SISTEMUL DE MĂSURI ANTIEPIDEMICE.

DEZINFECȚIA, STERILIZAREA, IMUNOPROFILAXIA.

Diana Spătaru

dr. șt. med., conf. univ.

Departamentul Medicină Preventivă, Disciplina

de epidemiologie 1
 Structura procesului epidemic
(după L.V. Gromaşevski)

– Depistarea activă și – Dezinfecția

– Vaccinarea
pasivă prin testare – Sterilizarea
– Izolarea la domiciliu – Dezinsecția
sau staționar – Purtarea măștii
– Tratamentul – Igienizarea mâinelor
– Externarea din – Distanțarea fizică
staționar

2
 SISTEMUL DE MĂSURI PROFILACTICE ȘI
ANTIEPIDEMICE ÎN BOLILE CONTAGIOASE

• măsuri îndreptate spre neutralizarea sursei de

agenți patogeni;

• măsuri îndreptate spre neutralizarea

mecanismului de transmitere (dezinfecţia,
sterilizarea, dezinsecţia.);

• măsuri îndreptate spre formarea imunității

specifice a populației (imunoprofilaxia).
Dezinfecția

4
 Dezinfecţia
Dezinfecţia reprezintă complexul de măsuri prin
care se urmărește distrugerea, îndepărtarea sau
micșorarea numărului agenților patogeni și
condiționat patogeni de pe diverse elemente ale
mediului extern până la o limită la care prezența
acestora să nu mai prezinte riscul de producere a
unei infecții.

5
 Scopul

Neutralizarea căilor şi întrerupere a

mecanismului de transmitere a agenţilor
cauzali de la organismul-gazdă la cel receptiv
prin efectuarea măsurilor de decontaminare.

6
 Tipurile de dezinfecţie

- profilactică
- antiepidemică (de focar)

7
 Dezinfecţia profilactică
reprezintă totalitatea metodelor şi mijloacelor de
decontaminare care se aplică indiferent de
prezenţa sau absenţa agenţilor patogeni sau
condiţionat patogeni în mediul ambiant, cu
scopul de a preveni apariţia bolilor infecţioase
(temporar, periodic sau permanent).

8
 Obiectele cu semnificaţie epidemiologică şi socio-
igienică

• sursele de apă potabilă,

• unităţile de alimentaţie publică,
• instituţiile de menire socială (băi, saune, bazine, gări,
biblioteci, hoteluri, teatre, cămine, transport etc.),
• de instruire şi educaţie (creşe, grădiniţe, şcoli, licee etc.),
• de acordare a asistenţei medicale (spitale, policlinici,
dispensare, centre sanatoriale şi de reabilitare, laboratoare,
instituţii farmaceutice, stomatologice etc.),
• obiective cu regim strict de lucru (unităţile de producere a
medicamentelor, preparatelor biologice, articolelor cosmetice
şi de parfumerie, de asamblare a aparatajului şi utilajului
medical, alimentar).
9
 Dezinfecția de focar
Efectuată în cazul apariţiei focarului epidemic şi
constituie o măsură obligatorie în procesul de
lichidare a focarului. În funcţie de prezenţa
sursei de infecţie.
• Curentă – în focare, în laboratoarele microbiologice,
virusologice, parazitologice, biochimice.
• Terminală (definitivă)- după înlăturarea sursei de
infecţie (spitalizare, izolare, deces), la expirarea perioadei de
contagiozitate sau schimbării locului de trai.

