Tehnica îngrijirii

bolnavului
Procesul de îngrijire
A. EVALUAREA PACIENTULUI B. ELABORAREA DIAGNOSTICULUI

Culegerea de date: I. ANALIZA = clasificarea datelor de

independenţă şi de dependenţă
1. OBIECTIVE = informaţii
observate de asistentul medical II. INTERPRETAREA = explicarea
despre pacient problemei, definirea surselor de
dificultate
2. SUBIECTIVE = informaţii
relatate (expuse) de pacient I + II = diagnostic de îngrijire
legate de istoricul pacientului
Procesul de îngrijire
C.PLANIFICAREA D. APLICAREA E. EVALUAREA
ÎNGRIJIRILOR ÎNGRIJIRILOR ÎNGRIJIRILOR

a. obiective de îngrijire - intervenţii constante, - se evaluează:

elemente supravegheate =
b.alegerea intervenţiilor, rol propriu al asistentei a. rezultatul obţinut sau
medicale schimbarea observată
stabilirea priorităţilor
- intervenţii aplicate la b. satisfacţia pacientului
indicaţia medicului = rol însuşi
delegat al asistentei
medicale - la nevoie duce la
revizuirea planului
NORME
SANITARO-
EPIDEMICE
LUCRĂRI PRACTICE TIB
Anul I sem I
 DEZINSECȚIA
DEF: împiedicarea dezvoltării artropodelor (care transmit boli infecţioase)
muşte, gândaci de bucătărie, ploşniţe, ţânţari, păduchi de corp şi de cap, flebotomi, căpuşe)
prin măsuri igienico-sanitare permanente,

Căi:
1. prin igienă personală, a locuinţelor, a grajdurilor, alimentară
2. salubrizarea imobilelor,
3. prin asanarea terenurilor mlăştinoase şi a subsolurilor imobilelor inundate,
4. aplicarea de site la ferestre.
 I. DEZINSECŢIA-mijloace utilizate

FIZICE CHIMICE BIOLOGICE

 împiedicarea pătrunderii prin: site la ferestre, astuparea  Subst insectifuge culturi

fisurilor şi crăpăturilor de pe pereţi, duşumele, mobilier (naftalină, uleiuri bacteriene –
volatile camfor, unele specii ale
 îndepărtarea mecanică (scuturare, pieptănare, periere, mentol,)-impregnarea genului bacillus –
tundere, îmbăiere, aspirarea prafului) utilă în îmbrăcăminţii pentru
deparazitare combaterea
 Subst insecticide - larvelor de
 aplicarea de benzi lipicioase şi sprayuri insecticide pentru ţânţari
muste/ţânţari
• Ingestie
 căldura uscată prin flambarea obiectelor de metal şi cu
grijă a celor de lemn şi a zidurilor pentru combaterea • Contact
ploşniţelor şi a căpuşelor

 călcatul cu fierul încins,

 II. DERATIZAREA

totalitatea măsurilor de distrugere a rozătoarelor care au rol în transmiterea la om a unor boli

infecţioase şi infecţii parazitare (şoareci, şobolani).
Raticide = substanţe chimice folosite pentru distrugerea rozătoarelor.
Măsurile de deratizare pot fi:
Profilactice:
împiedicarea pătrunderii rozătoarelor prin refacerea pardoselii, uşilor
îndepărtarea reziduurilor menajere
De combatere:
mecanice - cursele
chimice - raticide sau rodenticide
în doză unică - fosfura de zinc, fluosilicatul de bariu, vacor
în doză repetată: cumachlorul, tomarina, ratilanul, warfarina, racumina, zoocumarina
 DEZINFECȚIA
= operaţia de distrugere a agenţilor infecţioşi pentru a se împiedica răspândirea lor sau
propagarea unei infecţii prezente.

1. profilactică: pentru apa potabilă, măsurile de igienă individuală, procedeele de

dezinfecţie din colectivitate

2. continuă - distrugerea germenilor din focare (produse patologice, obiecte cu care a

venit în contact bolnavul)

