in toata amplitudinea lor si se maseaza zonele predispuse escarelor. - Ordinea in care se face toaleta pe regiuni: spalat, clatit, uscat. - Se muta musamaua si aleza de protectie, in functie de regiunea pe care o spalam. Etapele toaletei Se va respecta urmatoarea succesiune: se incepe cu fata, gatul si urechile; apoi, bratele si mainile, partea anterioara a toracelui, abdomen, fata anterioara a coapselor; se intoarce bolnavul in decubitl ateral si se spala spatele, fesele si fata posterioara a coapselor, din nou in decubit dorsal, se spala gambele si picioarele, organele genitale externe ingrijirea parului, toaleta cavitatii bucale. Toaleta intima Pregatirii: Materiale - paravan, doua bazinete, tampoane sterile din vata, pensa porttampon, cana cu apa clada, sapun lichid, prosop, manusa de cauciuc, manusa de baie, musama, aleza; se controleaza temperatura apei. Pacientul - se informeaza, se asigura intimitatea 29

- se pregateste patul cu musamaua, pacientul fiind in pozite ginecologica. - se serveste un bazinet pentru a-si goli vezica urinara - ramane in pozitei ginecologica cu al doilea bazinet curat sub regiune sacrata. Tehnica - se imbraca manusa de cauciuc, apoi cea de baie - se spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre anus, turnand apa si sapun lichid - se limpezeste abundant - se scoate bazinetul - se usuca regiunea genitala anala, pliurile - se pudreaza cu talc pliurile Ingrijiri ulterioare - se indepateaza materialele, se aranjeaza patul - pacientul este asezat comod De stiut - spalarea organelor genitale externe se poate face cu tampon de vata montate pe pensa porttampon. - la barbat, se degaja glandul de preput si se spala cu prudenta (se previne patrunderea sapunului in uretra) De evitat - Contaminarea regiunii genitale cu microrganisme din regiune anala, prin miscari de spalare dinspre anus spre sinfiza pubiana. IGIENA BOLNAVILOR Prelucrarea igienica a bolnavului la internare ( inbaierea prin dus, taierea unghiilor, la nevoie deparatizare) Consultarea, triarea si repartizarea bolnavului de la internare si conducerea lui de catre infirmiera la salonul la care a fost repartizat. Asigurarea cu lenjerie curata pentru fiecare bolnav nou internat si schimbarea acesteia ori de cate ori este nevoie si cel putin o data pe saptamana. La bolnavii care prezinta incontinenta de urina sau fecale, la cei care au varsaturi, supuratii, precum si la copii mici, salteaua se acopera cu o musama sau o husa de plastic care se va spala si se va sterge cu solutie dezinfectanta zilnic, precum si ori de cate ori este nevoie. Asigurarea spalarii paturilor, huselor ( dosurilor) de perna si de saltea ori de cate ori se murdaresc cu produse patologice si cel putin semestrial. Asigurarea in timpul internarii a toaletei zilnice a bolnavilor si imbaierea acestora cel putin o data pe saptamana si ori de cate ori este nevoie. Imbaierea obligatorie in ziua dinaintea operatiei a bolnavilor ce se supun interventiilor chirurgicale ( exceptie urgentele). Asigurarea cu termometre dezinfectate, de utilizare individuala, pentru fiecare bolnav. Asigurarea obiectelor individuale ( pahar sau cana pentru baut apa, sapun, prosop si hartie igenica) si asigurarea pentru fiecare bolnav a lenjeriei curate de pat si de corp conform baremurilor si schimabrea acesteia cel putin saptamanal si ori de cate ori este nevoie. Instruirea bolnavilor ( si familiei) sa-si procure pasta si perie de dinti, batista si pieptene. Educarea permanenta a bolnavilor asupra comportamentului igenic in spital. IGIENA ALIMENTATIEI Calitatea alimentelor la procurare, organizarea transportului astfel incat sa se evite contaminarea lor, separarea circuitelor alimentelor neprelucrate sau in curs de pregatire de circuitul alimementelor pregatite si care urmeaza sa fie distribuite bolnavului, pastrarea in spatii frigorifice a alimentelor perisabile, prelucrarea 30