10
 Dezinfecția curentă
1. Scopul: distrugerea agenţilor patogeni,
paraziţi eliminaţi în timpul aflării sursei de
infecţie în focarul epidemic, minimalizînd riscul
infectării contacţilor.
2. Se dezinfectează: tot substratul infectat de la
bolnav şi mediul ce-l înconjoară (veselă, albituri,
lengerie, mase vomitive alte eliminări,
pansament, etc).
3. Efectuată de către: Persoane instructate,
persoane ce îngrijesc de bolnav, personal
medical 11
 Dezinfecția terminală
1. Scopul: distrugerea microorganismelor
patogene ră mase în focar pe diferit
substrat (suport) după îndepă rtarea sursei
2. Se dezinfectează: elimină ri biologice,
lengerie, obiecte, habituale, alte obiecte ce
puteau fi infectate
3. Dezinfecţia se efectuează de către: secţia
specializată de dezinfecţie în focar sau alţi
specialişti autorizaţi şi instruiţi.
12
 Nozoforme în care obligatoriu focarele
sunt supuse dezinfecţiei terminale.
• Tuberculoza
• Febra tifoidă , paratifoidă
• Pesta
• Holera
• Tifosul exantematic (epidemic) şi recurent
• Boala Brill
• Febra Q (forma pulmonară )
• Antraxul
• Febrele hemoragice (Lassa, Ebola, Marburg)
• Ornitoza
• Difteria
• Bolile micotice ale pă rului, pielii (microsporia,
trihofitia, rubrofiţia, favus)
 Nivele de dezinfecţie
1. înalt
– se realizează distrugerea bacteriilor, fungilor, virusurilor şi
a unui număr de spori bacterieni de până la 10-4.
2. mediu (intermediar)
– distrugerea bacteriilor în forma vegetativă, Micobacterium
tuberculosis, fungi, virusuri, fără acţiune asupra sporilor.
3. scăzut
– distrugerea majorităţii bacteriilor în formă vegetativă,
unele fungi, virusuri, fără acţiune asupra micobacteriilor,
sporilor, virusurilor fără înveliş şi fungilor.

14
Metodele de dezinfecţie

• Mecanică,
• Fizică,
• Chimică,
• Biologică,
• combinată.

15
Metode și mijloace

16
Metode și mijloace

17
 Factorii care influenţează eficacitatea
dezinfecţiei

• Proprietăţile fizico-chimice şi biologice ale

dezinfectanţilor (concentraţia, PH, temperatura, forma,
solubilitatea, stabilitatea în timp, volumul, gradul de poluare, microbiană)
• Proprietăţile fizico-chimice şi biologice ale
suportului tratat (temperatura, PH, umiditatea, structura
obiectului, componenţa, prezenţa materiale- lor organice, gradul de
poluare, localizarea posibilă a microorganismelor)
• Proprietăţile biologice ale microorganismelor
(spectrul, puterea germicidă, rezistenţa, sensibilitatea)
• Starea mediului ambiant (temperature, umiditatea, mişcarea
aerului, insolaţia)

18
• Razele ultraviolete

– lungime de undă de 240-280 nm,

• efect maxim la 260 nm
– mecanism de acţiune – interesarea ADN celular
– acţiunea depinde de
– materia organică, lungimea de undă, temperatură, tipul de
microorganisme, distanţa de la care sunt emise
– recomandări pentru completarea curăţeniei şi
dezinfecţiei chimice
• suprafeţe netede, aerul boxelor de laborator, săli de
operaţie, spaţii închise

19
 Lămpi de ultraviolete
– riscuri:
• afectarea ochilor şi tegumentelor
– personalul care manevrează
lămpile trebuie să fie bine instruit
şi dotat cu echipament de protecţie
adecvat.

20
 Sensibilitatea/rezistenţa microorganismelor la
dezinfectanţi
• Sensibilitate mai înaltă - formele vegetative de bacterii, fungi şi
virusuri, după care urmează M. tuberculosis şi P. aeruginosa.
• Mai puţin sensibile - sunt bacteriile sporulate.
• Utilizarea soluţiilor dezinfectante în concentraţii sub limita
bactericidă favorizează formarea populaţiilor de microorganisme
rezistente.
• Rezistenţa dobândită la dezinfectanţi - mecanismul genotipic sau
fenotipic.
• Rezistenţa fenotipică la dezinfectanţi se bazează pe capacitatea
bacteriilor de a forma biofilme, fixate pe diverse suprafeţe ale
membranei microbiene, care limitează accesul moleculelor
dezinfectantului.
21
Sterilizarea

22
 Sterilizarea
reprezintă totalitatea de metode şi mijloace
utilizate pentru nimicirea sau înlăturarea tuturor
speciilor de microorganisme (inclusiv forme
sporulate) care se conţin în diferite substraturi
sau pe suprafaţa diferitor obiecte.

