Sunteți pe pagina 1din 54

1.

Decontaminarea
2.Managementul deșeurilor
rezultate din activități medicale
Autori

•Conf. Univ. Bancescu Adrian-Anton


•Asist. Univ. Matei Adrian
Cuprins

• Decontaminarea
• Dezinfectia
• Metode de dezinfectie
• Sterilizarea
• Managementul deșeurilor rezultate din activități medicale
Legislația din România
ORDIN MS Nr. 961/2016:
• Curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare
• Tehnica de lucru și interpretarea testele de evaluare a
eficientei procedurii de curățenie și dezinfecție
• Procedurile recomandate pentru dezinfecția mâinilor, în
funcție de nivelul de risc
• Metodele de aplicare a bicidelor în funcție de suportul care
urmează să fie tratat
• Metodele de evaluare a derulării și eficienței procesului de
sterilizare
Procesul epidemiologic în bolile transmisibile

SURSĂ DE AGENȚI MODURI ȘI CĂI DE POPULAȚIA UMANĂ


Factori PATOGENI BIOLOGICI TRANSMITERE RECEPTIVĂ
• Om, mamifere, păsări, • Aer, apă, sol, alimente, • Rezistența generală
determinanți artropode – bolnavi, obiecte, mâini, artropode nespecifică
purtători - contaminate • imunitatea

NATURALI: cosmo-meteoro-climato-geografici
Factori
dinamizatori
– favorizanți
SOCIAL-ECONOMICI: condiții de viață și de muncă

Adaptat – Aurel Ivan, Tratat de Epidemiologie a bolilor transmisibile, ed. Polirom 2002
Decontaminarea
• metoda fizică sau chimică prin care o suprafaţă sau un
obiect poate fi redat utilizării sau îndepărtării
permanente
• Cuprinde atât curăţarea cât şi dezinfecţia /
sterilizarea obiectelor şi a suprafeţelor.
Metode
1. Metode mecanice (curățarea)
2. Metode fizice
• Prin căldură
• Cu raze ultraviolete
• Cu ultrasunete Dezinfecția
3. Metode chimice
• Dezinfecția de nivel înalt
• Dezinfecția de nivel intermediar
• Dezinfecția de nivel scăzut
4. Sterilizarea
1. Metode mecanice (curățarea)
• Etapă preliminară obligatorie, permanentă și sistematică de
îndepărtare a tuturor materialelor străine (murdărie, materie
organică/anorganică) de pe suprafețe, obiecte sau tegumente
• Acționeză asupra tuturor microorganismelor
• Nu distruge germenii patogeni, dar efectuată corect, reduce
numărul acestora
• Precede dezinfecția sau sterilizarea

Metode utilizate:
• Spălarea, ștergerea, aspirarea, perierea, aerisirea, ventilația
artificială, filtrarea

Metodele mecanice pot fi asociate sau completate cu cele chimice

Cu ce se face?
• detergenți, produse de curățat și de întreținere
Dezinfecția
• Procedura de distrugere a microorganismelor patogene sau
condiționat patogene de pe orice suprafețe (inclusiv tegumente),
utilizând agenți fizici și/sau chimici.
• Respectând masurile de protecție a muncii, pentru a preveni
accidentele și intoxicațiile
• se aplică numai după curățare și este urmată de clătire, după caz.
Excepția este reprezentată de situația în care suportul care trebuie
tratat a fost contaminat cu produse biologice. În această situație
prima etapă este de dezinfecție, apoi se realizează curățarea urmată
de încă o etapa de dezinfecție și clătire, după caz.

Unde actionează cel mai frecvent în procesul epidemiologic?


