MĂSURI ÎNDREPTATE LA NEUTRALIZAREA

MECANISMULUI DE TRANSMITERE. DEZINFECŢIA,

STERILIZAREA, DEZINSECŢIA.

Autor: Diana Spătaru

Doctor în științe medicale,
asistent universitar
Departamentul de epidemiologie

1
Structura procesului epidemic
(după L.V. Gromaşevski)

2
 SISTEMUL DE MĂSURI PROFILACTICE ȘI
ANTIEPIDEMICE ÎN BOLILE CONTAGIOASE

• mă suri îndreptate spre neutralizarea sursei de

agenți patogeni;

• mă suri îndreptate spre neutralizarea

mecanismului de transmitere (dezinfecţia,
sterilizarea, dezinsecţia.);

• mă suri îndreptate spre formarea imunită ții

specifice a populației (imunoprofilaxia).
Dezinfecția

4
Asepsia-ansamblul de mă suri și metode prin
care este prevenită contaminarea unui produs,
obiect, organism (ex: neadmiterea pă trunderii
m-o în câ mpul operetor).
Antisepsia- constă în omorâ rea sau inhibarea
germenilor de pe învelișurile organismului
(mucoase, tegumente) sau din plă gi, prin
utilizarea unor substanțe chimice.

5
 Definiția

DEZINFECȚ IA – un complex de mă suri prin

care se urmă rește distrugerea, îndepă ertarea
sau micșorarea numă rului agenților patogeni
și condiționat patogeni de pe diverse elemente
ale mediului extern pâ nă la o limită la care
przența acestora să nu mai prezinte riscul de
producere a unei infecții.

6
 Scopul
neutralizarea că ilor şi întreruperea
mecanismului de transmitere a agenţilor
cauzali de la organismul-gazdă la cel receptiv
prin efectuarea mă surilor de decontaminare.

7
 Sarcinile:
•Asigurarea utiliză rii eficiente şi inofensive a preparatelor dezinfectante.
•Crearea unei baze informaţionale privind circuitul produselor dezinfectante,
mijloacelor şi metodelor de utilizare.
•Elaborarea actelor normative şi metodologice privind asigurarea eficientă şi
inofensivă a circuitului şi utiliză rii produselor dezinfectante.
•Crearea bazei tehnico-materiale, mijloacelor de performanţă în vederea asigură rii
eficacită ţii mă surilor de dezinfectare.
•Studierea permanentă şi continuă a apariţiei şi dezvoltă rii rezistenţei
microorganismelor la dezinfectante.
•Elaborarea şi utilizarea metodelor, inclusiv expres, de identificare a
substanţei/substanţelor active în preparatele iniţiale, a soluţiilor de lucru şi pe
suprafeţele obiectelor tratate cu dezinfectante.
•Supravegherea termenilor de realizare a dezinfectă rii în dependenţă de
termenele de viabilitate a microorganismelor în mediul ambiant şi de termenele de
acţiune a preparatelor dezinfectante.

8
 Tipurile de dezinfecţie

- profilactică

- antiepidemică (de focar)

9
 Dezinfecţia profilactică
reprezintă totalitatea metodelor şi mijloacelor
de decontaminare care se aplică indiferent de
prezenţa sau absenţa agenţilor patogeni sau
condiţionat patogeni în mediul ambiant, cu
scopul de a preveni apariţia bolilor infecţioase
(temporar, periodic sau permanent).

10
 Obiectele cu semnificaţie epidemiologică şi
socio-igienică
• sursele de apă potabilă ,
• unită ţile de alimentaţie publică ,
• instituţiile de menire socială (bă i, saune, bazine, gă ri, biblioteci,
hoteluri, teatre, că mine, transport etc.),
• de instruire şi educaţie (creşe, gră diniţe, şcoli, licee etc.),
• de acordare a asistenţei medicale (spitale, policlinici,
dispensare, centre sanatoriale şi de reabilitare, laboratoare,
instituţii farmaceutice, stomatologice etc.),
• obiective cu regim strict de lucru (unită ţile de producere a
medicamentelor, preparatelor biologice, articolelor cosmetice
şi de parfumerie, de asamblare a aparatajului şi utilajului
medical, alimentar).