23
 Metode de sterilizare
• Fizică
– aer uscat-fierbinte (pupinel)
– vapori sub presiune (autoclav)
– iradieri gama, unde infraroşii
• Chimică
– gazoasă (oxid de etilen, metil bromid)
– cu agenţi chimici sterilizanţi (sterilizare rece)
Formaldehida, oxid de etilen, dioxid de clor, acid peracetic,
ozon, plasma

24
mijloace şi regimuri de sterilizare în funcţie de
compoziţia chimică a articolelor medicale

25
 Autoclavarea

Sterilizare prin vapori de apă sub presiune

(căldură umedă într-un autoclav).
Prin autoclavare se pot steriliza:
– Materiale textile
– Instrumente medicale
– Obiecte de sticlă
– Materiale de cauciuc
– Alte materiale ce nu se deteriorează termic la 132
grade C, 2 atm
26
 Sterilizarea cu vapori de apă sub
presiune
• cel mai eficient agent de sterilizare, asigură
penetrarea căldurii în centrul articolelor care
trebuie sterilizate
• mecanism de acţiune: coagularea ireversibilă,
denaturarea enzimelor şi a proteinelor
structurale

27
 Regim de lucru a autoclavului

Temperat Presiune Durata în

Material sterilizant ura în °C în atm min

Instrumente, seringi (plastic, 120±2 1,1±0,2 45±3

de sticlă), cauciuc

Pansamente (comprese), 132±2 2,0±0,2 20±2

ţesături (cîmpuri operatorii,
halate)
sau 120±2 1,1±0,2 45±3

28
 Sterilizarea prin căldură uscată
(etuvă, cuptor pupinel)
Ciclulul complet al unei sterilizări:
• Încălzire la temperatura indicată pentru
sterilizare
• Menţinerea temperaturii realizate în tot timpul
indicat pentru sterilizare
• Răcirea aparatului

29
 Sterilizarea cu căldură uscată
• acţionează prin oxidarea constituenţilor celulari
• avantaje:
– capacitate de penetrare a pudrelor, lipsa de efect coroziv
pentru metale sau instrumente ascuţite.
• ciclul complet include
– timp de încălzire la temperatura de sterilizare, menţinere a
aceste temperaturi şi răcire.
• monitorizare cu teste biologice
– spori de Bacillus subtilis

30
Regim de lucru

31
 Sterilizarea cu oxid de etilen
• utilizare restrânsă
• etape: precondiţionare şi umidifiere, introducerea
gazului, expunere, evacuare, spălarea aerului
(aerisire)
– durează aprox. 3 ore;
– aerisirea durează 8-12 ore la 50°C - 60°C iar la temperatura
camerei (20°C) 7 zile.
• monitorizarea sterilizării: B. subtilis
• dezavantaje:
– durata, costul, acţiunea toxică, mutagenă, implicare în
carcinogeneză

32
 Radiații ionizante gama

• la temperaturi scăzute
• pentru ţesuturi de transplantat, produse farmaceutice,
vaccinuri
• articole cu volum mic ca ace, seringi, truse de
perfuzie, catetere, mănuşile
• eficienţă 100%
• sterilizate în ambalajul final fără să se încălzească
• necesită clădire adecvată, procesul tehnologic
continuu, iar costul echipamentului este mare

33
 Factorii ce influențează sterilizarea

• Calitatea prestelizării
• Starea sanitar-igienică a încăperilor unde se
petrece sterilizarea şi păstrarea obiectelor
sterilizate
• Timpul de expunere
• Calitatea aparatelor de sterilizare
• Proprietăţile agentului chimic sterilizant, etc.

34
 Presterilizarea
Prevede înlăturarea prin procedeul de curățare
mecanică a tuturor impurificărilor de origine
proteică, lipidică, medicamentoasă.

35
 Etapele presterilizării

1. Clătirea prealabilă în apă curgătoare

2. Cufundarea în soluţii cu detergent
3. Spălatul fiecărui instrument cu perie şi
detergent
4. Clătitul cu apă distilată
5. Uscarea în vacuum

36
 Aparate de spălare-dezinfecţie pentru
instrumentar medical
• complet automat
– timpul procesării 40
min. (cu uscare)
• consumuri mici
– apa (4,21 litri/faza),
– curent electric (1,8
kW)
• nivel redus al
zgomotului (55dB)

Sursa: Washer 1345; STERISYSTEMS - GETINGE, http://www.sterisystems.ro; Bucuresti, 2007.