• Asupra celui de-al doilea factor determinant (calea de transmitere)

În funcție de condițiile în care se aplică:


• Profilactică
• În focar: continuă, terminală
Dezinfecția profilactică
• Condiționată de o riguroasă curățare prealabilă
• Se practică de rutină pe substraturi cu risc
crescut de contaminare cu microorganisme
patogene sau condiționat patogene

Unde se practică?
• apa potabilă, lapte, alimente
• Suprafețe (pavimente, pereți, chiuvete, toalete)
din unități sanitare și colectivități
Dezinfecția în focar
• Se practică înainte de instituirea măsurilor de curățare
• Urmărește îndepărtarea/distrugerea germenilor patogeni
− Eliminați pe diferite căi
− În focarul de boală transmisibilă
− De către bolnavi sau purtători
− Care contaminează mediul ambiant: aer, obiecte, suprafețe,
alimente, apă, sol

Dezinfecția în focar este:


• Continuă/curentă
• Terminală
Dezinfecția continuă/curentă
• În prezența sursei/rezervorului de infecție (bolnav
sau purtător de germeni)
• Permanent, pe întreaga durată a eliminării agenților
patogeni în mediul extern
• Scop: minimizarea riscului de infectare a contacților
Dezinfecția terminală
• În absența sursei/rezervorului de infecție (după
încheierea perioadei de contagiozitate
• Unică, într-un interval de 24 ore după îndepărtarea
din focar a sursei/rezervorului de infecție
• Scop: distrugerea microorganismelor patogene rămse
în focar pe diferite substraturi, după eliminarea
sursei/rezervorului de infecție
2. Metode fizice
Căldura acționează prin:
•Oxidarea substanței vii, eventual până la carbonizare (căldura
uscată)
•Degradarea enzimelor și coagularea proteinelor (căldura
umedă)
•Spargerea ADN-ului (radiații ultraviolete)
•Acționează prin dezagregarea structurilor celulare - spargerea
peretelui celular (ultrasunete)

Tipuri:
•Căldură uscată
•Căldură umedă
•Radiații ultraviolete
•Ultrasunete
Căldura uscată
• Flambare: obiecte din sticlă/ceramică,
intrumentar metalic
• Incinerare: obiecte contaminate de mică valoare,
reziduuri septice de la sălile de operație și sălile de
tratamente, piese anatomice, animale de experiență

• Călcare
(cu fierul/calandru)
Căldură umedă

• Fierbere: distruge în 10-20 min


formele vegetative și sporulate
mai puțin rezistente la
temperatură înaltă
• Se utilizeză pentru alimente,
veselă, lenjerie, materiale saniatre
(plosti)
Radiații ultraviolete
•Au acțiune germicidă
•Lungime de undă 240 – 280 nm
•Se folosesc pe suprafețe netede, pentru completarea
măsurilor de curățenie și dezinfecție chimică
•Nu sunt penetrante
•Necesită mijloace fizice de protecție individuală – afectează
ochii și tegumentele

Ultrasunete
• Utilizate în curățarea și dezinfecția
intrumentarului stomatologic și chirurgical
• Masini automate
3. Metode chimice
• Se realizează prin utilizarea biocidelor
• Reprezintă principala metodă de prevenire a infecțiilor în unitățile sanitare
• În funcție de compoziție și concentrație, poate să inhibe creșterea
microorganismelor (bacteriostatic, fungistatic, virustatic) sau să aibă
acțiune de distrugere a microorganismelor (bactericid, fungicid, virucid,
sporicid)

Modalități de aplicare
• Ștergere
• Spălare
• Imersie/Scufundare
• Stropire
• Aerosolizare
• Vaporizare
PRODUSELE BIOCIDE
Tipul 1 (Antiseptice):
a) dezinfecţia igienică a mâinilor prin spălare;
b) dezinfecţia igienică a mâinilor prin frecare;
c) dezinfecţia pielii intacte