3. terminală - la părăsirea salonului de către un bolnav, în caz de deces prin boli

transmisibile
Dezinfectantul =substanţă chimică ce poate distruge unele microorganisme patogene.
Soluţiile dezinfectante = un amestec lichid cu efect bactericid constituit din substanţa
dezinfectantă şi soluţia dizolvantă.
VAR CLOROS CLORAMINA FORMOL BROMOCET SEPTOSOL/WECODYNE

acţiune germicidă acţiune bactericidă şi are acţiune bactericidă paviment, pereţi are acţiune
(bacterii, viruşi, spori) virulicidă; acţionează şi (inclusiv pentru bacilul impermeabilizaţi, bactericidă, virulicidă,
asupra bacilului Koch. Koch), virulicidă, mobilier, telefoane, îndepărtează
fungicidă căşti , substanţele organice
de pe obiecte, fungicid

diferite concentrații Diferite concentrații vaporizare şi veselă, ustensile de Suprafețe, obiecte,

pulverizare , dif % bucătărie instrumente
Se folosesc proaspete Suprafete, textile, Toalete, haine pulverizare Maini, tegumente
veselă, obiecte
Irita tegumente si Concentrație mare irita Iritant mucoase și incompatibil cu
mucoase mucoase și tegumente tegum, inhalat- săpunul şi detergenţii
intoxicații ingestia accidentală -
urmări foarte grave
 DEZINFECȚIA
Asepsia şi antisepsia fac parte din grupa metodelor prin care realizăm dezinfecţia.

Dezinfecţia cuprinde totalitatea mijloacelor fizice, chimice, biologice inactivarea

sau distrugerea germenilor patogeni şi nepatogeni din mediu.

STERILIZAREA
= totalitatea mijloacelor ce concură la distrugerea sau îndepărtarea completă a
microorganismelor (bacterii, forme vegetative şi sporulate, fungi, protozoare, virusuri)
A fi steril presupune lipsa totală a oricărei forme de viaţă de pe suprafaţa şi interiorul
obiectelor, a substanţelor lichide şi solide
 Importanta sterilizarii
 evitarea contaminării produselor de care omul are nevoie cu microorganisme în general şi cu
microorganisme patogene în special (alimente, apă, medicamente, îmbrăcăminte, veselă)
 distrugerea microorganismelor atunci când sunt prezente în produsele amintite
 evitarea contaminării individului cu microorganisme patogene şi condiţionat patogene
pentru prevenirea infecţiei, ţinând seama de faptul că marele deziderat al medicinii moderne
este prevenirea bolii în general.
 tratamentul infecţiei atunci când a apărut
 Transformarea mediului într-un mediu steril include şi măsuri de:
igiena mediului extern (DDD)
igiena alimentaţiei
igiena personală;
 Igiena personala
Asigurarea evitării autocontaminării şi a contaminării aerului a obiectelor, alimentelor, a
colectivităţii în care individul îşi desfăşoară activitatea ceea ce impune:
baie zilnică sau cât mai frecventă,
spălarea săptămânală a părului cu o bună decontaminare,
periajul riguros al dinţilor după fiecare masă,
toaleta intimă a femei şi a bărbatului dimineaţa şi seara
spălarea mâinilor şi periajul unghiilor după fiecare manevră murdară şi înainte de fiecare
masă
în spital
 antiseptizarea mâinilor după fiecare operaţie contaminantă şi înainte de fiecare manoperă
medicală;
 asigurarea condiţiilor de igienă personală a bolnavilor
 respectarea măsurilor speciale de asepsie şi antisepsie în toate serviciile medicale şi mai
ales în cele chirurgicale
 ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA
Asepsia (a = fără, sepsis = putrefacţie)
= ansamblu de măsuri prin care împiedicăm contactul germenilor
cu o plagă/stare a unui obiect (mai ales a unui instrument
chirurgical) caracterizată prin absența microbilor în urma
sterilizării prin procedee fizice; este o acţiune profilactică de
prevenire a contaminării cu germeni patogeni.

Antisepsia (anti = împotrivă, sepsis = puroi)

= metodă curativă de distrugere a germenilor de pe tegumente,
dintr-o plagă sau mediu cu ajutorul unor substanţe chimice
ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA
Asepsia foloseşte o serie de metode
1. spălarea mâinilor şi protejarea lor cu mănuşi,
2. dezinfecția materialului moale,
3. sterilizarea tuturor instrumentelor, a materialelor
utilizate în timpul manoperelor medicale
4. aplicarea pansamentului steril,
5. izolarea câmpului operator.
 IGIENA MAINILOR
Flora rezidenta: este formata din microorganisme cu virulenta redusa; Staphylococcus
epidermidis este specia dominantă. Alte bacterii rezidente includ S. hominis si alti
stafilococi coagulazo-negativi, urmati de bacterii corineforme
(Propionibacteria, Corynebacteria, dermobacteria şi micrococci).