37
 Transportul
materialelor

Stomatologie
Încărcăturile Laborator
posibile

Sursa: Washer 1345; STERISYSTEMS - GETINGE, http://www.sterisystems.ro; Bucuresti, 2007.

38
Materiale ATI, tubulatura
 Ultrasunete

Sursa: STERISYSTEMS - GETINGE, http://www.sterisystems.ro; Bucuresti, 2007.

39
 Condiții de sterilizare
1. Încăpere izolată pentru presterilizare şi
sterilizare
2. Toate condiţiile pentru îndeplinirea astfel de
proceduri în condiţii aseptice
3. Personal instructat şi să posede cunoştinţe
profunde în domeniul sterilizării

40
Fluxul materialului nesterilizat și
sterilizat

41
 Împachetarea materialului
• cutii metalice (pentru sterilizarea cu aer cald).
• cutii metalice perforate (pentru sterilizarea cu abur
sub presiune).
• casolete perforate cu colier (pentru sterilizarea cu
abur sub presiune).
• hârtie specială pentru împachetarea instrumentarului
sau materialului textil fabricată special pentru
sterilizarea cu abur sub presiune (EN 868-2).
• pungi/role hârtie plastic fabricate special pentru
sterilizarea cu aer cald sau oxid de etilenă cu
indicatori fizico-chimici de temperatură.
42
 Sisteme de împachetare pentru
instrumentarul medical
• sisteme:
– pungi transparente cu pliuri
– pungi transparente netede
– role transparente cu pliuri (100 metri lungime)
– role transparente netede (200 metri lungime)
– pungi autoadezive (nu este nevoie de aparat
de sigilat pungi)
– hartie creponata de impachetat
– teste Bowie & Dick
– indicatori chimici
• sigure, rezistente si biocompatibile

Sursa: Elmasonic, 0,5l – 90 l; STERISYSTEMS - GETINGE, http://www.sterisystems.ro; Bucuresti, 2007.

43
 Aparate automate de sigilat
instrumentarul în pungi
• timpul de încălzire 30 sec.
• pe masa de impachetat
• imprimare pe punga pentru documentarea
parametrilor procesului

Sursa: SEALER; STERISYSTEMS - GETINGE, http://www.sterisystems.ro; Bucuresti, 2007.

44
 Controlul sterilizării
Parametri :
• Fizici: temperatura, presiunea, durata ciclului
• Fizico-chimici:
– Prin teste control lipite la cosolet sau în interior, benzi
adezive (dacă virajul culorii nu s-a realizat sterilizare nu a
avut loc)
– Controlul umidităţii textilelor
• Indicatori biologici – bacillus stereothermophyllus
• Indicatori obiectivi – starea împachetărilor

45
• indicatorii fizico-chimici :
– virarea culorii benzilor adezive cu
indicator fizico-chimic lipit pe cutii,
casolete;
• pachetele ambalate în hârtie specială
sau imprimate pe punga hârtie plastic;
– virarea culorii la indicatorii plasaţi în
interiorul fiecărui pachet sau într-un
pacheţel-test în fiecare coş, cutie
metalică.
• materialul se consideră nesterilizat şi
nu se utilizează când nu s-a realizat
virarea culorii indicatorilor.

46
 Indicatori biologici
• teste cu Bacillus sterothermophyllus – pentru aparate fără
dispozitiv automat de înregistrare a parametrilor procesului de sterilizare
– impregnaţi pe suport de bumbac sau fire de aţă în concentraţii de
10-6 UFC; se pun în interiorul unei cutii-test care se introduce
în autoclav odată cu materialul de sterilizat şi se realizează ciclul
complet; indicatorul biologic se trimite la laborator, unde este
extras, însămânţat şi incubat; citirea se face la 7 zile.
– Bacillus sterothermophyllus impregnaţi pe suport şi condiţionat
împreună cu mediul de cultură înfiolat; la sfârşitul ciclului se
sparge fiola şi se incubează; citirea se face la 24 sau 48 de ore.
– suspensie de spori de Bacillus sterothermophyllus în soluţie
nutritivă, cu indicator de pH – sterilizare la 120°C; incubare la
56°C.
• aspect nemodificat – sterilizare corectă
• virajul la galben şi opalescenţă – sub parametrii optimi.

