a) Pentru pennanenli

18 17 16 15 14 13 12 11 21 22 23 24 25 26 27 28

48 47 46 45 44 43 42 41 31 32 33 34 35 36 37 38

b) pentru dinli temporan formula d.entard definegte cuadrantele 5, 6,7 gi3 - corespunzd-
tor regulilor de examinare. Formula dentard completd a dentajiei de lapie in aga
caz aratd
in cazul nomenclaturii internalionale in felul urmdtor:
Incisivul medial stAng decidual este marcat, conJorm nomenclaturii internationale, prin
crtra"71".
b) Pentru dinli temporai:

55 54 53 52 51 61 62 63 64 65

85 84 83 82 81 71 72 73 74 75

@
cerinfe igienico-sanitare fali de organizarea instituliilor sto-
matologice cu profil curativ-profi lactic
Institulii policlinice stomatologice. Nomenclaturx. categorii. cerinfe

Refeaua instituliilor policlinice stomatologice este variatd gi are urmdtoarea nomencla-

turd:
' Policlinici stomatologice independente (republicane, ordgenegti, raionale);
^ '
Seclii stomatologice in cadrul policlinicilor du diverse profiluri, uniteli sanitare de
intreprinderi 9l institufii;
' Cabinete stomatologice in cadrul spitalelor, gcolilor (cu un contingent de peste 800
elevi);
. Policlinici stomatologice cu autogestiune (cu platd).
 i:ll3
iii, i.&

. Cabinete particulare cu primire mixtd, clinici particulare cu toate serviciile stomatolo-

gic, centre medicale (stomatologice)
in funclie de capacitate policlinicile stomatologice se impart ln 5 categorii determinate
de numdrul tilor din schemd:
I cntegorie 30-40 medici.
II categorie 25-29 de specialigti.
III categorie 20-24 specialigti.
lV categorie L5-L9 specialigti.
V categarie L0-14 specialigti.
sunt, in clddiri aparte gi doar in
cazuride exceplie (dacd nu au ln organigrama sa serviciu (cabinet) radiologic sau fiziotera-
pic) - in spalii nelocuibile. Ele trebuie sd corespundi normelor igienico-sanitare gi rigorilor
protecliei muncii, tehnicii de securitate gi rigorilor protecfiei antiincendiu.
in clinica stomatologicd ( serviciu, cabinet) trebuie sd fie obligatoriu asisu-ratd
u alimen-
M
tarea centralizattr cu apd rece qi caldd, canalizarea, containere cu caPac pentru colectarea
$UnT,iului gi materiaielor contaminate, dupl dezinJectarea lor
Trebuie sd fie obligatoriu asiguratd alimentarea cenkalizatd cu energie electricd, fiind ne-
cesard gi o sursi autonomd de energie electricd - pentru cazuri eventuale de pene de curent.
Holul trebuie sd aibd o suprafald suficientd pentru amplasarea pacienlilor (aprox. 0, 3 rn2
pefit?ilT persoand, dar nu mai mic de L8 m2); tot aici trebuie sd fie amenajat spaiiul pentru
serviciile "Informalii".
cel pufin 0,1m1 iar
J_SglqgfLp"ntru vizitatori este organizat reiegind din calculul de
pentru colaboratori - peste 0, 8 m2 penku L loc.
-R9g_igtlggg{ij
ii revine nu mai p,rlin ae 5 m2 pentru un func}ionar, in total necesitAnd nu
mai pulin de 1,0 m2. Un cornpartiment indispensabil al registraturii este incdperea de per-
fectare a foilor de boal5, care necesitd un spafiu de L0-1.2 m2.
*$-C;grile pentru personalul medical qi pacienji se recomandd a fi separate'
Trebuie sd fie disponibile unitdli de transport gi de comunicalii telefonice, iar pentru
pacienfi - un post de telefon cu carteld/ fise.
Funclionarea normald a unei institufii medicale necesitX asigurarea sa in volum deplin
cu rrtobild gi inventar auxiliar.
Serviciile gi cabinetele cu profil pediatric nu trebuie sd comunice cu cele pentru adulfi;
ele necesitX o intrare separatd, hol, vestiar gi WC.
Exercifiul obligaliilor de profesiogramd ale medicului de orice specialitate depinde ln
mare mdsurd de organizarea locului de lucru. Actualmente se acord5 o importanlX deosebitd
utildrii tehnice a acestuia, or, fdrd metode de laborator gi de examen funcfional in unele cazuri
e imposibil sd stabilim un diagnostic adecvat. Nu ne putem imagina locul de muncd al chirur-
gului, anesteziologului, reanimatologului fXrd asigurarea lui cu mijloace tehnice necesare.
Locul de muncd al stomatologului e dotat cu utilaje gi aparataj complicate, ceea ce ii
permite sd rezolve la nivel inalt problemele de diagnostic ai tratament ale afecliunilor !esu-
turilor dentare, periodonfiului gi mucoasei bucale. Ba mai mult, dezvoltarea odontologiei
depinde in mare mdsurd de posibilitatea de a lucra in lesuturile dure ale dintelui gi de in-
venlia bormaginei manuale cu pedald (acum 100 de ani).

Normative gi cerinfe fafi de organizarea cabinetului stomatologic

Pentru oblinerea unui rezultat efectiv in tratamentul bolnavilor stomatologi, pentru
respectarea normelor igienice se cere o anumitd organizare a cabinetului stomatologic in
general, gi a locului de muncd - in particular. Actualmente se acordd o mare irnportanld
 il,ill'g
'*il:iiidFl

lnzestrdrii sale tehnice, deoarece fdri metodele de investigalie functionale gi de laborator

frecvent nu se poate pune un diagnostic exact, ceea ce lmpiedictr acordarea unui tratament
adecvat.
Existd anumite normative gi cerinle fald de organizarea cabinetului stomatologic, con-
ditionate pe de o parte de utilajul disponibil, pe de altd parte, de volumul de muncd 9i
de utilizarea unor materii virtual periculoase pentru sdndtate, care, aplicate neglijent, pot
avea efecte nefaste pentru sindtatea personalului medical. E vorba de amalgamul ce confi-
ne merclrr $.4.
Con-form normelor in vigoare cabinetul stomatologic pentru un singur medic va avea o
suprafald nu mai micd de 16 m2. E de dorit ca fiecare unitate de lucru sd fie amenajatX intr-o
incdpere aparte sau, dacd aceasta nu este posibil, se pun fotolii addugdtoare.
Dacd in cabinet se instaleazd clteva fotolii, suprafala acestuia se calculeazd addugind la
normativ cite 1.0 m2 pentru fiecare fotoliu cu dispozitive universale. intre fotolii trebuie sd
existe spaliul suficient pentru trecerea liberd.
Deoarece la plorrrbarea dinlilor se aplicd arnalgam, se acordd o atenlie deosebitd finisdrii
dugumelelor, perefilor gi tavanului din cabinet.
Dugumeaua cabinetelor va fi:
' tapetatd cu linoleum, marginile cdruia vor trece pe pereli la o lndllime de cel pufin 10
cm. Liniile de unire a foilor de linoleum se vor chitui gi vopsi cu vopsele nitro;
. pardositd cu gresie.
Locul de iegire a tevilor vor fi gi ele chituite gi vopsite cu vopsele nitro.
Perefii gi tavanul cabinetului se vopsesc cu pastd de silicat lavabild (se admite 9i de ulei).
Mdsurile mentionate sint necesare pentru a facilita dereticarea gi prelucrarea sanitarX efici-
entd a cabinetului, ceea ce ar exclude orice posibilitate de acumulare a mercurului.
O condilie obligatorie de lucru cu amalgamul constd ln dotarea cabinetului cu o nigd de
ventilalie gi chiuveta pentru prepararea acestuia. Cabinetul va fi prevdzut cu ventilalie prin
refulare gi aspirafie, cu ferestruici gi oberlihturi.
Iluminarea o asigurdm prin folosire combinatd a hrminii naturale gi a celei artificiale. Lu-
rnina naturald o primim prin orientarea ferestrelor cabinetului spre Nord. Fotoliul stoma-
tologic trebuie sd fie agezat in fafa geamului astfel, incAt sd beneficieze la maxim de luminA
naturald. Lunina artificiald se lmparte in doud surse:
I una pentru cabinetul stomaiologic, care sd permitH o activitate comodd a personalului;
Sursa de lumind a cabinetului nu trebuie sd fie prea puternicd, intrucit trecerea continud
a privirii de la clmpul operator la restul camerei obosegte ochii. in mod obignuit, existd o
lampd suspendatd in centrul camerei. Ea trebuie plasatd pufin lnaintea fotoliului dentar.
In cadrul ilumindrii generale a cabinetului, trebuie linut seama de faptul cd perefii vopsili
in alb gi mai ales cei in ulei sau cu f.aianfd,, dau o reverberafie a luminii foarte nepldcutd gi
obositoare pentru medic. Pentru ameliorarea acestui defect se recomandA vopsirea perefilor
in culori foarte palide (bleu).
. a doua, pentru iluminarea clmpului operator, care trebuie sd fie mai puternicd decAt
restul cabinetului. Sursa de lumind a cimpului operator trebuie sd fie puternicd, necesitind
o lampd care s[ trimitd un fascicul luminos destul de intens. in acest scop in dotare existX
reflectoare speciale (care relin undele infrarogli); acestea, fiind fixate pe un brat articulat, pot
fi dirijate in direclia necesard.
Cabinetul medicului va fi inzestrat cu ldmpi de cuart (murale sau portatiae), cu ajutorul
cdrora se face dezinfectarea aerului. Operalia se executd ca reguld fir pauza dintre schim-
buri sau la finele zilei de muncd.
in cabinetul stomatologic trebuie sd existe locuri de muncd pentru medic, asistenta me-
dicald gi pentru infirmierX. Locul de rnuncd al medicului este alcdtuit dintr-o instalalie sto-
matologicd, fotoliu, mdsuld pentru medicamente gi materiale, scaun pivotant.
 qix!fi*
' d'ii*F"
Locul de muncd al asistentei medicale include masa pentru resortarea inskumentelor,
un autoclav sau pupinel (pentru sterilizaren instrutnentelor), stefilizator, mdsufX sterild.
Locul de lucru al inJirmierei este compus din masa pentru sortarea instrumentelor folo-
site, lavoar pentru spdlarea instrumentelor.
Instalalia de apd
in cabinet trebuie sd fie doud chiuvete, una - pentru spdlarea miinilor 9i alta - pentru
curdlirea gi spdlarea instrumentelor. Ambele chiuvete trebuie sd fie dotate cu baterii, care sd
amestece apa caldd cu cea rece.
Mobilierul
a) Dulapurile de medicamente, instrumente gi materiale. Un cabinet bine utilat are ne-
voie de doud dulapuri pentru instrumente gi materiale, gi de un dulap suspendat cu doud
despdrfituri:
. (A) - pentru pdstrarea materiilor toxice,
r (B) - pentru pdstrarea medicamentelor cu efect drastic.
Agezarea acestor dulapuri are o mare importanli pentru mdrirea randamentului si ugu-
rarea efortului. Plasarea lor in cabinetvariazd., dupd cum medicul are o asistentd care il
ajutd sistematic sau lucreazd fdrd ajutor. in prima eventualitate, vor fi agezate in stinga
fotoliului, pentru a fi ugor accesibile asistentei, in a doua eventualitate ele vor fi agezate in
dreapta fotoliului.
Nu se vor pdsha instrumentele in acelagi dulap cu medicamentele, deoarece acestea,
altereazi aliajul de olel din care sint confeclionate.
- vaporii pe care ii degaj5,
prin
Ageiarea diverselor obiecte se va face intodeauna in acelagi loc (economie de timp),
locul fiind ales dupd anumite criterii, ca de exemplu: cele mai des folosite in rafturile din
mijloc, cele mai rar intrebuinfate - in cele de jos gi de sus.
Un alt sistem foarte practic este cel de a aranja instrumentarul grupat in funclie de anu-
mite operafii, ca de exemplu: spatule, fuloare, placd de sticld, matrice, port-matrice, mojar,
rulouri de vatd, instrumente gi materiale ce se folosesc pentru operafii sau tot instrumenta-
rul de detartraj la un loc etc.
b) Misula pentr.u instrumentarul steril, de tip M.S. avtnd dimensiunea de 0,60 x 0,40 x
0, 80 m, prevdiutd cu doud cristale, se va plasa dupd preferinjd in spatele fotoliului, pulin
cdtre dreapta sau in partea dreaptd a fotoliului.
Pe cr.isialul superlor, acoperit irn timpul lucrului cu un cimp steril, vor fi agezate in ordi-
ne medicamentele gi instrumentele necesare. Instrumentarul endodontic va fi pus in mici
cristalizoare acoperite sau in cutii metalice. Va exista o trusd de ace de canal penhu pulpite
gi alta penku gangrend, etichetate distinct gi folosite lntotdeauna numai in scopul respectiv.
Pe cristalul inferior se string instrumentele utilizate lntr-o tdvi!5 renali.
c) Port-degeu cu pedald.
d) Taburete metalice reglabile pentru medic si asistentd.
e) Birou pentru medic Ai doud scaune'
f) Dulap mic pentru hainele personalului medical.
g) oglinda de perete'
Instalutiire de sterilizare
in dotarea fiecdrui cabinet dentar trebuie sd existe un autoclav/ pupinel 9i un fierbdtor
sau un sterilizator rapid.
La cabinetele izolate, dacd nu existd o camerd anexd, instrumentarul de sterilizare se va
plasa intr-o nigd sau boxd.
in unitdlile cu mai multe cabinete, sau tn cele cu mai multe fotolii tntr'o singurd sald,
se poate organiza un loc central de sterilizare in aceeagi camerX sau intr-o lncdpere micd
aldturatd. Aiest sistem are avantajul cd asigurd o bund deservire cu unnumdr mai redus de
instrumente.
 $3 Utilaj stomatologic
Pentru acordarea unei asistenfe stomatologice calificate medicul trebuie sd dispund de
echipament special. Echipament stomatologic de bazd: . bormagin5 electrictr 9i cu turbind, .
unituri stomatologice, . fotoliu stomatologic (pentru pacient), . scaun pentru medic.
Unihil dentw este un aparat cu echipament tehnic complex, conlindnd ansambluri gi
module pneumatice, electrice, hidraulice gi electronice, asamblate intr-un corpus (sau cA-
teva), instalat pe podea sau fixat pe fotoliul stomatologic, pereli gi pod, 9i este destinat
tratamentelor stomatologice. Poate fi stalionar, mobil sau portabil. In zilele noastre unitu-
rile stomatologice devin din ce in ce mai complexe, ajungAnd uniaersale, deoarece ele sunt
prevdzute cu echipament gi aparataj sofisticat pentru acordarea asistenfei stomatologice ln
cazul diagnosticdrii gi tratamentului unor afecliuni dentare, ale parodonliului sau ale mu-
coasei bucale in condilii stalionare ale cabinetului, serviciului, policlinicii. Ele oferd locuri
amenajate de muncd f"t'ttt.t meclic Ai asistent, sau cloar pentru medic. in setul locului de
muncd sunt obligatopriu prezente scaune pentru medic Ai asistent.
Un unit stomatologic modern este compus dinh-un fotoliu cu dirijare automatd, din
lampX scealiticd "Reflector", compresor gi dispozitive pentru efectuarea manoperelor nece-
sare fur cavitatea bucaltr: prepararea tesuturilor dure, detartrare4 evacuarea salivei gi prafu-
lui. Prepararea lesuturilor dintelui este efectuatd cu instrurnente rotative cu turafii variate.
Uniturile au2-3 brale (furtunuri/ tuburi):
' pentru micromotor, care permite rotirea frezei de la 2.000 la 12.000-40.000 ture/min.
Printr-un lap special de angrenare numdrul turelor poate fi mdrit pind la 30.000;
' existd un brat special penhu piesa cu turbind, care imprimd frezei o vitezd de 70,000-
L00.000 ture/min.;
. sehrl poate confine un dispozitiv ultrasonic pentru detartraj, un injector de apd, gi altul
- de aer, un aspirator de salivd.
. unele seturi au in dotare ldmpi de fotopolimerizare.
Fotoliul stomatologic este destinat pentru aranjarea pacientului in pozitie gezAndH sau
culcatd. Construcfia fotoliului prevede fixarea corectd a capului, spindrii, porfiunii lombare
gi picioarelor pacientului. Fotoliul stomatologic este alcdtuit din fund (banchetd), speteazX,
brafe, tetierd, scard pentru picioare. Toate fotoliile sunt montate pe o bazd metalicd masivd.
Existd fotolii pneumatice gi electrice. Fotoliul stomatologic este amovibil ln diferite planuri,
ceea ce permite a asigura pacientului pozilia necesard la indltimea optimd. Atribuirea capu-
lui pacientului unei pozilii optime faciliteazd accesul rnedicului la cAmpul operator. Dacd
pacientului i se conJerd o pozilie corectd, hziologicd., corespunzdtoare rigorilor ergonomiei
moderne, se inldturd disconfortul gi nervozitatea, iar medicului i se oferd condifii optime
pentru manipularea instrumentelor in cavitatea bucald.
Uniturile moderne asigurd facilitatea de a lucra atAt "tr 2 mAini", cdt gi "ln 4 mAini", adicd
cu asistenful. Medicul poate lucra nestingherit in pozilie gezdndd "la ora 9" gi"la ota12" .
Existd gi unituri mai simple, care pot fi folosite in lipsa conductelor de apd gi a canali-
zatiei. tnsd gi aceste unituri sint prevlzute cu o bormagind de turalii inalte; caie permite
prepararea rapidX a lesuturilor dure ale dintilor.

oBLtGATilLE DE SERV|C|U ALE PERSONALULUT MEDTCAL iN

CABI N ETUL STOMATOLOGIC.

Buna funcfionare a cabinetului stomatologic depinde in mare mdsurd de trdeplinirea

precisd, riguroasd gi perseverentd a obligaliilor de cdtre asistenta medicald gi de infirmierd.
Asistenta medicald se subordoneazd medicului-qef, mediculuigef adjunct, gefului de
seclie (de cabinet) 9i asistentei gefe.
 i:lll,,rh,
'il
Asistenta medicald este responsabild de:
. supravegherea rezultatelor lucrului efectuat de infirmierd;
. pdstrarea in starea funcfionald a utilajului din cabinet, grija fald de starea tehnicd a
aparatajului, instalaliilor gi fotoliilor stomatologice;
. dezinfectarea gi sterilizarea instrumentarului medical gi a materialelor necesarel are
grije de toate instrumentele folosite gi de prelucrarea lor conform cerinlelor. Spre sfdrgitul
zilei de lucru ea aranjazdtoate instrumentele in pupinel, ca a doua zi, inainte de a deschide
cabinetul pentru vizite, ele sd fie sterilizate.
. pregdtirea locului de lucru al medicului; conectarea ln releaua electricd a unitelor sto-
matologice gi a aparatelor electrice din cabine|
. acoperirea mesei sterile;
. dirijarea accesului pacienlilor (conform ordinii stabilite) in cabinet ln timpul vizitelor;
invitarea gi agezarea in fotoliu a bolnavului, adaptarea tetierei gi spetezei, fixarea gorfului,
schimbarea paharului cu cldtituri gi a trusei cu instrumente de pe mdsula de lucru a me-
dicului; invitarea pacienlilor cu dureri acute sd intre fdrd rand (!); efectuarea programdrii
vizitei urmdtoare pentru client gi eliberarea bonurilor;
. scrierea indreptdrilor in cabinetul roentgenologic;
. prestarea altor munci administrative, perfectarea gi linerea figelor medicale ale paci-
enfilor;
. negocierea cu fondurile de asigurare de sdndtate;
. obligalia de a rispunde la telefon;
.pdstrarea (cu responsabilitate plenard) a medicamentelor, incltrsiv a celor din grupele
A gi B; ducerea evidenjei permanente gi completarea (pe mXsura necesitXfii) a rezervelor
de: medicamente, mase de obturalie, instrumentar stomatologic in cabinetul de lucru gi pe
mdsula medicului.
. supravegherea stdrii sanitale a cabinetului.
in timpul primirii pacientului obligafiunite de serviciu ale asistentei medicale includ:
. evacuarea fluidelor;
. tinerea oglinzii curate, fdrd picSturi de apd;
. curitarea zonei operatorii de resturi;
. vizualizarea progresului oricdrei manevre pentru a anticipa nevoile doctorului sto-
matolog;
. pregdtirea instrumentelor stomatologice pentru a le servi [pune la dispozi]ia] docto-
rului in momentul util;
. pregdtirea materialelor dentare gi executarea malaxirii materialelor de obturalie con-
form indicaliilor medicului stomatolog;
. prepararea remediilor medicamentoase pentru tratament, efectuarea detartrajului gi
aplicarea medicamentelor pe mucoasa bucald, glefuirea gi lustruirea obturaliilor;
. pregdtirea injecfiilor pentru anestezie locald lnainte de extraclii gi efectuarea altor pro-
ceduri in acest sens;
. pregdtirea materialelor pentru luarea de amprente [mulaje] (pentru din!i);
. transmiterea amprentelor dinfilor, radiografiile etc. tehnicianului dentar,
o programarea pentru intervenlii chirurgicale pentru pacienfi in caz de nevoie in acest
sens.
lnfir mier a es te obligatd :
. sd inceapd lucrul cu o ord furainte de asistenta medicald;
. sd facd zilnic, folosind cloramind ori a$i antiseptici, o curdlenie minulioasd a lncdperii
de lucru, dupd terminarea primirii;
. sX includX in circuit autoclavul sau pupinelul pentru a steriliza instrumentele;
. sX fiarbd ap6 pentru gargard;
 ,iiittl:k
*:i}#
. sd supravegheze in timpul zilei de lucru curdtenia in cabinet;
. sd aibd grijd de curdfirea, spdlarea gi dezinfectarea la timp a instrumentelor;
. sd efectueze zilnic dereticarea umedd a localului dupd terminarea vizitelor;
. in timpul functiondrii cabinetului tdvitele gi instrumentele care au fost in uz s?nt aduse
pe masa de lucru a infirmierei, unde ea le supune unui tratament mecanic minufios gi le
spald. Spilatul se va face de preferinld intr-un amestec de cantitdfi egale de solulie 1-6%
de peroxid de hidrogen gi solulie 0, 5% detergent sintetic.

ERGONOMI E iN STOMATOTOGIA TERAPEUNCA

Ergonomia este o disciplind gtiinfificd complexi care se bazeazi, pe datele psihologiei,

anatomiei 9i fiziologiei umane, toxicologiei, igienii gi realizdrilor gtiinfelor tehnice cu scopul
de a crea condilii optime de muncX, ceea ce permite atribuirea unui caracter eficient activi-
tdfii lucrdtorului medical gi pXstrarea forlelor 9i sdndtXtii lui. Rolul ergonomiei in stomato-
logie este legat in primul rAnd cu organizarea locului de munca a medicului gi personalului
asistent, baz6ndu-se pe realizirile gtiintei gi cerinlelor igienii muncii.
in linrba greacd "ergon" - munci, "notnos" - lege. In sens mai larg ergononria a fost de-
finiti de H. Murrell ca studiul relatiei dintre om Si mediul shu de munce. Aceasta relalie
cuprinde gi echipamentul, materialele, complexul de metode de lucru aplicate, sistemul
organizafional gi ralional creat fir strinsd legiturd cu fiinfa umand.
In consens cu tradifia, Orgatizatia Internafionald a Muncii, for competent in domeniu,
definegte ergonomia ca fiind aplicarea gtiintelor biologice, umane in corelalie cu gtiinlele
tehnice, penhu a ajunge la o adaptare reciprocd optimd intre om gi munca sa.
Ergonomia reprezintd gtiinla care implementeazd legi ce stabilesc comportamentul
omului in munca sa, in scopul optimizdrii acesteia gi a protejdrii omului.
Rezultatele sunt misurate in indici de eficienfd gi stare de bund sdndtate a omului. Se tin-
de sub aspect fizic Ai emotional la o perfectX armonie, deoarece numai in asa mod este reali-
zat confortul omului, fiind protejatd sdndtatea lui gi garantatd maxima eficienld a muncii.
-a-
in dependentd de caracterul intervenfiei curative medicul stomatolog poate lucra in po-
zilie gezAndd sau in picioare, sau sd altemeze aceste pozifii de lucru pe parcursul zilei de
munc5. Cea mai mare parte din timpul lucrat medicul este nevoit sd activeze gezAnd pe
scauo efectuAnd manopere care necesitd migcdri indelungate gi precise. [r picioare sunt
efectuate operafii de scurtd duratd, care necesitd eforturi fizice considerabile. Cea mai co-
rectd este consideratd postura de lucru "dinamicX", cAnd medicul activeaz[ 60% din timpul
de lucru in pozilie gezAndd, iar timpul remas - stdnd in picioare sau deplasAndu-se prin
cabinet.
Asistentul stomatologului lucreazd gezAnd tot timpul, fixAndu-gi picoarele pe suportul
podal al scaunului.
Incdlfdmintea de lucru a medicului trebuie sd fie una de schimb, potrivitd ca mdrime,
suficient de largd gi liberd, cu cilcAie late gi stabile, avAnd tndllimea sub 3 cm. Incdlfhmintea
fdrd cdlcAie este neadecvatd activitdfii de stomatolog terapeut, deoarece duce la platifus.
Cdlcdiele inalte asociate cu o aflare indelungatd in picioare provoacX rapid o oboseald de-
ranjantd gi programeazd pentru viitor modifictrri patologice.

