SECŢIA DE CHIRURGIE.

BLOCUL OPERATOR
   
Organizarea spitalelor în ansamblu, ca şi cea a fiecăruia din sectoarele şi compartimentele
componente, se face ţinând seama de: (a) categoriile de utilizatori, (b) specificul activităţilor, (c)
condiţionări tehnologice impuse de aparatura medicală şi echipamentele utilizate şi (d) criterii de
igienă şi asepsie.
 Atât la proiectarea cât şi la amenajarea spitalului, se recomandă aplicarea simultană a
criteriilor de organizare spaţial-funcţională, ceea ce conduce la un model general de zonare,
model valid atât la spitalele generale, cât şi la unele spitale de specialitate, după cum urmează:
    Zona "curată": cu compartimente adresate numai pacienţilor spitalizaţi, cu cerinţe severe
privind igiena şi asepsia, recomandabil a fi amplasate departe de circulaţia principală a spitalului,
include:
   • blocul operator, serviciul ATI, blocul de naşteri, sterilizarea centralizată;
   • secţiile medicale cu paturi.
    Zona "murdară" (sau cu subzone "murdare"): este încadrată astfel întrucât constituie zona
de interfaţă a spitalului în relaţia cu serviciile tehnice şi de prestaţii ale localităţii, cu unitaţile
furnizoare de materiale şi produse, cu diverse reţele edilitare şi accesului direct dinspre zona de
serviciu a incintei spitaliceşti. Această zonă cuprinde compartimente strict separate de zonele cu
cerinţe de asepsie, închise accesului pacienţilor şi altor categorii de personal în afara celui
propriu, amplasate uzual la demisolul (parterul) cladirilor spitaliceşti, precum şi în construcţii
anexe izolate, include: z
   • unele servicii tehnico-medicale (prosectura, farmacia)
   • zona gospodarească
   • servicii tehnice.
    Zona "neutră" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare, încadrată astfel întrucât
reprezintă interfaţa spitalului, pe componenta medicală, în relaţia cu pacienţii, aparţinătorii şi
vizitatorii, deschisă direct spre căile de circulaţie auto şi pietonale din zona publică a incintei
spitaliceşti. Compartimentele încadrate în această zonă, se recomandă a fi amplasate la parter sau
mezanin şi includ:
   • serviciul de urgență;
   • secţia de spitalizare de o zi ;
   • ambulatoriul spitalului;
   • serviciul de primire - internări şi externări
    Zona "intermediară" - compartimentele grupate în acesta zonă ocupă poziţii intermediare
în ierarhia bazată pe condiţii igienico-sanitare, cu precizarea că zona laboratoarelor şi zona
administraţiei sunt segregate accesului pacienţilor sau aparţinătorilor cu excepţia spaţiilor de
relaţii ( punctul de recoltare şi respectiv secretariatul ) şi se vor amplasa periferic faţă de
circulaţiile principale ale acestor utilizatori. Zona neutră include urmatoarele compartimente şi
servicii:
   • laboratoarele;
   • serviciul centralizat şi unitaţile de explorări funcţionale;
   • serviciul centralizat şi unitaţile de roentgendiagnostic;
   • administraţia şi serviciile anexe pentru personal.
1.1 Asigurarea condiţiilor generale de igienă
 Incinta spitalului (toate clădirile şi anexele care asigură desfăşurarea activităţii) trebuie să
fie:
   • delimitată de zonele din jur astfel încât accesul în incintă să fie controlat;
   • zonată astfel încât sectoarele în care se desfaşoara activitaţile medicale să fie separate de
cele tehnice şi gospodareşti;
   • prevazută cu căi de acces pietonal şi pentru autovehicule;
   • prevazută cu o zonă verde cu o suprafaţă de minim 20 m2/pat.
Distanţele minime faţă de alte cladiri sau surse de nocivităţi din mediu vor asigura un
perimetru de protecţie sanitară care să evite depăşirea valorilor normale privind calitatea aerului
şi nivelul de zgomot exterior.
Finisajele încaperilor de spital în care staţionează sau se deplasează bolnavii sau în care
se desfăşoară activităţi medicale vor fi: lavabile; rezistente la dezinfectante; rezistente la
decontaminări radioactive (după caz); fără asperităţi care să reţină praful; bactericide (în spaţiile
aseptice); negeneratoare de fibre sau particule care pot ramâne suspendate în aer; rezistente la
acţiunea acizilor (în laboratoare şi săli de tratamente).