Flora tranzitorie : este patogena si cu rol important in aparitia infectiilor nosocomiale ;

reprezinta tinta spalarii si dezinfectiei mainilor fiind usor de indepartat.
 Enterobacterii ,
 Pseudomonas spp (din mediu),
 Streptococcus grup A ,
 Enterococcus spp. ,
 Staphylococcus aureus,
 Candida albicans (imunodeprimaţi, DZ),
 Spori de Bacillus spp. şi
 Clostridium spp.
 IGIENA MAINILOR
Transmiterea agentilor patogeni in timpul actelor medicale de la un pacient la altul prin
intermediul mâinilor PMS( PERSONAL MEDICO-SANITAR) necesita cinci etape consecutive :

1. microorganismele sunt prezente pe pielea pacientului, sau pe obiectele neinsufletite

din imediata apropiere a pacientului
2. microorganismele sunt transferate pe mainile PMS;
3. microorganismele sunt capabile sa supravietuiasca timp de cel puţin câteva minute pe
mâinile PMS;
4. spălarea mâinilor sau dezinfectia mainilor PMS se face incorect sau este omisa in
totalitate sau produsul utilizat pentru igiena mâinilor este necorespunzator
5. mainile PMS vin în contact direct cu un alt pacient sau cu un obiect neînsufleţit care va
intra în contact direct cu alt pacientul.
 IGIENA MAINILOR
Consideratii speciale :
se va evita atingerea chiuvetei cu echipamentul de spital in timpul spalarii
se va evita stropirea echipamentului de spital si a suprafetelor din jurul chiuvetei in timpul
spalarii
chiuveta si robinetii se vor curata si dezinfecta de mai multe ori pe zi ele considerandu-se
a fi puternic contaminate.
deoarece indeparteaza grasimea naturala a pielii, spalarea frecventa a mainilor poate
duce la uscarea pielii, aparitia de microleziuni si iritatii mai ales la persoanele cu piele
sensibila; aplicarea unei creme emoliente dupa spalare previne aparitia acestor probleme ;
daca apar dermatite la personalul medical este necesara evaluarea de catre medicul
dermatolog si avizul lui pentru ca persoana sa poata sau nu continua sa lucreze in mediul
spitalicesc pana la vindecare.
 Indicatii : IGIENA MAINILOR
cand mainile sunt vizibil murdare
la începutul si la sfarsitul programului de lucru
dupa activitatile de curatenie
inainte si dupa contactul cu pacientii
inainte si dupa utilizarea grupului sanitar
inainte si dupa efectuarea oricarui tratament
inainte si dupa scoaterea manusilor de protectie(sterile/nesterile)
dupa scoaterea mastii folosite la locul de munca
dupa activitati administrativ-gospodaresti
dupa efectuarea toaletei bolnavului la internare
inainte de prepararea si distribuirea alimentelor si medicamentelor administrate per os
dupa folosirea batistei
dupa trecerea mainilor prin par
 IGIENA MAINILOR
SPALARE SIMPLA DEZINFECTIE IGIENICA PRIN SPALARE

Scop: Reducere Flora Scop: DISTRUGERE Flora

Microbiana Tranzitorie Microbiana Tranzitorie
Materiale: Apa, sapun Materiale: Apa, sapun
lichid sau antimicrobian, antiseptic lichid, prosop
prosop unica folosinta unica folosinta
Timp:-30 sec-1 min Timp: 1 min
DEZINFECTIA IGIENICA PRIN FRECARE
- produs dezinfectant (solutie
hidroalcoolica)
- dispenser solutie manevrabil
cu cotul

se asteapta uscarea completa a

mainilor, timp de 1-2 min
inainte de practicarea oricarui
tip de ingrijire medicala.
 Utilizarea manusilor
A. de uz unic sterile:
- chirurgie
- examinare interna
- intervenţii care implica
un contact cu regiuni ale
corpului în mod normal
sterile;
B. nesterile curate:
- examinari curente, care implica un contact cu mucoasele,
dacă nu exista o recomandare contrară;
- manipularea de materiale contaminate;
- curăţenie, îndepărtare de produse biologice contaminate;
- activităţi de întreţinere, care implica un contact cu sânge şi
alte produse biologice considerate a fi contaminate;
- colectare materiale contaminate, curăţire şi decontaminare
instrumentar, material moale, suprafeţe contaminate;
- manipularea de materiale contaminate;
- curăţenie, îndepărtare de produse biologice;
 MIJLOACE MECANICE

Mijloacele mecanice - sunt utilizate pentru pregătirea materialelor în vederea

sterilizării.
Procedee:

curăţarea mecanică cu ajutorul periilor urmată de spălare la jet de apă şi apoi cu

săpun, soluţii de detergenţi

pregătirea materialelor pentru sterilizare - etape:

1. curăţarea materialelor
2. aşezarea lor în cutii sau casolete
3. aranjarea acestora în aparatele speciale de sterilizare (Pupinel sau autoclav)
 CĂLDURA UMEDĂ
CĂLDURA USCATĂ
STERILIZAREA 1.Fierberea
1.Încălzirea la roşu clasificare
2.Autoclavarea
2.Flambarea
3.Pasteurizarea
3.Fierul de călcat
4.Tyndalizarea
4.Cuptorul cu aer cald Poupinel
5.Vapori filanţi la 100 0C
 STERILIZAREA
căldură uscată

1.Încălzirea la roşu - anse de platină

2.Flambarea - produse ce se folosesc imediat: ansa de platină,
spatule, ace de platină, gâtul baloanelor şi eprubetelor, suprafaţa
exterioară a pipetelor Pasteur sau pipete gradate sterile.
3.Fierul de călcat - situaţii de urgenţă, când alte mijloace nu sunt
disponibile
 STERILIZAREA-căldură uscată

4.Sterilizarea prin aer cald - cuptorul Poupinel

Materiale
toate instrumentele metalice,
obiectele confecţionate din sticlă termorezistentă,
porţelan, cu excepţia seringilor cu armătură metalică
produse farmaceutice,
pulberi, uleiuri, grăsimi.
Durata – din momentul atingerii temperaturii de 1800C se cronometrează 30 min.
Valabilitate - 24 ore dacă trusele nu se deschid ; 2 ore după deschidere
Avantaje: nu degradează instrumentarul, asigură o bună aseptizare
 STERILIZAREA-căldură umedă

1.Fierberea
Materiale
din sticlă utile pentru investigaţiile paraclinice (eprubete pentru recoltarea sângelui),
lenjeria, vesela, bazinetele instrumente metalice ce se folosesc imediat.
Durata – din momentul atingerii temperaturii de fierbere se cronometrează 30- 45 min.
Valabilitate - 8 ore dacă trusele nu se deschid (fierbătoare electrice) ;
Precizări: se utilizează în situaţii de urgenţă, în intervenţii de mică chirurgie.
în apa de fierbere se adaugă borat de Na 10- 20% sau carbonat de Na 2%, pentru a se
depăşi temperatura de 1000C
 STERILIZAREA-căldură umedă
2.Autoclavarea
= procedeu combinat: vapori de apă saturaţi sub presiune; creşterea presiunii are ca efect
mărirea temperaturii aburului într-un recipient cu volum fix.
Materiale
inventarul moale,
toate mediile de cultură utile în diagnosticul bacteriologic,
apa, substanţe farmaceutice, articolele textile; tot prin acest procedeu se inactivează
găleţile cu infecte provenite din sectorul bacteriologic.

Durata – optimă de sterilizare la autoclav este de 30' la 1,5atm.

Valabilitate - 24 ore dacă trusele nu se deschid ; 2 ore după deschidere
 STERILIZAREA-căldură umedă

3.Pasteurizarea
= metodă de decontaminare la temperaturi sub 100 0C ; constă în încălzirea unor lichide la
temperaturi şi durată de timp variabilă in functie de compoziţia chimică a acestora
se distrug formele vegetative ale microorganismelor, permiţând conservarea temporară a
unor alimente
nu se distrug vitaminele din alimentele respective;
bacilul Mycobacterium tuberculosis bovis este distrus în 10 min. la 60 0C.
Durata
pentru pasteurizare joasă: 1 h la 60-65 0C
pentru pasteurizare medie: 20' la 70-75 0C
pentru pasteurizare înaltă: 3- 4 la 85-90 0C
 STERILIZAREA căldură umedă

3.Pasteurizarea
Precizări
Forma vegetativă = forma în care microorganismul se găseşte în mod obişnuit (când au
temperatura, apă şi substanţele nutriente necesare)

Sporii bacterieni = formele rezistente ale microorganismelor - > cele care

supravieţuiesc unor condiţii de mediu improprii
 STERILIZAREA

3.Pasteurizarea
Precizări
Sporii fungici = forme de înmulţire a fungilor, de propagare
şi unii de rezistenţă
Bacilul Mycobacterium tuberculosis – infectează omul
Bacilul Mycobacterium tuberculosis bovis – infectează
bovinele (laptele) şi ocazional omul
 STERILIZAREA-căldură umedă

4.Tindalizarea - constă în încălziri repetate în decurs de 3 zile, timp de 1-2 ore la

temperaturi ce variază între 56 -90 0C.
5.Filtrele sterilizante – metodă care se aplică lichidelor ce nu pot fi sterilizate prin alte
metode (lichidele alterabile prin căldură).
sterilizarea prin filtrare nu distruge microorganismele ci numai le separă din
lichidul în care sunt suspendate
Se pot separa:
bacteriile de toxine, enzime, antibioticele sau vitaminele pe care le-au sintetizat,
celulele bacteriene de bacteriofagi,
bacteriile de virusuri.
 STERILIZAREA

1.Ultraviolete (UV) - efect bactericid prin modificarea structurii ADN-ului bacterian

Se sterilizează:
suprafeţe (mese de laborator, depozite farmaceutice),
aerul în sălile de operaţie, în secţiile de arşi, saloanele cu prematuri, saloanele de
bolnavi cu imunodepresie, sălile de aşteptare.