DEONTOLOG I E iN STOMATOLOGIA TERAPEUTICA

Deontologia meilicald reprezintd o totalitate de norme 9i principii etice de conduitd a lu-
crdtorilor medicali la exercitarea obligaliunilor sale profesionale, independent de gradul lui de
calificare limba greacd " ileon" - datorie, obligafiune, iar "logos" - gtiinfd. De pe pozilii
filozofice ea trateazd chestiuni generale ce lin de conduita medicului; reguli morale, ce regle-
menteazd relafiile intr-o colectivitate medicali; raportul medic-pacient in conditiile concrete ale
specialitdlii. La stomatologi, ca gi la oricare alt medic, pregdtirea medical5, posedarea metodelor
modeme de profilaxie, diagnostic, tratament gi reabilitare, arta psihoterapicX, respectarea sfrictd
a normelor interne (atitudinea fafd de muncd, disciplina, atitudineabineaoitoare gi colegiald) gi externe
(decenfa, bonton-ul, aspectul exterior coresputtzdtor /acuratefea/) ale culturii comportamentale au o
ahibufie directd cdtre exercitarea datoriei profesionale. Aceste componente alcdtuiesc eticheta
medicald, gi se referd la toli membrii colectivitdfii medicale. Ceea ce fine de normele culturii
interioare, ele sunt formate in familie 9i tradifional se nurnesc "ui 7 ani de acasd".
De normele culturii exterioare liry deasemenea modul de a saluta gi de a se ptrrta cu colegii
gi pacienlii, de a conversa corespunzdtor situafiei gi condifiilor, respectul reciproc. Studentul
la medicin[, salutdnd un colaborator (aI unioersitdfii, clinicii etc.) mai in vArsttr, sau profesorul,
sau - discutAnd cu acesta, trebuie sd se ridice in picioare, sd fie relinut 9i tacticos, sd se comporte
adecvat, sil asculte cu atenlie ceea ce i se spune. intre profesor, student gi asistenta medicali
trebuie sd fie relalii, bazate pe stimd reciprocd, respectarea subordondrii gi indeplinirea strictd a
obligaliunilor sale profesionale.
Aspectul exterior al medicului trebuie sd reflecte concentrafia interioard, autodisciplina.
Acuratefea doctorului intotdeauna se asociazd (conform opiniei pacientului) cu pregdtirea lui
profesionald bund. Pacientul este sigur, cd un medic cu linutd tngrijitd lecuiegte bine. Pentru finalul
reugit al tratamentului este extrem de important caracterul relafiilor, stabilite intre pacient 9i
medic, dacd ultimul ia in considerafie particularitdfile fiziologice gi psihologice individuale ale
pacientului. Stomatologul este nevoit sd lucreze cu pacienli ce au o problemd destul de deran-
jantd - dinlii (gi tot ce fine de cavitatea bucald). Proverbul popular "Mai aproape dinfii, decAt - pd-
rinlii!" indica gi accentueazd sensibilitatea celor, ce soiicitd asistenla medicald. Defectele dentare
gi durerile frecvent mari tensioneazX psihologic persoana bolnavd, care, la prima manifestare de
neatenlie, lipsd de tact gi comportament profesional incorect, pur 9i simplu explodeazd emofio-
nal. Deaceea medicul stomatolog trebuie sd ia din start o atitudine serioasd fald de problemele 9i
temerile pacientului. Reiegind din diagnostic Ai tabloul clinic, starea generald a sdndtdfii, posibi-
litdfilor tehnice ale clinicii, particularitdfile de personalitate gi posibilitililor financiare ale aces-
tuia, medicul va recomanda variantele optime de tratament. Un factor deontologic important
este inldturarea tensiunii psihice gi a durerii Qaprepararea dinfilor) prin administrarea premedi-
cafiei 9i a anesteziei. in prizent pentru aceasta existd toate posibilitdlile necesare. Conforrn legii,
medicul poartd rtrspundere pentru acordarea unor servicii necalitative.
in condiliile moderne pacientul are dreptul gi posibilitatea de a-gi alege medicul 9i institujia
medi.cald. A'ceasta contribuie la stabilirea unor relalii de incredere inhe facient 9i medic. Pe de
alte pafte, medicul curant (prin concordare cu administrafia) poate refuza sI trateze un pacient
oareiare, dacd acesta nu respectd ordinea in institulia medicald sau prescripfiile doctorului,

ASEPSIE. REGULI GENERALE DE COMPORTARE, ORGANIZARE

tt AsEPstE iN CABINETUL STOMATOLOGIC. METODE DE STERILI-
ZARE A INSTRUMENTELOR
Generalitili
Asepsia constituie un sistem de acliuni profilactice care au drept scop prevenirea apor-
tului de microorganisme ln plagd, organe gi }esuilri ale bolnavului in procesul oricdror
manopere medicale gi include :
a) sterilizarea instrumentelor, materialelor, aparatelor etc. cu care contacteazd pacientuf
b) toaleta mlinilor gi protejarea cu mf,nugi;
c) executarea unor procedee specifice in timpul intervenfiilor medicale;
d) efectuarea unor acfiuni igienice gi organizatorice speciale in institufia curativd.
 Pdstrarea unei asepsii in cabinetul stomatologic, aidoma celei dintr-o sald de operatii, nu
este posibildin practica obignuitd de cabinet. Totugi, medicul stomatolog va aplica regulile
generale de comportare gi asepsie, care privesc urmdtoarele 3 aspecte:
. tinuta medicului gi a colaboratorilor sdi;
. organizarea locului de muncd;
. firtrelinerea 9i igiena cabinetului stomatologic.

Jinuta medicului gi a colaboratorilor sii

Medicul stomatolog medicaltr care il ajutd, practicfird manopere chirurgicale,
gi asistenta
vor fi foarte scrupulogi in tinuta lor medicald:
. vor purta un halat cu mineci scurte, pentru a se putea spdla corect;
' nu vor purta pe miini inele gi ceasornice, care nu permit spdlarea corectd gi fav orizeazd.
kansmiterea germenilor inke pacienti gi de la aceptia la personalul medical;
. portul bonetei [calotei] este obligatoriu pentru bdrbafi gi femei;
' unghiile vor fi tdiate scurt gi ingrijite in permanentd; nu este permisd utilizarea lacului
de unghii;
' fumatul este cu desdvlrgire interzis tn timpul lucrului; prin fumat se vehiculeazd ger-
meni de la pacient la medic Ai invers, se viciazd atmosfera cabinetului gi se dd un aspeci de
neseriozitate muncii noastre.
ln stomatologia terapeuticd principiile de asepsie mentionate mai sus trebuie sd fie res-
pectate cu strictefe. Pe lingd acestea urmeazd sd fie respectate gi principiile de antisepsie,
deoarece, manipultnd in cavitatea bucald a pacientului, stomatologul se afld intotdeauna
infata unei pldgi infectate. In aceasti situatie existX pericolul de transferul prin contact al
unei infeclii, bundoard, in-fectarea pulpei la deschiderea ei accidentald. Ba mai mult, negli-
jarea mdsurilor de asepticd poate duce la transmiterea infectiei de la un pacient la altul. De
exemplu, existi un pericol real de transmitere a virusului hepatitei B gi a infecliei HIV prin
instrumentele stomatologice insufi cient sterilizate.
_ Tofi lucrdtorii medicali kebuie sd fie vaccinali contra hepatitei B, iar cei nevaccinati tre-
buie sd treacX un control anual in vederea testdrii la Hbs-Ag gi anticorpi fald de virusul
hepatitei C.
Agenfii patogeni ai infectiei nozocomiale [inhaspitalicegti] pot fi vehiculati ir aer, pe in-
strurnente, mAinile personalului medical, aparate. In afard de aceasta, mediul aerian poate
fi contaminat cu substante chimice (mercur, arsefliu, cadmitt, ph ntb, metilmetacrilate etc.j.
Activitatea stomatologului este afectatd gi de in{luen}a factorilor fizici nocivi: vibra}ia
local5' zgomote, pozifie fiot,tat6., hcordarea ochilor, migcdri musculare monotone.
Toate leziunile pielii mAinilor trebuie protejate cu leucoplast. Pentru protectia pielii
mAinilor trebuie de imbrdcat mdnugi de latex, scotdnd in prealabil bijuteriile gi ceasul (de
mAnd). Pe intreg parcursul examenului gi tratamentului stomatologic personalul medical
trebuie sd evite contactele care contribuie la rdspdndirea infecfiei microbiene gi contamina-
rea obiectelo r (de ex. tnscrierea tn registre, rdspunderea Ia apelul telefonic etc.) .
Profilaxia infectdrii prin contact constd in lmbrdcarea hainelor speciale de lucru, incdlfd-
mintei de schimb, mXgtilor gi ochelarilor protectori, precum gi sterilizarea tuturor dispoziti-
velor gi instrumentelor de care se atinge pacientul.
O importantd deosebitd revine respectdrii stricte a regulilor universale de securitate a
personalului medical:
. toaleta special5 a miinilor pAnd la gi dupd orice contact cu pacientul;
' sdngele gi orice secrefie lichidd a oricdrui pacient reprezintd o potenlald sursd de infec-
tare, ceea ce presupune lucrul cu acestea doar in mdnugi;
' seringele gi sondele folosite sunt plasate imediat intr-un container special pentru uti-
lizarca obiectelor tdioase;
 lll i&l'
,*;o

.. niciodatd sd nu se incerce scoaterea de pe seringi a portacului sau a acului;

. . niciodatd sd nu se efectuieze nici un fel de manipulafii cu acele folosite;
. trebuie de folosit mijloace de proteclie individuald (mascd 9i ochelari) pentru preveni-
rea stropirii posibile a fefei medicului cu sAnge sau fluid bucal;
. trebuie imbrdcate haine speciale din material impermeabil pentru protejarea corpului
de stropirea posibild cu sdnge sau fluid bucal;
. toate eiantioanele lproUetel prelevate pentru analize de laborator sunt considerate
potenfal infectate;
^ . iu contaminarea pietii cu sAnge, fluid bucal sau alte fluide biologice ea urmeazd a h
prelucrattr imediat cu iolupie dezinfectantd sau alcool de70%. Dacd a fost afectatd integri
iatea pielii nu se incearcd sioparea hemoragiei, ci se expreseazd [stoarce] sAngele di-n Pl1ry,
pentru ca mai apoi ea sd fie ipdlatd cu ap{ gi prelucratd cu solu}ie alcoolicd de iod de 5%.
Atunci cfurd sAngele pacientului a nimeiit pe membrana mucoasd a cavitSlii bucale gura
trebnie cldtite foaite bine cu alcool etilic deTi% sau cu solufie de 0,059/" de permanganat de
potasiu. Ochii sunt abunclent spdlali cu solulie de 0, 05% de permanganat de potasiu'-
inainte de inceperea lucrului 9i la sfdrqitul turei toate suprafelele din cabinetul de lucru
(masa de manipulalii, masa pentru pdstrarea instrumentelor sterile, fotoliul, chiuvetele, ro-
binetele lavoareior etc.) sunfdezinfectate prin giergerea cie doud ori cu un gervefel muiaj in
solulie dezinfectantX, iar apoi este efectuatd iradierea cu lampd de cuar!. Lampa ultravioletl
bactericidd este aprinsd pe 30 de min.

intrefinerea Ei igiena cabinetului stomatologic

Principiul cle bazd in asigurarea intrefinerii gi igienei cabinetului stomatologic constd in
respectarea
-P" cu rigurozitate a separdrii instrumentelor murdare de cele curate'
*uru rotunda a unitului dentar se vor ageza numai instrumentele necesare pacienfu-
lui respectiv. odatd cu plecarea lui, se va lua totul de pe aceast5 mdsulx 9i se.vor ageza.cele
,r".*rui" pacientului uimitor. Pe masa unitului se va agterne un cimp steril sau, in lipsa
acestuia, o foaie de hirtie albd sterilizatd la autoclav, care se schimbX la fiecare pacient.
Frezele, pietrele 9i restul instrurnentarului mdrunt se vor pdstra numai cutii de sticli sau
metal, acoperite gi sortate pe categorii.
Flacoanele de medicailente, fJlosite pentru uzttl zilnic, vor fi de capacitate mic5, cu dop
cle sticld gi vizibil etichetate. Prin utilizarea unor flacoane care conlin o cantitate mai
mare
de medicament, acesta se dilueazd gi se infecteazd cu germenii vehiculali printr-o serie de
impuritdli (vatd, praf, resturi organice).
'pasta'de
obtuialie provizorie (Plastobtur) se va pune in cantitate micd (necesard numai
lucrului clin ziua respectivd) intr-un vas de sticld care se va steriliza zilnic. Pasta se va lua
numai cu o spatuld steril5.
Manipulata in alte condilii devine un focar de infecfie. Restul de pastd rimasd de la un
pacient nu se va mai Pune inaPoi'
Instrumentele mici ca: ace, freze, pietre, matrice metalice, vor fi puse dupd folosire intr-
un mic cristalizator cu perhiclrol sau o solulie saturati de sodd causticd. De aici, ele vor fi
luate cu o pensd, spdlate cu peria in apd gi sdpun, uscate 9i sterilizate.
periile ir, se spald initrurnentele, insemnate vizibil, se vor jine intr-o tdvild metalicd
"ur"
care conline o solulie de cloramind.
Instrumentele mai mari, vor fi puse dupi folosire, intr-o tdvi!5 cu cloramind. Curdlirea
lor se poate face foarte bine cu substanle detergente, - degresante putemice si cu o putere
bactericidi suficient de mare.
Recipientele pentru instrumente murdate, totdeauna aceleagi, se vor ;ine la oarecare
distanpd de cele sterile. De obicei, ele se agazd pe cristalul de jos al mesei de instrumente.
 '1.ffiffi
Nu se vor ageza instrumentele murdare pe mese/ ?n cutii de carton sau de bachelitd.
Rulourile de vatd, buletele de vatl, meqele pe acele Miller vor fi luate numai cu o pensd
sterilX gi nu direct cu mina. Cele folosite vor fi apucate cu o pensd gi aruncate in port-deqeu,
niciodatd pe jos sau in scuipXtoare
Aspectul cabinetului gi igiena suferd foarte mult atunci cAncl nu se respect5 regulile
amintite mai sus.
Tdvifele de sticlX opalescentd se vor steriliza numai la autoclav sau pupinel. Simpla
gtergere cu alcool nu este admisd.
Spdlatul pe miini inaintea fiecdrui pacient este obligatoriu. Spdlatul frecvent poate duce
-
la uscarea pielii miinilorgi chiar crdparea lor. Micile fisuri produse sint periculoise,
pentru
cd se pot infecta. La sfirgitul activitdlii, se vor unge miiniletu o crem5 giasi sau glicerind.
In orice situajie vor exista suficiente gtergare,iimpuri penku instrumente gi p:erii, sepa-
rate pentru toaleta miinilor gi curdlirea instrumentelor.
l\u 9e v9r alinge cu miinile murdare fotoliul, diferitele aparate, registrele, stiloul etc.
Medicul va urmdri continuu activitatea sorei sau asisteniei, .ot".titrd,r-i gregelile. Ea va
resPecta aceleagi reguli de asepsie, spdlindu-se pe miini duptr ce a curdtat"instrumentele.
Degeurile le va lua cu o pensd gi niciodatd direct cu mina.
Personalul care face
llelenia chiuvetelor, scuipdtorilor gi port-degeurilor va purta md-
nugi de cauciuc in timpul lucrului.
Degeurile scoase din cabinet se vor goli in cutii.
Scuipdtoarele din instalaliile stomatologice dupd curdlarea lor se trateazd cu solufie 6e
3% de cloramind. La sfArgitul turei ele trebuie iniersionate lntr-un vas special cu aceeagi
solufie pe L ord.
sistemele stomatologice
{e ryRi1qe sunt prelucrate cu o solulie de 3% de,,Matik,, (Ger-
mania) sau cu cea de "Orotol Ultra" de 2 oripe zi: dupd primuf schimb la sfArgitul zilei
9i
de muncd.
Sterilizarea instrumentelor stomatologice fdrd ambalaj este efectuatl nemijlocit inainte
de a aranja masa.
Pentru pdstrarea instrumentelor stomatologice sterile in decursul turei de lucru in ca-
_
binet este agezatd masa sterild pentru 6 ore. EJte preferabil de a folosi mese cu iluminare
ultraviolet5 "Ultraviol" sau "Panmed".
Vasele de sticld pentru pdstrarea vatei pe masa de lucru
.- [de manipulafii] sunt sterilizate
zilnic.
Pentru prelungirea termenului de folosire a tampoanelor de vatd sterile ele sunt puse in
-kraft-pachete (a cdte 20-25 buc.) gi pdstrate in casoletd. Pe parcursul zilei de muncd din ea
este scos numdrul necesar de pachete, iar cele rdmase ln caioletd pot fi folosite urmdtoarele
'1"-2zile.
La tratarea fiecdrui pacient nou medicul trebuie sd imbrace noi gi sterile mdnugi de unicd
_-
folosinfd, 9i sd foloseascd un set stomatologic individual (care toilirt sondd, peisd, oglindd
stomatologicd, excauator, netezitoare gi
fuloar).
Pregdtirea pentru utilizare a instrumentarului stomatologic inclucle trei etape:
. dezinfectie;
. presterilizare (curdfire inninte de sterilizare);
. sterilizare.

Sterilizarea instrumentelor
Dezinfeelia instrumentarului stomatologic Ei obiectelor vizeazd, distrugerea tuturor
microorganismelor patogene gi condilionat patogene.
cu agenli chimici se realizeazd prin imersionarea totald lntr-o solutie spe-
-Delnfecfi_a
ciald. Obiectele sau unele pdrfi ale acestora (in iazul cknd nu contacteazd cu mucoasa'brrroid o
 ,liA;r -
iita6,&.
lij':ll-#

pacientului, - de ex. piesele de tnhnd, conductorul optlc) Pot fi sterilizate

prin metoda gtergerii
din cu alcool etilic de 70o/o sau
repetate (phni Ia gi dtryd finalizarea Iucrului cu fiecare Pacienfi)
cu construclie comPlicatd sunt dezinfectate in stare
cu solutie de 3% de cloraminh. Obiecte
cavit[file instrumentelor sunt umplute cu solulie
dernontatd [dezasamblatd]. Canalele 9i
dezinfectant6.
Presterilizarea [curdfirea Snainte de sterilizate a] instrumentarului
stomatologic este
(mecanicd snu mecanizatd, prin ultrasunet, a) impuritdfilor pro-
efectuatd pentru indepdrtarea
teice, lipoicle gi mecarice, precum gi a resfurilor de preparate medicamentoase.
a tuturor mircro-
Sterilizarea instrumenianiui itomatologrc este procesul de distrugere
organismelo r vii (ltatogte:ne gi nepatogene), iniuzind virusurile 9i
sporii bacteriilor' Steriliza-
rei adevdratd se rialiieazf,prin aplicare de agen]i fizici 9i substan]e chimice'
Dupd utilizare toate instrumentele sunt decontaminate:
. paharele pentru clatirea gurii cle uz multiplu sunt spalate sub.apd curgdtoare qi i1e1-
aE O, s 7o de cloramin6, sau in solufie de0,1% de hipoclorit
de
sionate pe 30 min. ir-r ,ot,rglu
sodiu, sau in solulie de2,5% de bigluconat de clorhexidind;
. oglinzile stomatologice sunt,tlute 1 ori lntr-un vas inchis ce conline o solufie de 3%
d.e cloraminx ,uu o solul"ie cle 6% de apd oxigenatd.
Apoi oglinzile sunt cHtite ln apa cur-
cu un gelveiei sieril
gitoare, gterse cu un gervelel steril 9i pistrate"in taviid iterili acoperite
sau fittr-un vas inchis;
. conductorul optic alldmpii de fotopolimerizare sunt gterse minutios pdnd 9i dupd utili-
zare cu un gervetel steril muiat in alcool etilic de70%;
, iniectoarele carpulare metalice sunt dezinfecate pand gi dupd utilizare, gtergdndu-le cu
dezinfecate,
bulete vatd sterilx, muiate in alcool etilic de 7}%.Lasfargitul turei ele sunt
cle
par;ial folositd se interzice de a o folosi re-
pr"r,"tifi""r" 9i sterilizate. Carpula de anestetic
petat, chiar daci se preleveazd din carpula respectivd cu alt ac;.
. ochelarii sau ecranul protector eJte gters dup5 fiecare pacient cu alcool etilic de 70%'
pentru dezinfectarea fre"elor, reamerelor, files, acelor radiculare, acelor Lentulo (dupd
ce acesten au fost curAgiti in prealabit de impuritdli organice)-e
necesar de a folosi o solulie de 2'
' Decontaminarea
in-
if J" Ufgfrlonat de clorhexidind, alcooi etilic de i\o/o, glutat,"saidex" de 15 min', iar cu solulia
strumenielor cu solulii de glutar gi "Said.ex" sercalizeizl,in decurs
deilorhexidind sau alcoolul etilic de 70% - 30 min.
de2,S% de bigluconat
Microorgaiisnele vii (patogene 9i nepatogene) 9i sporii bacteriilor pot
fi distruse prin fo-
losirea factorilor fizici 9i chimici.
inalte (t'ierberea, tra-
Din metodel e hzici cle sterilizare se aplicd tratarea cu temperaturi
tarea cu aapori sub presiune, tratareq ,u ot, ii"rbirte uscat),
cu raze ultraviolete, cu ultrasunet'
sterilizarea prin filtrare.
gazoas| (foltnal(e\af)
Metodele chimicsinclud aplicarea substanfelor chimice in fazd'
(iod, apd oxigenatd, cloramind etc')' Con-
sau sterilizarea ir:r solulii de preparate chimice alcool,
o constituie capacitatea lor bactericidd qi
Jilia principald in apl'icarea materiilor chimice
ie agresivitate lacliune distructivdl fatd de materiale sau instiumente'
""-i";;;i;;t*
lipsa
luui".t"tor stomatologice se aplicd urmitoarele tipui de stertIizare:
. fierberea;
'. tratarea cu vapori sub Presiune;
tratarea cu aer fierbinte;
. sterilizarea rece.
proprietdlile
ei"g"r"u metodei de sterilizare este dictatd de particularitdfile metodei 9i
-materialului de sterilizat.
peria, apd 9i sdpun'
inainte de sterilizare toate instrumentele trebuie bine curdlite cu
mai pufin indicate' se mai
sorrr;iir"ri"r.ticle sterilizante la etapele ce preceda sterilizarea sunt
poate folosi gi etilenoxidul, care este un gaz'
 .,::ii:t,iirji,

'hffi'
Dupi curdfire toate instrumentele se introduc tntr-o solufie de apd oxigenatd de 0,5% gi
detergent, apoi se spald sub apd curgdtoare gi urmeazd sterilizarea propriu-zisd.
Sterilizarea prin fierbere - timp de 30-40 min., pentru a evita oxidarea
instrumentelor, ln
apd se adaugd 10-20 gr. de bicarbonat de sodiu la un litru de apX.
Fierberea se aplicd pentru sterilizarea instrumentelor integral confectionate
din metal.
Pentru a evita oxidarea instrumentelor, a reduce depozitele de sdruri pe instrumente
in
sterilizator se toarnd apd distilatd gi se adaugd 10-20 gr. de bicarbonat de
sodiu la un litru
de apd, aducAnd-o astfel pind la concentratia del-2%. Durata sterilizdrii
, va fi nu mai putin
de 30-40 min. de la inceputul fierberii.
Seringile de uz multiplu se sterilizeazS, de asemenea prin fierbere in apd distilatd
spre
a.evitaf reduce depunerea de sdruri pe ele. Seringile in siare demontatd se introduc
ln ste-
rilizatorul cu apa la temperatura camerei gi se fieib nu mai pulin de 30 min.
Acele pentru
injeciii pot fi sterilizate gi in solulie de bicarbonat de sodiu, inse in fiecare se introduce
cite o
mandrind de sirmd.
Persoanelor care au suportat hepatiti epidernicd li se fac injeclii cu seringi
special marca-
te, care apoi sunt supuse unei sterilizdri mult mai intense decdt celelalte.
Cu ajutorul uleiului/_ parafinei prin fierbere la temperatura de 150oC timp de 15-20
min. se sterilizeazd piesele stomatologice cu centrifugarea lor ulierioard.
Sterilizarea cu aapori sub presiune de 2 barlnautocla-vd la temperatura cle 120oC
. timp de 20
min. omoarX toate bacteriile, chiar gi sporii. Avantajul metodei - siguranfd absolutd-tn
ceea
ce privegte sterilizarea.