11
 Dezinfecția de focar
Efectuată în cazul apariţiei focarului epidemic
şi constituie o mă sură obligatorie în procesul
de lichidare a focarului.
În funcţie de prezenţa sursei de infecţie.
•„curentă ” – în focare, în laboratoarele microbiologice,
virusologice, parazitologice, biochimice.
•„terminală " (definitivă )- după înlă turarea sursei de
infecţie (spitalizare, izolare, deces), la expirarea perioadei de
contagiozitate sau schimbă rii locului de trai.
12
 Dezinfecția curentă
1. Scopul: distrugerea agenţilor patogeni, paraziţi
eliminaţi în timpul află rii sursei de infecţie în focarul
epidemic, minimalizînd riscul infectă rii contacţilor.
2. Se dezinfectează: tot substratul infectat de la
bolnav şi mediul ce-l înconjoară (veselă , albituri,
lengerie, mase vomitive alte elimină ri, pansament,
etc).
3. Efectuată de către: Persoane instructate,
persoane ce îngrijesc de bolnav, personal medical

13
 Dezinfecția terminală
1. Scopul: distrugerea microorganismelor
patogene ră mase în focar pe diferit
substrat (suport) după îndepă rtarea sursei
2. Se dezinfectează: elimină ri biologice,
lengerie, obiecte habituale, alte obiecte ce
puteau fi infectate
3. Dezinfecţia se efectuează de către:
secţia specializată de dezinfecţie în focar
sau alţi specialişti autorizaţi şi instruiţi.
14
 Nozoforme în care obligatoriu focarele
sunt supuse dezinfecţiei terminale.
• Tuberculoza
• Febra tifoidă , paratifoidă
• Pesta
• Holera
• Tifosul exantematic (epidemic) şi recurent
• Boala Brill
• Febra Q (forma pulmonară )
• Antraxul
• Febrele hemoragice (Lassa, Ebola, Marburg)
• Ornitoza
• Difteria
• Bolile micotice ale pă rului, pielii (microsporia, trihofitia,
rubrofiţia, favus)
 Nivele de dezinfecţie
1. înalt
– se realizează distrugerea bacteriilor, fungilor, virusurilor
şi a unui numă r de spori bacterieni de pâ nă la 10-4.
2. mediu (intermediar)
– distrugerea bacteriilor în forma vegetativă , Micobacterium
tuberculosis, fungi, virusuri, fă ră acţiune asupra sporilor.
3. scăzut
– distrugerea majorită ţii bacteriilor în formă vegetativă , unii
fungi, virusuri, fă ră acţiune asupra micobacteriilor,
sporilor, virusurilor fă ră înveliş.

16
Metodele de dezinfecţie

• Mecanică,
• Fizică,
• Chimică,
• Biologică,
• combinată.
17
Metode și mijloace

18
Metode și mijloace

19
 Cerinţe față de dezinfectante
 să aibă spectru larg de activitate antimicrobiană;
 să posede toxicitate redusă;
 să fie solubile în apă şi suficient de compatibile cu substanţele tensio-active şi cu sărurile acizilor graşi
superiori;
 să manifeste activitate înaltă în prezenţa substanţelor organice;
 să fie universale în procesul folosirii (spălare, stropire, ştergere, scufundare etc.);
 să fie inofensive la contactul cu pielea, la inhalare, ingerare;
 să nu exercite agresivitate faţă de materialele obiectelor, suprafeţelor, altor elemente, supuse dezinfectării;
 să fie anticorosive faţă de utilajul şi instrumentarul medical reutilizabil;
 să aibă expoziţie minimală de acţiune bactericidă;
 să posede proprietăţi fizico-chimice impecabile (să fie stabile, neinflamabile, neexplozibile, să fie sigure
şi facile în prepararea soluţiilor de lucru);
 să existe posibilitatea de utilizare a acestora în prezenţa oamenilor şi animalelor;
 să existe posibilitate de determinare a substanţei active în preparatul de bază şi soluţiile de lucru, a
remanenţelor pe obiectele şi suprafeţele prelucrate;
 să fie accesibile pentru IMS şi populaţie.