Nu se admit materiale de finisaj care prin alcătuirea lor, sau prin modul de punere în
operă, pot favoriza dezvoltarea de organisme parazite (artropode, acarieni, mucegaiuri) sau
substanţe nocive ce pot periclita sănătatea omului.
Nu se admite amenajarea de tavane false în spaţiile frecventate de bolnavii.
Unghiurile dintre pardosea şi pereţi trebuie sa fie concave.
Nu se admite mochetarea pardoselilor.
Se recomandă ca toate încaperile din spital în care au acces bolnavii să beneficieze de
lumină naturală.
La proiectarea sau reamenajarea spitalului dimensionarea ferestrelor în încaperile unde au
acces bolnavii va asigura urmatoarele rapoarte specifice între aria ferestrelor şi suprafaţa
pardoselii: 1/3-1/4 în săli de operaţie, naştere, tratamente, laboratoare; 1/4-1/5 în saloane pentru
alăptare, nou nascuţi, sugari, farmacii; 1/4-1/6 în cabinete de consultaţii, saloane bolnavi; 1/5-1/8
în spaţii de lucru, bucătării, sterilizare; 1/6-1/7 în săli de aşteptare, fizioterapie.
Iluminatul artificial este obligatoriu în toate încaperile din spital unde au acces
utilizatorii.
Spitalul va fi dotat cu grup electrogen propriu pentru a asigura continuarea activităţii în
cazul întreruperii distribuţiei energiei electrice.
În încaperile pentru bolnavi (saloane cu paturi, rezerve) se vor asigura instalaţiile şi
corpurile de iluminat necesare pentru funcţionarea corespunzatoare a următoarelor sisteme de
iluminat normal: iluminat general; iluminat local la pat pentru lectură; iluminat local la pat
pentru examinarea şi îngrijirea bolnavilor; iluminat pentru supraveghere în timpul nopţii.
În cazul în care nu există sisteme mecanice autorizate de ventilaţie, în toate încaperile
spitalului accesate de utilizatori se vor asigura condiţii pentru ventilaţia prin aerisire. Pentru
aerisirea permanentă pe timpul verii ferestrele vor fi astfel construite încât să permită
deschiderea parţială a treimii sau jumătăţii superioare a acestora.
Ventilaţia mecanică se va asigură cu predilecţie în: sălile de tratament al pacienţilor, în
unitaţile de tratament intensiv, în spaţiile de izolare, în blocurile de operaţie şi în grupurile
igienico-sanitare.
Se recomandă dotarea blocurilor operatorii (cu precădere pentru transplant, mari arşi,
chirurgie pe cord deschis, imunodepresaţi), seviciilor de terapie intensiva şi a unitaţilor de
prematuri cu instalaţii de tratare speciala a aerului.
 Spitalul trebuie sa aibă asigurat accesul la apa potabilă prin cel puţin una din variantele
urmatoare: racord la sistem public; sistem individual din sursă proprie; fântână; cisternă
(rezervor mobil); altele. Indiferent de sursă, calitatea apei va trebui să corespundă normelor în
vigoare. Indiferent de scop, se interzice racordarea spitalului la reţele de ape industriale. Se
recomandă ca pentru spitalele cu 400 de paturi şi mai mult, să se prevadă o sură proprie de apă
(puţ), calitatea apei urmând a corespunde normelor în vigoare. Pentru asigurarea continuă a
necesarului de apă, spitalele vor fi dotate cu rezervoare de acumulare dimensionate să asigure o
rezervă de consum de 1-3 zile. Rezervoarele vor fi amplasate în circuitul general al apei, astfel
încât aceasta să fie în permanenţă proaspată.
 Fiecare salon şi rezervă de bolnavi, cabinet de consultaţie, sală de tratamente va fi
prevazut cu lavoar amplasat cât mai aproape de intrarea în încăpere. Lavoarul va fi suficient de
mare pentru a preveni stropirea şi prevazut cu urmatoarele: baterie de amestecare apă caldă cu
rece prevazută cu robinet manevrabil cu cotul; dispenser de săpun lichid; suport/dispenser de
hârtie prosop; dispenser de loţiune pentru îngrijirea mâinilor personalului (dacă nu este
distribuită în flacoane individuale).
