2.Rolul medicului curativ in supravegherea sanitara preventiva a IMS.

Funcctia medicului curativ in controlul sanitar preventiv alspitalelor:

1. Elaborarea problemei penru proiectarea spitalului conform profilului
necesar, patologiei preponderente, rupurilor de virsta, conditiilor
climaterice din localitate

3. Expertiza sanitara a proiectului- scopul de a asigura conditii

igienice optime pentru pacienti si pentru activitatea personalului
medical
4. Supravegerea sanitara a constructiei conform actelor
normative in vigoare “Reguli si normative sanitaro-epidemiologice
previn amplasarea, dotarea, explorarea institutiilor medico-sanitare
”
5. Receptionarea in explorare a obiecteor contruite si
supravegherea sanitara a reconstructiei

3.Rolul medicului curativ in supravegherea sanitara curenta a IMS.

Functiile medicului curativ in controlul curent al spitalelor:
1. A aprecia corect aciunea factorilor mediului asupora manifestarilor
bolii si efectelor tratamentului
2. A prevede posibilitatea aparitiei complicatiilor, infeciilor nozocomiale
la actiunea factorilor de mediu, la timp a-i neutraliza
3. A aprecia influenta mediului spitalicesc asupra duratei de cazare
4. A organiza condiii optime de munca, un regim protector, o alimentatie
rationala

4.Factorii ce contribuie la crearea conditiilor igienice in IMS.

Factorii ce determina crearea conditiilor igienice in spitale:

4. Sectorul de constructie a spitalului ssi sistematizarea lui

5. Sistematizarea si amenajarea fiecarei unitati de ingrijire medicala

5.Cerinte igienice catre alegerea sectorului de constructie a IMS.

SIStematizarea sectorului spitalicesc.
Se vor lua in consideratie factorii naturali, dimensiunile terenului,
terenul din imprejurime, perspective dezvoltarii localitatii.
Corectitudinea alegerii terenului se determina dupa planul situational:
copie din planul localitatii unde va fi construit spitalul.
La aprecierea lui se va atrage atentia la amplasarea terenului fata de roza
vinturilor, aflarea evenutalelor obiecte de poluare a mediului ambient si
deci a spitalului (gunoisti, autostrazi, fabric, ppoluare sonora)
1)terenurile pentru spitale se vor alege dinspre vînt, la distanţă de sursele
eventuale de poluare a aerului şi sursele de zgomot.
2)Intensitatea zgomotului pe teritoriul spitalului ziua nu va depăşi 45
dB, noaptea -35 dB.
3)suprafaţa teritoriului ales va satisface condiţia ca pentru un loc sa fie
de de 100 — 150 m2.
Sistematizarea sectorului spitalicesc: se va efectua conform planului
general.
planul general al terenului spitalului trebuie să aibă următoarele zone
funcţionale : 1) zona blocurilor curative necontagioase,2) zona
blocurilor curative contagioase, 3) zona verde a blocului (parcul
spitalului), 4) policlinica, 5) zona blocului de morfopatologie, 5) zona de
gospodărie ş. a.
Clădirile spitalului vor avea o arhitectură sobră, vor fi luminoase,
înconjurate cu verdeaţă. Blocurile curative vor fi cel puţin la 30 de metri
de hotarul teritoriului. La nord clădirile spitalului se vor construi
compact, cu coridoare comunicante. Secţia de boli contagioase va fi
aparte, la distanţa de 30—50 m de celelalte secţii. Intrarea în policlinică
va îi izolată de celelalte zone ale spitalului. Blocul de anatomie
patologică cu morga va fi izolat de celelalte blocuri ale spitalului. Zona
de gospodărie va îi amplasata într-un loc mai ferit, se va izola printr-o
zonă verde cu lăţimea de 7—8 m. Teritoriul spitalului va fi împrejmuit
cu o zonă verde cu lăţimea de 15 m, care asigură protejarea de zgomot,
praf şi vuit. Fiecare bloc curativ trebuie să aibă zonă verde, în afară de
cea generală a spitalului, în afară de ele, spitalul va avea un parc (30 m2
zonă verde pentru fiecare loc).
Practic s-a ajuns la concluzia, că zona verde trebuie să ocupe 60—65 %
din suprafaţa totala a terenului, clădirile — nu nui: mult de 15 %, iar
zona de gospodărie, drumurile — 20-25 %.