20
 Factorii care influenţează eficacitatea
dezinfecţiei

• Proprietăţile fizico-chimice şi biologice ale

dezinfectanţilor (concentraţia, PH, temperatura, forma, solubilitatea,
stabilitatea în timp, volumul, gradul de poluare, microbiană)
• Proprietăţile fizico-chimice şi biologice ale suportului
tratat (temperatura, PH, umiditatea, structura obiectului, componenţa,
prezenţa materialelor organice, gradul de poluare, localizarea posibilă a
microorganismelor)
• Proprietăţile biologice ale microorganismelor (spectrul,
puterea germicidă, rezistenţa, sensibilitatea)
• Starea mediului ambient (temperatura, umiditatea, mişcarea
aerului, insolaţia)

21
 Sensibilitatea/rezistenţa microorganismelor la
dezinfectante

• Este important de reţinut că utilizarea soluţiilor dezinfectante

în concentraţii sub limita bactericidă favorizează formarea
populaţiilor de microorganisme rezistente la aceste
dezinfectante.
• Rezistenţa dobâ ndită la dezinfectanţi este determinată de
mecanismul genotipic (în urma mutaţiilor cromozomilor şi
transpozonilor) sau fenotipic.
• Rezistenţa fenotipică la dezinfectanţi se bazează pe
capacitatea bacteriilor de a forma biofilme, fixate pe diverse
suprafeţe ale membranei microbiene, care limitează accesul
moleculelor dezinfectantului.

22
 Pentru a nu admite formarea rezistenţei
 de a respecta cu stricteţe circuitul dezinfectantelor;
 a utiliza biocidele preponderent multicompoziţionale;
 a respecta instrucţiunile de lucru în organizarea şi efectuarea corectă a mă surilor de
dezinfectare;
 a selecta dezinfectanţii în corespundere cu cerinţele contemporane, în funcţie de specia
microorganismelor, sensibilitatea microflorei circulante la dezinfectanţi şi obiectul supus
dezinfecţiei;
 a ţine evidenţă strictă a preparatelor achiziţionate şi a consumului lor;
 a efectua monitoringul rezistenţei microorganismelor la dezinfectanţi;
 a efectua rotaţia produselor dezinfectante în baza rezultatelor monitoringului
microbiologic;
 a respecta regulile de depozitare, preparare şi pă strare a dezinfectantelor;
 a asigura controlul sistematic al calită ţii şi eficacită ţii mă surilor de dezinfectare;
 a testa semestrial activitatea bactericidă a preparatelor dezinfectante;
 perfecţionarea strategiei şi tacticii regimului de dezinfecţie în IMS, selectarea şi corecţia
sistematică a regimului de dezinfecţie.

23
• Razele ultraviolete

– lungime de undă de 240-280 nm,

• efect maxim la 260 nm
– acţiunea depinde de
– materia organică, lungimea de undă, temperatură, tipul de
microorganisme, distanţa de la care sunt emise
– recomandări pentru completarea curăţeniei şi
dezinfecţiei chimice
• suprafeţe netede, aerul boxelor de laborator, săli de
operaţie, spaţii închise

24
 Lămpi de ultraviolete
– riscuri:
• afectarea ochilor şi tegumentelor
– personalul care manevrează
lămpile trebuie să fie bine instruit şi
dotat cu echipament de protecţie
adecvat.