Alimentarea cu apă caldă menajeră a spitalului se face centralizat, de la centrala termică
sau punctul termic propriu. Apa caldă se va distribui în program continuu la toate punctele de
distribuţie prevazute cu lavoare, căzi/cadiţe de baie, duşuri. Instalaţia de apă caldă va fi astfel
construită încât să permită accesul uşor pentru dezinfecţia rezervoarelor, turnurilor de răcire şi
condensatoarele.  
Compartimentele spitalului se dotează obligatoriu cu echipamente frigorifice după cum
urmează:
- camere reci: bucătăria, prosectura;
- frigidere tip domestic: maternitatea (produse imunobiologice - vaccinuri,
imunoglobuline); punctul de transfuzii (sânge şi derivate de sânge, teste de laborator);
laboratorul de analize medicale (teste); farmacia; secţia de terapie intensivă; secţiile de
spitalizare - minim 1 frigider la 20 de paturi de spital;
- congelatoare tip ladă: laboratorul; banca de ţesuturi şi organe.
   
1.2 Organizarea secţiilor
Secţiile medicale de spitalizare asigură cazarea şi îngrijirea curentă a bolnavilor pe
perioada internării în spital. Indiferent de profilul medical, secţiile de spitalizare au o structură
funcţională asemanatoare.
Secţia va fi amplasată de preferinţa pe un singur nivel. Se acceptă amplasarea pe două
niveluri a secţiilor mari, care au în componenţă compartimente relativ autonome. În componenţa
unei secţii medicale de spitalizare intră urmatoarele categorii de spaţii: saloanele pacienţilor şi
dotările sanitare aferente ( încăperi pentru asistenţă medicală; încăperi pentru deservirea
pacienţilor; camera de gardă cu grup sanitar şi duş; diverse spaţii pentru activitaţile gospodareşti
ale secţiei ).
În spitalele clinice pot fi amenajate spaţii suplimentare, destinate activităţilor didactice
(studenţilor şi cursanţilor ce îşi desfăşoară practica medicală sau specializarea la patul
bolnavului).
Salonul pentru pacienţi adulţi se va conforma urmatoarelor cerinţe:
• capacitate maximă de 6 paturi în saloane curente şi maxim 2 paturi în rezerve;
• arie utilă minimă de 7 mp/pat în saloane curente, 8 mp/pat în rezervă
• cubaj de 20 mc/pat de aer în caz de ventilaţie naturală.
 Dotarea minimă sanitară aferentă salonului va include:
• la saloane cu 1-2 paturi: grup sanitar propriu/comun (duş, WC, lavoar);
• la saloanele cu 3-4 paturi: grup sanitar propriu/comun la 2 saloane (duş, WC, lavoar);
• la saloanele cu 5-6 paturi: grup sanitar propriu (WC, lavoar);
• un duş la 15 asistaţi când saloanele nu sunt prevazute cu duşuri (sălile de duşuri pot fi
grupate pe unităţi de îngrijire);
Alte dotări minime obligatorii în salon sunt: o priză de oxigen la două paturi; corp de
iluminat, priză şi sonerie la fiecare pat; pat şi noptieră cu dulap/bolnav; o masă cu scaune/salon.
Orientarea ferestrelor salonului ventilat natural va fi după cum urmează: favorabilă sau
acceptabilă: sud-est, sud, nord-vest; se va evita orientarea ferestrelor spre nord şi nord-est
(vânturi dominante reci); se poate accepta orientarea spre vest şi sud-vest, în cazul asigurării unei
protecţii corespunzatoare a ferestrelor faţă de excesul de însorire.
Alte prescripţii privind salonul:
• paturile vor fi aşezate paralel cu frontul ferestrei şi vor fi accesibile pe ambele laturi lungi;
• distanţa între două paturi nu va fi mai mică de 0,70 m;
• distanţa între pat şi peretele exterior va fi de cel puţin 0,80 m;
• distanţa între pat şi peretele paralel pe care se afla lavoarul va fi de minim 1,30 m;
Pentru cel puţin un pat dintr-un salon, circulaţia liberă aferentă va permite staţionarea şi
deplasarea în carucior de handicapat.