47
 Registrul de evidenţă a
sterilizării
• data, date de identificare ale aparatului
• conţinutul şi numărul şarjei
• temperatura de sterilizare
• ora de începere şi de încheiere a ciclului
• rezultatul indicatorului fizico-chimic
• semnătura persoanei care a efectuat sterilizarea
• data de efectuare a verificării şi întreţinerii
aparatului
48
 Durata menţinerii sterilităţii
materialelor

• cele ambalate în cutii metalice perforate sau în

casolete cu colier
– este de 24 de ore de la sterilizare, cu condiţia
menţinerii cutiilor şi casoletelor închise.
• materialele ambalate în pungi de hârtie plastic
sudate
– este de 2 luni de la sterilizare, cu condiţia menţinerii
integrităţii ambalajului.
• materialelor ambalate în hârtie specială (ambalaj
în două straturi de hârtie, fără soluţii de
continuitate)
– este de o lună de la sterilizare.
49
 Clasificarea articolelor şi echipamentelor
de îngrijiri medicale

• după riscul de infecţie creat prin utilizare

(3 categorii):

1. cu risc înalt – critice, periculoase

2. cu risc mediu – semicritice, semipericuloase

3. cu risc scăzut – noncritice, nepericuloase

50
 Insrumente critice
• crează risc crescut pentru infecţii dacă sunt contaminate cu orice
microorganism (inclusiv spori)
• pătrund în ţesuturi sterile sau sistemul vascular
• exemple:
– instrumente chirurgicale, trusele pentru asistarea naşterii, echipamentul
personalului din sălile de operaţii, câmpuri operatorii, meşele şi tampoanele,
tuburile de dren
– instrumentarul stomatologic
– laparoscoape, artroscoape
– implanturile, acele, seringile, materialul utilizat pentru suturi
– dispozitivele intravasculare, cateterele cardiace şi
urinare
– dispozitivele pentru hemodializă, endoscopia
invazivă (biopsie)
– acele pentru acupunctură, etc.
• sterilizarea este obligatorie 51
 Instrumente semicritice
• articolele medicale care vin în contact cu mucoasele,
cu excepția mucoasei periodontale sau tegumentele
lezate
• pe dispozitive să nu existe forme vegetative ale
agenţilor infecţioşi
• reprezentanţi
– suprafaţa interioară a incubatoarelor pentru copii şi
dispozitivele ataşate acestora
– echipamentele de anestezie, terapie intensivă, sondele
endotraheale, endoscoapele neinvazive, etc.
• dezinfecţie înaltă sau sterilizare
52
 Instrumente non-critice
• articolele care vin în contact cu tegumentele intacte
• au risc scăzut de transmitere a agenţilor infecţioşi
• din această categorie fac parte:
– lenjeria de pat, marginile patului, mobilier
– tensiometre, stetoscoape, cârje, cadrele pentru invalizi
– vesela
– pavimentele, pereţii, obiectele sanitare, ploşti, urinare
etc.
• suficient curăţenia şi dezinfecţia cel puţin de nivel
scăzut

53
IMUNOPROFILAXIA

54
 Definiţia noţiunii

Imunoprofilaxia este o măsură antiepidemică

(de sănătate publică) efectuată cu scopul
prevenirii răspândirii bolilor infecţioase prin
imunizarea grupurilor receptive ale populaţiei.
 Sarcinele principale
• Reducerea incidenţei (HVB, pertusis,
oreion, rubeolă )
• Lichidarea morbidită ţii (eliminarea
maladiei din anumite teritorii: difteria,
poliomielita, rujeola)
• Eradicarea maladiei (variola)
 Beneficiile vaccinării
La nivel de individ
Protecție față de infecție;
Prevenirea complicațiilor;
Prevenirea decesului;