. . Tratarea cu vapori sub presiune se face la sterilizarea materialului de pansament, len-

jeriei, mdnugilor, rulourilor gi megelor de vatd in autoclave cu vapori.
De oLicei, materialul
este ambalat pind la sterilizare in casolete sau in pungi. Termenul
de pdstrare a materialului
sterilizat nu depdgegte 3 zile.
O metodd de sterilizare este sterilizarea cu aapori chimici,care reprezintd o combinalie
de
cdldurd cu vapori chimici. ' - ---
Sterilizatorul in cazul dat funcfione azd.cuo solulie speciald care contine alcool,
acetol5,
ketone, formaldehidd, apd distila td, (9, 25%). AvAnd in vedere cd apa este in
cantitate micd,
sub 15 9/o, nu se produc coroziunea gi tocirea instrumentelor.
Inainte de a fi puse in sterilizator, instrumentele trebue frecate bine sau curdtate irtr-
un curdldtor cu ultrasunete, cldtite cu apd rece gi uscate prin gtergere ., ,rr, prorop.
Dacd
instrumentele nu se prelucreazd corect, rezultatele gututrtut" suni sterilizarea incomplete
sau distrugerea lor. Odatd curitate, instrumentele s,r-trt irtrpu"hetate
[sigilate] ln numdr mic
intr-o pungd pentru autoclav sau intr-un prosop, gi sunt plasate in sterilizator.
Ciclul de
sterilizare este condus in funclie de indicitiile proclucatorului (de obicei 20-40
minute la
131'C cu o presiune de 2 bar.
Este indicat un ambient bine ventilat pentru a reduce mirosul produs
de solufia sterili-
zantd. Avantajul acestei metode este nu numai eliminarea coroziunii gi tocirii
instrumen-
telor, dar 9i faptul ci dispozitivele ramin uscate la sflrgitul ciclului, datoritd continutului
scdzut de apd din lichidul de sterilizare
Orice instrument care poate fi sterilizat fir autoclav poate fi de obicei sterilizat fdrX ris-
curi in vapori chimici.
Sterilizarea uscatd cu aer fitrbinte [etuvarea in pupinel sau intr-un dispozitiv
special] se
aplicd pentru dezinfectarea instrumentelor integral hetalice in decurs ae +O min.,
din care
25 min. se cer pentru incdlzirea instrumentelot pit',a la temperatura necesard
(120"C) gi 15
min. - pentru sterilizarea propriu-zisd.
Ori se sterilizeazH instrumentele pentru examinarea cavitdtii bucale, pentru cletartraj,
cele stomatologice mici (frezele etc.) timp de 20 min. la temperatura de L80t (la
aga temperi-
turd instrumentele menlionate nu se uzeazd).
 rffi
Monitorizarea chimici a sterilizirii
Hirtia indicatoare sau anumite substanfe chimice, plasate pe hirtia folositi pentru impa-
chetarea instrumentelor, igi schimbd culoareain anumite condilii de sterilizare. Degi schim-
barea culorii hirtiei identific6 pachetele cu instrumente care au fost expuse la cdldurd, ea nu
garanteazdcd acestea au fost iterilizate. Un monitor chimic ar trebui aplicat pe fiecare hirtie
Xe inpachetat. Acestea sunt foarte utile mai ales fir cabinetele in care se ocupd de curSlarea
gi steiilizarea instrumentelor mai mult decAt o asistentS. De obicei, in cuva sterilizatorului
sunt plasate pachetele de instrumente septice, pind cAnd uga este inchisd 9i declanqat pro-
cesul de sterilizare.
O asistentd poate verifica ugor dacd instrumentele din sterilizator sunt contaminate sau
tocmai au foat iterilizate gi, prin urmare/ trebuie indepdrtate din cuptor.
Aplicarea pe scarx larg6 fur practica medicald a articolelor din materii termolabile a im-
pus folosirea metodelor ie steiilizare rece (la temperaturi sub 100"C). Oglinzile stomatolo-
gice, instumente asculite gi tXietoare precum gi spatulele din masa plastica se deterioreazi
ie la fierbere gi temperaturi inalte usiate. Deaceea ele sunt supuse sterilizdrii chimice reci.
Sterilizarea prin mijioace chimice se efectueazd in conformitate cu cerinlele Departamentu-
lui de sanitdiie 9i igiend gi instrucfiunile producdtorului, pentru a obfine eficienfa laximd'
Sterilizanpii ii.n"iri sunt substanle chimice care distrug toate microorganismele, daci ex-
punerea este suficient de lungd. Se vor folosi sterilizanlii lichizi numai cAnd dispozitivele
au riscul de a fi distruse de cdi=durd. Folosirea acestei metode ia timp lndelungat, iar
eficien-
ta ei este creu de monitorizat.
' inaintl de sterilizare instrumentele sunt prelucrate cu amestec de 0,5o/o de solufie de
peroxid de hidrogen [apd oxigenatX] 9i detergent de tip "Lotos" . La inceput acestea se
introduc in etanoide 167" putrtt,-, 2 ore. Frecvent pentru sterilizarea instrumentelor se intre-
buinteazd o solulie tripld iternard], care constd din 15 gr. de bicarbonat de sodiu, 20 gr'
de
formalind, 3 gr. de acid carbonic ai 1 litru de apd distilatd'
Rp.: Formalini 20,0
Ac. carbolici 5, 0
Natrii hydrocarbonatis 15, 0
Aq. epur.1000 ml
DS. Pentru cabinetul stomatologic.
Sau punem instrumentele intr-o solulie antisepticd penku 40-45 min', folosind pentru
aceasta I etuvi [cuvd] emailatd sau una de masd plasticd cu capac care se inchide
ermetic'
Penhu metoda chimiix cle sterilizare pot fi folosite 9i urmitoarele solulii:
'. solulia de L% de cloramind,
solulia de 6% de apX oxigenatd,
' solulia de 3% de formalind,
' solulia de 1,% de clorhexidind,
'. solulia de 10% de dimexid, gi
alcoolul cu concentra]ie de 60-70" (deoarece cel de 96o are donr acliune coagulantd nu
atinge efectul cuaenit).
Durata steriliz1rii reci la folosirea solufiei de cloramind 9i formaldehidei - 30 min., iar la
folosirea celorlalte solulii - 45 min.
Dupd sterilizare insfrumentele sunt selectate, triate gi pdshate pe o masd speciald acope-
ritd cullbituri [pelinci] sterile care sunt schimbate zilnic'
Neajunsul *"toai"iti uzuale de sterilizare a oglinzilor stomatologice este considerati im-
posibiliiatea consecutivitajii incdrcdrii instrumentului, 9i eliberarea oglinzilot *lo-t mai dez-
infectate. Ca urmare u u.urttri fapt unele oglinzi se pot afla in cuva un timp indelungat,
iar
altele se vor adeveri insuficient dezinfectate, ceea ce poate contribui la transferul infecliei de
la un pacient la altul. Pentru evitarea acestui defect de sterilizare poate fi folosit un vas drept-
 , i i il i: il i I ! :, ,.

i#fi#
unghiular cu capac. in po.fiunea superioard a vasului este arnplasatd o incluziune sub formd
de suprafati sub unghi in care sunt realizate fante in direcfia inclindrii. Diametrul fantei
este
(egal) corespunzdtor cu partea cea mai lngustd a coletului oglinzii stomatologice.
Oglinda este cufundatd tn vasul cu solufie/ fluid antiseptic cu orificiul avAnd diametrul
corespunzdtor diametrului mdnerului oglinzii gi sunt scoase din orificiul in partea inferioa-
rd a incluziunii inclinate.
Astfel, fiecare utilizare a oglinzii o amplaseazd apoi strict dupd cea anterioard. Ca urma-
re sporegte eficienla sterilizXrii, iar personalul mediial este scutit de necesitatea memorizd-
rii consecutivitdtii incdrcdrii oglinzilor in sterilizator in special tn cabinetele in care lucreazd
cativa medici, se imbundtdteqte calitatea gi cultura asistenlei rnedicale.
Instrumentele stomatologice pot fi sterilizate prin fierberea ln apd pe parcursul a 30-40
1tn. Pgntru protejarea construcliilor metalice de oxidare se adaugi in prealabil in apd hi-
drocarbonat de sodiu.

Sterilizatorul glasperlenic [cu bile de sticla] (de ex. ,,7 ermoest")

Este menit pentru sterilizarea rapidd [operativd] a pdrtii active a instrumentelor
stoma-
tologice, instrumentelor endodontice (nce radiculare, burghiuri, drilluri), frezelor prin prelu-
crarea termicd la cufundarea in camera de sterilizare, care conline un mediu cie
biie mici
din sticld inferbifintate [incdlzite] p6nd la o temperaturd inaltd - de 240 - 220
"C. Timpul de
sterilizare (de 5-10 sec.) se conkoleazd prin termostat. Muchiile asculite ale instrumentelor
metalice nu se fac bonte [neascutite] ca urmare a incdlzirii de scurtd duratd. Actiunea con-
tinua a dispozitivului este asigurata pe lntreg parcursul zilei de muncd. Tensiunea energiei
electrice consumate e de 220 V t. Dispozitivul face parte din programul anti-SiDA.
Cele mai mari dificultdfl apar la Steriliza-
rea lor iir pupinel, solulie antisepticd, fierberea in apd sunt imposibile deoarece
aceasta duce
la deteriorarea detaliilor rotative in urma evapordrii lubrifiantului uleios
Cea mai potrivitX metodd de a le steriliza e fierberea in ulei de vaselind cu centrifuga-
rea posterioard penbru a elibera piesa de surplusul de ulei. pentru aceastX prelucrare
este
necesar de un aparataj special. Metoda descrisd se folosegte prepondrerent la
efectuarea
interventiilor chirurgicale gi nu se folosegte in terapie.
Dezinfeclia pieselor de mAna stomatologice in cabinetele de stomatologie terapeuticd
se
realizeazd prin gtergerea minutioasd de doua ori a pdrlilor exterioare gi a canalului
pentru
frezd cu un tampon steril din vatd-tifon, muiat in
[imbibat cu] solufie de 1% de cloramind
gi solutie de 3% de formaldehidd, sau solutie tripld pentru sterilizare
rece. Este preferabild
respectarea intre gtergeri a intervalului de 10- 15 min. Durata sterilizdrii cu
solutie de clora-
mind 9i formaldehidd este de 30 min., iar cu solulia tripld - 45 min.
Actualmente pentru sterilizarea chimici a pieselor de mAnd este propus un dispozitiv
special, atagat la bormagind gi numit "Terminator"
Curdtirea gi dezinfectarea pieselor moderne, care rcprezintd agregate complexe, nece-
sitd un intreg pi veritabil ciclu.tehnologic. Corpul piesei foste triutilizare esie
curdfit 9i
d'zinfectat cu gervetele sau perii moi, ?mbibate cu o iolutie de alcool. Nu se inkebl.riniuuri
substanfe cu acliune alcalind drasticd, substanle ce conjin clor gi cele cu caracteristici
abra-
zive. Aceste piese nu se spald sub curgdtoare (din iobinet), exceptdnd cele chirurgicale
specializate. Nu se recomandX sd fie-apd
puse in cuve cu fluide, inclusivin cele ulhasonici.
La prelucrarea piesei trebuie de curdfit duza sisternului de rdcire a piesei de mAnX. pen-
tru aceasta e necesari folosirea mandrinei de marcd fuferite de produidtor). Dupd curdfire
treb_uie de-verificat permeabilitatea jiclorului in stare de-funclionare.
La prylu_crarea piesei cu fibre optice fatetele fotoconductoare de pe cap gi de la baza
__
"cartugului" piesei sunt gterse cu o megd de vatd sau gervelel muiat in alcooi je
96%. Apoi
se curdld in acelagi fel faleta sursei de luminb de pe motor.
 nffi
Pen^tru lubrifierea Pieselor se folosegte uleiuri sPeciale
tiP "service", ambalat clasic sau
gar anleazd ajungerea lubrif i-
in balonag aerosol. A doua variantd e de preferinli, deoarece
antului in toate care necesitd de a fi unse. Pentru a nu stropi pe aldturi de Piesd
Porliunile
cu aerosolul, este folosit un sistem de adaPtoare.
doud ori pe zi - la
Lubri{ierea pieselor se efectueazd lnainte de fiecare autoclavare de
amiaz6,9i la sfdrgitul turei. La utilizare cleosebit de intensS (prepararea dintilor pentru co-
roand artificiald la acelagi pacient) piesa poate fi unsd cu o dozd injumdt5jitd.
Adaptorul este strdns ajustat la piesd, apoi Prin ea este trecut uleiul
ln decurs de'L sec'
Flaconul cu ulei este linut strict vertical. CaPul
(corespunzdtor cu introducerea a'l' ml de ulei).
curat gi de culoare deschisd. Dupd lubrifiere
piesei este sPrijinit intr-un gervelel higroscoPic
uleiul scurs este murdar procedura
este analizatd culoarea uleiului expresat din Pies5. Dacd
e de dorit ca bordul piesei si
este repetatd PAnd la aParilia aerosolului curat. DuPd ungere
in final piesa unsd este pusi intr-un suport
fie fixat, iar tnsdgi Piesa sd fie rotitd cu mAna.
special cu capul in jos.
a pieselor de mdnd'
Autoclavarea este cel mai rdspdndit 9i mai eficient mod de sterilizare
Ea este efectuatd respectdnd un gir de condilii:
. ir autoclavd sunt puse doar instrumente uscate;
. firainte de autocla'vare piesa este impachetatH lntr-un ambalaj ermetic sterilizabil;
. autoclavarea se face doa, cu ape clisiilata @ufuclaua chimicd este exclusd) la temperatura
de l-2L"C 9i presiunea de
de 134oC gi presiunea de sterilizare-de2,2bari, sau la temperatura
L, 1 bai,sau respecte recomanddrile producdtorului de autoclavd'
Piesele sunt scoase din aparat imediat dupd autoclavare. Ele
trebuie sd fie uscate' Se
pdstreazd piesele in ambalaje sterile'
t*il!f,J;; deficienle. La curdlire 9i
ft"r""tuu de ingrijire a pieselor de mAnd existd pieselor pentru autoclavare de
dezinfeclie efectuate intre primiiill pacienlilor 9i pregdtirea
loc nu se prelucreaza in ele sistemui de aduclie i-":i:t:t
qi a apei de rdcire. Actualmente
jiclor qi de ungere a piesei in stare de
au aparut'aparate de curdlire automatd a sistemului
irrrr.''ionuru. Principiul lor'de funclionare e foarte simplu. Piesa curdfitd 9i dezinfectatd pe
la o anexd amplasath in camera ermeticd a apa-
am tuta p" parcursul a 30 min. este ajustatd
pornire, declanqdnd automat un proglam de 35 sec' Cana-
ratului. epoi ," apasd butonul de
u u"r.rlrri a apei sunt irigate cu o solu]ie detergenta' iar uleiul
lele de atomizare [dispersie] 9i
aerului comprimat
'service" unge deialiiie interioare rotative.bupd aceasta prin insuflarea
solulia clezinfectantd surplusul de ulei' Aparatele
toate canalel" ,rr,t de 9i
"ornpi"iutib"rutu de 4-1"0 bari' Ele
sunt mecanice gi necesitd doar 60 I de aer de la compresor cu o presiune
p""tt" solulia dezinfectanjtX 9i celdlalt pentru - ulei' Atunci cAnd
au douX rezervoare -
"""f
sunt lubrifiate detaliile piesei de mAnd ln momentul rotirii sunt
cu succes indepdrtate de pe
Uleiul se rcpafiizeazi'
ro!1" air,yut" gi din rulment murddria 9i particulele de metal rodat'
sunt lmpachetate in
uniform pe toate suprafefele. Pentru pdstiarea de duratd instrumentele
pungi plistice cu ajutorul unui aparat special'
'fp$lur"u haineltr de serviciuirehuie efectuatd centralizat, iar schimbul
ei trebuie sd fie
ftrcuinu mai rar de 2 ori pe sdptdmAnd, in chirurgia OMF - zilnic'

Efectuarea curifeniei curente 9i generale

dezinfectante
in toate instituliile funclionale cur[fenia umedd cu utilizarea substanlelor
zi ln de o turd pe zi de 3 ori pe zi c-a1 d9 se
se efectuiazx nu mai rar de Zori pe caz 9i
- f1
zilei; e posibild folosirea
lucreaz|.in doud ture. Curilenia se face inaintea turei, la sfdrgitul
fdcut curat, iar clupd prelrlcrlg este decontaminath,
detergenfilor, ustensilelor de }caperea
iradierea bactericidd se
c6titd, uscatd. Dupa curdlenia umedd de tipui dezinfecfiei finale
a II-a oard - dup6 gter-
efectuiaz6 de doub ori: I datd - dup[ prelucrarea cu dezinfectant,
gerea cu o cArpd curatd, muiatd in ipd curgdtoare [din
robinet], a cAte 30 minute fiecare cu
 INSTRUMENTARUL PENTRU EXAMINAREA PACIENTULUI
st TRATAM ENTELE STOMATOLOG ICE

$L Generalitdfi

Stomatologia este o specialitate medicald cu nete caractere chirurgicale, care se adreseazd

in principal dintelui qi parodonfiului, Tratamentele stomatologice necesitd un instrumen-
tar specific ce trebuie cunoscut, in egald mdsurd, de toli membrii echipei medicale stoma-
tologice.
Dacd medicul este cel care utilizeazd direct aceste inskumente tr diagnosticul gi trata-
merrtul stomatologic, asistenta medicalX este persoana care se ocupd de pregdtirea acestui
instrumentar.
Instrumentarul necesar medicului stomatolog in practica sa cotidiand ln vederea efectu-
drii diferitor lucrdri, reprezintd ln sine totalitatea instrumentelor necesare ln tratamentul
stomatologic Ai tehnica dentard, care poate fi impdrlitd in seturi specializate mici.
Toate instrumentele, utilizate in tratamentul gi obturarea dinlilor, pot fi repartizate in
urmdtoarele seturi:
. Instrumente necesare examenului stomatologic [consultaliei];
. Instrumente necesare pentru prepararea cavit{tilor: a) rotative; b) de mlnd;
. furstrumentul pentru tratamentul cariei simple (pentru obturarea cavitdlilor) cu dife-
rite materiale;
. pentru detartraj;
. pentru tratament radicular [endodontic].
Concomitent, pentru prepararea cavitdlilor, lustruirea obtura;iilor etc. este folosit uni-
tul stomatologic, a cdrui parte componentd este o bormagind cu cAteva piese pentru fixa-
rea instrumentelor destinate sfredelirii gi secliondrii jesuturilor dure dentare.

$2 Instrumente necesare examenului stomatologic

Pentru examinarea cavitdlii bucale sunt folosite oglinda stomatologicd, sonda dentard
gi pensa dentard.
Aceste instrumente sunt folosite nu doar pentru examen stomatologic, ci sunt folosite
- larg pe intreaga perioadd de lucru ln cavitatea bucald la tratarea dintilor etc.
pe
Oglinda stomatiloitcd- este compusd dintr-un miner arnovibil gi oglinia propriu-zisd de
diferite mdrimi, cu suprafald reflectoare platd sau concavd (cu mdrire a imaginii); oglinda
propriu-zisd este fixatd de mAner prin trgurubare. Uneori oglinda gi mAnerul formeazd
un ansamblu sudat. MAnerul oglinzii poate fi ficute din ojel inoxidabil, din ofel cromat
sau nichelat, gi din material plastic. Lungimea mAnerului este variabild (de la 95 9i L35
mm), iar diametru de 5 - 1.0 mm. Cele mai des folosite oglinzi au mAnerul de 125 mm. in
 ,;:;:l:li:
iiililf ir&
wt*F
secliune transversal5 forma mlnerului poate fi prismX hexagonald sau digitiformd (ultima
asigurd o mai bund prizd a instrumentului).
Existd mAnere care oferd posibilitatea fixdrii oglinzii la oricare din cele doud capete.
O glinzile p r op riu- zise :
. plane, care dau imaginea reald a obiectului reflecta|
. concaT)e, ln care imaginea reflectatd este mdritd in raport cu dimensiunile reale ale
obiectului examinat.
Oglinda este executatd, de reguld, din sticld gi deaceea nu rezistd sterilizdrii prin fier-
bere, devenind opacd gi oferind imagini neclare, voalate. Dupd mdrimea oglinzii, existd
oglinzi de 15,18, 20,22,24 mm. Cele mai indicate sunt oglinzile cu diametrul de 22mm.
Oglinda este fixatd intr-un corp metalic/ care se prelungegte printr-o tijd filetatd.
Tija de legdturd intre m6ner gi oglindd poate fi dreapt6, cotitd sau ?n furcd.

intrebuinl drile o glinzilor

in orice activitate este necesar un control vizual adecvat. in stomatologie controlul vi-
zual direct trebuie folosit peste tot, unde e posibil, in special fir caz dacd prezenta oglinzii
stomatologice va face dificil accesul la locul intervenliei.
in calitate de instrumeni stomatologic oglincia este unicatd.
in primul rAnd ea asigurd inspecfia zonelor greu accesibile ale cavitdlii bucale qi posibi-
litatea medicului de a-gi controla acfiunile in timpul efectudrii procedurilor. A doua func-
!ie, la fel de importantd/ e cea de reflectare a luminii. La iluminalia obignuitd suprafefele
linguale gi distale ale dinlilor se afld in umbr5.
Oglinda corect plasatX reflectd lumina ln aga fel, ca aceste zone umbrite sh fie ilumina-
te, concomitent asigurAnd vizibilitatea pentru medic. A treia funcfie e sirnilard cu cea a
"limbii de pantof". Cu ajutorul oglinzii poate fi deplasatd limba sau obrazul la aplicarea
rulourilor de vatX sau pentru asigurarea unui acces mai bun cdtre aria de lucru.
Este destul de anevoios s5 firvefi la inceput manipularea eficientd a oglinzii stomatologice.
Trebuie sd ajungi la aceeagi coordonare lejerd a migcdrilor ln manoperele asistate de oglindd
ca gi in cazul cu controlul vizual direct. Cel mai bun mod de a deprinde mdnuirea oglinzii e
antrenamentul permanent, pAnd cAnd utilizarea ei nu va deveni o dexteritate fireascX.
Medicul trebuie sd pdstreze oglinda curatd, sd evite zgArierea suprafelei sale reflectoare
gi sd inlocuiascd la timp oglinda uzatd cu una nouX. Oglinzile pot fi obignuite sau antero-
superficiale; ultimile au suprafala exterioard a sticlei argintatd, cele obignuite au argintatd
suprafala interioard a sticlei. Oglinzile anterosuperficiale, degi sunt mai fragile qi se zgirie
ugor, sunt de preferat, deoarece imaginea fir ele nu se dedubleazd.
. reflectarea sursei de lumind gi proiectarea fasciculului luminos pe suprafala supusd
examindrii.
. cercetarea suprafelelor dentare gi a mucoasei bucale inaccesibile privirii directe.
. indepdrtarea pdrlilor moi, cAnd acestea impiedicd vizibilitatea gi protejarea lor ir:r tim-
pul acliondrii [manipula]iilor] cu instrumente in cavitatea bucali, realizAnd cu ajutorul ei
fixarea comisurii bucale, buzei, obrazului gi limbii.
. exercitarea de presiuni pe pdrlile moi tn vederea exprimXrii unei coleclii supurate,
cAnd acest lucru nu se poate realiza digital.