25
• Scopul dezinfecției în IMSP:prevenirea IAAM
• conceptul sterilităţii microbiologice
– concept central al activităţii medicale
– trebuie respectat şi asigurat în toate
sectoarele sanitare.
• utilizarea judicioasă a gamei de echipamente şi
tehnici sterile angajate în practica medicală
– nu este necesară sterilizarea tuturor
articolelor utilizate în îngrijirile medicale

26
27
 Clasificarea articolelor şi
echipamentelor de îngrijiri medicale
• după riscul de infecţie creat prin utilizare (3
categorii):

1. cu risc înalt – critice, periculoase

2. cu risc mediu – semicritice,

semipericuloase

3. cu risc scăzut – noncritice, nepericuloase

28
 Insrumente critice
• crează risc crescut pentru infecţii dacă sunt contaminate cu
orice microorganism (inclusiv spori)
• pătrund în ţesuturi sterile sau sistemul vascular
• exemple:
– instrumente chirurgicale, trusele pentru asistarea naşterii,
echipamentul personalului din sălile de operaţii, câmpuri operatorii,
meşele şi tampoanele, tuburile de dren
– instrumentarul stomatologic
– laparoscoape, artroscoape
– implanturile, acele, seringile, materialul utilizat pentru suturi
– dispozitivele intravasculare, cateterele cardiace şi urinare
– dispozitivele pentru hemodializă, endoscopia invazivă (biopsie)
– acele pentru acupunctură, etc.
• sterilizarea este obligatorie

29
 Instrumente semicritice
• articolele medicale care vin în contact cu
mucoasele sau tegumentele lezate
• pe dispozitive să nu existe forme vegetative ale
agenţilor infecţioşi
• Ex:
– suprafaţa interioară a incubatoarelor pentru copii şi
dispozitivele ataşate acestora
– echipamentele de anestezie, terapie intensivă,
sondele endotraheale, endoscoapele neinvazive, etc.
• dezinfecţie înaltă sau sterilizare
30
 Instrumente non-critice
• articolele care vin în contact cu tegumentele intacte
• au risc scăzut de transmitere a agenţilor infecţioşi
• din această categorie fac parte:
– lenjeria de pat, marginile patului, mobilier
– tensiometre, stetoscoape, cârje, cadrele pentru
invalizi
– vesela
– pavimentele, pereţii, obiectele sanitare, ploşti,
urinare etc.
• suficient curăţenia şi dezinfecţia cel puţin de nivel
scăzut
31
 Sterilizarea
reprezintă totalitatea de metode şi mijloace
utilizate pentru nimicirea sau înlăturarea tuturor
speciilor de microorganisme (inclusiv forme
sporulate) care se conţin în diferite substraturi
sau pe suprafaţa diferitor obiecte.
probabilitatea teoretică de existenţă a unui
microorganism este mai mică de 10-6.

32
 Metode de sterilizare
• Fizică
– aer uscat-fierbinte (pupinel)
– vapori sub presiune (autoclav)
– iradieri gama, unde infraroşii
• Chimică
– gazoasă (oxid de etilen, metil bromid)
– cu agenţi chimici sterilizanţi (sterilizare rece)
Formaldehida, oxid de etilen, dioxid de clor, acid peracetic,
ozon, plasma
33
mijloace şi regimuri de sterilizare în funcţie de
compoziţia chimică a articolelor medicale

34
 Autoclavarea

Sterilizare prin vapori de apă sub presiune

(că ldură umedă într-un autoclav).
Prin autoclavare se pot steriliza:
– Materiale textile
– Instrumente medicale
– Obiecte de sticlă
– Materiale de cauciuc
– Alte materiale ce nu se deteriorează termic la 132
grade C, 2 atm
35
 Sterilizarea cu vapori de apă sub
presiune
• cel mai eficient agent de sterilizare, asigură
penetrarea că ldurii în centrul articolelor
care trebuie sterilizate
• mecanism de acţiune: coagularea
ireversibilă , denaturarea enzimelor şi a
proteinelor structurale

36
 parametrii de sterilizare sunt
reprezentaţi de

– presiunea – necesară pentru a obţine o temperatură

crescută
– temperatură – trebuie asigurată pentru a obţine
activitatea germicidă
– timp – durata unui ciclu este determinată de
• gradul de evacuare a aerului din autoclav şi din pachetele
şi trusele supuse steriliză rii
• timpul de pă trundere al aburului în încă rcă turi
• timpul de distrugere al germenilor
• timpul de rezervă pentru siguranţa steriliză rii