La nivel de societate:

Prevenirea epidemiilor;
Reducerea morbidității și mortalității prin boli
infecțioase;
Eradicarea unor infecții în parte;
Scăderea costurilor de îngrijire.
Imunitatea colectivă

58
 Istoria vaccinării

1930-е гг.
1796 г.
Anatoxin și vaccin Secolul - 20 Metode inovaționale,
1-ul vaccin: Eduard 1885 г. vaccinuri pentru
pentru profilaxia Vaccinuri virale:
Jenner folosește prevenirea maladiilor
Lui Pastervaccin difteriei, tetanosului, împotriva
material de la vacă , neinfecțioase (alergii,
împotriva rabiei antrax, holera, pesta, poliomielitei, rujeolei,
bolnavi de variola cancer, etc)
tifosul abdomenal, oreion, rujeola
vaccilor
tuberculoza…

59
60
 Eradicarea variolei

●1966 – adoptat programul de eradicare de către OMS (1966 – 1976)

● 1967 – variola era înregistrată în 44 ţâri inclusiv în 31 cu caracter

endemic (Brazilia, majoritatea ţârilor din Africa şi 5 ţări asiatice:
Afganistan, India, Indonezia, Nepal, Pakistan). Cazuri înregistrate ≈ 15
mil. În mediul 1,2 mlrd populaţie

● 1970 – eliminarea variolei în 20 de ţări din Africa Centrală şi de Vest .

●1971 – Brazilia
● 1972 – Indonezia
● 1975 – ţările asiatice
●1976 – Ethiopia
●1977, 26 octombrie – Somalia
●1980, 8 mai – OMS a anunţat oficial eradicarea Globală a variolei.
 Cost–eficacitatea
Imunoprofilaxiei

costul estimativ al Programului global de

eradicare a variolei – 300 mil$

– eficacitatea peste 1 mlrd$ economie în fiecare an (stoparea

imunizării, măsurilor de carantină etc.)
– eradicarea globală a poliomielitei începând cu 2015 va da o
economie de ≈ 3 mlrd$
– 1 $ cheltuit pentru producerea vaccinului MMR
economiseşte 21 $
– 1 $ cheltuit pentru producerea vaccinului DTP economiseşte
29 $
 Rolul imunoprofilaxiei
în prevenirea
răspândirei bolilor infecţioase
• Imunoprofilaxia a peste 30 boli infecţioase: variola, difteria,
tetanosul, pertusis, poliomielita, rugeola, oreionul, rubeola,
infecţia cu Haemophilus influenzae tip b, varicela, HVA,
HVB, TB, infecţia meningococică, pneumococică, gripa, febra
tifoidă, holera, rabia, encefalita acariană, antraxul, febra
galbenă, infecţia rotavirală, tularemia etc.
• Bolile infecţioase în prevenirea cărora imunoprofilaxiei îi
aparţine rolul principal se numesc boli prevenibile prin
vaccinări.
• Imunoprofilaxia ca măsură de protecţie individuală: rabia,
febra galbenă etc
 Tipurile de imunitate

Înnăscută Dobândită
(determinată genetic)

Naturală Artificială

ACTVĂ Pasivă ACTVĂ Pasivă

postinfecţioasă de la mamă la copil
 Indicaţiile de folosire
a imunoprofilaxiei

• Planice (obligatorii, în masă)

• Epidemiologice (pericol de răspândire –
gripa, de îmbolnăvire – rabia, febră galbenă).
67
 Dezvoltarea vaccinurilor
• Timp mediu de dezvoltare > 10 ani
• Dezvoltare preclinică – teste in vitro și in vivo/modele animale
Scop Nr. subiecți RA RA
comune rare
Trial clinic faza I Siguranța cca 20 +/- -
Imunogenitate la voluntari să nă toși (10-100)

Trial clinic faza Imunogenitate (seroconversie) 100 -1000 + -

II determină dozajul optim și (randomizare,
intervalul de administrare control)
Monitorizează siguranța,
potențialele efecte adverse comune