Sondele dentnre sunt de doud feluri: rigide giflexibile.

Sonda dentard rigidd este un instrument stomatologic folosit pentru examinarea cavitdfii
bucale gi are o parte activd, cu forme dintre cele mai diferite, pentru a se putea explora cu
ea cele mai inaccesibile zone dentare, studiind rugozitdtile smalfului, apreciind profunzi-
mea cavitdlilor in smal! sau a defectele integritdfii smalyului, in special in regiunea inter-
sectdrii liniilor fisurale de pe suprafelele masticatorii ale molarilor. Sonda stomatologicd
rigide servegte la studierea duritdlii dentinei, depistarea intrdrilor in cavitatea dintelui 9i
in canalele radiculare.
Sondele dentare rigide sunt de mai multe feluri: dreaptd, curbd [in formd de baionetd] gi
sub unghi.
. Sonda dreaptd se utilizeazd la dinli frontali superiori.
. Sonda in formd ile baionetd se folosesc pentru dinlii premolari gi molari superiori.
. Sonda curbd esle indicatd la cercetarea
zonelor de colet ale ultimilor molari, cAnd cur-
bura arcadei este accentuatd, sau a suprafelelor distale ale molarilor cu bombeu exagerat.
. Sonda cu un unghi in acelagi plan pentru cercetarea suprafelelor netede (orald gi aes-
tibular d) ale dinfilor;
.
Sonda cu o curburd gi un unghi in acelaEi plan, cate corespund in cea mai mare mdsu-
rd cerinlelor unei sonde gi cu care se efectueazd cele mai multe din operafii;
. Sonilacudoudcurburitnacelagiplan(tna, sondanr. 17),cucarese examineazdperelii
interdentari;
.
Sonde dentare cu iloud curburi tn plarutrt d.iferite (inu. sonda nr. 9 9i nr. L0), indicate
pentru cercetarea peretelui mezial (tna. sonda nr. 9) 9i a peretelui distal (inu. sonda nr. L0)
ai dinlilor;
. Existd qi sonde duble, care au fixat cAte o parte activd la fiecare extemitate a minerului,
care au o orientare contrard.
. in afecliuni parodontale este utilizatd sonila butonatd cu gradafii liniare pentru de-
pistarea gi mdsurarea adAncimii pungilor gingivale, gradului de dezgolire a rdddcinii.
intrebuinldrile sondelor rigide:
. explorarea suprafefelor dentare pentru decelarea asperitdlilor smallului gipierderilor
de substan!5 smalfiar5, in special la evidenfierea afectdrii integritdlii ei cAt de mici la in-
terseclia liniilor fisurale pe suprafelele masticatorii ale molarilor;
. evaluarea volumului gi intinderii depozitelor de tartru, gi decelarea existenlei tartru-
lui subgingival;
. determinarea gradului de ramolire a dentinei;
. sensibilitatea lesuturilor lezate;
. palparea cavitdfii carioase pentru aprecierea intinderii, adincimii, formei, atitudinii ei
fald de cavitatea pulpard, a conlinutului cavitar 9i a duritdlii peretelui dentinar;
. determinarea proiectiei orificiilor de intrare ln cavitatea dintelui gi canalele radicrrla-
re;
. palparea zonelor de displazie pentru aprecierea intinderii, adincimii, formei gi a du-
ritdfii peretelui dentinar;
. palparea suprafefelor de abraziune gi de fracturd ln scopul evaludrii gradului de sen-
sibilitate dureroasd a neregularit5lilor suprafefei gi a gradului de mineralizare a stratului
in care s-a produs leziunea;
. palparea marginilor obturatiilor vechi de amalgam pe suprafelele interdentare, pen-
tru aprecierea gradului de adaptare a obturaliei la peretele dentar (depistarea "streEinilor"
/ " cozoroacelor" la obturaliile de amalgam in zona pragului gingiaal);
. depistarea cariilor secundare atit la obturafiile de amalgam, cit gi la cele fizionomicei
. palparea suprafelelor dentare hiperestezice gi a fundului cavitdlilor carioase, pentru
aprecierea gradului de sensibllitate dureroasd;
. controlul conturului cavitdfilor rezultate din tratarea cariilor gi al exprim[rii unghiu-
rilor dintre perelii acestor cavitdfi;
. lndepdrtarea unor corpi strdini din spatiile interdentare (resturi de ciment, resturi ali-
mentare etc.);
. aprecierea gradului de insensibilizare obfinut prin anestezie (prin lnfeparea mucoa-
sei);
 jirltfiii&
edti;i4F
r cercetarea gradului de adaptare transversald a lucrdrilor protetice conjuncte vechi pe
dinlii de susfinere;
. depistarea eventualelor perforalii ale elementelor de agregare a unor lucrdri protetice
conjuncte vechi;
. controlul tndepdrtdrii in totalitate a tavanului camerei pulpare in cursul amputafiilor
gi al extirpdrilor pulpei dentare;
. aprecierea aspectului topografic al plangeului camerei pulpare gi depistarea orificiilor
canalelor radicularei
. dislocarea concreliunilor minerale care impiedicd accesul instrumentelor de canal tn
canalul radicular;
. plasarea unor picdturi de lichid anestezic, cu efect terapeutic sau demineralizant, in
dreptul orificiilor canalelor radiculare;
'. depistarea pungilor gingivale, aprecierea adincimii si tntinderii lor;
perforarea materialelor de obturalie provizorie in vederea asigurdrii unui drenaj par-
lial inchiderile semioclusive ale dinfilor.
in
Sondele dentare flexibile sunt alcdtuite dintr-un mAner (portacul Miller), care are in medie o
lungime de 80 mm gi o grosime de 50 mm gi la care se monteazd un ac din olel inoxidabil,
cunoscut sub numele de ,,ac MiIIey'' (dupd numeie celui care le-a elnborat), sau ,,sondd netedd" ,
datoritd aspectului 1or, sau ,,sonda bleu", dupd culoarea olelului din care e confeclionat.
Lungimea mdnerului impreund cu partea activd are intre 160-1,80 mm. Forma mdnerului
este de prismd hexagonald, cu o grosime de 5 - 10 mm, cu sau fdrd impresiuni digitale.
Acele MiIIer se pot prezenta fie sub o formd conicd efilat6, fie sub o formd piramidald [cu
muchii] efilatd, cu megele de vatd pentru tratamentul canalelor radiculare.
La primul tip de ac Miller, megele de vatd montate pe el pot fi mobilizate cu ugurinld, la
cel de al doilea tip, megele se indepdrteazdcu greutate.
Deqi acele Miller pot fi manipulate cu degetele, este preferabil de a le folosi prin fixarea
lor ln port-acul Miller.
Acele Miller se gdsesc:
a) in doud lungimi:
- lungi:50 mm;
- scurte: 40 mm,
b) tn gase grosimi, dupd diametrul acului la exlremitatea sa ascufitd:
- superextrafine, cu un diametru de L5/1"00 mm;
- extraextrafine, cu un diametru de 17 /700 mm;
- extrafine, cu un diametru de L9/100 mm;
- fine, cu un diametru cle 20/100 mm;
- mijlocii, cu un diametru de 25/100 mm;
- groase, cu un diametru de 30/L00 mm.
in tr eb uin I dr il e s on d eI or fle xibil e :
- ."r."tur"u eventuaielor perforalii ale tavanului camerei pulpare, tn cursul tratXrii
cariei simple;
cercetarea adaptdrii transversale a inelelor gi matricelor Ivory, fir vederea reconsti-
-
tuirilor coronare;
cercetarea permeabilitdlii canalului radiculari
-
manipularea megelor de vatd fur vederea sp[l5rii gi uscdrii canalului radicular;
-
plasarea megelor cu medicamente in canalul radicular;
-
pistonarea unor substanle lichide anestezice, demineralizante sau medicamentoase
-
in canalul radicular;
- folosirea acului ca electrod ln cursul aplicaliilor diatermice, a electrofulguraliilor, a
ionoforezei;
 - comPletarea obturatiilor de canal prin pistonarea materialului de obturatie cu acul
Miller;
- mdsurarea lungimii canalului radicular.
Pensa dentarfresteun instrument captato-r, executat din olel elastic inoxidabil, gi constituit
din douX brafe curbate gi efilate terminal. ln apropierea bralelor active ale pensei se gdsegte
un aga-numit dispozitiu de centrare, alc5tuit dintr-un pivot metalic fixat pe partea internd a
unui bra! 9i un orificiu de calibru corespunzdtor, situat pe braful opus. -and se inchid.e
Pensa/ pivotul metalic pdtrunde in orificiu qi tmpiedicX incdlecarea [forfecarea] capetelor
pensei. Lungimea pensei dentare este de 120 mm (scurtd) sau de 150 mm (lungd).
Tipuri de pense:

- pensd dentard cotitd cu vArful neted;

- pensd dentard cotitd cu vArfuri zirrrfate;
- pensi dentari dublu cotitd cu vArfuri: a) netede; b) zimfate;
- pensi dentard ln formd de baionetd;
pensd dentard in unghi obtuz gi drept.
^-
lnt r eb uinl ar ea p enselor dent are
- manevrarea unor instrumente sterilizate de dimensiuni mici: ace de canal, ace Miller
cu mege/ matrice;
- manevrarea unor materiale sterile: rulouri de vatd, bulete de vatd, conuri de gutaper-
cX sau de hirtie, fire g.a.

- aplicarea in cavitdli, dupd principiul capilaritdfli, a unor substanle lichide anestezice

sau cu efect terapeutic;
- aplicarea rulourilor de vatd la izolarea dintilor de salivd;
- fixarea buletelor de vatd la introducerea gi inldturarea lor din cavitdtile carioase;
- aplicarea lejerd gi fixarea sigurd a buletei sau a ruloului de vatd folosite (la examinarea
dinfilor) pentru a $terge dinlii, gingiile, cavit5lile carioase sau oglincla, - atunci cAnd ea
asudd in cavitatea bucalS;
_ - determinarea gradului de mobilitate a dintelui gi efectuarea altor manipulafii auxi-
liare;
- aplicarea gi indepdrtarea din cavitdli a pansamentelor medicamentoase;
- manevrarea firului de sirmX fir cursul imobilizdrilor dentare.

$3 Instrumentarul necesar pentru prepararea cavitifilor

Tratamentul cariei dentare care este principala mdsurd curativd in dinica stomatologiei tera-
peutice PresuPune, ca un prim timp, pregdtirea unei cavitdf, in
lesuturile dure dentare. Pre-
pararea unei cavitdli este o operalie dificild, deoarece se lucreazd in tesuturi dure, pe
suprafefe restrfirse, respectindu-se reguli riguroase de arhitectonicd gi in condilii de;i-
zibilitate uneori vitrege. Deaceea este necesar un inskumentar numeros, elaborat conform
specificului fiecdrei faze de lucru, ca sH fie asiguratd eficienta, securitatea, economia de
substanld dentard 9i de tirnp.
Multitudinea de instrumente destinate spre a rdspunde acestor exigente impune o siste-
matizare a lor dupi sursele de energie care le asigurtr actiunea. Din acest punct de vedere,
instrumentele tdietoare folosite pentru prepararea cavitdlilor se clasificd in funcfle de modul
tr care sunt actionate, astfel:
- iltstrumente rotatiae - acttonateprin rotirea instrumentului in jurul axei sale (energia este de
sursd mecanicd);
- instn'tmente de mhnd - actionate prin energia musculard (energia este de sursdumand).
lnstrumentele rotatiue sunt descrise amdnuntit in "Bazele cariologiei practice".
 ,r I r:.irll i.! i I :..
i;t!ltiih
r.i.!.U.-.i!:l.itr

Marea varietate de piese de mdnd gi freze au redus considerabil folosirea instrumente-

lor cu energie umand, dar fdrd acestea din urmd este dificild o preParare calitativd.
Instrumentele de mAnd sunt toporigca de smal!, excflaatoarele, linguril.e, ddllile de smal!.
Aceste instrumente posed{ un mdner de aceeagi formd, care se prelungegte cu o tijd efila-
t5, care poartd partea tdietoare, activ6'
Dalta de smit,t, toporigca de smal! 9i de dentini, precum gi slplliga sunt utilizate la
prelucrarea marginilor cavitdfii, ln cazul ln care este posibild traumarea dinlilor lnvecinali
iu instrumente iotative. Instrumentele de mAnd sunt de obicei bilaterale. E de dorit ca
instrumentul sd fie ascufit periodic, cdci un instrument bont nu corespunde exigenfelor.
Este necesar de a fixa bine mAna, care line instrumentul acfionat.
Dintre cele numite mai sus mai des se folosegte excavatorul.
Excaaatorul dentar este un instrument ajutdtor de mdrime variabild, alcdtuit dintr-un
mAner gi unul sau doud capete active curbate sub'diferite unghiuri; mdrimile [numerele]
lui sint de la 0 pAnd La 3. CAnd excavatorul are un singur capdt activ, existd necesitatea
de a manipula o pereche de instrumente cu formd activd identicd orientate ln sens opus;
in celdlalt ca z, ceid excavatorul are doud capete, acestea au, de obicei, aceeagi formd, dar
orientare opusd.
Excavatoiul este dotat cu o lamd rotuncid, u$or concavS, asemdn5toare cu o linguriid,
existAnd, de altfel, gi lame dreptunghiulate, obhtze, in (formX de) lopatd/ platou/ cdrlig
etc.
Toate excavatoarele dentare slnt confeclionate din olel rezistent la torsiune gi intindere,
gi cu suprafala rezistentd la coroziune. Mlnerul are forma unei prisme hexagonale, cu o
grosime de 5 mm sau cu o grosime de 1"0 mm, avAnd impresiuni digitiforme pe suprafafd'
Pentru asculirea excavatoarelor 9i a ddllilor de smal! este folositd o piatrd speciali de
Arkansas cu caneluri de diferite mdrimi.
intr ebuinlar ea ex c aa atorului dentar :
din cavitdfile carioase;
- indepdrtarea resturilor alimentare ramolite;
[raclarea] dentinei
- indepdrtarea depunerilor
- lndepdrtarea dentare, tartrului supra- gi subgingival;
obturafiilor provizorii;
- indepdrtarea a vita[td]ii din]ilor;
- testarea la cald
- indepdrtarea resturilor de ciment rdmase pe suprafefele dinlilor dupd cimentarea
unor lucrdri protetice;
- secgionarea capetelor conurilor de gutapercd dupd fixarea acestora fu:r canal (prin in-
cdlzir ea ex caa atorului).

$4 Instrumentele pentru obturarea cavitifilor carioase cu diferite materiale

restaurative

1. Pltrcufele de amestecat sunt confectionate din sticlX cu o grosime cel pulin de 1 cm. Pe
ele se malax eazd. atdt cimenturile, cit 9i diverse preparate medicamentoase'
2. Spatula stomatologici (bucali), tradilional metalicd, servegte la malaxarea cimentu-
rilor pi preparatelor medicamentoase. Spatula este un instrument care are un mdner, dotat
la ambele capete cu doud extremitdli plate - lopdlele drepte alungite.
Pentrl -ula*ur"u *aterialului obturator, care igi poate schimba culoarea la contactul cu
un instrument metalic, se recurge la o spatuld din masd plasticS.
3. SpatulX dentari (netezitoare).
Reprezintd un instrument, al cdrui parte activd are nigte lame drepte sau curbe metalice,
dispuse tn diferite planuri tn raport cu mdnerul. Asemenea instrumente sunt variate ca
mdrime gi formd, gi sunt folosite pentru introducerea in cavitatea carioasi preparatd a
unor paste curative gi obturalii izolatorii, materiale obturatorii pentru obturalii tempora-
re gi de duratd; cu ajutorul lor sunt modelate obturafiile.
Pentru obturarea cavitdfilor spatula bucald (netezitoare) are douX extremitdfi active,
care pot fi combinate - impreund cu fuloarul, gi dubld.
4. Fuloarul este un instrurnent folosit pentru presarea [compactarea, condensarea] rna-
terialului obturator in cavitdtile preparate. Existd fuloare pentru ciment, ale cd.ror extre-
mitdli active au capete rotunde, ovale, piriforme sau cilindrice de diferite mdrimi, gi pen-
tru amalgam, care se mai numegte port-amalgam.
Fulonrul port-amalgam de obicei are una sau doud extremitXti active, cu capete cilindrice,
vArful cdrora prezintd crestdturi pentru a permite menlinerea amalgamului. Partea activi
a fuloarului port-amalgam este actionatd prin pistonare. Fuloarul port-amalgam poate fi
gi din masd plasticd, in formd de seringd.
Fuloarul de condensat amalgam [condensator de amalgam] reprezintd un fuloar folosit pen-
tru condensarea amalgarnului introdus in cavitatea carioasd preparatd. Difera ca mdiime
gi formd.
5. Instrumente auxiliare pentru refacerea conturului coronar:
- matricele dentare cu portmatricele;
- benzile de metal sau celuloide.
Portmatrice. Existd cAteva varietdfi ale acestui instrument.
Ea poate fi o construclie metalicd forcipatd [,,in forceps"] (dupd yvory) cu varfuri con-
vergente. Fixarea strAnsd a matricei in jurul dintelui se realizeazd prin aproximarea cape-
telor ei la rotirea qurubului.
Mai existd gi partmatrice in bandd (dupd Tofflemire): banda metalicd sau de celuloid cu-
prinde in formd de la! [ansd] dintele gi se strAnge bine ir jurul lui. Portmatricele rotatiae
inf5guri matricea pe tijd strAngAnd-o bine tn jurul dintelui.
Matricea. Poate fi o placd metalicd cu proeminenld ovaloidd unilaterald in partea med.ie
_
[mijlocie] gi cu orificii la capete, sau fdrd ele. Matricele din inox cu o grosime de 0, 03 - 0,
05 mm sunt utilizate la obturarea cavitXtilor carioase de clasa a II-a, arnplasate pe supra-
fefele de contact a premolarilor 9i molarilor. in timpul lucrului e plasaie in spa-
liul interdentar cu marginea proeminenti orientatd spre gingie,^utri""u
apoi e fixatd pe dinte cu
portmatricea, aplicdnd-o strAns cu suprafata interioard peste coletul dintelui cu ajutorul
unor pene de lemn. Asfel fixatd, matricea substituie peretele lipsd al cavitdfii carioase gi
la umplerea acesteia din urmd cu material obturator previne impingerea lui in spatiul in-
terdentar 9i sub gingie. Este important de a aplica penele fdrd a deforma matricei. Pentru
materiale fotopolimerizabile au fost special con{ectionate pene conductoare de lumind.
In afard de matricele speciale, la obturarea cavitdtilor carioase de clasa a II-ilI-a sunt
folosite deasemenea benzi metalice gi celuloide.

6. Bisfuriu. Instrument menit pentru seclionarea tesufurilor moi.

7. Pensi chirurgicali. Medicul stomatolog recurge la pensX in intervenlii chirurgicale

stomatologice pentru fixarea gi transferul de rulouri gi materiale de pansament.

Instrumentele pentru prelucrarea canalelor radiculare sunt descrise ir compartimentul

" Bazele endodontiei pactice moderne".
 ,iilill.'ti
'i*$*itr

$5 Instrumentele pentru finisarea obturafiilor

$lefuirea qi lustruirea contribuie la asigurarea obturaliei a unei integritdli 9i stabilitdji

de durat}. Pentru aceste manopere sunt folosite pietre abrazive de diferite forme, discuri,
freze, freze de finisat gi lustruit.
Pietre abrazive. Ca material abraziv pentru acoperirea instrumentelor stomatologice
poate servi corindonul de calitate superioard, silicocarbura, rubinul gi praful de diamant'
Piafta abrazivd are o tiji metalicd 9i o parte activ6 din material abraziv.Instrumentul
poate fi fuzionat cu tija metalicd sau reprezentat prin pietre izolate/ care sunt fixate pe
perioada de lucru in portante speciale. Pietrele de corund sunt folosite pentru prelucra-
rea smalplui, deschiderea cavithlilor carioase, prelucrarea obturaliilor gi a construcliilor
protetice metalice.
Discuri. Sunt produse pe bazd rigid5 (metalicX) 9i flexibild, pot avea un acoperdmAnt
abraziv sau si fie integral constituite din material abraziv. Ca material abraziv poate servi
corindonul, silicocarbura sau praful de diamant. Toate discurile au o legdturd [conexiune]
rigidd. Granulalia abrazivului poate fi ultrafine, find gi medie. Grosimea discurilor - de la
0, 1 pAni la 0 ,7 fttm, diametrul- \9 gi22mm. Discurile sunt fixate pe pori-ciiscuri, cu design-
ul atAt pentru piese drepte cdt gi pentru piese unghi. Discurile sunt utilizate la prepararea
gesuturilor dure dentare pentru coroand artificiald, separarea dinlilor, precum qi pentru gle-
fuirea obturafiilor.
Freza. Instrument cu un cap cilindric rotunjit spre vdrf cu muchii [fa!ete] longitudinale.
Este intrebuinfat pentru prelucrarea prealabild [in ciornd] a obturaiiilor.
Freza de finisat. Constd din tijd gi suprafald activh sfericd cu crestdturi foarte fine. Este
folosit la prelucrarea obturafiilor (de reguld din amalgam), perelilor interiori ai cavitdlii
formate [modelate].
Frezele de finisat din aliaje dure sunt folosite pentru prelucrarea ceramicii la etapa fina-
ld. Suprafala activd conicd netedd are o lungime de 2,5 mm gi se asearndnd cu un triunghi
cu vArf ascufit.
Freze de lustruit. Sunt instrumente cu legdturd elasticd sau de silicon de rigiditate me-
die, umplutd cupraf abtaziv fin. Partea activX poate avea fortnd cilindric5, con h'uncat sau
lentil| biconvexd. Frezele de lustruit sunt utilizate pentru glefuirea gi lustruirea calitativX.
Sunt deosebite cAteva grupuri de freze de lustruit, reiegind din menirea funclionali 9i
particularitdlile constructive:
A A universale - sunt utilizate la prelucrarea aliajelor metalice gi suprafelelor acrilice;
A A pentru ceramicd - au granulafie medie gi find, 9i o legdturd siliconici ultrarigidd;
A A pentru piese turnate - constau din corindon de granulafie mare cu legdturd sili-
conicd ultrarigidd. Sunt folosite la prelucrarea construcliilor turnate din aliaje metalice
obignuite;
A A pentru detartraj - sunt utilizate la prelucrarea smallului doar cu ajutorul abrazivu-
lui, care intrd in compozilia acestui instrument, fdrd a recurge la vreo pastd de lustruif
A A pentru lustruirea oriciror compozite micrournplute. Partea lor activd e coloratd in
galbeni
A A pentru lustruirea oricdror compozite macroumplute. Partea lor activd e coloratd
ln cenugiu;
A A pentru lustruirea suprafelelor obturaliilor din amalgam (freze de lushuit metali-
ce). Partea activd are o formd sfericd netedd.
Periufe. Aceste instrumente pot fi conleclionate din diferite materiale (pdr de porc, sdr-
md fin6 din o!el, fibre sintetice). Partea activd are o formd de cerc, pensuld sau con invers
truncat.
 'riil$ffi
Pirul de porc atribuie periufei o culoare intunecatd. La utilizarea periulelor e necesar de
a utiliza paste de lustruire cu particule abrazive de diferite dimensiuni.
Periutele sunt menite pentru lustruirea suprafetelor dentare la efectuarea manipulatii-
_
lor igienice profilactice.
Aparitia materialelor compozite de obturare a condilionat elaborarea unor instrumente
speciale penhu introducerea acestor materiale in cavitatea dintelui, condensarea obtura-
fiei sau a restaurdrii, inldturarea excesului lor de pe suprafala dinterui.