Tipul 2 (Dezinfectante):
a) dezinfecţia suprafeţelor;
b) dezinfecţia manuală a dispozitivelor medicale, dezinfecţia
prin imersie, dezinfecţia la maşini automate;
c) dezinfecţia lenjeriei/material moale
Reguli generale de efectuare a dezinfecției
• Dezinfecţia profilactică completează curăţenia, dar nu o suplineşte
• Dezinfecţia nu poate înlocui sterilizarea
• Eficienţa dezinfecţiei profilactice este condiţionată de o riguroasă
curăţenie prealabilă
• Trebuie utilizate numai dezinfectante avizate de Ministerul Sănătăţii
• În dezinfecţia chimică trebuie utilizate dezinfectante cu spectru de acţiune
bactericidă (şi / sau tuberculocidă), virulicidă, fungicidă şi / sau sporicidă.
• În funcţie de riscul de apariţie a infecţiilor, trebuie alese dezinfectantele
care acţionează specific asupra agenţilor patogeni incriminaţi.
• În fiecare încăpere în care se efectuează operaţiuni de curăţare şi
dezinfecţie trebuie să existe în mod obligatoriu un grafic zilnic orar (tipul
operaţiunii, ora de efectuare şi semnătura)
Factorii care influențează dezinfecția
• Spectrul și tipul de activitate antimicrobiană al
produsului utilizat
• Natura microorganismelor de pe substrat
• Prezența materialului organic pe substrat
• Natura substratului care urmează să fie tratat
• Concentrația substanței dezinfectante
• Timpul de contact și temperatura
• Efectul pH-ului
• Stabilitatea produsului ca atare sau a soluțiilor de lucru
Criterii de alegere corectă a dezinfectantelor
a) spectrul de activitate conform EN 14885/2015
b) timpul de acţiune;
c) eficiente în prezenţa materiei organice
d) remanenţă cât mai mare pe suprafeţe;
e) compatibilitate cu materialele pe care se vor utiliza;
f) gradul de periculozitate (foarte toxic, toxic, nociv, coroziv, iritant, oxidant,
foarte inflamabil şi inflamabil) pentru personal şi pacienţi;
g) uşor de utilizat;
h) stabile în timp;
i) natura suportului care urmează să fie tratat;
j) riscul de a fi inactivat de diferite substanţe sau condiţii de mediu, aşa cum
este prevăzut în fişa tehnică produsului;
k) biodegradabile în acord cu cerinţele de mediu.
Nivelurile de dezinfecție
În funcție de:
• Eficacitate
• Timpul de contact necesar
• Concentrația utilizată

Niveluri de dezinfecție:
• Dezinfecție de nivel înalt
• Dezinfecție de nivel mediu/intermediar
• Dezinfecție de nivel scăzut
Dezinfecția de nivel înalt
• Realizează distrugerea bacteriilor în formă vegetativă, fungilor, virusurilor,
micobacteriilor și a majorității sporilor bacterieni;
• Această formă de dezinfecție se poate aplica și dispozitivelor medicale
reutilizabile, destinate manevrelor invazive, și care nu suportă autoclavarea.
• Timpul de contact conform recomandărilor producătorului

Substante utilizate:
• Glutaraldehidă
• Peroxid de hidrogen,
• Acid peracetic
• Hipoclorit de sodiu
Dezinfecția de nivel înalt
Etapele dezinfecției de tip înalt aplicate instrumentarului care nu suportă autoclavarea
sunt:
a) dezinfecție, cel puțin de nivel mediu;
b) curățare;
c) dezinfecție de tip înalt prin imersie;
d) clătire cu apă sterilă.
Soluția chimică se va folosi maximum 48 de ore sau 30 de cicluri de la preparare, cu
condiția menținerii în cuve cu capac.

Registrul de dezinfecție înaltă a instrumentarului, în care se completează


următoarele date:
a) produsul utilizat și concentrația de lucru;
b) data și ora preparării soluției de lucru;
c) ora începerii fiecărei proceduri (ciclu) de dezinfecție;
d) lista dispozitivelor medicale imersate la fiecare procedură;
e) ora încheierii fiecărei proceduri;
f) testarea cu bandelete a valabilității soluției, dacă a fost efectuată;
g) numele și semnătura persoanei responsabile de efectuarea procedurii.
Dezinfecția de nivel mediu
• Realizează distrugerea bacteriilor în formă vegetativă, a fungilor, a
micobacteriilor și a virusurilor, fără acțiune asupra sporilor bacterieni
• Timpul de contact conform recomandărilor producătorului

Substanțe utilizate:
• Fenoli
• Iodofori
• Alcooli
• Compuși de clor
Dezinfecția de nivel scăzut
• Realizează distrugerea majorității bacteriilor în formă vegetativă, a unor
fungi și a unor virusuri, fără acțiune asupra micobacteriilor, sporilor de
orice tip, virusurilor neanvelopate și a mucegaiurilor
• Timpul de contact conform recomandărilor producătorului