37
 Regim de lucru a autoclavului

  Tempera Presiune Durata în

Material sterilizant tura în °C în atm min

Instrumente, seringi (plastic, 120±2 1,1±0,2 45±3

de sticlă), cauciuc

Pansamente (comprese), 132±2 2,0±0,2 20±2

ţesături (cîmpuri operatorii,
halate) sau 120±2 1,1±0,2 45±3

38
Fluxul materialului nesterilizat și
sterilizat

39
Planul sectiei de sterilizare
1.Ascensor pentru colectarea materialului nesteril
din salile chirurgicale

2.Filtru sanitar pentru personal medical

(dezinfector, asistenta medicala,
medical epidemiolog)
3.Masini de spălat material nesteril
4.Lavoar (cu
sistema ultrasonoră), lavoar fără sistemă pentru
spălarea materialului nesteril
5.Masa de lucru
6. Masă pentru sortarea materialului nesteril în
casolete și amplasarea testelor de control
7. Autoclave cu aburi (120 ˚C, 132 ˚C), autoclav cu
formaldehidă gazoasă (50,55,75˚C)
8.Filtru sanitar pentru dezinfector sau asistenta
medicală
9. Stelajuri pentru păstrarea materialului steril
10. Ascensor pentru repartizarea materialului steril în
sălile chirurgicale
 Sterilizatoare cu abur
• variantele de 10, 15 şi
20 litri
• durata unui program
complet: 25 min.;
program rapid-7 min.
• uşa culisantă
• generator intern de
abur

Sursa: Sterilizatoare de capacitate mica; STERISYSTEMS - GETINGE, http://www.sterisystems.ro; Bucuresti, 2007.

41
 Sterilizator cu abur

• capacitate: 60 litri
• uşa culisantă
– cu sistem dublu de
protecţie
• generator de abur
încorporat
• sistem electronic de
control si urmarire a
procesului de sterilizare,
cu afisaj cu cristale
lichide, înregistrare si
inscriptionare automata a
parametrilor

Sursa: Sterilizator HS33; STERISYSTEMS - GETINGE, http://www.sterisystems.ro; Bucuresti, 2007.

42
 Sterilizarea prin căldură uscată
(etuvă, cuptor pupinel)
Ciclulul complet al unei steriliză ri:
• Încă lzire la temperatura indicată pentru
sterilizare
• Menţinerea temperaturii realizate în tot
timpul indicat pentru sterilizare
• Ră cirea aparatului

43
 Sterilizarea cu căldură uscată
• acţionează prin oxidarea constituenţilor celulari
• avantaje:
– capacitate de penetrare a pudrelor, lipsa de efect
coroziv pentru metale sau instrumente ascuţite.
• ciclul complet include
– timp de încă lzire la temperatura de sterilizare,
menţinere a aceste temperaturi şi ră cire.
• monitorizare cu teste biologice
– spori de Bacillus subtilis

44
Regim de lucru

45
 Sterilizarea cu oxid de etilen
• utilizare restrânsă
• etape: precondiţionare şi umidifiere, introducerea
gazului, expunere, evacuare, spălarea aerului
(aerisire)
– durează aprox. 3 ore;
– aerisirea durează 8-12 ore la 50°C - 60°C iar la
temperatura camerei (20°C) 7 zile.
• monitorizarea sterilizării: B. subtilis
• dezavantaje:
– durata, costul, acţiunea toxică, mutagenă, implicare în
carcinogeneză

46
 Radiații ionizante gama
• la temperaturi scă zute
• pentru ţesuturi de transplantat, produse
farmaceutice, vaccinuri
• articole cu volum mic ca ace, seringi, truse de
perfuzie, catetere, mă nuşile
• eficienţă 100%
• sterilizate în ambalajul final fă ră să se încă lzească
• necesită clă dire adecvată , procesul tehnologic
continuu, iar costul echipamentului este mare

47
 Factorii ce influențează
sterilizarea
• Calitatea presteliză rii
• Starea sanitar-igienică a încă perilor unde se
petrece sterilizarea şi pă strarea obiectelor
sterilizate
• Timpul de expunere
• Calitatea aparatelor de sterilizare
• Proprietă ţile agentului chimic sterilizant,
etc.
48
 Etapele presterilizării