$6 Priza instrumentelor gi pozifiile de lucru

Prepararea cavitdtii carioase reprezintd fir mare mdsurd un proces mecanic. insd medi-
cul stomatolog trebuie sd fie pe lAngd toate gi un inginer orientat biologic, gi un megte-
gugar iscusit. Restaurarea dintelui este tn esenld o manoperX de giuvaergiu gi necesitd o
exactitate inaltd. Trebuie sd finem cont de faptul cd
lesuturile dure dentare, spre deosebire
de lesuturile moi gi cel osos, nu vor regenera dupd o intervenlie chirurgicald brutald.
Dcaccea stomatologul trebuie sd manifeste precaulie la marupularea instrumentelor tE-
ietoare gi freze stomatologice.
Actiunile neglijente ale stomatologului pot duce la traumarea
_ lesuturilor parodontale gi
alte consecinte nedorite. Din aceastd cauzd medicul stomatolog poate pierde multi paci-
enti.
Stomatologul trebuie sd asigure cu propriile mAini fixarea sigurd a instrumentului, pentru
a nu adrrite migcdri inutile. In cavitatea gurii degetele medicului trebuie se se spriiine in
dinli. Dinfii maxilei asigurd un sprijin mai bun, decAt dinlii mandibulari, deoarece maxila-
rul superior este, spre deosebire de cel inferior, imobil.
Unele manopere stomatologice solicitd aplicarea unei presiuni [efort] reglabil aproxi-
rnativ de 2,7 -3,6 kg. Pe ldngd aceasta, la aplicarea multipld a acestei presiuni mana nu
trebuie sd oboseasc[. Medicul poate sd-gi antreneze rnugchii mAinii 9i digetelor cu ajuto-
rul unor exercilii simple, cum ar fi, de exemplu, strAngerea unei mingi mici de cauciuc
etc., pdnd la obtinerea rezultatului dorit.
Este mai ugcir sd controlezi miqcXriie, dacd punctul de fixare e ales cAt mai aproape de
Iocul intervenflei. Pe ldngd aceasta, dinlii trebuie sd fie uscali, pentru ca degetele de sprijin
si nu alunece [derapeze]. Penku arealiza o fixare mai bunX adesea e necesar de a folosi
ambele mAini. La prepararea dintilor aflati in jum5tatea stAngd a maxilarului medicul-
dreptaci hxeazd cu mAna st6ngd din partea stAngd capul pieseide mdnX.
La o antrenare consecventd obignuinla apucdrii corecte a instrumentelor in curdnd de-
vine fireascd. Deaceea este important de a invdla prizele instrumentale inainte de a se
forma deprinderile gregite.

Priza palmari
Medicul trebuie sd posede doud prize instrumentale fundamentale:
'1)
Piza "stiloului" - sau apucatea "stiloului" , care asigurd o amplitudine mare de mig-
care, dar o putere mai micd, gi
2) Priza palmard - sau apucatea cu palma, care asigurd o amplitudine redusd de mig-
cdri, dar gi o putere controlabild.
Priza palmard trebuie folositd oricdnd este posibil. Instrumentul este fixat cu degetul
mare, care servegte drept sprijin. Presiunea directd cu mdna sau incheietura mdinii este
controlatd prin contraactiunea policelui [degetului mare], sprijinit ln din]i. Instrumentul
poate fi deasemenea deplasat spre lateral cu o putere considerabild in timp ce este sprijinit
 'i'l3$rl&
hk;;i(ilH

in police. Puterea realizatd prin aceste doud acliuni (presiune 9i strAngere), nu poate fi
efectuatd la rotirea, tracliunea gi alte acliuni, necesare in prelucrarea instrumentald. Priza
palmard modificatd ajutd in aceastd privinfd, deqi trebuie deprinsd [invd]atX] doar dupd
ce prizapalmard standardd a fost adusd la perfecliune.
Priza palmard modificatd nu asigurd aceeagi putere, ca cea clasic6, dar ea prevede o
mare varietate de migcdri. Priza modificath, degi e grea la tnvdlare, este cea mai accepta-
bild la manipularea instrumentelor in cavitatea bucald 9i in afara ei.

Priza "stiloului"
Nu este o denumire tocmai corectd, deoarece instrumentul nu trebuie linut ca stiloul.
Remarcdm cd degetul mijlociu trebuie sd fixeze instrumentul cu buricul degetului, decdt
cu partea lateral5. Aceasta este necesar pentru a obline un levier maxim al instrumentului,
t n este deloc important la apucarea pixului. Priza tipicd a "stiloului" instrumentul
"ur"
este strAns lntre degetul mare gi cel indicator. Al treilea deget apasd instrumentul.
Existd doud variante diferite de apucare a "stiloului" in dependenld de migcdrile efec-
tuate de stomatolog cu mAna sau cu lncheietura mAinii. Dacd medicul folosegte migcdri
cioplitoare orientate in sus gi in jos cu acliune din lncheietura mdinii, se folosegte o aPuca-
re tlpicd de "stilou". Dacd meclicul efectueazh o rotire cu o acfiune , realizatl, din antebra!,
este utilizatd o apucare de "stilou" modificatd. Dacd medicul are puternici mugchi aduc-
tori ai degetului mare, gi dacd migcdrile pronatoare sunt comode, e preferabil ultimui tip
de apucaie. Priza originald se invalH ugor, dar cea modificatd e mai eficientd, deoarece se
controleazd cu mAna puterea de acfionare a instrumentului.
Deoarece axul instrumentului e mic, degetele pot aluneca, cAnd sunt fdcute migcdri pro-
pulsive [de impingere]. MAnerele cu acoperire siliconicd reduc considerabil alunecarea 9i
fac instrumentele mai comode in manipulare'
Priza modificatd a "stiloului" are doud particularitdli - incheietura dreaptd a mdinii 9i
degetul indicator ?ndoiat. in mare parte instrumentul este linut asemdndtor cu lingurila
deteai. in aceastd situalie degetul mare este pus intre degetul mijlociu 9i indicator la o
distanld egald de la ambele. Instrumentul gi axul longitudinal al mAinii 9i incheieturii ei
formeazd un unghi de 90'. Datoritd fixdrii sigure instrumentul nu se apleacd 9i nu alunecd
din degete.
Priza "stiloului" asigurd medicului o varietate bogatd de migcdri, dar fixarea instrumen-
tului este dificild, deoarece pot fi folosite doar degetul inelar qi cel mic. Aceste degete pot
derapa de pe dinli, ln special dacd suprafala lor e umezitd de salivd. Deaceea este necesar,
ca cAmpul-de lucru sd fie uscat (pentru izolarea de salivd e mai potriait sd fie folosit diga) gi
inainte de a incepe prepararea frebuie asigurath fixarea sigurd a instrumenfului.
in fiecare situafie concretd medicul decide, ce prizd alege'
Dar stomatologii novici trebuie sd respecte cu skictele regulile fundamentale: a) la pre-
parare sau glefuile in cavitatea bucald sau fir laborator intotdeauna instrumentul, piesa
trebuie fixatd cu degetul mare sau cu cAteva degete;
b) fixarea trebuie realizatd cAt mai aproape de punctul de contact dintre instrument 9i
dinte. Dexteritdlile cdpdtate pot fi aplicate cu succes gi in alte domenii, cum ar fi, de ex., in
chirurgia OMF, in parodontologie, sau in laboratorul dentar.
 PIEsE (DE MANA} oenrnnr
Generalititi

Transmiterea energiei mecanice rotative de la motorul electric al bormaginii cdtre gpinde-

lul piesei de mAn5, ftr care este fixat instrumentul tdietor, se realizeazd printr-un bra,t rigid
sau flexibil. Bratul rigid poate fi folosit la instalalii stomatologice universale, precum gi la
bormagini cu viteza maximd de 30.000 rot./min. Bratul poate fi articulat, prezentAnd cAteva
segmente cu role [scripefi] pe care este firtins un fir elastic. in cazul cAnd viteza maximd e
de 10.000 - 30.000 rot./min. la bra! se anexeazd tuburi, pdn care circuld ap5 de rXcire spre
instrumentul tdietor. Brapl flexibil este actualmente folosit mai rar, de reguld in bormagini
cu viteza maximd de 10.000 rot./min. Principala parte activd a brafului flexibil este o spirald
elasticd lungd, care formeazd un arbore flexibil rotativ cu o lungime de cca. 75 cm. intre
scripetele axului motorului electric Ai scripetele arborelui flexibil se trtinde firul [cordonul]
de transmisie. Scripetele bratului flexibil este fixat pe axul arborelui flexibil, care se roteste
iniuntrul conductului flexibil dental. La alt capdt al arborelui flexibil este instalat un cordon
care, angrenat de cordonul piesei, transmite energia mecanicd celei din urmd.
Elaborarea [designul] noilor tipuri de bormagini se orienteazd cdtre mdrirea numdrului de
rotatii ale ftezelor, reducerea dimensiunilor gi sporirea fiabilitdfii instrumentelor in timpul
funcfiondrii. Piesele dentare sunt dispozitive speciale alcdtuite din ansambluri mecanice
care servesc pentru fixarea sigurd a instrumentelor rotative (freze, discuri efc,) gi transrniterea
lor a energiei mecanice produsd de o sursd oarecare (hormaEind electricd sau pneumaticd) spre
instrumentul rotativ atribuindu-i migcdri de rotafie.
Aceste piese dentare pot fi divizate conform construcliei in 4 categorii:
. piesd dreapti sau piesd de rnind;
. piesd in contraunghi
. piesd in unghi;
' piesd speciald: turbina dentard, pentru canale endodontice - Giromatic sau endodonti-
ce (CANAL LEADER-2000); pentru mikromotor.
Piesele drepte
a) Piesa dreaptd este liniard, de mdrime gi formd variabile, dupi fabricatie, producdtoare,
actionate fie printr-un bra! Doriot de la un motor electric, fie de un micromotor atagat
acesteia. Piesa dreaptd se folosegte mai rar decdt cea sub unghi. Pentru piesa dreaptd se
utihzeazi.freze dentare de peste 40 mm lungime, cu sisteme variate de angrenare. Piesele
moderne sunt prevdzute gi cu un dispozitiv de rdcire cu apd din unitul dentar.
Piesa dreaptd kansmite migcdrile de rotafe de la bratul bormaginii spre frezd, prin interme-
diul urmdtoarelor pdrti: dirlogul, onltul mic de transmitere cranalierd, fkatorul (gpindetul).
Fixatorul (gpindelul) este un tub cu o formd conicd, in corpul lui sunt doud tdieturi, -
una transversal5 9i una longifudinald, care trece dintr-o parte ln alta. in partea ingustd se
afld clema dubld, apoi bucga gi butonul de stringere. in tdietura transversalf, intrd coarnele
pirghiei de stringere gi cremalierd.
Fixarea frezelor in piesele drepte mai vechi se obtine prin ingurubarea unui inel situat
la mijlocul piesei. La piesele drepte moderne, fixarea se obline printr-un sistem de gheare,
care se aplicd pe minerele frezei prin telescoparea piesei.
 ii;fifiib
r,i#i.Jl#$o

Sistemul de angrenare in rotalie a frezei sebazeazd,la unele piese pe existenla unui

lagdr de bronz situat in interiorul piesei. Acest lucru conferd piesei o viald mai lungd, dar
este dezagreabil pentru cel ce o folosegte datoritd lncdlzirii rapide a cdmdgii de proceclie
La alte piese, sistemul de angrenare se bazeazd pe existenla unui rulment interior, ceea
ce asigurd confort in folosirea piesei, dar reduce din viala instrumentului.
Existd doud forme de piese drepte' Una dintre ele are o linie astfel conceputd incit ofer6
o pizd, palmard maximd, contribuind la aceasta gi impresiunile digitiforme, sculptate pe
suprafala exterioard a piesei. Are dezavantajul unei maniabilitdli mai reduse datoritd vo-
lumului sdu mai mare, gi se numegte piesd de mtnd cle formd anfltomicd.
Cealaltd piesd, piesa dreaptd obignuitd, are o formd regulatd, cilindricd, avind 9i ea pe
suprafala iumatalii anterioire un desen zimlat, destinat sd impiedice alunecarea piesei
dinmin6.
Amincloud tipuri pot (sau nu) sd prezinte, fixat la cdmaga exterioard, un dispozitiv tu-
bular care, ra.ordutlu spray-ul unitului, permite trecerea apei 9i r5cirea frezei in timp ce
aclioneazd.
La piesele drepte care nu strt prevdzute cu acest dispozitiv tubular, se poate adelSli
atunci cdnd este ne cesar (acfiunia mai tndelungatd a instrumentului rotatia, absenla izoldtii
dintelui etc.), undispozitivamovibil constituit dintr-un inel 9i un tubule! care se racordea-
zdlaspray.
Sunf deitinate,ln special, prepardrii dinlilor frontali superiori, dar, in unele cazuri, pot fi
utile la preparalea cartiteptor cirioase de pe fala labiald gi jugald inferiorigi pen-
14hFtq
tru uneie operalii pe fefele ocluzale ale molarilor gi premolarilor. Cel mai des piesa dreaptii
se folosegte pentru gleiuirea 9i lustruirea obturajiilor cu ajutorul diferitor pietre. In toate
cazurile, cdnh este iucomod de a lucra cu piesa respectivd, se trece la cea in unghi'
Ancorarea pieselor drepte la sistemul de transmisie a forfei motorului se realizeazd
printr-o cuplX cu arc, care aparline sistemului de transmisie'
piesele ti unghipot avea diverse construclii:-a) ln unghi; b) in contraunghi.
Ele sint alcatuite-din: a) corpul piesei; b) capirl piesei.
La unele piese, capul searticuleizb cu corpul sub ununghi de 20o. Cele mai multe piese
sunt cu u-or.ibil, care poate fi rotit in jurul prclpriului sdu ax, fiind stabilizat in po-
"up.tl
zilia doritl cu ajutorul unui dispozitiv, situat chiar la linia de joncfiunea cap-corP'
'Pe
partea dorsalS a capului piesei este situatd clapeta de fi,xarg a frezei, Pe !?re/ deplas-
fnd-o lateral intr-o direciie, se decupleazd.freza, iar in cealalti direclie - se elibereazd. Pe
corpul piesei este o txieturd triunghiulard unde se imbracd clanla bralului.
pieseie unghi. Capul lor este amovibil sau fix. Freza in piesa unghi se fixeazd printr-un
arc turnant sau clichet, deplasat de-a lungul piesei'
Sint doud tipuri de piese unghi. Una de dimensiuni normale, a dola cu un cap miniatu-
rizat, capabit ia patrunad 9i si aclioneze in spalii mai inguste, cum este cel dintre suPra-
fala vesiibulard a molarilor in-feriori 9i peretele jugal.
Arnindoud tipuri sint asemdnitoare piesei contraunghi,insd, spre deosebire de aceasta,
capul se gdsegte situat ln prelungirea piesei, singurul unghi rezultlnd intre direclia frezei
qi axul pi-esei. trrtai des se iucreare cu pi"su unghi, cu ajutorul cdreea putem prepara cavi-
tdli cu diferite localizdri.
Piesele contraunghi
lrezntdun unghi dublu lntre partea activi a piesei cu corpul
piesa cgntraunghi acesteia Ei
lnclinalia frezei]Esie alcStuitd din doud pXrli: corpul 9i capul piesei articulate intr-ununghi
de 20o.
La cele mai multe tipuri de piesd, capul este amovibil gi poate fi rotit in jurul propriului
sdu ax, fiind stabilizui tr, poriliu doritl cu ajutorul unui dispozitiv cu arc, situat chiar la
linia de joncliune Forma corpului este variabild - dupi producitor.
"up-corp.
 ,fffi#ft,
Pe partea dorsald a capului piesei se gdsegte clapeta de fixare a frezei, care,
deplasatd
lateraf intr-o direclie decupleazd freza, iar in cealaltd direcfie elibereazd dispozitivul de
angrenare afrezeispre a putea fi curdtat.
Corpul piesei contraunghi poate fi simplu, cu impresiuni zimfate pe suprafatd, pentru
a impiedica alunecarea din mind, sau de formd anatomicd, cu impresii digitiforme pe
suprafafd, pentru a asigura o prizd, manual5 optimS.
Ancorarea pieselor contraunghi la sistemul de transmisie a fortei de la unit se obline,
ca
gi la piesele drepte, printr-o cupld apartinind sistemului de transmisie.
De asemenea, ca gi piesele drepte, piesele contraunghi sint (sau nu) prevdzute cu
un
dispozitiv tubular tip spray de transmitere a apei gi a aerului comprimat.
Piesele modeme (dreaptii de mdnd gi/sau in contraunghi) sunt atagabile la
un micromotor
actiornt pneumatic de la compresorul unitului dentar.
Piesele speciale (turbina dentnrd, piesele pentru micromotor, Giromatic sau endodontice -
CA-
NAL LEADER-2000 sunt de fapt tot piese drepte sau contraunghi, dar care au incorporat
chiar in piesd un micromotor electric capabil i5 producd necesard rotirii frezelor.
"r,"rglu mai grele ca piesele
Datoritd acestei construclii speciale, piesele sint voluminoaie, cla-
1c9 si
mai scumpe. in generai, la aceite piese, capul face corp ,eit rl piesei.
Existd insd un tip de piesd dreaptd, la care capul p-oate fi detagat "omrr, "r,
cie pe corpul suspindtor
al motoragului.
La etapa contemPorand sunt folosite pe larg piesele de turbind dentard, in care este
-losit momentul de rotatie al unei turbine minuscule montate ln piesd.
fo-
Se deosebe;te de piesele contraunghi obignuite prin faptul cd:'
' nu posedd clapeta de fixare a frezei, freza introducirdu-se prin fricfiune gi fiind reti-
nutd prin mularea pe suprafafa piciorului ei a unei cdmdgi din material plastic;
' ancorarea piesei la conductul turbinei se realizeazd prin ingurubar6, avindu-se grijd
ca cele 4 tubugoare din interiorul piesei sd corespundX ceior 4 orificii existente la
extremi-
tatea conductului;
' sistemul de rdcire a inskumentului rotativ nu mai este anexat piesei, ci se gdsegte in
interiorul corpului piesei, iar dupd ce parcurge toatd lungimea acestui4 se exteriorizeazd
printr-un orificiu situat in apropierea locului de introducerc afrezei;
-' capul piesei este fixat la corp prin ingurubarea intr-o singurdpozilie, neputtrdu-se
obtine orientdri diferite ale capului, ca la piesa contraunghi.
Freza se hxeazd' nemUlocit fuI tubind, care este pusd in migcare cu ajutorul aerului com-
gJimlt pompat de compresor. Viteza de rotire a frezei in ase-en"u mugind atinge 100.000-
600.000 rot./min' Piesa de turbind dentard este conectatd la instalafie printr-r.ir
furtun de
gauciuc, care are la capdt un cioc cu doud orificii:pentru aer gi p"r,t u upe. i" u""rt" orin"ii
intrd tub-urile corespunzdtoare ale piesei. in captrl piesei este incorporata o turbind de aer,
rulmenfli cdreea reprezintd un grup rotor. Curentul de aer admis invdrte sub presiune ro-
torul de aer. Spre paletele elicei rotorului sunt indreptate sub un unghi ourecur" doud duze
cu fantd. Aerul iese sub presiune din duzd, fo4Antl elicea sd se inJertd cu o vitezd foarte
T9.:,SPuF"l fur care se afld rotorul se numegte camera rotorului. Dispozitivul de prindere
(elicoidal, fricfional, butonat) dinduntrul rotorului asigurd fixarea frezei. i)ispozitivul
elicoidal
necesitd un instrument suplimentar - cheie pentru skdngerea frezei. Pentru a schimba freza
in dispozitivul fricfional este nevoie de impingdtor. Cel mai comod. in exploatare dispozitiv
de fixare este cel butonat. in timpul rotirii se Jprijind pe lagdre. Aerul pompat spre.u*"ru
rotorului nu trebuie sd continX ap6 9i ulei.
comprimat este pompat spre turbind de cdtre compresorul aflat induntrul sau in
-Aerul -de
afarainstalaFei. Instalafia trebuie sd fie dotatd cu un sistem evacuare a aerului pompat.
Aerul iegit din camera rotorului se numegte inversat. Astfel de aer poate iegi ctin.u*"ru
rotorului gi prin piesd in exterior prin locul unirii piesei cu conductirl dentaj. in acel mo-
 rffi#
"r:*iaai,.

ment se produce deranjarea mAinii medicului cu jetul de aer. Aceasta se datoreazd unuia
din sistemele de evacuare a aerului inversat. Sistemul respectiv are 2-3 orificii in partea
lngrogatd a conductului dental. La celdlalt sistem au atribufie piese cu derivarea aerului
spie instalagia stomatologicd prin canalele conductului dental, capdtul sdu ingrogat fiind
dotat cu 4 orificii.
O parte din aerul admis, amestecdndu-se cu apd, creeazd un sPray rdcitor. Spray-ul re-
pr""itrta.tttlet de ap5-aer care iese din orificiile localizate pe capul piesei in stare atomiza-
i5 gi .ut" servegte pentru rdcirea teritoriului prelucrat cu instrumentul aclionat. Aducfia
spray-ului de apd-ier spre piesd depinde de tipul conectorului de piesd 9i a conductului
dental.
Aclmisia de spray spre zona prepardrii poate fi realizatd prin 1, 2,3 sau 4 orificii in par-
tea inJerioard a capului piesei.
Unele instalayii iunt pievdzute cu piese dotate cu iluminare auxiliar5. Lumina firduntrul
piesei este condusd prin fibrd opticd de la beculelul de iluminare auxiliard.
Piesele pentru micromotor - sunt de fapt piese drepte sau contraunghi, dar care all
lncorporai chiar ln piesd un micromotor electric (a) sau de aer (b) capabil sd producd
energia necesard rotirii frezelor.
Micromotorul electric poate fi cu gi fdrd perii de carbon. Acest tip de acfionare au Putere
mare (40-50 Vt) gi teglu.e exactd, find, a vitezei (de la 1000 pdnd la 40.000 rot./min.).
Micromotorul de aer are o marjd de viteze de la 2.500 pAnd la 25.000 rot./min. Are o pute-
re mai micd, reglarea vitezei e mai pulin precisd decAt la cele electrice. Se ancoreazd piesa
la conduct similar cu cea a turbinei.
Piesele pentru nticromotor pot transmite rotalia fdrd modificarea vitezei - marcaj albas-
tru; cu decelerare [diminuarea vitezei] - marcaj verde; cu accelerare [sporirea vitezei]
- marcaj rogu.
Sunt diferite tipuri de conectoare pentru piese cu micromotoare. Cel mai frecvent intAl-
nit conector se numegte ,,INTRA".
Folosirea pieselor cu mare decelerare permite rcalizarea unor turalii mici 9i sporirea
puterii de tdiere afuezei.
Piesele Giromatic (endodontice) - sunt piese destinate exclusiv permeabilizdrii canalelor
radiculare. Spre deosebire de piesele pentru instrumente rotative, piesele giromatice trans-
formd migcaiea cle rotape inh-o migcare liniard de propulsie ceea ce Permite instrumentului
activ sd avanseze de-a lungul canalului.
Din grupul pieselor endodontice moderne face parte gi piesa CANAL LEADER-2000,
car" o pieia multifunclionalS - permeabilizarea,ldrgirea, sondarea, spdlarea gi obtu-
"rie
rarea canalelor radiculare.
Pe piesd este fixatd un sistem de spdlare, dezinfectare gi aspirare a canalului radicular
cu hipoclorit de sodiu (NaOCl).
Pieiele dentare (piesa de m6nd dreaptii, piesa tr contaunghi cu micromotoarele la care sunt
ata$ate, turbinele dentare) impreund cu spray-ul de apX-aer, uneori 9i cu instrumentul pen-
11u detartraj ultrasonic, sunt racordate prin cordoane speciale la unitul dentar de la care pri-
mesc alimentarea cu energie electricd, aerul comprirnat gi apa pentru rdcirea instrumentarului
rotativ. Ele sunt dispuse intr-un set complet al unitului dentar fur care la aparatele modeme se
afld gi tabloul de comandd al unitului dentar - mdsula dentarX pe care sunt agezate in timpul
lucrului instrumentele stomatologice curente.
 !ii{l!1ih

FREZE DENTARE.
Elemente de impresiuni, formate cu ajutorul
instrumentelor stomatologice tiietoare.
Pietrele gi frezele dentare reprezintd un grup de instrumente stomatologice rotative
tdietoare, care sunt fixate in piesa de mAnd gi sunt folosite pentru pteparatel smalfului,
der'.tinei qi cementului dentar. Cu ajutorul frezelor este preparitd iavitatea carioasd,
deschisd cavitatea pulpard, sunt ldrgite ostiumurile canaleloi radiculare, sunt aplicate
pe perelii cavitdfii deja preparate nigte crestdturi, ce au funclia unor puncte de retengie
pentru obturalii, este lndepdrtat cimentul 9i rdmdgitele oLturagiilor vechi etc. Sunt
confecfionate freze Pentru bormagini standarde gi cu viteza de rotatie sporitd, precum
gi pentru instalatii cu turbind.
F obignuite pentru piesele dreaptd 9i in unghi constau din cap (partea actiai)
._. 9r9,l:
(1), gAt (2) 9i tije (picior, miner) (3).
Piciorul frezei este executatd din otel inox de cali tate superioard. Diferd picioarele
frezelor prin diametru, lungime 9i f6rmd a pdrtii
frontale. Partea actiad a frezei existd intr-o varietate
bogatd de forme, in dependentd de destinafia
123
funcfionalX a instrumentului. Suprafata pdrlii active
poate fi executatd din diferite materiale: ofei, pulbere de diamant, corindon etc,).