11. Unitate de ingrijire medicala. Cerinte igienice catre sistematizarea

ei, tipuri,
Principala unitate de structura a spitalului este unitatea de ingrijire
medicala.
Definitie: prezinta un nr de paturi care depend de o echipa de lucru si
presupun o autonomie in deservire. Este o subdiviziune functional de
planificarea careia depinde planificarea interna a intregului bloc.

Sectia medicala este o unitate administrative care poate include citeva

unitati de ingrijire medicala. SUnt cazuri cind acestrea coincide.
Planificarea UIM va corespunde urmatoarelor cerinte:
1. componenţa încăperii va fi după specificul bolnavului
2. asigurarea unei sfere de circuite salubre. Prin ele înţelegem traseul pe
care îl parcurge un obiect, persoană sau elementul în spital urmărind
interferenţa cu sursa de contaminare
3. planificarea uşor mobilă care ar permite o modernizare datorită
ajunsurilor ştiinţifice şi tehnice.
Fiecare UIM va include
1. zona cu saloane

a) saloane
b) Sali de tratament
c) Cabinetele medicilor
d) Camera de garda
e) Incapere de zi
2. Zona incaperilor auxiliare (bloc sanitar)

3. Zona incaperilor comune

UIM poate fi de 2 tipuri

 Inguste, cu coridor uni sau bilateral
 Extinse, cu 2 coridoare in forma rotunda, patrata sau alte modificari

81.Neutralizarea reziduurilor lichide si solide din spitale

A. INLATURAREA SI NEUTRALIZAREA REZIDUURILOR
LICHIDE:
In literatura sunt descries cazuri cind apele reziduale spitalicesti
serveau drept surse de epidemii printe populatie, de aceea actualmente
se acorda o atentie deosebita neutralizarii reziduurilor lichide din
spitale.
Apele reziduale din sectiile somatic necontagioase pot fi emise in
reteaua de canalizare fara a fi prelucrate in prealabil.
Daca in localitate nu exista sisteme de canalizare, pe lingha spitale se
vor construi instalatii locale de epurare, unde se va face epurarea
mecanica si biologica, apoi dezinfecctia apelor reziduale prin clorizare.
 Daca spitalul nu este prea mare atunci apele reziduale se neutralizeaza
prin filtrare subterana.
Din punct de vedere epidemiologic apele reziduale prezinta un pericol
colosal. S-a practicat dezinfectarea individuala , in dependent de
afectiunea pacientului, dar aceasta tactica s-a dovedit a fi nu
intotdeauna eficace. Agtenti patogeni contin nu doar excrimentele ci si
apele din bai, instalatii de dus, lavoare etc.de aceea actualmente apele
din sectiile de boli contagioase se dezinfecteaza in mod centralizat.
Apele din aceste sectii pot fi prelucrate in felul urmator:
-prin fierbere le temperature de 100’C timp de 10 minute, aceasta
metoda este destul de sigura, dar din considerente economice si
organizatorice ea nu are o raspindire larga. Se prelucreaza termic doar
sedimentul apelor reziduale;
-Epurarea mecanica a apelor reziduale in septictenturi cu dezinfectarea
lor ulterioara cu Solutia de clorura de var.Sedimentul din septictent se
prelucreaza termic;
-Prin prelucrarea nemijlocita a apelor reziduale cu clorura de var-50mg
de Cl active la 1 L de apa reziduala in decurs de o ora.aceasta metoda
poate fi folosita numai daca cantitatea de substante suspendate nu
depaseste 200-250mg/L.
B. Evacuarea si neutralizarea rezidurilor solide:
In orice spital evacuarea si neutralizarea rezidurilor solide trebuie sa fie
bine determinate deorece de aceasta depinde salubrizarea sanitara a
spitalelor. In toate incaperile spitalicesti unde sunt reziduuri solide vor fi
colectoare de gunoi inchiose cu capac. Ele vor fie liberate minim de 2
ori pe zi, inainte de schimbul personalului auxiliary. Dupa evacuarea
reziduurilor colectoarele vor fi bines palate si dezinfectate. Reziduurile
din colectoarele din curte vor fi neutralizate prin metodele obisnuite.
Reziduurile solide din sectiile contagioase, din salile de operatie, de
nastere, de pansamente vor fi colectate aparte si arse in cuptoare-
distructoare, ce se instaleaza in cazangerii. Substantele radioactive,
desigur, vor fi evacuate si neutraluzate aparte.