1. Clă tirea prealabilă în apă curgă toare

2. Cufundarea în soluţii cu detergent
3. Spă latul fiecă rui instrument cu perie şi
detergent
4. Clă titul cu apă distilată
5. Uscarea în vacum

49
 Condiții de sterilizare
1. Încă pere izolată pentru presterilizare şi
sterilizare
2. Toate condiţiile pentru îndeplinirea astfel
de proceduri în condiţii aseptice
3. Personal instructat şi să posede cunoştinţe
profunde în domeniul steriliză rii

50
 Împachetarea materialului
• cutii metalice (pentru sterilizarea cu aer cald).
• cutii metalice perforate (pentru sterilizarea cu abur
sub presiune).
• casolete perforate cu colier (pentru sterilizarea cu
abur sub presiune).
• hâ rtie specială pentru împachetarea instrumentarului
sau materialului textil fabricată special pentru
sterilizarea cu abur sub presiune (EN 868-2).
• pungi/role hâ rtie plastic fabricate special pentru
sterilizarea cu aer cald sau oxid de etilenă cu
indicatori fizico-chimici de temperatură .

51
 Sisteme de împachetare pentru
instrumentarul medical
• sisteme:
– pungi transparente cu pliuri
– pungi transparente netede
– role transparente cu pliuri (100 metri lungime)
– role transparente netede (200 metri lungime)
– pungi autoadezive (nu este nevoie de aparat
de sigilat pungi)
– hartie creponata de impachetat
– teste Bowie & Dick
– indicatori chimici
• sigure, rezistente si biocompatibile

Sursa: Elmasonic, 0,5l – 90 l; STERISYSTEMS - GETINGE, http://www.sterisystems.ro; Bucuresti, 2007.

52
 Aparate automate de sigilat
instrumentarul în pungi
• timpul de încălzire 30 sec.
• pe masa de impachetat
• imprimare pe punga pentru documentarea
parametrilor procesului

Sursa: SEALER; STERISYSTEMS - GETINGE, http://www.sterisystems.ro; Bucuresti, 2007.

53
 Containere pentru instrumente
mici sau fragile
• microchirurgie, ORL, stomatologie,
neurochirurgie
• filtrul se poate schimba usor si
rapid - pot fi folosite la peste 50 de
cicluri de sterilizare

Sursa: Mini-container Aesculap; STERISYSTEMS - GETINGE, http://www.sterisystems.ro; Bucuresti, 2007.

54
 Controlul sterilizării
Parametri :
• Fizici: temperatura, presiunea, durata ciclului
• Fizico-chimici:
– Prin teste control lipite la cosolet sau în interior, benzi
adezive (dacă virajul culorii nu s-a realizat sterilizare
nu a avut loc)
– Controlul umidită ţii textilelor
• Indicatori biologici – bacillus stereothermophyllus
• Indicatori obiectivi – starea împachetă rilor

55
• indicatorii fizico-chimici :
– virarea culorii benzilor adezive cu
indicator fizico-chimic lipit pe cutii,
casolete;
• pachetele ambalate în hârtie
specială sau imprimate pe punga
hârtie plastic;
– virarea culorii la indicatorii plasaţi
în interiorul fiecărui pachet sau
într-un pacheţel-test în fiecare coş,
cutie metalică.
• materialul se consideră nesterilizat
şi nu se utilizează când nu s-a
realizat virarea culorii indicatorilor.

56
 Indicatori biologici
• teste cu Bacillus sterothermophyllus – pentru aparate fără
dispozitiv automat de înregistrare a parametrilor procesului de sterilizare
– impregnaţi pe suport de bumbac sau fire de aţă în concentraţii de
10-6 UFC; se pun în interiorul unei cutii-test care se introduce în
autoclav odată cu materialul de sterilizat şi se realizează ciclul
complet; indicatorul biologic se trimite la laborator, unde este
extras, însămânţat şi incubat; citirea se face la 7 zile.
– Bacillus sterothermophyllus impregnaţi pe suport şi condiţionat
împreună cu mediul de cultură înfiolat; la sfârşitul ciclului se
sparge fiola şi se incubează; citirea se face la 24 sau 48 de ore.
– suspensie de spori de Bacillus sterothermophyllus în soluţie
nutritivă, cu indicator de pH – sterilizare la 120°C; incubare la
56°C.
• aspect nemodificat – sterilizare corectă
• virajul la galben şi opalescenţă – sub parametrii optimi.