Substante utilizate:
• Comp. Cuaternari de amoniu
• Iodofori
• Alcooli
• Hipoclorit de sodiu
Suprafețele, instrumentarul și echipmentele
• Alegerea metodei de dezinfecție și/sau sterilizare
trebuie să țină cont de categoria din care acestea fac
parte:
În funcție de riscul transmiterii infecțiilor
• Se clasifică în 3 categorii:
− Critice
− Semicritice
− Noncritice
Critice
• Vin în contact cu țesuturi sterile sau cu sistemul vascular
• Penetrează țesuturile (tegumente și mucoase) corpului uman

Trebuie sterilizate după fiecare utilizare daca sunt reutilizabile


Sau sunt sterile de unica utilizare
Metode:
Sterilizare: • Dezinfecție cel puțin de nivel
• Autoclavare – metodă de elecție! mediu și curățare urmată de
• Cu plasma( peroxid de hidrogen) sterilizare (autoclav, plasmă)
• Oxid de etilenă

Exemple: instrumentarul chirurgical, materialul utilizat pentru suturi,


echipamentul personalului din sălile de operaţii, câmpuri operatorii, tuburile de
dren, implanturile, cateterele cardiace şi urinare, dispozitivele pentru
hemodializă, toate dispozitivele intravasculare, endoscoapele invazive flexibile
sau rigide, echipamentul pentru biopsie asociat endoscoapelor, acele pentru
acupunctura
Semicritice
• Vin în contact cu mucoasele intacte, cu excepția mucoasei periodontale sau cu
pielea având soluții de continuitate
• Necesită sterilizare, dezinfecție de nivel înalt (sau se aruncă dacă sunt de unică
utilizare)

Sterilizare: Metode:
• Cu peroxid de hidrogen (Plasmă) • Dezinfecție de nivel mediu,
Dezinfecție de nivel înalt: curățare sau urmată de
• Glutaraldehidă 2% dezinfecție de tip înalt sau
• Apă oxigenată 6% sterilizare cu peroxid de
• Acid peracetic hidrogen (plasmă), după caz

Exemple: endoscoapele flexibile şi rigide neinvazive, laringoscoapele, tuburile


endotraheale, echipamentul de anestezie şi respiraţie asistată, diafragmele, termometrele de
sticlă, termometrele electronice, ventuzele, vârfurile de la seringile auriculare, specul nazal,
specul vaginal, instrumentele utilizate pentru montarea dispozitivelor anticoncepţionale,
Noncritice
• Vin în contact numai cu tegumentele pacienților, dar NU cu mucoasele

Dezinfecția:
• Alcooli
• Hipoclorit de sodiu Metode:
• Fenoli • Curățare și dezinfecție de nivel
scăzut
• Iodofori
• Derivați cuaternari de amoniu

Exemple: stetoscoape, electrozii, ploşti, urinare, manşeta de la tensiometru,


specul auricular, suprafeţele inerte (pavimente, pereți, mobilier, obiecte sanitare)
4. Sterilizarea
• Definiție: operațiunea prin care sunt distruse toate
microorganismele, inclusiv sporii bacterieni, de pe obiectele
contaminate.

Se realizează prin:
– metode fizice: abur sub presiune sau abur la temperatura si
presiune ridicata - autoclavare
– metode combinate fizico-chimice : peroxid de hidrogen
(plasma), etilen-oxid EO, formaldehida
Sterilizarea cu vapori de apă saturați sub presiune(autoclavarea) trebuie să fie
metoda de elecție, dacă dispozitivul medical suportă această procedură
Toate dispozitivele medicale și materialele care urmează a fi sterilizate trebuie
curățate și dezinfectate în prealabil

! Este interzisă reprocesarea în vederea reutilizării a dispozitivelor și


materialelor de unică folosință.
Sterilizarea prin căldură umedă
• Cea mai eficientă (metodă de elecție)
• Asigură penetrarea articolelor
• Autoclav
• Parametri: abur, presiune,
temperatură, timp
• Controlul sterilizării:
− Indicatori biologici: fiole de plastic
care au in interior un strip impregnat
cu Geobacillus stearothermophilus
− Indicatori fizico-chimici
− Testul de verificare a penetrării
aburului (Bowie-Dick)