În mod curent pentru activităţi medicale din secţie se vor prevedea urmatoarele spaţii: săli
pentru tratamente – pansamente, cabinete de consultaţii amplasate numai la intrarea în secţie,
spaţii de lucru pentru asistenţi medicali (oficiu medical), cu posturi de supraveghere a bolnavilor
(monitorizare dacă este cazul), cu anexe pentru depozitare instrumentar şi medicamente, încăperi
pentru conducerea medicală a secţiei: medic-şef, asistent-şef, raport de gardă, secretariat, grupuri
sanitare şi vestiare pentru personal. Pentru unele din profilurile medicale, în cadrul secţei se mai
pot prevedea şi alte spaţii pentru activităţi medicale: camere pentru investigaţii, tratamente
speciale, săli de intervenţie chirurgicală cu anexele respective.
Încaperile necesare pentru deservirea pacienţilor din componenţa secţiei: oficiul
alimentar cu anexele sale şi sala de mese; camera pentru activităţi de zi şi primire vizitatori, în
funcţie de spaţiile disponibile; camera de baie (după caz şi grupul de duşuri, dacă sunt
soluţionate centralizat).
Obligatoriu în componenţa secţiei vor intra următoarele spaţii pentru activităţile
gospodareşti: camera de spălare-sterilizare ploşti şi alte recipiente ("ploscar") - un ploscar la 25-
30 paturi; spaţiu de colectare rufe murdare şi boxa de curăţenie; depozit de lenjerie curată.
În fiecare secţie de spitalizare se desemneaza o subzonă "septică" care la nevoie să
permită izolarea şi cohortarea pacienţilor contagioşi şi dependenţi de echipamentele secţiei sau
imunodeficienţi.
La spitalele clinice se recomandă diferenţierea pe circulaţie separată a zonei spaţiilor
destinate învățământului şi conducerii medicale a secţiei, de zona saloanelor pentru bolnavi.
   
1.3. Blocul operator
 Blocul operator grupează toate sălile de operaţii necesare diverselor specialităţi (profiluri)
medicale. În spitalele generale, profilurile medicale care utilizează blocul operator sunt: chirurgia
generală, ortopedia, traumatologia şi arşii, cardiologia, gastroenterologia, urologia, obstetrica,
ginecologia, oftalmologia, ORL, pediatria, oncologia şi serviciul de urgenţă.
Dimensionarea blocului operator, respectiv determinarea numarului necesar de săli de
operaţie, se face prin raportare la numărul de paturi din secţiile şi compartimentele cu profil
chirurgical care îl utilizează astfel:
- o sală de operaţie pentru 30-35 de paturi chirurgicale;
- o sală de operaţie pentru 25 de paturi pentru specialităţi chirurgicale (transplant, arşi).
În proiectarea/amenajarea blocurilor operatorii se vor lua în consideraţie urmatoarele:
- pentru spitalele mici şi mijlocii se recomandă gruparea sălilor de operaţie într-un singur
bloc operator;
- în spitalele mari, mai ales în cele multiprofilate, se recomandă amenajarea de două - trei
blocuri operatorii distincte şi specializate, amplasate mai aproape de secţiile respective de
spitalizare.
Un mod uzual de sectorizare a blocului operator, aplicat adesea chiar şi în spitalele de
mărime mijlocie, este cel de separare în bloc septic şi bloc aseptic, cu tratare diferenţiată a sălilor
de operaţie şi a anexelor medicale, în ce priveşte măsurile de asepsie.
Sunt considerate blocuri operatorii mici cele cu 2 - 4 săli de operaţie, iar blocuri
operatorii mari cele cu mai mult de 6 săli de operaţie.
Un bloc operator mic se compune din urmatoarele categorii de spaţii:
Spaţii medicale - 2 - 4 săli de operaţie cu anexele aferente: spălător-filtru pentru chirurgi,
spălător pentru instrumente, prevazut cu ghişeu pentru transferul instrumentelor murdare, spaţiu
de pregătire a bolnavului, spaţiu pregatire materiale (după caz), spaţiu pentru trezirea pacienţilor
(comun sau boxat), cameră de odihnă pentru medici, cameră de lucru pentru asistenţi medicali,
laborator pentru determinări de urgenţă, sală aplicare proteze gipsate cu anexe pentru pregatirea
feşelor (după caz), cameră protocol operator, cameră medici anestezişti.