Mdrimea frezelor se indic5 prin numere. Diametrul frezei Nr.1 este egal cu 0,85 mm,
_ _
Nr.3 - cu 1,1 mm; Nr.5 -cu 1,6 mm; Nr.7 cu 3,imm.
cu 2 mm; Nr.L3
- -
Dupd picior frezele se tmpart in cele:
) pentrupiesa (demhnd) dreaptd - 44mm. in piesele drepte la fixarea instrumentului
contribuie forla de frecare, produsd la compresiunea piciorului de cdtre mecanismul
rotativ deinchidere. Diametrul picioruluiconstituie, cieregul5,2,35 mm. instomatologia
terapeuticd gi protetica dentard sunt folosite instrumente cu lungimea delaM,spana h
53 mm, precum gi instrumente ultrascurte cu o lungime de 32 mm.
) pentru piesa contraunghi (pentru turalie conaentionald). Fixarea instrumentelor in
piesa contraunghi este realizatX din contul filetdrii circulare la terminalia piciorului
pentru fixarea lor ln piesa de mAnd. Pentru lucrdrile cu piesele in unghi'sunt folosite
instrumente,cu design universal al piciorului cu diametrul de 235 -mm. Lungimea
instrumentului este determinat5 de tipul manoperelor efectuate gi poate constit-ui 1.5,
22,26,29, 34 mm.
) pentru capul de turbind (pentru turalie tnaltd). Piciorul instrumentelor pentru turbind
nu ere puncte de retenfie; fixarea instrumentului este realizatd prin ajustarea fideld a
piciorului insfrumentului la mangonui /dispozitivul/ de inchidere al piesei de mdnd.
 ,6*Ji;&6tr
';11S,'*
Piciorul instrumentelor, menite pentru lucrdri efectuate la turafie inaltd, are un diametru
standard- 1,60 mm; lungimea piciorului poate fi diferitd in dependenfd de destinalia
instrumentului. Cele mai populare sunt instrumentele cu lungimea de 19 gi 21 mm.
Lungimea frezei (pentru capul de turbind) de 16 mm gi diametrul pbrlii active de O7;
0,8;0,9 gi L,2 mm face posibil lucrul ln locuri greu accesibile pentru preparare gi lucrdri
punctiforme fur cavitatea oral6 a unui copil. Suprafa,ta frontald a instrumentelor pentru
turbind poate fi rotunjitd gi platd, iar in aplicafia clinicd este mai comod sd fie rotunjit
capdtul piciorului instrumentului, ceea ce faciliteazd fixarea inskumentului in mangonul
de tnchidere al piesei de mAnd. Frezele au, de reguld, aplicat pe picior un marcaj inelar
color, care indicd rndrimea cristalelor pulberii de diamant aflate pe partea activd.

htdustria rnodernd confeclioneazd freze:

) de olel
D extradure (din aliaj dur - de tungstm etc),
) diamantate (cu acoperire diamantatd).

Diversitatea bogatd a instrumentelor rotative a condifionat necesitatea credrii

standardului intemaponal unificat ISO. Stanciarciul ISO ajuti specialigtii sd facd alegerea
optim6 a instrumentelor gi sd le foloseascd cu randament maxim. Pentru aceasta este
necesar de a cunoagte numdrul de identificare a instrumentului conform sistemului ISO.
Numdrul de identificare a instrumentului conform sistemului ISO este alcdtuit din
4 crtre, reprezentate prin 15 serlne, ce caracterizeaz{. ptoprietdfile instrumentului:
materialul pdrlii active, diametrul piciorului, lungimea totalX, forma gi tipul pdrlii
active, mdrimea maxim.d a pdrfii active.

Caracteristicile abrazive ale frezelor din olel gi din aliaj dur sunt asigurate de mdrimea
gi numdrul fafetelor /Iamelorl tdietoare ale suprafelei active. Pentru instrumentele
menite prelucrdrii inifiale /prealabile/ sunt caracteristice numdrul redus gi mdrimea
sporitd a lamelor, iar pentru instrumentele menite prelucrdrii finale - mirirnea
redusd gi amplasarea mai deash a lamelor. Codificarea colord a frezelor de olel gi a
celor exkadure ia in considerafie atAt tipul de fafetare, cAt gi caracteristicile abrazive ale
instrumentului. Proprietdfile abrazive ale instrumentelor pudrate cu carburd de siliciu,
corindon gi gresie sunt determinate de combinarea caracteristicilor materialului liant gi
dimensiunilor granulafiilor / cristalelor / de material abr aziv.

Gradarea instrumentelor din ofel gi din aliaj dur in dependenfi de tipul gi

caracteristicile abrazive ale fatetdrii

Cod de culoare Caracteristici abrazive / tip de filet

Fdrd marcai Ultrafin, trimer
aiolet Spiralatd suprafind
albastru suprafind ut pudrnre diumantatd
galben suprafind
r0€u find
roz medie
aerde cu grarutlalie mure
negnt cu grantilalie suprtmare
 in calitate de granulafie abraziv6, pentru confeclionarea pdrlii active a frezei sunt
folosite diamante naturale gi sintetice. Granulalia de diamant sintetic este inferioard
celei naturale prin propriet5li gi caracteristici tdietoare.
Existd doud variante de fixare a cristalelor de diamant."
' O variantd este aplicarea pulberii diamantate la diferite nivele. De reguld, aga
instrumente sunt de calitate inferioard. ln urma aplicdrii acestei tehnologii crii'talele ie
diamant proemineazd neuniform din stratul liant, ceea ce duce la uzuia acceleratd gi
reducerea rezistenlei instrumentului.
' Cele mai calitative sunt frezele cu acoperire diamantatl uniformd. Astfel de freze
dispun de o capacitate tdietoare accelerat5, gi o termogenezd /generare de cdldurd/
redusd ln timpul lucrului. Aceasta asigurd un termen mai indelungat de utilizare a
frezelor.
Prepararea cavitdtilor carioase cu ajutorul frezelor diamantate reprezintd in sine,
de regulS, fracturarea microstructurilor lesuturilor dure dentare de cdtre faletele
tdietoare. In urma acestui fapt perelii interiori ai cavitdfii formate au o suprafatd
zgrunluroasd neregulatd. Pentru a atribui perelilor o suprafald netedd este disponibil
un set special de freze cu crestdturi mai fine gi mai pufin agresive. Concomiient, cu
ajutorul unor asemenea freze sunt nivelate marginiie cavitXiii carioase prelucrate, gi
ldrgite oshiumurile canalelor radiculare. Suprafafa netedd a perelilor cavitelii asigurd
adeziunea mai bund a materialului obturator.

Caracteristicile abrazive ale frezelor diamantate ln dependenlX cle materialul

pdrtii active sunt determinate de mdrimea granulatiei sau de mdrimea gi de numdrul
lamelelor.
Pentru confectionarea instrumentelor diamantate sunt folosite granule / cristale/ de
diamant avAnd mdrimea de la 8la 180 rnicroni. Con-form sistemului ISO, sunt deosebite
gase grade de granulalie a ilbrazivului diamantat. Fiecdrui grup li corespunde un
cod color, care este aplicat strb formd de crestdturd pe piciorul instrumentului. Unii
producdtori marcheazd instrumentele corespunzdtor standardelor
ldrii producdtoare,
care pot diferi de standardele ISO.

Gradarea inshumentelor diamantate in de

Cod de culoare Mirimea granulei, Granulozitatea/ gradul de
microni granulafie/ a abrazivului
roz 8-1s Ultrafin
galben 16-40 suprafind
roQu - 90
41, frnd
fdrd marcai 91 - L25 medie
aerde L26 - 150 cu granulalie mare
negru 15L - 180 cu gr anulatie supr amare

Instrumentele stomatologice rotative de refug,.finisat gi lustruit, menite pentru

prelucrarea unui tip oarecare de material (titan, metale nobile, ceramicd etc.), pot avea
partea activd coloratd corespunzdtor clasificatiei firmei producdtoare.
Dupd aspectul pXrlii active frezele se impart in:
. frezesferice;
. freze cilindrice;
. freze cilindro-conice/ sau cele coninvers;
 .Firll:i;i,r,
ii,f{l:ih
"{;a;

. freze roatd;
. freze in formd de pard;
. fteze de canal.

Frezele cu partea actiad sfericd.

1,.
Capul activ are forma unei bile, pe suprafafa cdreea sunt aplicate o ctuzini de lame
diametrale inclinate /obLice/. Dimensiunea fuezei este indicatX prin cifre impare (1,
3,5,7,9). Pe hnge aceasta, frezele sferice pot fi: a) cu supra{ete netede (fird striuri
longitudinale); b) cu acoperire [pudrare] diamantatd.
Ele pot fi:
a) instrument sferic Al
b) instrument sferic cu gulerag.

Frezele sferice (globulare) sunt folosite pentru extensia gi prepararea unor cavitdli
carioase de clasa I - V, necrectomie (tndepdrtarea maselor necrotice), prelucrarea
plangeului cavitdfii ln carie profundd, deschiderea unor cavitdli pulpare, ldrgirea
ostiumurilor canalelor radiculare, crearea in lesuturile dure dentare a unor puncte
cie retentie gi a orificiilor rotunde de trepanare in tavanul deasupra cavitdfii dintelui,
inldturarea obtura;iilor vechi, prepardrii prin tunelizare a osului, prelucrarea unui tip
oarecare de material (rnetale, ghips, ceramicd) etc. Capul sferic mic al acestor freze se
potrivegte ideal pentru prepararea unor cavitdfi carioase de clasa I - IL Capul sferic
de dimensiuni medii poate fi utilizat la prepararea unor cavitdli carioase localizate pe
felele de contact ale din;ilor frontali (clasa III dupd Black).

c) instrument sferic cu cap deviat, avdnd aplicalia in protetica dentard la conturarea

anatomic5 a protezelor mobilizabile din mase plastice.
in dependenld de direcfia aplicdrii efortului mecanic pot fi create diferite elemente
de impresiuni /adAncituri/.
Prin migcdri circulare ale frezei acfionate se realizeazd extinderea treptatd a unei
cavitdfi de o formd rotundd sau ovald.
La deplasarea liniari unilateralX se realizeazd un sulcus / gln,tulef/ semirotund cu
adAncimea pulin mai micd de raza suprafelei active a frezei.
Lucrdnd cu freza in direclia axului ei, poate fi format un orificiu, corespunzdtor
diametrului capului frezei cu un fund concav.

fi g

Prhtcipalele forme de caaitdfi, create cu ajutorul frezelor sfericd (a) gi roatd (h)
 2. Ereza roatd.
Freza respectivd are partea activd rotatd [in formd de roatd sau disc plat] ingustd,
prezentdnd circumferinlial o margine activd fenestratd, cu fafete tdietoare longitudinale.
Aceastd frezd este folositd in special pentru prepararea fur plan [ln suprafa]d], crearea
unghiurilor drepte in regiunea plangeului cavitdtii modelate gi punctelor de retenlie /
sprijin liniare (in formd de crestdturi) in perelii cavitdtii carioase, pentru penetrarea
stratului de smal! dur la trepanarea dintelui, pentru deschiderea fisurilor de pe felele
ocluzale gi pentru indepdrtarea marginilor debordante la incisivi. Pe lAngd aceasta, cu
frezele respective sunt tdiate coroanele metalice sau sunt prelucrate construclii protetice.
Adesea este necesar de a folosi freze ale cdror striuri sunt mai mari.
La deplasarea unilateralh cu efort lateral freza-roatd. realizeazd o canelurd cu
unghiuri drepte gi ldtimea egal5 cu lndlfimea suprafetei tdietoare afuezei. La efort axial
se realizeazd un orificiu rotund, egal cu diametrul frezei.

3, Ereza cilinilricd fisurald.

Forma pdrlii active a capului frezei corespunde unui cilindru, prezentdnd lame
longitudinale cu muchii tdietoare asculite, secfionate (sau nu) de ganluri transversale
rotunde. e
Partea frontald a frezei poate fi con-fecfionatd sub formd de con sau platoq sau sd
aibd un vArf rotunjit.
a) instrumentul cilindric cu partea frontald platX este destinat formdrii unor praguri
drepte netede in regiunea marginii unei coroane artificiale. Pe ldngd toate, suprafata
netedd a pdrlii neactive afuezeinu traumeaz5 gingia;
b) instrumentul cilindric cu vArf rotunjit scutegte stomatologul de necesitatea de a
schimba frezele pentru doud tipuri diferite de manopere: configuralia frezei permite
concomitent pdtrunderea instrumentului in cavitatea carioasd gi retezarea perefilor
dentari. Anume deaceea acest tip de freze se potrivegte ideal penbu prepararea unor
cavitdfi mici localizate pe fala masticatorie a premolarilor gi molarilor;
Erezele fisurale (a) 9i (b) sunt folosite pentru deschiderea gi extensia unei cavitdfi
carioase de cl. I, crearea ln cavitatea preparatd a unor perefi paraleli verticalizafi gi
unghiuri drepte, a unui plangeu plat gi suprafele rotunjite, pentru fu:rldturarea unei
obtura!ii;
c) instrumentul cilindric cu partea frontald agresivd, tdietoare este folosit pentru
prepararea tunelard gi prepararea ostiumurilor canalului radicular;
Principalele forme de caaitdfi,
create cu ajutorul frezei fisurale
 .ii1[$iih
,.#iF
d) instrumentul cilindric cu vArf asculit este utilizat pentru prepararea cu formarea
unui prag.
Erezele fisurale sunt folosite pentru deschiderea gi extensia unei cavitdli carioase,
crearea in cavitatea preparatd a unor pereti verticalizati.
ExercitAnd un efort mecanic asupra suprafelelor laterale, este formatd o cavitate
extinsd treptat, de o adAncime egald cu lungirnea pdrtii active a capului frezei. Efortul
lateral intr-o singurd direcfie duce la crearea unei fisuri liniare cu unghiuri drepte gi
ldlimea, egald cu diametrul capului frezei. La presiune axiald se formeazd un orificiu
rotund cu fund plat sau conoid.
PozifionAnd freza sub un unghi fald de axa dintelui, devine posibild crearea unei
caneluri de sprijin cu pereli care converg sub un unghi drept.

4. Freza conicd fisurald.

Partea activd a capului frezei corespunde denumirii sale - este conoidd. Existd:
a) inshument conic cu vdrf rotunjif
b) instrument conic cu partea frontalX plat6;
Frezele conice (a) gi (b) sunt folosite ln laboratoare de tehnicd dentard, pentru
preiucrarea finald a dintelui sub lucrdri protetice, pentru formarea fisurilor, pentru
prepararea lesutului osos.
c) instrumentul conic cu vArf rotunjit neted este folosit pentru prepararea in
regiunea planpeului cavitdlii carioase, pentru deschiderea gi extensia unei cavitdti
carioase prin prepararea perelilor cavitdfii, pentru lnldturarea unor obturatii, pentru
prelucrarea perefilor cavitdlii; este utilizat la formarea perefilor cavitdtilor sub un
unghi ce dep5gegte 90o;
d) instrument conic acicular;
e) instrument conic "ln brddu!".
Frezele conice (d) gi (e) sunt folosite pentru finisare, 9i pentru formarea fisurilor;
/) instrumentul conic acicular cu vArf neted este utilizat labizotare, la prepararea
neagresivd in suprafa!5.
Pe suprafata laterald prezintd lame longitudinale cu muchii tXietoare asculite,
secfionante. Fatetele active laterale gi suprafafa frontald formeazd un unghi obtuz.
Datoritd acestui design deplasarea frezei intr-o direclie creeazX un gf,nlule! conic, iar
prin migcdri circulare - o cavitate cu orificiu larg de intrare. Deplasarea axiald afrezei
formeazd un orificiu cu fund plat.

5, Freza con-inaers,
Pe suprafala activd laterald scurtX a capului frezei sunt amplasate lamele tdietoare
paralele, dispuse longitudinal gi care converg cdtre tijd. Lamele frezei au un design
rotunjit, ceea ce protejeazd dintele de formarea fisurilor. Suprafala frontald este gi ea o
parte activd.
Suprafafa activd laterald a fuezei con-invers formeazd cu partea frontald un unghi
asculit.
Exercitarea unui efort mecanic de-a lungul axei frezei duce la realizarea unui orificiu
cu fund plat. La deplasarea liniard laterald se reallzeazX o canelurd cubazd. extinsd gi
unghiuri asculite.
Instrumentele din acest grup sunt:
a) ,,con invers";
b) ,,con invers" cu gulerag;
c) ,,con dublu confluent";
 ,! ia:;i::t1t ! .

'iil49#'

& &

Principalele forme de caaitdfi, create cu ajutorulfrezelor conicd (a) gi con-inaers (b).

ir' practica clinicd frezele (a), (b) ei (c) surrt folosite pentru preluclarea pereiilor
laterali ai cavitdfilor, planarea (indreptarea) plangeului cavitdtii carioase, formarea
unei cavitdli cu fund (bazd) extins(d), crearea punctelor de retentie gi canelurii laterale
de sprijin in peretele cavitdtii, unghiurilor ascufite, tndepdrtarea obturafiilor; sunt
utilizate pentru prepararea molarilor in cazul cavitdfilor de cl. I dupd Black, a cavitdtilor
localizate in regiunea cervicald (.1. V), pentru prepararea gi formarea cavitdlilor de cl.
II dupd Black.
d) ,,con dublu" este folosit pentru prepararea suprafefelor ocluzale.

6. Ereza acluzald,
Este utilizatd la conturarea fisurilor, prepararea in regiunea spaliilor interdentare.

7. Freza oaoidd.
Este folositd lafinisat - prelucrarea finald a suprafetelor

8. Freza fuformd de pard

Este utilizatd nu doar penh'u prelucrarea unor cavitdfi relativ mari localizate pe fafa
masticatorie, dar gi a cavitSlilor localizate pe felele de contact ale incisivilor (cl.III dupd
Black), deschiderea cavitdtii pulpare, tegirea unghiurilor ascutite. FormAnd cavitatea
cu aceste instrumente, se pot rcaliza pereli lin rotunjili. Cu frezele mentionate sunt
preparali premolarii.
Frezele pard mai sunt folosite gi penh'u finisat sau lustruit amalgamul, realizarea de
ldcaguri la nivelul orificiului canalelor radiculare in vederea unei amputafii vitale sau
devitale etc.

9. Freza flacdrd
Este utilizatS la conturarea fisurilor, prepararea planatd [in suprafafd] in regiunea
spalijlor interdentare.

10. Ereza boboc (mugure)

Este folositd pentru prepararea cavitXtilor carioase, indepdrtarea sau finisarea
obturaliilor.
 ,i'irii r?lie
'ii.tgli;lF

1L, Freza lentild

Freza lentild standardd gi cea cu gulerag sunt folosite pentru indepdrtareaobturafiilor
gi a inlay-urilor, prelucrarea fegelol ocluzale gi a construcfiilor protetice din metal 9i
ceramicd.

Pe ldngd frezele gi pietrele stomatologice sus-menfionate,-trebuie remarcate frezele

linte, fun fa"rfurie, acicutre. Pentru pregdtirea cavitdlii cdtre aplicarea sistemelor adezive
cle generafia 4 gi 5 sunt necesare initrumente, ce permit atribuirea unor contururi
rolunjite.

72. Refutctor
Se folosegte la tXierea coroanelor metalice, marcarea adAncimii de preparare a

lesuturilor dure dentare.

L3. Marcatorul de adfrncima
Marcatoarele de addncime pot fi: a) inelar; b) terminal'
Ele pot fiintrebuinlate la mircarea adAncimii de preparare a lesuturilor dure dentare
gi a materialelor de teirnicX dentar5..