Materiale textile, instrumente metalice, obiecte


de sticlă, materiale din cauciuc și alte materiale
care NU se deteriorează la căldură
Sterilizarea prin căldură uscată
• Nu are efect coroziv asupra
metalelor sau instrumentelor
ascuțite
• Pupinel
• Controlul sterilizării:
− Indicatori biologici: strip impregnat
cu Bacillus Atrophaeus
− Indicatori fizico-chimici

Metoda are indicatii limitate (in


laboratore, pentru articole de sticla) si
nu este recomandata pentru
sterilizarea instrumentarului medical
sau chirurgical

Materiale rezistente la temperaturi ridicate: uleiuri, vaseline, geluri, pudre, materiale cerate,
articole din sticlă
Sterilizarea cu oxid de etilen
• Necesită ventilație corespunzătoare a încăperii,
etanșeitatea aparaturii și echipament de protecție
respiratorie
• Inflamabil și exploziv
• Parametri: concentrația gazului, temperatură,
umiditate, timp
• Controlul sterilizării:
− Indicatori biologici
− Indicatori fizico-chimici

Se utilizează numai atunci când nu există alt mijloc de sterilizare adecvat pentru obiecte,
echipamente termosensibile.
Sterilizarea cu plasmă
• Utilizeză peroxidul de hidrogen
• Se realizeză la temperaturi joase
• Controlul sterilizării:
− Indicatori biologici: fiole de plastic care
au in interior un strip impregnat cu
Geobacillus stearothermophilus
− Indicatori fizico-chimici

Instrumentar/echipament termosensibil
Etape în pregătirea pentru sterilizare

1. Decontaminare /predezinfecție/curățare
• Primul tratament care se aplică cu scop de a diminua
încărcătura microbiană
• Contribuie la protecția personalului și a mediului
• Pretratament: imersie în sol detergent –dezinfectant
pentru detașarea murdăriei
• Curățare pentru îndepartarea resturilor proteice și
prevenirea formării biofilmului
Biofilm
Un strat subţire de microorganisme care aderă puternic la suprafeţe organice sau
anorganice şi care este foarte rezistent la un unele substanţe biocide;

Sursa: http://www.dailymirror.lk/article/Are-biofilms-silent-killers-in-hospitals--121709.html
Biofilmul și infecțiile

David Lebeaux et al. Microbiol. Mol. Biol. Rev. 2014;


doi:10.1128/MMBR.00013-14
Etape in pregatirea pentru sterilizare

2. Dezinfectia completează faza de curățare


• Se utilizeza dezinfectante pentru instrumentar, cu
menținerea timpului de imersie recomandat
3. Clătire – se clătesc cu apă din abundență
4. Uscare – Cu prosop curat sau aer comprimat
5. Lubrefiere
6. Verificarea integrității
7. Împachetare
ÎMPACHETAREA MATERIALULUI DE
STERILIZAT
Materialele care se sterilizează pot fi împachetate în:
• Cutii/containere metalice cu filtru (pentru sterilizarea cu
abur sub presiune).
• Casolete perforate cu colier (pentru sterilizarea cu abur sub
presiune).
ÎMPACHETAREA MATERIALULUI DE
STERILIZAT
• hârtie specială pentru împachetarea instrumentarului sau materialului textil
fabricată special pentru sterilizarea cu abur sub presiune (EN 8682).
• pungi/role hârtie plastic fabricate special pentru sterilizarea cu aer cald sau
oxid de etilenă cu indicatori fizicochimici de temperatură.
• pungi/role hârtie plastic fabricate special pentru sterilizarea cu abur sub
presiune sau abur şi formaldehidă la temperaturi joase presiune
subatmosferică, cu indicatori fizico-chimici de temperatură.
• pungile/rolele hârtie plastic de diferite dimensiuni, cu sau fără pliu, după ce
au fost încărcate cu instrumentar (truse) sau material textil (pentru o
procedură) şi indicator fizico-chimic "integrator" trebuie sudate/lipite la
capătul de acces.
• Sudarea se realizează cu ajutorul unui aparat special dedicat acestei
operaţii.
• Se pot folosi şi pungi care la capătul de acces au sistem autocolant pentru
lipirea pachetului.
Durata menținerii sterilității