Trial clinic faza Eficiența pentru prevenție 1000 – 10000 + -

III Informații mai detaliate legate de timp de
siguranță și imunogenitate observație mai
lung, populații
mai
heterogene
68
Maladiile țintă și populațiile țintă pentru
vaccinurile secolului 21

69
 Clasificarea vaccinurilor

Inactivate
Vii atenuate
(omorâte)
 Vaccinurile vii atenuate

Virale Bacteriale:
OPV, MMR, febra galbenă, BCG, antrax, bruceloza
gripa, rotavirus, variola,rabia
 Avantajele Dezavantajele
• ele conduc la formarea unei imunităţi solide,
care după intensitate şi durată se apropie de
• reversibilitatea virulentei
cea naturală; initiale dupa replicarea
indelungata in organismele
• pentru obţinerea unei imunităţi vaccinate;
satisfăcătoare în cele mai multe cazuri este
suficientă o singură doză de vaccin;
• Imunogenitate mai slabă;
• sunt uşor de administrat. Pot fi inoculate în
organism prin metode simple, cum ar fi cele • stabilitatea scazuta a
prin scarificare sau peroral; vaccinurilor la temperaturi
• majoritatea vaccinurilor vii se produc în
ambiante;
formă liofilizată, care pot fi păstrate un
termen mai îndelungat (până la un an şi mai • contraindicatii și reacții
mult); adverse.
• congelarea nu influenţează esenţial
activitatea lor;
• vaccinurile vii nu conţin conservanţi.
 Vaccinurile inactivate

Corpusculare Fracţionate
 Vaccinurile inactivate corpusculare

Virale: Bacteriale:
IPV, antirabic, HVA Pertusis, febra tifoidă, holera,
leptospiroza
 Vaccinurile inactivate fracţionate

Proteice Polizaharidice

Din subunităţi a Pure: Infecţiile

agentului patogen: meningococică,
HVB, aP pneumococică, Hib

Anatoxine:
difteria, tetanosul, Conjugate:
botulismul
 Vaccinuri

Vii atenuate Inactivate

Virale Bacteriale Corpusculare Fracţionate

Virale Proteice Polizaharidice

Bacteriale
Subunităţi Pure

Anatoxine Conjugate
 Vaccinurile licențiate
Metoda de Vaccinurile licențiate
producere
Viu atenuate Smallpox, rabies, tuberculosis (BCG), yellow fever, polio
(OPV), measles, mumps, rubella, typhoid, varicella, rotavirus,
influenza
(cold adapted), zoster
Corpusculare omorâ te Typhoid, cholera, plague, pertussis, influenza, typhus, polio
(IPV), rabies, Japanese encephalitis, tick-born encephalitis,
hepatitis A
Anatoxine/proteine Diphtheria, tetanus, acellular pertussis, anthrax, influenza
subunit
Polizaharide Pneumococcus, meningococcus, Haemophilus influenzae B,
typhoid (Vi)
Glicoconjugate Haemophilus influenzae B; pneumococcus (7, 10, and 13
valent), meningococcus C, meningococcus ACWY
Recombinate Hepatitis B, cholera toxin B, human papillomavirus;
meningococcus B; hepatitis E
Infuzie de celule Prostate cancer
sanguine
77
 Lanţul frig –
sistem de persoane şi echipament

Personal Echipament
Pentru producerea
Pregătirea temperaturilor joase –
personalului camere frigorifere,
frigidere, congelatoare
Atestarea şi licenţierea Pentru păstrarea
instituţiilor şi personalului temperaturilor joase –
serviciului de imunizări containere
Pentru monitorizarea
regimului de temperatură
termografe, termometre,
indicatoare
Pentru transportarea
vaccinurilor
Indicatorul lanţului rece
Indicatorul congelă rii
Suprevegherea congelă rii (0°C)
Indicator pe flacon
Metodele de introducere a
vaccinurilor
 Evenimente adverse post-imunizare
Clasificarea după cauze

EAPI - orice
manifestare nocivă
survenită după
imunizare și care nu
este neapărat legată
de utilizarea
vaccinului.