Spaţii gospodăreşti: boxa pentru depozitare materiale sterile şi farmaceutice, depozit
aparate, spaţiu depozitare tărgi, cărucioare, boxa pentru curaţenie şi colectare - evacuare obiecte
murdare (rufe, deşeuri).
 Spaţii control şi filtrare accese: filtru bolnavi (eventual cu sistem de transbordare targă),
filtru personal medical (separat pe sexe) cuprinzând vestiar şi grup sanitar cu duş, dispecerat -
programare (după caz).
Anexele vor fi individualizate pentru fiecare sală de operaţie. Se acceptă amenajarea de
anexe comune la două săli de operaţie numai în cazul în care cel puţin o sala a blocului operator
dispune de anexe individualizate.
Spaţiile tehnice pentru instalaţiile aferente blocului operator vor fi amplasate în afara
blocului, dar în imediata vecinătate a acestuia, vor cuprinde urmatoarele: staţie preparare apă
sterilă pentru spălare chirurgicală, staţie preparare gaz de narcoză, staţie de acumulatori şi
cameră tablou electric, centrală de ventilaţie şi tratare a aerului (după caz).
Dispunerea spaţiilor şi organizarea circuitelor în interiorul blocului operator se va face pe
principiul zonării după cerinţele de asepsie, trecerea făcându-se gradat dinspre spaţiile neutre
(condiţii igienico-sanitare obişnuite pentru sectorul sanitar), prin cele "curate" (cu condiţionări
igienice speciale), la cele aseptice:
- zonă filtre de acces şi zona funcţiunilor anexe (protocol operator, secretariat, punct de
transfuzii, laborator determinări de urgenţă, etc.), fac parte din zona neutră.
- zona curată cuprinde camera de pregatire preoperatorie a bolnavilor, camera de trezire a
bolnavilor, spaţiul de lucru al asistenţilor medicali, camera de odihnă medici, camera de gipsare,
etc.,
- zona aseptică cuprinde sala de operaţie şi spaţiul de spălare şi echipare sterilă a echipei
operatorii.
În blocurile operatorii mari se acceptă cuprinderea unei staţii de sterilizare proprii,
distinctă de staţia centrală de sterilizare care deserveşte restul serviciilor din spital.
În blocurile operatorii mari se mai pot prevedea şi alte spaţii după cum urmează:
• cameră dezinfecţie aparatură medicală mobilă,
• punct farmaceutic,
• bănci de ţesuturi,
• post de lucru pentru medici şi personal mediu anestezie,
• mic oficiu pentru ceai, cafea, legat de zona de odihnă a personalului medical etc.
Dimensionarea diverselor spaţii specifice este determinată de tipul de intervenţii
chirurgicale, mărimea echipelor operatorii, mărimea blocului operator, nivel de echipare cu
aparatură, soluţia generală de conformare a blocului operator după cum urmează:
• pentru sala de operaţie dimensiunile minime variază de la 30 mp la 40 mp arie utilă,
• pentru celelalte spaţii medicale, aria utilă nu va fi mai mică decât:
- 12 mp - sală spălare şi îmbrăcare chirurgi pentru o sală,
- 18 mp - sală spălare şi îmbrăcare chirurgi comună la două săli,
- 10 mp - sală spălare instrumente,
- 12 mp - un post de pregatire preoperatorie,
- 10 mp - un post de trezire postoperatorie,
 - 25 mp - sală de gipsare.
• Înălțimea liberă a sălii de operaţie va fi de 3,2 mp;
• Uşile sălilor de operaţii se prevăd cu lăţimea de min. 1,20 m.
Blocul operator va avea:
(a) legatură directă cu serviciul anestezie - terapie intensivă şi sterilizare centrală (dacă nu are
sterilizare proprie);
(b) asigurate legături uşoare cu: serviciul de roentgendiagnostic, serviciul de urgenţă, laboratorul
de anatomie patologică (pentru examene extemporanee) şi secţiile de spitalizare.