57
Etichetarea pachetelor
sterilizate
• data
• date de identificare
ale aparatului în care
s-a efectuat
sterilizarea
• persoana care a
efectuat sterilizarea

58
 Registrul de evidenţă a
sterilizării ISO 8402
• data, date de identificare ale aparatului
• conţinutul şi numărul şarjei
• temperatura de sterilizare
• ora de începere şi de încheiere a ciclului
• rezultatul indicatorului fizico-chimic
• semnătura persoanei care a efectuat
sterilizarea
• data de efectuare a verificării şi întreţinerii
aparatului 59
 Durata menţinerii sterilităţii
materialelor

• cele ambalate în cutii metalice perforate sau

în casolete cu colier
– este de 24 de ore de la sterilizare, cu condiţia
menţinerii cutiilor şi casoletelor închise.
• materialele ambalate în pungi de hârtie
plastic sudate
– este de 2 luni de la sterilizare, cu condiţia
menţinerii integrităţii ambalajului.
• materialelor ambalate în hârtie specială
(ambalaj în două straturi de hârtie, fără soluţii
de continuitate)
– este de o lună de la sterilizare.
60
 Aparate de spălare-dezinfecţie pentru
instrumentar medical
• complet automat
– timpul procesării 40
min. (cu uscare)
• consumuri mici
– apa (4,21 litri/faza),
– curent electric (1,8
kW)
• nivel redus al
zgomotului (55dB)

Sursa: Washer 1345; STERISYSTEMS - GETINGE, http://www.sterisystems.ro; Bucuresti, 2007.

61
 Transportul
materialelor

Stomatologie
Încărcăturile Laborator
posibile

Sursa: Washer 1345; STERISYSTEMS - GETINGE, http://www.sterisystems.ro; Bucuresti, 2007.

62
Materiale ATI, tubulatura
Maşină automată
pentru spălarea şi
dezinfectarea
recipienţilor pentru
excretele umane:
• oliţe; ploşti;
sticle de urină;
• echipamente de
curăţare (mop).
-Dezinfecţia cu abur
-verte!

63
 Ultrasunete

Sursa: STERISYSTEMS - GETINGE, http://www.sterisystems.ro; Bucuresti, 2007.

64
 • îndepărtează depunerile de sânge, crustele de pe suprafaţa
instrumentelor şi din locuri greu accesibile
• foloseşte o soluţie specială
• instrumentarul articulat se curăţă deschis
• temperatura de lucru se poate seta de la 30ºC la 80ºC,
• timpul de lucru 1 min. - 30 min.
• frecvenţa ultrasunetelor 37 kHz

65
Sursa: STERISYSTEMS - GETINGE, http://www.sterisystems.ro; Bucuresti, 2007.
 GDAM

Bloodborne Pathogens Exposure Control; Section VI.   Managment of Infectious Wastes, Blood Spills, Contaminated Surfaces and
Contaminated Laundry, University of Wisconsin-Milwaukee, 2006. 66
 Deşeuri medicale
• Terminologie: deşeuri medicale, deşeuri de
spital, deşeuri clinice, deşeuri infecţioase,
deşeuri biomedicale, deşeuri cu risc biologic
etc.
• consecinţe
• transmiterea unor îmbolnă viri
• poluarea mediului
• cel mai mare risc pentru transmiterea de
agenţi patogeni
• deşeurile ascuţite contaminate cu sâ nge
67
 Neutralizarea riscurilor:
Sistem de gestionare a deşeurilor