Eficienţă - la o distanţă de până la 2 m de sursă = > lămpile sunt prevăzute cu suporturi

deplasabile
Durata de utilizare - nu va fi depăşit timpul de 30-40', dat fiind faptul că ozonul este
iritant pentru mucoasa oculară şi respiratorie.
 STERILIZAREA

2.Radiaţii penetrante (gamma) - utilizate în procesul de sterilizare pe scară industrială

Se sterilizează în ambalaje:

seringile de unică utilizare,

cutiile Petri din material plastic,

 sondele, cateterele, mănuşile chirurgicale,

materiale speciale de unică folosinţă utilizate pentru recoltările de produse biologice,

 unele alimente deshidratate,

produsele farmaceutice.
 STERILIZAREA

2.Undele ultrasonore- cu o frecvenţă peste 20000 Hz au efect bactericid prin denaturarea

proteinelor, distrugerea peretelui celular, urmată de liza celulei bacteriene cu dispersarea
conţinutului celular în mediu.

Se pot folosi pentru :

1. sterilizarea instrumentelor chirurgicale,
2. întreruperea procesului de fermentaţie,

!!! NU şi pentru sterilizarea substanţelor chimice pe care le degradează.

 ANTISEPTICELE
Se folosesc substanţe:
cu efect bactericid (distrugerea celulei bacteriene, fenomen ireversibil)
cu efect bacteriostatic (inhibă înmulţirea bacteriei fără a o distruge, fenomen reversibil)

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o substanţă antiseptică:

1. să distrugă germenii cu care vine în contact
2. să nu acţioneze nociv asupra ţesuturilor pe care se aplică - > să le tulbure mecanismele
de apărare, favorizând o invazie microbiană
3. să nu deterioreze suprafeţele, instrumentele sau materialele care urmează să fie
dezinfectate
4. să fie uşor solubile în apă şi odată solvită să dea un amestec stabil
5. să-şi menţină proprietăţile antiseptice în orice mediu
 ANTISEPTICELE

Substanţe antiseptice uzuale:

A. antiseptice de suprafaţă:
1.alcoolul etilic 70 %
! precipită proteinele formând un strat izolator ce favorizează dezvoltarea microbilor sub
crustă
2. iodul - (tinctura de iod 7% în alcool etilic) pentru antisepsia tegumentelor integre
B. antiseptice care degajă clor:
1. hipocloriţii - sol Dakin
indicată în plăgi anfractuoase (adânci, neregulate), utilizaţi în irigaţii continue sau
intermitente la intervale mici
2. cloramina
sol 2-5% pentru materiale, 0,1-0,3% pentru plăgi, 5-6% pentru rufărie
 ANTISEPTICELE
Substanţe antiseptice uzuale:
C. antiseptice care degajă oxigen
1. apa oxigenată 3-5% pentru decontaminarea plăgilor
are efect citofilactic (topeşte şi elimină sfacelurile = porţiuni de ţesut mort), acţiune
bactericidă, mecanică, hemostatică
obţinut din perhidrol 30 ml + 1000 ml apă, perogen 1-2 tb + 200 ml apă
dezavantaj: topeşte catgutul, provoacă granulaţie conjunctivă

2. acidul boric 5% pentru tegument şi mucoase

indicat în plăgi infectate cu bacil piocianic
 ANTISEPTICELE
Substanţe antiseptice uzuale:
D. derivaţi ai metalelor grele
nitrat de argint
dezinfectant, bactericid, distructiv, cauterizant
creion cu acţiune caustică, sol 1/6000- 1/500000
E. coloranţi organici azoici
1.permanganatul de K, sol. 1‰ pentru mâini, 0,2‰ pentru mucoase, 0,1‰ pentru
conjunctivă
2. Rivanolul 1‰
G. alte substanţe:
săpunurile ;bromocetul 1‰; violetul de genţiană în concentraţie de la 0,1- 0,5‰, eficient pe
germeni Gram pozitivi şi în concentraţie de 0,5‰ pentru germenii Gram negativi; fuxina
bazică 1/ 500 eficientă pe germenii Gram negativi