Pietrele diamantate se murddresc rapid in procesul de lucru, ceea ce reduce

considerabil calitilile lor tiietoare, Suprafala activd a,instrumentului se curdld cu o
perie sub jet de apd. Frezele folosite esie necesar de a fi curdfite_ de sAnge, mucozitXfi,
ialivd, rumegug dentinar cu ajutorul unei perii metalice 9i spdlate in apd curgdtoare
20-30 minute.
Dupd aceasta frezele sunt puse pe 15-60 minute fur unul din urmdtorii agenfi
chimici: lysetol, grotanat, aircon,ieptoior-forte, AF, deconex etc. Apoi ftezele, ca 9i intregul
instrumentar stomatologic, sunt supuse sterilizXrii prin una din urmdtoarele moduri:
cu abur, cu aer, chimic (cu gaze, Ia rece).

ffi ab
r-q*
t .,.'\
Aclionarea asuprn lesuturilor dure dentare cu aiutorul frezelor
ar design aariat (schemd)' a, b cflre ngchiazd grosier (sfericd,
roatd, fisurald etc.); c
-
care agchiazd fin (freze diamantate, at
-
M}, Fi'ffi
w,c J*ir:\
corund etc.); d - pentru finisat (brunisor,lustruitor).
 CARIA DENTARA.
(lntroducere)
Caria ilentard Qat. Caries dentis) reprezintd un proces patolo-
gic localizat, care se desfdgoard in tesuturile dure dentare clupd
erupjia dinlilor, fiind influentat multifactorial (de un tntreg com_
plex de factori nociai nefauorabili locaii gi generali, externi gi iiterni);
se manifestd prin tulburdri metabolice (minerale, proteice etc.) gi
este caracterizatd. prin demineralizarea superficiald, in focar a
unei pdrfi anorganice de smalt, distruclia matricei lui organice gi
ramolismentul, in final, al tesuturilor dure dentare cu formarea
ulterioard a defectului cavitar in smalp gi dentinX, iar, in urma netratdrii la timp, este inso-
liti de complicatii inflamatorii din partea pulpei gi periodontiului.
In prezent, este doveditcd procesul carios debuteazd,prlrn demineralizarea (pierclere a
componentelor minerale-ale) smalgului. Ca urmare, reducerea cea mai pronuntitd a com-
ponentelor minerale se observd in stratul subsuperficiaf gi mai pulin in straiul superfi-
cial extern al smalplui. Dacd procesul patologiC progreseazS, atunci in- proces sunt impli-
cate straturile profunde ale dentinei.
Mai devreme W.D. Miller (1883) a ?naintat o teorie chimico-para zitard,, care servegte ca
bazd pentru analiza gi intelegerea noastrd actuald a procesului carios. Autorul a evidentiat
doud faze de dezvoltare a procesului carios
- chimic| gibacteriand. in prima fazd compo-
nentele anorganice se dizolvd de citre acidul lactic, format ir cavitatea -bucali in urma ier-
mentdrii carbohidrafilor. in a doua fazd, se procluce distrugerea bazei organice a dentinei
de cdtre enzimele proteolitice ale bacteriilor.
Cu toate, acestea, pH-ul salivei (6,8
- 7,0) niciodatd nu scade pAnd la nivelul, la care se
po^ate produce demineralizarea. Acest aspect este punctul cel mai slab al teoriei
lui Miller.
In conformitate cu opiniile contemporane, caria rezulti ln urma actiunii patoger-re a pldcii
.
dentare microbiene asupra smallulul dentar. in placa dentard pfi-ut poate a;ringe local la
nivelul critic (4,5 - 5,0), favorabil desfdgurdrii piocesului de demineralizare asiralyului.
Modificdrile mai pufin pronuntate din stratul superficial al smalfului, .,
cele mai profunde, se datoreazd caracteristicilor sale structurale "o*porotir, de
- un conlinuiridicat
fluorapatitd mult mai rezistentd, precum gi a proceselor de reminer alizare,ce se desfdgoard
in mod constant din contul aportului de componente minerale din fluidul bucal.
. in general, pentru aparifia gi dezvoltarea cariei este ,r"."rurf, o .ombinatie din trei fac-
tori:
_' digta cariogend, care confine o multime de hidrati d.e carbon gi, mai ales, diferitele tipuri
de zahdr;
. prezenta unei microflore cariogene (str. mutans, etc);
' reducerea cariorezistenlei unui dinte (rezistenfa Ia acliunea tmor cariogeni).
factori
 iittl-j.tb
'\;'j#tr'
Pentru evaluarea grad ului de afectare a dinlilor prin carie, Organizafia mondial5 a Sdnd-
tdlii (OMS) recomandd urmdtorii trei indici princiPali:
. indicele de frecvenfX;
. indicele de intensitate;
. indicele de sporire a intensitdlii (rata cariei).
Acegti indici nbcesitd sd fie caliulali pentru fiecare grup d9 vdrsti separa! iarjn
unele

- in funclie de sex, nafonalitaie iondiliite geogr#ice 9i de viafd, starea generald sdnd-

a
"uturi
tdfii, caracterul alimentaliei etc.
Prnalenla (Indicele cle frecaenfd, abr. I.F.) reprezintd propo ,n persoanelor afectate
prin
numdrul cazurilor existente tntr-o
carie din cadrul unui grup de populalie (sau altfel spus,
populafie) la un anumit moment dat, 9i se cara cterizeazl'prin procentul
de persoane cu dinfi

afectafi de carii (C), obturali (O) 9i extrasi (E)/ absenli (A)'

la
Prevalenta se calculeazd prin impar,tirea numdrului persoanelor afectate sau a cazurilor'
numdrul total de persoane dintr-o populalie bine definita. Calcularea prevalenlei se reali-
zazdpebaza unor studii transv ersale (efechtate Ia r'm moment oarecare)' Prevalenla are
valori
cuprinse intre 0 gi 1 (sau procente de la 0 la 100), qi nu are unitatede mdsurd.
be exernplu, trtr-un grup de 100 de persoane la 98 indivizi au fost depistali dinli cariali,
obturali gi extragi. Prevatenla cariei ln acest grup este de 98'/: ' -
OMS recomand5 urmdtoarele niveluri ale prevalenlei cariei dentare la copiii
de L2 ani:
. joasd (0-30%).
. medie (31-80%).
. inaltd (81-100%).
a bolii
lncidenfi (sau indi'cele de intensitnte, abr.l.l.) reprezintd mdsurarea ratei de progresie
gi este constituit din numdrul mediu de dinti ca{1,t!(9, obtura}i (O) 9i extragi (E)/ absenti
(41,." revin unei persoane. Valoarea indicelui COE (sau COA) exprimd gravitatea (activi-
i#u; pro."rului. bste utilizatd 9i ad.notarea englezd a acestui indice - DMF (D - decay
missing (extracfie); F - filling (obturafie)'
' Fiecdrui-examinai
lcarii)iM
din gt.tpot total de p"ttout" i se determina numdrul de dinf a{ectali
este indicele COE'
de carii (C), obturali (O)ixtragi/ absenli (A). Suma totald a dinlilor
Pentru notarea indiceiui de intensitatb U ait;ii permanenfi se folosesc majuscule' iar la
dinlii temporari - litere mici.
Pentru a tletermina intensitatea de afectare a dinlilor din grup, sunt adunafi indicii
COE
la numdrul de per-
ai fieiXrui individ examinat. Apoi, suma acestor indici este impdrfitd
soane examinate.
de intensi-
De exemplu, suma COE la 100 de personae examinate este de 1280' Indicele
tate in acest grup este L280:L00 = 12,8' Aceastx valoare este un indice inalt al intensitdfii de
afectare a dinlilor de cdtre carie.
ir-,.urrrt, in'care un dinte prezintd concomitent o obturafie 9i o cavitate carioasd, atunci
el este considerat a fi cariat.
pentru lnlesnirea evaludrii comparate a morbiditdlii carioase pe diferite continente ale
l_.
copii
lumii OMS a propus in 1980 urmitoarele niveluri de intensitate a cariei dentare la
de L2 ani:
. foarte joasd (0 - 1,1);
. joasd (1,,2 - 2,6);
. moderatd (2,7 - 4,4);
. inaltd (4,5 - 6,5);
. foarte inalte (6,6 gi mai mult)
 ffi
lndicele de intensitate a cariei dentare (COE)
Nivelul cariilor La copii de 12 ani La maturi 35
Foarte redus
- 44 ani
0,1-'1.,1, 0,2-
redus L,2-2,6
Merliu 2,7
inalt
- 4,4 6,3- 12,7
4,5-6,5
Foarte tnalt
-'L6,2
6,6 gi mai mult L6,3 9i mai mult
Valorile inalte ale indicelui COE indicX necesitatea efecfuSrii unui lucru curativ,
fac Posr-
bild evaluarea calitdtii gi eficienlei lui, indicd o deficientd a activitdlii profilactice,
sau lipsa
acesteea.
Indicele de sporire a hfiensitdlii (rata, morbiditatea) cariei este determinatd
drept cregterea
indicelui COE la una gi aceeagi persoand sau contingent intr-o anumitd perioalx
ae timp
('l',3,5,10 ani). Diferenla in valorile indicilor obpinu-ii la primul examen cele ulterioare
9i
constituie indicele de sporire a intensitdfii. Rata iniidenyei (IR) reflectd aparilia noilor
cazuri
de rlnbolndvire lntro perioada de timp datd. Pentru estimarea IR, populalia
(grupul) este
studiatd intr-o perioadd de timp datd, iar numdrul cazurilor noi este numdra-t
tmpreunA
cu totalul timp-persoand. Totalul timp-persoand reprezintd timpul total in
care individul
dintr-o populafie riscd sd dezvolte boali (caria deniard), in perioada studiului.
IR = Cazuri noi/Timp-persoand
Pentru o evaluare mai completd gi exactd a stXrii ait;itot este calculat indicele
Cpp, la
care se fine cont de numdrul cavititilor carioase gi al obturatiilor. Spre deosebire
ae inai
cele COE, in acest caz se calculeazd numdrul total al cavitdlilor.uriour" gi
al obturafiilor,
indiferent de numdrul dinlilor afectafi. Astfel, in cazul in care dintele prezintd
trei carii, in
indicele COE este luatd drept o unitaie, fir timp ce CPp (cavitdli) drept trei
-
sebit de semnificativ este acest indice la o intensitate redusd a afectdrii de
unitagi. Deo-
cdtre carii.
Semnele clinice ale cariei dentare sunt suficient studiate. in conlormitate
cu mod.ificdrile
din fesuturile dentare gi cu manifestdrile clinice au fost elaborate cAteva clasificdri,
labaza
cdrora au fost puse diferite caractere /sentne/ .

Clasificafia cariei (OMS, a 70-a reaiztire)

K02.0 Caria smalplui,
Stadiul de maculd [carie incipientd]
K02.1 Caria clentinei
K02.2 Caria cementului
K02.3 Carie dentarit stopatit
K02.4 Odontoclazie
Melanodontod enti e infantild
I\,Ielanodontoclazie
K02.8 Altd carie dentard
K02.9 Carie dentard idiopatictr
in dependenll de lesutuiafectat se distinge caria adamantind, clentinald gi cementald.
Dupd localizarea focarului de afectare caiia se lmparte ln fisurald, cervicald gi
a felelor
aproximale.
Cea mai rXspinclitd in practica cotidiand a stomatologului a devenit clasificarea
- topogra-
ficd, in conformitate cu care distingem patru stadii:
. stadiul de maculd (lat. macula cariosa);
. carie superficiald (lat. caries
. carie de adAncime medie (lat.superficialis);
caies media);
. carie profundd (lat. caries profunda).
 {ffi
Fiecare din patru stadii de clasificare topograficd (macula uetoasd, carie superficiald, de
adincime medie gi profundil) comportd manifestXrile sale clinice 9i determind caracterul in-
tervenliei medicale.

Dupd gradul de avansare cariile se impart in:

A. Pentru dinlii permanenfi (dupe Cohen):
, carii de gradul Ipenfiu leziuni limitate in smal!;
. carii de gradul ll pentru leziuni care au atins joncpnea small-dentind;
. carii de gradul III cu interesarea limitatd a stratului dentinar;
, carii de gradul lV ctt interesarea extinsd a stratului dentinar.
B. Pentru dinlii temporari (L.Zarnea)
. caria simpld: cu interesarea smalplui gi limitatd a dintinei cu pdstrarea unui skat gros
de dentind integrd;
, caria simpld profundd: cu interesarea extinsX a stratului dentinar 9i menfinerea unul strat
dentinar integru.
Dupd viteza de avansare cariile se impart in:
. carii acute;
. carii cronice;
. carii stabilizate.

Morfopatologia caiei dentare. F orme nozologice

in starliut de nuculd pe suprafala adamantinei se remarc[ r'izual intr-o zond limitatd o
maculd matd (cretoasA), alburie sau brund (deschisd sau intunecatd) cu un diametru de
3-5 nrm. Cel mai des leziunile carioase sunt localizate in impresiuni naturale (fisuri) 9i alte
zone retentive ale coroanei dentare. Suprafala maculei este netedd, integritatea smallului
nr este afectatii. in timpul sonddrii instrumentul alunecd, fiird a se reline in ceva. Evolulia
procesului carios riucJla pierderea smalului in zona maculei cu trecerea in carie superfi-
ciald.
a) In caria superficiald se observd o cavitate micd (un defect superficial in limitele smal-
(cu margini neregulate,
!ului), care se cleiermind dupii prezenga senzafiei de denivelare
adesea de facturd cretoasS, pereli qi fund zgrunfurogi) gi ugor dureroasd la sondare (dato-
ratd vecindtdfii jor"rcliunii smalf-tlentind). in tirnpul sonddrii instrumentul se poate cufun-
d.a ugor in sma$ul alterat la o addncirne neinsemnatd (atAt cAt e de ad6nc stratul de smal!
distrus). Deseori rugozitatea deniveldrii se constatd in centrul unei macule albe extinse sau
macule pigrnentare extinse. Dacd caria superficiald este localizatd in zona fisurilor natura-
le, marginile lor pot fi intacte.
b)In'iaria tlepiofunzinre merJie examenul dintelui reler'5 o cavitate carioasd nu prea adAn-
cd, umplutd cu dentini pigrnentati qi ramolitd, ceea ce se determind prin sondare. ln Pr:-
zenla dentinei ramolite ionAa se fixeazd / infepeneste/ in fisurd. Dupd inlSturarea denti-
nei ramolite c{in cavitatea carioasd defectul expus poate fi shrdiat cu ajutorul sondei, fiind
remarcali perefii gi fundul dur.

a h c
 um#
Plangeul /fundul/ cavitXtii in caria medie se gdsegte in limitele straturilor periferice gi
medii ale dentinei.
Tavanul cavitdtii pulpare prezinti un strat satisfdcdtor de dentind neafectafd. Sondarea
pe^refilor cavititfii este dureroasx de-a lungul joncfiunii smalt-dentinx.
Sondarea fundului cavitifii este dureroa sX (reacfie pulparil).
c) in-caria profundd sondaiea relevd o cavitate carioasi profundd, adesea largi, umplutd
cu multd dentind ramolitd. Deseori marginile adamantinei sunt subminate. i.riin,pof ,o.,-
ddrii instrumentul se poate cufunda la o adAncime mare, clar nu va comunica cu camera
pulpard a dintelui, deoarece de-asupra cavitdlii pulpare rdmAne un strat fin (>0,5 mm) de
dentind decaicinatd. Sondarea fundului cavitdpiiarioase este dureroasd (reaiyiapulpeif .
Determinarea volumului optim de dentind ce urmeazX a fi rezecatfi, reprezintd o proble-
md destul de complex5. in acest aspect prezintd interes lucrSrile profesorului f.fuJayarna
(Japonia). El a stabilit, cd dentina carios moclificatd constd din ctoua straturi.
Stratul extern este infectat gi neviabil. El este inclolor gi insensibil faftr de excitanfi; rerni-
neralizarea lui este imposibild; colagenul pe care-l conline este denaturat ireversibil. Acest
strat de dentind se caracterizeazd prin evolutie activd a procesului carios; el se localizeazd,
deregulX, pe peretii cavitdtii. La prepararea cavitdlii acest strat este necesar de a-l
indepdrta. "oriouru
Stratul intern este neinfectat gi viabil; posibil, este parfial d.emineralizat gi pigmentat, dar
capabil cdtre remineralizare; colagenul pe care-l este denaturat, inidlecuperabil.
Asemenea dentind poate fi gXsit5, de reguld, pe fundul "ot"r1in"
cavitdlii carioase. Ea este durd, pig-
mentath. Sub ea se afltr un strat de dentind screroticd (zona de dattintl transparentd).
Zona de dentinX transparentd reprezintd tn sine o zond de dentinl scleroticd iocalizatd
i"f9 ft]u".su"l cavitdlii carioase 9i pulpa dentard. Ea se formeazd la depunerea sdrurilor cle
calciu in ducturile dentinare (inclusiv pAnd la obturarea lor deplind). i,cest proces clecurge
cu participarea odontoblastelor vii.
. ,,Sigilarea" ducturilor dentinare creeazd o barierd pentru pdtrunderea microorganisme-
lor patogene, a toxinelor acestora gi a proclusetor di descompunere in pulpd, giie consi-
derd drept o reaclie protectivd a dintelui gi a macroorganismului in general. in regiulea
peretilor cal'itdfii carioase procesul carios decurge maiactiv, iar formarea dentineitrans-
parente se manifestd mai pufin.

Dezvoltarea gi rispAndirea cariei pe diferite fete dentare in dependenfi de particula-

ritifile histologice ale smalfului gi dentinei
Cel mai des caria atacd fisurile dintilor masticatori. Caria se rdspAnclegte pe haiectul
prismelor smaltiere fur profunzime pAnd la jonctiunea smalt-dentind sub formd de con cu
vArful orientat spre punctul de origine. in legdturd .o aceariu tlefectul distructiv la supra-
fa!{ poate rdmdne mult timp neobsen'at vizual gi fdrd sd prezinte sernne clinice, necdtAnd
la faptul, cd afectarea straturiior profunde poate fi considerabili.
Caria afecteazd dentina spre periferie, de-a lungul canaliculelor dentinale, gi in regiu-
nea joncliunii small-dentind. Dat fiind faptul, cd dentina conline o cantitate mai marJ de
substanle organice decAt smalful, procesul carios se rXspAnciegte mai activ, mai agresiv,
nu numai in profunzime, ci gi in suprafafd, ln special lJ joncliunea small-dentindlastfel
apdr6nd margi'ile smaltiere subminate, lipsite de sprijinul dentinei.
Caria se rdspfurdegte in profunzime gi in dentind subiorrna de con cu vdrful orientat spre
joncliunea smal!-dentind. Asffel, in cazul cariei fisurilor naturale ale smalyului a cariei
si
dentinare se formeazd doud focare conoide, care converg prin bazele lor.
La atacarea felelor dentare convexe (aproxirnale 6i ceruicile), procesul carios se manifestd
cel mai des sub punctul de contact.
 ii""fl$'&
'*jiidffi
1 Rdsphndirea cariei in dependenld de oilentarea pismelor smalliere
gi tuburilor dentinare, - secliune longitudinald a coroanei dintelui;
Ca ri in cazul suprafelii masticatorii, in cavitdlile de cl.II se
formeazd un con cu vdrful lndreptat spre dentind. Astfel, fo-
carul distructiv smalliar gi dentinar reprezinti doud conuri,
ambele fiind cu baza orientatX spre joncliunea srnall-dentind,
iar vArfurile - afintite spre pulpa dentard'
insd caracterul orientdrii prismelor smalliere determind un
orificiu de intrare mai larg. Marginile subminate ale smalfului sunt cel mai proeminente in
sensul felei masticatorii 9i a marginii incizale. Rdsp6ndirea cariei spre lateral este impiedi-
catd de muchiile laterale, mult mai masive gi cariorezistente, ale coroanei dintelui.
Caria localizatd pe felele proximale manifestd o tendinfd cdtre rdspAndire inspre regi-
unea cervicald a coroanei. Cavitdlile carioase mici de clasa a II-a prezintX in unele cazuri
dificultdli la decelare gi diferenfiere ln urma localizdrii lor oculte. La coletul dentar caria
upuru pr"ponderent pu fulu vesiibulard. Dezvoltarea ei tn dinlii permanenli se produce in
regiunea cervicald pAnd la muchiile laterale ale coroanei dintelui.
000
Dacd procesul carios se limiteazd doar la lesuturile dure dentare (smalf, dentind),vorbim
despre o carie simpld, sau necomplicatd. (datd fiind absenla unor modificdri clinice decelabile
tn pulpd; lat. caries'simplex). La agravarea cariei lesuturilor dure dentare prin pulpit6. sau
periodontitd, procesui se obiqnuiegte a fi numit carte complicatd (lat. cnries complicata).
in practica stomatologii mai utilizeazd gi termenii de ,,carie secundard marginald",
"jini.a
gi ,,recidivd de carie", in situa!1le, cind cavitatea carioasd apare alXturi de obturaf,a aplicatd
anterior, iar in ultimd instanld duce la afectarea pulpei dentare.
Caria secundard marginaid este o leziune carioasd, apirutd Pe coroana unui dinte obtu-
rat, la limita de contacf dintre marginea cavitdlii gi obturalia aplicatd anterior, care mani-
festd tendinla de a evolua in profunzime cu subminarea gi fracturarea perelilor cavitari, 9i
indicd comiierea unor erori liefectuarea tratamentului corespunzdtor. Cauzele sunt diver-
se. Aceastd carie se poate datora unei preparXri insuficiente, cdnd nu a fost inl5turatd o por-
liune din lesuturile patologic modificate. Ea poate fi adesea
remarcatd in cazul cavitdfilor
de clasele iI gi V. Cauza poite fi, de asemenea, o obturare de calitate inferioard, atunci cAnd
intre obturafie gi peretele dintelui rdmAne o crdpdturd, care condilioneazd o permeabilitate
marginald. Cu tolte acestea, caria secundard marginald poat_e apdrea gi ln cazul, in care
paciEntul nu respectd normele de ingrijire a cavitdfii bucale gi dieta. Abundenla depozitelor
dentare p" r.rptifulu dintelui, mai afus dacd nu a fost efectuatd lustruirea obturafiei, duce.la
afectarei repetatd a dintelui. in astfel de cazuri, se recomadd o,Preparare repetatd. In majo-
ritatea .urniilot, trebuie de inldturat in totalitate obturalia aplicatd anteriot, 9i - de fdcut o
noud restaurafie. La obturarea cu compozite este posibild pdstrarea parliald a obturaliei, dar
acest lucru esie realizabil doar dupd verificarea totald a faptului, cd toate lesuturile dentare
patologic schimbate de sub obturalie au fost inldturate'
' Recihiaa de carie (sau caria rcatrentd) este o leziune carioasd, apdrutd in urma inldturd-
rii incomplete a lesuturilor patologic schimbate, gi care se dezvoltd sub obturaliile coronare
(aparent iorect efectuafe), cu manifestarea tendinlei de a rdzbi spre camera pulpard (produ-
iana m lnat pulplta\ , sau spre suprafala dintelui (producfrnd fracturareq acestula). Din punct de
vedersclinic, aceasta se manifestd drept o schimbare de culoare a dintelui l6ngi obturalie
fdrd afectarea adeziunii marginale. insd, pacientul acuz|frecvent aparilia unor dureri de la
excitanli termici, dureri par6xistice sau durere la mugcare. in asemenea cazuri se verilicd
vitalitaiea pulpei gi se administreazd tratamentul corespunzdtor. Dacd deceldm o ,,vdnd-
taie" amelir1'(schimbdri de culoare ale smalfului), localizatd ir vecindtatea obtura;iei, chiar
dacd lrrsugi smalpul aratf bine, trebuie lnlf,turate obtffatia, dentina modificath, ,,cozotocul"
smalliar gi, apoi, - aplicatd o nouX obturapie.
 PRE PARAREA CAVITA,TI LOR CARI OASE

Una din metodele de tratare a cariei dentare reprezintd lndepXrtarea

fesuturilor
dure dentare afectate (smat;ului gi dentinei), gi crearea in dinte a unei cavit*;i, dimen-
sjunile 9i configuralia cdreea depind de sediul ftocalizarea] cavitd]ii gi a materialului
de obturare, in vederea restabilirii ulterioare a formei anaiomice'a dintelui vizat cu
materialele de obturalie alese.
Prepararea caaitdlilor carioase (lat. praeparare - a pregdti) reprezintd o intervenlie
instrumentald, operativd, asupra lesuturilor dure dentare, efectuita in cAteva etape. ha
este efec{;rratd in scopul: a) exciziei totale a smalplui gi dentinei patologic modificate
cu scopul de a opri progresarea ilr continuare a leziunii carioase; b) cre"area condifii-
lor optime penku fixarea materialului de obturafie, 9i restabilirea formei anatomicJ gi
funcliei dintelui.
. Prepararea
extrem
cavitdlii caloase reprezintd un gir de manopere fine in limitele unui spa-
fiu de mic ai include un gir de etape succesive de pieputu"e realizate cu ajutorul
unor freze de diferite forme.

rnstomator"r,^#"!ii"lit"f"{":,:;'::::":Xi{W:,tr;,deprepararea
cavitdtilor.
1. PAnd nu demult era folosit pe larg principiul lui G.V. Black (elaborat de acesta la
sfkrgitul sec. XIX), bazat pe extensia profilacticl a hmitelor cavitdlii carioase p6nd la
lesut dentar sdndtos din a.n. "zorteimune", - zone autocurdfabile sau accesibile curd-
lirii artificiale, care sunt mai rar afectate de carie. Acestea, dupd cum el considera, sunt
cuspizii, felele convexe ale coroanei etc. Suprafele susceptibile de carie sunt cele care
prezintd fosete gi fisuri naturale, geode gi suprafele de contact cu dinfii vecini.
Prepararea este efectuatd pentru a evita aparitia cariei secundare. Dar la prelucrarea
cavitdlilor conform acestui principiu medicul este nevoit sd sacrifice porliuni esenliale
din smaltul gi dentina sdndtoasd, viabild, pentru a modela o cavitate-caseti mare.
Acest principiu este obligatoriu penku cavitdlile ocluzale gi aproximale de pe clintii
-laterali. dinlii frontali, unde primeazd considerentul fizionomic, se va pistra cat
-La
mai mult posibil din lesuturile dure dentare, extensia preventivd fiind redusd doar la
inldturarea in totalitate a dentinei alterate.
Actualmente se consilerd mai corect principiul formulat de LG. Lukomsky gi care
este bazat pe "utilitatea biologicd", conform cereea extensia se realizeazx u.orro*,
smaitul gi dentina alteratd fiind indepdrtate p6.nd la -
lesuturi vizibil sdndtoase, neafec-
tate.