• responsabilitatea fiecă rei unită ţi sanitare

• un sistem coerent de mă suri ce se aplică de
la punctul de generare pâ nă la cel final
• conţine activită ţile legate de
• colectarea separată la locul de producere
• ambalarea
• depozitarea intermediară (temporară )
• transportul
• eliminarea finală a deşeurilor rezultate din
activitatea medicală
68
 Categoriile de activităţi medicale ce implică măsuri
de gestionare a deşeurilor

Producerea deșeurilor:
•stabilirea diagnosticului
•aplicarea tratamentului
•realizarea activită ţilor de supraveghere
•prevenirea îmbolnă virilor
•activită ţi de recuperare medicală
•cercetare
•producerea, testarea, depozitarea şi distribuţia
medicamentelor şi a produselor biologice
69
 După riscurile pe care le pot crea
pentru starea de să nă tate a
populaţiei sau consecinţele asupra
mediului
• deşeuri nepericuloase
• deşeuri periculoase
(deşeuri anatomo-patologice şi părţi anatomice,
deşeuri infecţioase,
deşeurile înţepătoare-tăietoare,
deşeurile chimice şi farmaceutice)
70
Dezinsecția

71
 DEZINSECŢIA
Dezinsecţia este ansamblul mijloacelor şi
metodelor de prevenire a aparitiei şi
combatere a artropodelor, care vehiculează
şi transmit (direct sau indirect) boli infecto-
contagioase şi parazitare pentru om şi
animale si care provoaca disconfort si
reduce potentialul de munca.
 Artropodele de însemnătate
epidemiologică şi sanitaro-igienică

• Puricii (Siphonapera)
• Pă duchii (Siphunculata)
• Gîndacii (Blattoptera)
• Că puşele (Hemiptera)
• Acarienii (Acariformes)
• Că puşele parazitare (Parasitoformes)
• Ţ inţarii (Diptera)

73
 Tipuri și metode
• Profilactică
• De focar

• Mecanice
• Fizice
• Chimice
• Biologice
• Sistem combinat de metode
74
 Metodele mecanice

• Barieră de pă trundere – plase (geamuri, uşi)

• Că pcane lipicioase, lenţi lipicioase
• Lă mpi UV
• Statii feromonale
 Metode fizice
• Sterilizatoare cu aer cald -uscat
• Sterilizatoare cu aburi sub presiune
• Sterilizatoare cu gaz (formaldehidă )
• Ultrasunete (~40000Hz)
• Statii tip Blackhole
 Metode Chimice

• Insecticide – distrugerea insectelor

• Acaricide – distrugerea acarienilor,
că puşelor
• Larvicide – distrugerea larvelor
• Ovocide – distrugerea ouă lor, insectelor,
acarienilor
 CLASIFICAREA

în funcţie de:
• Substanţa activă
• Mecanismul de acţiune
 Clasificarea insecticidelor în dependenta
de substanţa activă

I. Chlororganice
II. Fosfororganice
III. Carbamaţi
IV. Piretroizi de sinteză
V. Piretroizi extractivi
VI. Fipronil
VII. Metomil
VIII. Imidacloprid
 Metode de aplicare a
insecticidelor
• Gel punctat
• Pră fuire
• Aerozolică
• Ceaţă rece
• Ceaţă termică UV
• Ceaţă termică ULV
• Gazare, fumigare
 Clasificarea insecticidelor în dependenţă
de mecanismul de acţiune

• De contact
• Digestive (insectinale)
• Respirator
 Criteriile de apreciere a calităţii
insecticidelor

• Toxicitatea (DL 50)

• Spectrul de acţiune
• Stabilitatea pe diverse suporturi
• Mirosul
• Pă tează sau nu
• Proprietă ţi alergice
• Irită sau nu mucoasele, tegumentele
• Efecte cumulative în mediu
• Biodegradabil, cît timp
• Costul
 METODE DE APRECIERE A CALITATII SI EFICIENTEI
MASURILOR DE DEZINSECTIEI

• OBIECTIVE
• CHIMICE
• BIOLOGICE
• ENTOMOLOGICE
Vă mulțumesc pentru atenție!!! 84
85