alimentelor, curateania permanenta a vaselor, utilajelor si ustensilelor, a mobilierului, peretilor si pavimentelor, evacuarea rezidurilor si resturilor alimentare, aplicarea permanenta a masurilor pentru prevenirea infestarii si distrugerea insectelor si rozatoarelor, instruirea personalului. Interzicerea pastrarii de la o masa la alta a alimentelor preparate, alimentele trebuiesc pregatite pentru o singura masa si distributie imediat dupa prepararea lor. Educarea apartinatorilor pentru a nu aduce bolnavilor alimente alterabile. Asigurarea spatiilor frigorifice pentru pastrarea alimentelor bolnavilor. Infirmiera va purta : halat, boneta, masca si manusi la servitul mesei. CAPTAREA DEJECTIILOR FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE Captarea fecalelor se face in plosca sau in bazinet. Plosca utilizata in mod curent este confectionata din metal emaliat, portelan sau faianta, avand o forma ovulara, de inaltime descrescanda pentru a se putea aluneca usor sub bolnav. Plosca se prinde de maner si se tine intotdeauna acoperita, fie cu capacul propriu fie cu un servetel. Fiecare pat trebuie sa aiba plosca individuala care dupa plecarea bolnavului, este supusa dezinfectiei terminale. Utilizarea incrucisata a plostilor este interzisa. Sub bolnav se aseaza o musama si o aleza, peste care se aluneca plosca sub bolnav. In vederea acestui scop, bolnavul, dupa ce a fost dezbracat, va fi solicitat sa se ridice putin din sale, fiind ajutat la nevoie de infirmiera cu palma stanga introdusa sub regiunea sacrala. Pentru durata defecarii, bolnavul va fi acoperit. Mentinerea bazinetului sub bolnav trebuie redusa la timpul cel mai scurt posibil pentru a preveni formarea escarelor de decubit. Toaleta de dupa defecare se face cu hartie igenica sau prin spalare: unii bolnavi prefera sa o faca singuri, daca insa nu pot , vor fi ajutati. Bazinetul scos de sub bolnav se acopera imediat si se scoate din salon. La nevoie, continutul lor va fi pastrat in plosca acoperita, pana la vizita, la grupul sanitar, fiind prevazut cu o eticheta cu numele bolnavului si ora emisiunii. In caz contrar, continutul bazinetului se arunca. Salonul se aeriseste imediat si se spala mainile bolnavului Golirea ,splarea si dezinfectarea curenta a plostilor se face in spalatoare. Captarea urinei se face in vase speciale , numite urinare. In numeroase spitale pentru captarea urinei la femei se utilizeaza plosca cu care sansele de a pastra curetenia lenjeriei este mai mare. Paturile au urinare proprii care se utilizeaza numai la acelasi bolnav. Urinarele se confectioneaza din sticla. Acestea permit urmarirea cantitativa si calitativa a urinei eliminate. In timpul utilizarii, urinarele se introduce sub patura, bolnavul ramanand acoperit Urinarele nu trebuiesc asezate pe dusumea, caci transporta murdaria si infectia in patul bolnavului. La bolnavii cu sonda permaneta sau incontinenta urinara fara sonda, urinarul respectiv, punga de colectare a urinei, se fixeaza de margine patului. Urinarele se spala sub jeturi verticale de apa care tasnesc cu forta in vas, de jos in sus, si-l spala bine in interior. Dezinfectarea urinarelor se face prin submerjare in solutii de cloramina sau var cloros 1% clor activ de 2 ore. Captarea sputei captarea si colectarea sputei se face in scuipatoare emaliate de forma cilindrica cu capac in forma de palnie. Daca sputa captata nu se va supune vreunui examen de laborator, se obisnuieste sa se toarne in scuipator, inca inainte de utilizare, o cantitate fixa de solutie dezinfectanta. Captarea varsaturilor Daca varsaturile sunt prevazute se va pregati din timp langa pat o musama, cateva prosoape si cateva tavite renale. Daca bolnavul are proteze dentare, acestea se vor scoate din cavitatea bucala. Daca starea bolnavului permite, in timpul varasturilor va fi ridicat in pozite sezanda si va fi sprijinit de frunte. Cu cealalta mana, infirmiera va tine in fata lui o tavita renala curata. Pe parcurs se aranjeaza musamaua 31

si prosop in fata bolnavului pentru a nu murdari lenjeria de corp si de pat. Daca bolnavul nu poate fi ridicat, se va intoarce numai capul intr-o parte, de preferinta spre stanga, si se va aseza tavita renala lipita de fata. In cursul varsaturilor aparute dupa intervantiile chirurgicale, plaga operatorie va fi protejata prin compresie usoara cu palma, fie de infirmiera, fie de bolnav, prevenind durerile si desfacerea eventuala a suturilor proaspete. Daca varsaturile nu au fost prevazute si continutul stomcal nu a putut fi captat, se va pune la o parte lenjeria pe care sa intins varstura, pentru a fi prezenata medicului, iar lenjeria bolnavului va fi schimabata. In caz de varsaturi repetate, bolnavului i se va oferii totdeauna o alta tavita, curata, de unde apoi varsaturile vor fi transvarsate intr-un cilindru gradat. Tavita nespalata, cu continutul stomacal anterior evacuat, provoaca repulsie bolnavului si agraveaza greturile. Dupa linistire, bolnavul isi va clati gura cu apa rece, ceai amar sau cu solutie aromata, care nu se amesteca cu continutul stomacal eliminat pentru a nu-l denatura inainte ca acesta sa fie prezentat medicului.

32