? A! doilea principiu solicitd crearea celor mai bune condipii pentru fixarea materi-
alului de obturalie.
 .;i:1,:i1,.
i:Iil.,k
{*;d;#
Scopul prepardrii:
smallului gi dentinei alterate.
l-. Exereza
condifiilor favorabile pentru hxareamaterialului de obturatie cu restabi-
2. Crearea
lirea ulterioard a formei anatomice gi functiei dintelui.

Principii generale pentru caaitdfi carioase fonnate dupd Bluck

Principiile fundamentale de preparare a cavitdtilor carioase au fost publicate de
cdtre medicul dentist american G.V. Black in opera sa fundamentald "Dentistica ope-
ratrvd", apdrutd in 1908.
Principiile de bszd ale lui Black sunt:
1". Marginile cavitdfii formate trebuie sd fie netede, drepte, fdrd zimfi. Marginile de
smal! subminate, fdrd dentind subiacent5, trebuie sd fie inldturate, penLru a preveni
fracturarea lor.
2. indepdrtarea minutioasi gi completd a dentinei carioase.
3. "Extensia intru profilaxie"
- extinderea profilacticd a limitelor cavitdtii carioase
pAnd la a.n. " zone imune" (nereceptive) cu scopul prevenirii cariei recidivante.
4. Crearea unei cavitdfi in formd de casetd (cutie) este optimX pentru o retenlie gi
stabilitate maximd a obturaliei 9i dintelui fald de solicitdrile apdrute in cadrul masti-
catiei.
' Peretii gi fundul (fafa orientatd cdtre pulpil) cavit5lii preparate trebuie sd formeze
un unghi drept (90").
. Perelii cavitdfii preparate trebuie sd fie verticali(zafi) 9i plani(zafi);
. Fundul cavitdlii preparate trebuie sd fie plat, 9i sd crepiteze la sondare.
' Trecerea unui perete ln altul trebuie sd fie sub un unghi (reprezintd. o excepfie doar
caaitdlile de clasa V-a).
' Cavitatea formatd poate avea o configuralie din cele mai variate: triungfuiulard,
drep tunghiulard, hnlteriformd, crucifonnd, ouald etc.

Principiile lui Black se bazau pe succesele dentisticii din acele timpuri, cAnd aceastd
gtiinfd era dominatd in totalitate de teoria chimico-parazitard, a lui Miller, iar in activi-
tatea practicd pentru obturare se foloseau doar cimenturi gi amalgame.
In prezent, cAnd caria este examinatd din punct de vedere a factorilor locali 9i gene-
rali, gi a rezistenlei tesuturilor dure dentare, iar stomatologii folosesc pe larg materiale
compozite, necesitatea respectdrii principiilor lui Black in furtreg volum nu mai este
strictd.

Regilile de preparare a cavitdfii carioase

Prepararea cavitSlii carioase constd din manopere precise in limitele unui teren ex-
trem de mic Ai conline un gir de reguli importante de preparare a lesuturilor dure
dentare.
) comoditatea: medicul gi pacientul trebuie sd se afle intr-o pozifie comodd;
) iluminarea satisfdcdtoare a cAmpului de lucru; amplasarea gi directia corectd a
Iuminii, luminatorului stomatologic, unitului;
) instrumentele rotative (frezele) folosite la excizia (tiierea) lesuturilor dure den-
tare trebuie sd fie sterile, eficiente (noi, sau,
- cel pulin, - ascufite), fixate bine, fdrd
vibratie in piesa de mAntr, iar ca formd gi m5rime sd corespundd etapei efectuate;
) migcdrile frezei trebuie sd fie intermitente [intrerupte], fdrd presiune, netezitoa-
re;
) trebuie de lucrat cu frezele la rotalii mari cu ricirea concomitenti a zonei de
preparare a fesuturilor;
 ) mAna medicului ln care se afld piesa de mdnd trebuie sX fie sigur fixatd, de neclin-
tit. Degetele libere ale acestei mAini urmeazd, a h spriiinite in bdrbia pacientului sau in
dinfii invecinali cu cel preparaf
) in timpul lucrului piesa de mAnd este linutd ca un stilou tn priza modificatd sau
clasicd.
Prepararea cavitdfilor carioase are un gir de particularitdfi, - in dependenld de
localizarea defectelor carioase pe diferite suprafele dentare.
Cunoagterea principiilor gi regulilor de preparare a cavitdfilor carioase oferd po-
sibilitatea de a le forma corect, asigurd fixarea fiabild a obturaliilor gi profilaxia cariei
recidivante.
inainte de a trece la prepararea cavitdlii carioase, este necesar de a tnlelege clar gi
exact, ce reprezintd o cavitate carioas5 formatd /prelucratd/ instrumental, gi de a cu-
noagte principalele ei elemente constituente.
Cavitilile carioase formate pot fi simple (trmplasate pe una din suprafelele dentare, adica
caaitdli de cl. I, V), compuse (amplasate pe doud suprafeli dentare, adica caaitdfi de cl. Il, II\,
gi complexe, cAnd cavitatea caroasd este localizatd pe cAteva suprafele (>2) dentare
(caaitdfi atipice, de ex. caria circulard).
In cavitdfile carioase complexe sunt deosebite cavitatea principalX (de bazd) 9i ca-
vitatea (platoul, aria) auxiliard (de sprijin). Caaitatea de bazd se formeazd in locul de
localizare a leziunii carioase, iar dimensiunile ei sunt determinate de gradul rispAn-
dirii cariei. Platoul auxiliar este creat fiorlat, din necesitate, fiind rcalizat prin exereza
lesuturilor de smal; gi dentin5 nealterate, gi crearea unor elemente auxiliare de retenfie
- pentru o fixare mai bund a obturalieii crearea platoului auxiliar depinde de alegerea
materialului de obturalie,prezenlasistemelor retentive, elementelor cavitdlii modelate
de clasa a II-a.
intr-o cavitate formatd simpld, compusd sau complexX, deosebim urmdtoarele ele-
rnente constituente: margini, pereli, fund [plangeu] saubnzd, unghiuri.
Marginile 9i perelii contureazd orificiul de intrare al cavitdfii carioase.
Perelii cavitdlii lgi iau denumirea ln dependenfd de suprafala coronard adiacentd.
De exemplu, marginile 9i perelii cavitdlii orientate spre linia mediand se numesc
anterioare. Cele opuse lor se numescposterioare (sau distnle); cele orientate spre vestibu-
Iul cavitdlii orale gi lnvecinate cu obrazul sunt numite jugale, iar cele indreptate cXtre
limb{ - linguale.
Dacd. cavitatea carioasd este localizatd fir zona cervicald, pe suprafala proximald,
sunt deosebili p er efii:
) gingiz,al;
) lingual;
) jugal;
) masticator, adicd orientat cdtre suprafala masticatorie (dacd aceasta un este distru-
sd).
Fundul [plangeul] caaitdlii este peretele camerei pulpare, prelucrat pi modelat instru-
mental, orientat spre pulpa dintelui, independent de localizarea cavitdlii carioase.
La incisivi gi canini cavitdlile proximale dupd prelucrare capdtd un contur triun-
ghiular. Ele prezintd perefi:
) gingival;
) jugal/ labial;
) lingual/ palatinal;
) fund (de-asupra pulpei).
Corespunzdtor perelilor sunt deosebite gi marginile cavitdlii.
Unghiurile cavitdlii sunt numite dup{ perefii care le formeazii: medio-bucale /jugal-
mediale/, medio-lingunle, medio-pulpare etc.
 r;,I10.:k
il;sffi

ETAPELE DE PREPARARE A CAVITATILOR CARIOASE

Etapele fundamentale in prepararea cavitdtilor sunt:
1. Deschiderea cavit5fii carioase.
2. Extensia preventivd a cavitdlii carioase.
3. Necrectomia (excizia [exereza] srnallului Ei dentinei alterate [patologic modificate]).
4. Formarea [modelarea] cavitdjii; atribuirea acesteia unei forme, ce faciliteazd o
adeziune mai bund a materialului de obturagie.
5. Bizotarea [netezirea] marginilor de small ale cavitdtii carioase.
Deschiderea caaitdlii carioase este prima etap6 de preparare.
Deoarece procesul carios in dentinX se rdspAndegte mai repede decdt in smal!,
deasupra cavitdlii carioase atArnd intotdeauna un cozoroc de smalg. Deschiderea
cavit5lii carioase consti in indepdrtarea, rezecarea acestor margini debordante a
smaltului (subminate de cdtre procesul carios). Smalpl fuagil, ce atArnd in gol dupd

ce a pierdut legdtura cu dentina gi,prin urmare, este lipsitd de nutrilie, se macind cu

timpul, desprinzAndu-se ugor la presiunea exercitatd de cdtre dintele-antagonist in
timpul actului de masticalie.
Crufarea marginii efilate a smalfului la prelucrarea cavitSlii carioase va contribui la
dezvoltarea cariei secundare gi cdderea obturafiei.
Pentru rezecarea cozorocului de smalg se folosegte de obicei o frezd. diamantatd
sfericd sau fisurald de dimensiuni mici. Operafiunea se efectueazd, recurgdnd la o
instalatie cu turbin5. Freza sfericd este introdusd in cavitatea carioasd qi prin migcdri
de la plangeul cavitdlii spre afard se indepXrteazd marginea subminatd a smal;ului. in
cazul utilizdrii unei freze fisurale sunt inl5turate cu partea laterald a acesteea marginile
subminate ale smallului pdnd c6nd perelii cavitdlii nu vor deveni verticali.
Trebuie de respectat urmdtoarea regul6: mdrimea frezei nu trebuie sX depdgeascd
mdrimea orificiului de intrare in cavitatea carioasd.
Extensia caaitdlii carioase servegte factic drept continuarea primei etape. La extensia
cavitdlii carioase sunt indreptate marginile smallului, sunt preparate fisurile afectate,
rotunjite unghiurile ascufite, iar de pe pereli este indepdrtatd dentina par;ial ramolitd
gi pigmentatd.
 Scopul acestei etape este prevenirea ,,recidivei" cariei. La etapa respectivd sunt
create contururile externe definitive ale cavitdtii.
Forma extensiei contururilor cavitXlii carioase este determinatd inainte de toate de
volumul leziunii carioase gi de materialul obturator ales, Black recomandd extinderea
marginii cavitdfilor pAnd la zonele de autocurdfire naturald, ceea ce duce la profilaxia
apariliei cariei secundare.
Extensia cavitdlii carioase se realizeazd,cu o frezd fisurald, con invers (diamantatd sau
din aliaj dur) la viteze mari cu o piesd de turbind gi rdcire cu apd-aer.
Forma accesului trebuie fdcutd in aga fel ca sd fie ugor indepdrtate lesuturile carioase
9i aplicatd fdrd dificultXli obturafia.
Neuectomia. AceastH etapd prevede indepdrtarea dentinei alterate [ramolite gi
pigmentate] din cavitatea carioasd.
Din punct de vedere morfologic la etapa respectivd se indepdrteazd, zona de
descompunere gi de demineralizare. Limitele cavitdfii sunt create ln zona dentinei
transparente gi intacte.
indepdrtarea dentinei carios schimbate se efectueazd ori cu excavatoare, ori cu freze
de dimensiuni mari.
Dacd in cavitatea carioasi este prezentd o cantitate mare de dentind ramolitd, se
recomandd de a o inldtura cu un excavator asculit. Migcdrile excavatorului trebuie
indreptate dinspre fund cdtre perelii laterali, spre a evita deschiderea accidentalX a
cavitdlii dintelui. Mdrimea excavatorului trebuie sX corespundd cu dimensiunile
cavitdlii. Folosirea unor excavatoare prea mici deasemenea sporegte riscul deschiderii
accidentale a cavitdfii dintelui.
Necrectomia poate fi efectuatd gi cu *
ajutorul unor freze sferice sau pard de
mtirime mare (din aliaj dur sau din olel).
Cu frezele trebuie de lucrat prin migcdri
intermitente dinspre fund cdtre perefi
laterali, la turalii mici. Lucrdnd cu freza,
trebuie de manifestat precautie, in special
ln regiunea coarnelor pulpare, pentl'u a nu
deschide cavitatea dintelui gi a nu provoca
formarea unei pulpite traumatice.
Dupd ce a fost inldturatd dentina evident a-fectatd, se recomandd rezecarea cu o
freztr sfericX la turafii mici a unui strat fin (1mm) de dentind liminald, care este de obicei
putemic contaminatd. Aceastd operaliune este efectuatd ln cazul unor cavitdli relativ
nu prea adAnci, cdnd lipsegte riscul deschiderii cavitdlii dintelui.
In unele cazuri, in special fur cazul evoluliei ,,cronice" a cariei, pe fundul cavitdlii
se admite crufarea (pdstrarea) unei dentine pigmentate, dar dure. Aga dentind se
apreciazd tactil: dupd indepdrtarea dentinei demineralizate suprafala trebuie str fie durd
gi netedd, iar dentina pigmentatd pdstratd hebuie sd fie foarte rezistentd la indepdrtarea
cu excavatorul; la examinarea cu sonda trebuie sd fie auzit un sunet crepitant. in cazul
unor cavitdli foarte profunde, in special la pacienli tineri, cAnd lndepdrtarea dentinei
ramolite ameninfd prin deschiderea cavitdlii dintelui, se admite pdstrarea pe fundul
cavitdlii carioase a unei cantithfi neinsemnate de dentind ramolitd.
Uneori, dupd prelucrarea cavitdtii carioase rdmAn porliuni carioase gi demineralizate
putin vizibile de lesuturi dure. ir,'urumu.,ua cazuri[rebuie de utilizat un revelator d.e
catie ,,Caries detector", care reprezintd in sine o solufie de 0,5o/o de fuxind bazicd, sau
o solulie de 1"% de rogu acid tn propilenglicol, ce coloreazd tesuturile cariate in rogu.
Buleta cu colorant este introdusd ln cavitate pentru l-5 sec, realizdnd in urma acestei
 :'t1:!:lil!:,.,

lil$l ,&
:4*ir*#
mdsuri colorarea dentinei neviabile, cea sdndtoasd
rdmAnAnd la culoarea initiald. Porliunile colorate
sunt indepdrtate cu ajutorul fuezei. Metoda permite
rezecarea economd a tesuturilor dentare din contul
pdshdrii partiale a stratului demineralizat.
4. Formarea fmodelarea] caaitdlii este atribuirea
acesteia unei forme, ce faciliteazd o adeziune mai
bund a materialului de obturafie qi, prin urmare, a
fixdrii sigure a obturatiei, precum gi asigurd dintelui
obturat o rezistentd gi soliditate suficientd la solicitXri
functionale. La aceastd etapd sunt create contururile
externe gi interne definitive ale cavitdfii.
Etapa de formare a cavitdtii este realizatd reiegind din considerentele retentiei gi
rezistenfei. Prin form5. rezistentd se inlelege soliditatea, trdinicia tesuturilor dure dentare
rdmase dupd preparare gi a obturaliei aplicate fald de solicitdrile functionale. Retentia
este asiguratd prin crearea unor condifii suplimentare pentru fixarea obturatiei, ce
lmpiedicX deplasarea ei (puncte de retenfie, arii suplimentare, convergenln perelilor etc.).

Regulile generale pentru formarea caaitdlii clasice se reduc la urmdtoarele etape:

L. Crearea unei uizibilitdli bune a cavitdtii cu ajutorul oglinzii 9i fdrd ea. Dacd calitatea
preparXrii a tuturor elementelor cavitdfii este imposibil de controlat, va fi destul de
greu de arealiza o obturatie garantatd.
2. Fundul caaitdlii este filcut, de reguld, drept gi plan;
servesc drept exceplie cavitXlile carioase profunde.
3. Perelii trebuie sd ffu uerticalizafi.
4. Formarea treceii de Ia fundul caaitdlii cdtre peretele
Iateral, cu colluri bine exprimate = 90o.
5. Formarea trecerii a unui perete ln altul sub unghi. Fac
excepfie cavitdlile de clasa V-a.
6. Marginile smallului trebuie sd fie drepte gi netede.
Formarea cavitdfii este realizat{ cu freze fisurale gi con
invers, cu rXcire cu aer-apd.
in dependenln de grupul de clinli 9i de amplasarea topografici a cavitdfii carioase
formarea ei este realizatd ln mod diferit.
Prepararea fdr5 rdcire cu aer-apd este inadmisibild, deoarece aceasta duce la cregterea
temperaturii lesuturilor dure dentare, supraincdlzirealor, ceea ce provoacd modificXri
nu doar in smalt gi dentind, dar afecteazd gi pulpa dentard. Nici rdcirea exclusiv cu
aer nu este doritd, deoarece uscarea cu un jet puternic de aer poate duce la afectarea gi
moartea odontoblastelor.
5, Bizotarea [netezirea] marginilor de smal; ale cavitd]ii carioase. Dupd prelucrarea
cu freze diamantate sau din aliaj dur la turatii mari smaltul de la marginile cavitdtii
carioase este sldbit gi prezintd fisuri, neregularitXfi; prismele adamantine sunt
fragmentate, nu au legXturd cu lesuturile subjacente. Mai tdrziu aceasta poate servi
drept cauzd pentru perturbarea adeziunii marginale a obturafiei qi dezvoltarea cariei
recidivante.
Toate acestea dicteazd necesitatea bizotdrii - prelucrdrii finale (de finisare) a
marginilor cavitdfii, ce prevede lndepdrtarea porfiunilor lezate, sldbite ale smalgului gi
atribuirea lui unui caracter neted.
Netezirea smalplui se efectueazd cu o frezS de finisare din aliaj dur sau cu o piatrd
diamantatd cu granulalie find la turafii mici fdrd presiune cu rdcire aer-apd obligatorie.
Bizoul realizat (sub un unghi de 45o) protejeazd obturalia
(aidoma florii unui ctd) de deplasare axiald sub acliunea
presiunii masticatorii.
Bizotarea smallului permite mdrirea suprafefei de contact
a materialului compozit, reducerea posibilitdfii formdrii
a.n. ,,microscurgeri" la interfafa lesuturi dure dentare -
obturafie, ceea ce asigurd cel mai bun contact (adeziune) al
materialului de obturatie cu tesuturile dure dentare.
La sfArgitul sec. 19 (1895) G.V. Black a propus o clasificafie
a cavitdfilor carioase in dependenld de localizarea lor /
grupului de dinli 9i a felei afectate a coroanei dentare / 9i a specificului prepardrii. Ea a
cdpXtat o rdspAndire generald gi se folosegte pe larg pdnd la momentul actual.
Con-form lui G.V. Black:
Caoitdfile carioase de clasa I sunt cele localizate in ganfurile gi fosetele ocluzale ale
molarilor gi premolarilor, in fosetele vestibulare gi in qanlurile orale ale molarilor,
precum gi in fosetele orale supracingulare ale frontalilor superiori.
Cauitdlile carioase de clasa a'll -a sunt cele situate pe fefele aproximale ale molarilor
gi premolarilor.
Caaitdlile csrioase de clasa a lll-a sunt cele localizate pe felele aproximale ale dinlilor
frontali, la care unghiul incizal este pistrat.
Cauitdlile carioase de clasa a IV-a sunt cele situate pe fefele aproximale ale incisivilor
gi caninilor cu unghiul incizal gi marginea incizald distruse.
Caoitdlile carioase de clasa a V-a sunt cele localizate in treimea cervicald a tuturor
dinlilor pe felele vestibulare (labiale, jugale) 9i orale (Iinguale, palatinale).
Ceva mai tdrziu a fost propusd evidenlierea clasei, ce nu a fost descrisd de Black
- caaitdlile carioase de clasa a VI-a, situate pe fele atipice - marginea incizald a dinlilor
frontali gi cuspizii dintilor laterali.

Calia dentard gi complicaliile ei rSmAn la momentul actual una din principalele

probleme ale stomatologiei, acest aspect fiind probat (confirmat) prin rezultatele
cercetarilor savanfilor din intreaga lume (M. Curson L990, B.K. IleoumrcB 1"994, A,W.
Hurcotae| 2007 9i al.).
Cea mai frecventd localizare a cariei dentare este cea a zonelor de retenfie sporitd
a rdmdgilelor alimentare (fisuri, fosete oarbe, spalii interproximale). Pe lAngd aceasta,
cauzele dezvoltdrii cariei proximale sunt condilionate in mare parte de particularitilile
structurii smallului dentar. Nivelul superior de solubilitate a smalfului se remarcd
fir regiunea cervicald gi suprafelele de contact ale dinlilor, in special - cele distale.
Cavitifile in aceste zone au orificiul de intrare sub formd de cerc sau elips. Procesul
se rdspdndeste in profunzime de-a lungul traiectului prismelor adamantine, formAnd
,rn con triunghiular cu vArful orientat spre dentind. ln dentind, caria, urmdnd traiectul
ducturilor dentinare, formeazd un focar caracteristic pentru acest lesut cu o configurapie
triunghiularX, vArful acestuia fiind orientat cdtre pulpd.
Principalul abord cdke tratarea cariei la momentul actual rdmAne metoda de exerezd
a lesuturilor dentare schimbate ireversibil, cu substituirea ulterioard a defectului cu
materialul de obturalie.
Efectuarea oricdror mdsuri profilactice, fie cAt de voluminoase gi individuale, ce
acfioneazd in vederea reducerii intensitdlii procesului carios, nu exclud acest unic
abord cdtre terapia cariei gi a complicaliilor acesteia.
Utilizarea locald a preparatelor remineralizante pe bazd, de fluoridg fosfafi gi
compugii activi de calciu (ire special fiind parte compotrcntd a pastelor de dinfi), previn in
 rffi
.J!iftrii;ii.

mare pafte dezvoltarea cariei pe suprafefele netede ale dinfilor. Deaceea, la dezvoltarea
unei leziuni carioase in regiunea contactului interdentar, aceste suprafefe contribuie la
mentinerea integritdlii doar a smallului superficial, aflat deasupra defectelor carioase.
Aceasta duce la faptul, cd modificarile superficiale minime sunt adesea lnsofite de
leziuni destul de masive ale lesuturilor subiacente. Ca urmare diagnosticul cariei
suprafelelor de contact apare mai cornplicat; Borovsky remarcd, ca in urma examenului
superficial al suprafelelor de contact ale premolarilor gi molarilor, leziunea carioasd
adesea este decelatd cu intArziere.
Adesea aga leziuni carioase sunt depistate doar dupd o distrucfie important[ a
lesuturilor dentare, cel mai frecvent rezultat final fiind fracturarea smallului subfiat,
aflat deasupra leziunii sau dezvoltarea inflamafiei pulpare. Deaceea este foarte
important de a decela caria la stadii timpurii de formare a acesteea, cAnd clinic dintele
aratd sdndtos, dar in lesuturile lui se produc leziuni carioase - aga numita caztitaten
carioasd ocultd.
Diagnosticul unor astfel de cavitdfi se recomandX de efectuat dupi igiena
profesionalX prealabild a cavitdfii bucale, folosind metode principale 9i complementare
de examinare/ cum ar fi, de exemplu:
. A. iluminarea cu oglindd dinspre ocluzal.
Iluminarea dinlilor dinspre oral sau vestibular cu lampa de fotopolimerizare
(transiluminare) - caurmare/ focarele de leziune carioasd formeazl, o umbrd vizibild la
examinarea dintelui din partea opusd.
o B. metodn de sondare:in regiunea spaliului interdentar este introdusd o
sondd stomatologicd angulard, gi este efectuatd o raclare ugoard a suprafelei de
contact, fiind determinatd (constantati) in urma acestei manopere o suprafald
rugoasd sau chiar pr5bugirea sondei.
o C.metoda de separare a dinlilor cu ajutorul unui ic de lemn sau de masd
plasticd, cu examenul vizual ulterior sau prin sondarea cu o sondd speciald.
oD. metoda firului de mdtase: pentru aceasta ln spaliul interdentar se
introduce un fir fin de mdtase sau floss, gi, prin migcdri de pilire, este deplasat
pe surafala de contact a dintelui examinat. ln caz de prezenfd a procesului
carios se remarcd dezlAnarea, sau chiar ruPerea firului'
. E. examenul radiologictadiografia permite depistarea leziunii carioase in
absenla totald a manifestarilor ei clinice. Procesul carios din smal! de reguld nu
se vede, dar la afectarea dentinei apare sub formd de porliune transparentd.