Evenimentul advers 2 4
3
poate fi un semn 1 Reacția
Reacția
Reacția Exemplu
5 :
nefavorabil sau Reacția asociată cu Exemplu: Exemplu:
asociată cu
asociată cu Eveniment
Hipertoni
neintenţionat, o asociată cu defectele
Exemplu: anxietatea
Reacție
eroarea de
Transmite coincident
e, diferite
Exemplu:
vaccinul calită ţii față de
vazo-
constatare de Defect
vaccinului
imunizare
rea imunizare maladii
laborator Reacție vagală la
furnizat de infecției care au
anormală, un locală, adolescen
producător prin loc in
febră, ți în
simptom sau o /inactivare flacon populație
cefalee,… timpul
boală etc. multidoză indiferent
infectat. sau după de
imunizare.
vaccinare
 Numărul și frecvența reacțiilor adverse
după administrarea vaccinurilor
Vaccinul 2017 2018 2019 2020 2021

Nr. doze EAPI % Nr. EAP % Nr. doze EAPI % Nr. EAP % Nr. doze EAPI %
doze I doze I

BCG 40126 142 0,35 38474 108 0,28 35467 40 0,11 113943 9 0,007 31347 9 0,028

HVB 108808 0 0,0 40793 0 0,0 41978 0 0,0 37692 0 0 36401 0 0,0

Poliomielită 198781 0 0,0 192950 0 0,0 205952 0 0,0 242797 0 0 85850 0 0,0

DTP-HepB- 114949 1 0,00 111497 2 0,001 102949 10 0,010 84728 11 0,012 83697 22 0,026
Hib 08

DTP 38259 1 0,00 37459 0 0,0 4875 1 0,021 51985 5 0,009 26487 7 0,026
2

DT 42206 0 0,0 43777 0 0,0 51175 0 0,0 48205 0 0 37777 0 0,0

Td 219473 1 0,00 238161 1 0,0004 236934 0 0,0 176308 0 0 135894 0 0,0

04

ROR 110627 8 0,00 133350 34 0,025 116801 19 0,016 101043 5 0,004 99437 10 0,01
7

Rotaviral 55378 0 0,0 53687 0 0,0 52354 0 0,0 40837 0 0 41163 0 0,0

Pneumococic 102089 0 0,0 98021 0 0,0 91010 0 0,0 77756 0 0 83165 0 0,0

Gripa 0 0 0 216492 0 0,0 52498 1 0,01 207445 0 0,0 148198 0 0,0

COVID-19 - - - - - - - - - - - - 1964433 1638 0,08

 Măsurile de reducere
a frecvenţei reacţiilor adverse
şi complicaţiilor postvaccinale

• Selectarea persoanelor pentru vaccinare;

• Respectarea tehnologiei de administrare;
• Depistarea precoce şi asistenţa medicală;

• Evidenţa, ancheta epidemiologică şi analiza cazurilor

• Informaţia populaţiei
 Preparatele folosite pentru formarea imunităţii pasive

Seruri imune Imunoglobuline

Omologe Heterologe Omologe Heterologe

 Metodele de obţinere:

• Preparatele omologe – din sângele

donorilor

• Preparatele heterologe – din sângele

animalelor hiperimunizate
 Indicaţiile de folosire:

● Epidemiologice (de urgenţă) – pentru formarea

rapidă a imunităţii

● Protecţia individuală a persoanelor cu risc înalt

de îmbolnăvire (rabia, tetanosul, rugeola,
HVA etc.)
91
92
 Numărul Pragul de
Boala Transmitere bazal de imunitate
reproducere colectivă
Respirator
Rujeola (c. aerogena) 12–18 92–95%
Respirator
pertussis (Pică turi de secreții) 12–17 92–94%
Difterie Respirator 6–7 83–86%
Respirator
Rubeolă (Pică turi de secreții) 6–7 83–86%
Respirator
Variolă (Pică turi de secreții) 5–7 80–86%
Poliomielita Calea fecal-oral 5–7 80–86%
Respirator
Oreion (Pică turi de secreții) 4–7 75–86%
Respirator
SARS (Pică turi de secreții) 2–5 50–80%
Ebola Fluide corporale 1,5–2,5 33–60%
Respirator
Gripa (Pică turi de secreții) 1,5–1,8 33–44%

93
Mulțumesc pentru atenție!