• 24 ore – în cutii metalice/casolete


• 1 luna – în hârtie specială (ambalaj în 2 straturi)
• 2 luni - în pungi hârtie-plastic sudate
• Mai multe luni în containere speciale cu fitru ( funcție
de specificațiile producătorului)

Registrul de evidenta a sterilizarii


Managementul deșeurilor
rezultate din activitați medicale
Deșeurile medicale
Deşeurile periculoase Deşeurile nepericuloase
=deşeurile care prezinta un risc real • deşeurile asimilabile celor
pentru sănătatea umană şi pentru menajere, rezultate din activitatea
mediu, serviciilor medicale, tehnico-
• generate în procesul spitalizarii, in medicale, administrative, de
activităţile de diagnostic, cazare, a blocurilor alimentare şi a
tratament, supraveghere, prevenţie oficiilor de distribuţie a hranei
şi recuperare medicală, cercetare
medicală şi producerea,
depozitarea, testarea şi distribuţia
medicamentelor şi biopreparatelor
Ce este?
Proces complex:
•Colectare separată la locul de producere
•Depozitare temporară în secție
•Transport
•Depozitare la nivelul unității sanitare până la
evacuare
•Baza legislativă: Ord. nr. 1.226/2012
Clasificare
Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind
evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea
listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile
periculoase:
•18 01 – deșeuri rezultate din activitățile de
prevenire, diagnostic și tratament desfășurate în
unitățile sanitare
Coduri folosite în activitățile medicale:

Cod 18 01 01 – neinfecțioase
Cod 18 01 02 – deșeurile anatomo-patologice
Cod 18 01 03* – infecțioase
Cod 18 01 04 – deșeuri ale căror colectare și eliminare nu fac obiectul
unor măsuri speciale privind prevenirea infecțiilor
Cod 18 01 06* – chimicale constând în sau conțind substanțe
periculoase
cod 18 01 07 – chimicale, altele decât cele specificate la 18 01 06
Cod 18 01 08 – medicamente citotoxice și citostatice
Cod 18 01 09 – medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08
Cod 18 01 10* – deșeuri de amalgam de la tratamentele stomatologice
Colectarea adecvata a deseurilor infectioase
Colectarea deșeurilor
Deșeurile înțepatoare-tăietoare:
Colectare – recipient (găletușa) galbenă cu pereți
rigizi și cu sistem de închidere definitivă
Atenție! – A nu se depăși linia de marcare a
nivelului maxim de umplere

Deșeurile care NU SUNT înțepatoare-tăietoare:


Colectare – cutii din carton rigid, prevăzute
în interior cu sac galben de polietilenă care
trebuie să prezinte siguranță la închidere

Inscripționare:
- Data începerii utilizării recipientului pe secție, unitatea sanitară
și secția care a folosit recipientul, persoana responsabilă cu
manipularea lui, data umplerii definitive
Depozitarea temporară:
• Spațiu special amenajat
• Durata: să nu depășească 48 ore

Coduri de culori:
• Galben – pentru deșeurile medicale periculoase
• Negru – pentru deșeurile medicale nepericuloase

Transportul deșeurilor:
Containere mobile cu pereți rigizi
Colectarea selectivă a deșeurilor în instituțiile publice
Legea nr. 132/2010 reglementează colectarea selectivă a deșeurilor
•Verde/alb – deșeurile de sticlă
•Galben – deșeurile de plastic și metal
•Albastru – deșeurile de hârtie, carton
Recipientele necesită în interior saci negri !
Bibliografie

• Ord MS 961/2016 -Norme tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în


unităţile sanitare
• William A. Rutala, David J. Weber and the Healthcare Infection Control Practices
Advisory Committee ; Guideline for Disinfection and Sterilization in Healthcare
Facilities, 2008 https://www.cdc.gov/hicpac/pdf/guidelines/Disinfection_Nov_2008.pdf
• William A. Rutala and David J. Weber . Disinfection and Sterilization in Health Care
Facilities:What Clinicians Need to Know Clinical Infectious Diseases 2004; 39:702–9
• Spaulding EH. Chemical disinfection of medical and surgical materials. Lawrence C,
Block SS,eds.Disinfection, sterilization, and preservation.Philadelphia: Lea & Febiger,
1968:517-31
• Ord MS 1226/2012 Norme tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din
activităţi medicale
• Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru
aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase