INGRIJIREA PACIENTULUI

CU HEPATITA b

COORDONATOR: ASOLTANEI ANETA

ABSOLVENT: MOISE I. CRISTIAN GEORGIAN

2019
 MOTTO:

“Invata din greselile altora, nu poti trai destul

pentru a le face pe toate. “

Anna Eleanor Roosevelt

 MOTIVATIA
LUCRARII:
Am ales tema ” Ingrijirea pacientului cu hepatita B ” deoarece hepatita virala
B este o boala severa, cauzata de infectia cu virusul hepatitic B. Aceasta infectie
poate determina formarea de tesut cicatriceal in ficat, disfunctie hepatica, ciroza
hepatica, cancer hepatic (hepatocarcinom) si chiar decesul. 
Hepatita B reprezinta una dintre cele mai intalnite boli infectioase la nivel
global. Dupa unele statistici, se estimeaza ca 40% din populatia lumii a intrat in
contact sau poarta VHB, iar anual se inregistreaza aproximativ 1 milion de cazuri de
existus determinat de VHB.
 PLANUL LUCRARII:

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA FICATULUI

NOTIUNI GENERALE DESPRE HEPATITA B

(definitie,patogenie,factori de risc,modalitati de transmitere,
forme clinice , etiologie, simptomatologie, diagnostic,
complicatii, tratament);

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA

PACIENTULUI CU HEPATITA B ( diagnosticarea
afectiunii, supravegherea pacientului,
administrarea medicamentelor indicate de
medic ,educarea pacientului).
PROCEDURI DE LUCRU SPECIFICE HEPATITEI B
PLANURI DE NURSING
Concluzii
 DEFINITIE
Hepatita B este o infectie grava a ficatului cauzata de
virusul hepatic B. La unii bolnavi, infectia se cronicizeaza,
ducand la insuficienta hepatica, cancer
hepatic sau ciroza – boala ce determina distrugerea
celulelor hepatice.
 ETIOLOGIE si factori de risc
Hepatita B este expresia infectiei cu virusul hepatic B
(VHB) si reprezinta una dintre cele mai intalnite boli
infectioase la nivel global.
Factori de risc
Persoanele expuse riscului de a dezvolta hepatita B sunt: 
•inteparea cu ace contaminate, consumatorii de droguri,
personalul medical nevaccinat, stomatologii
•utilizarea de cocaina pe cale nazala prin leziunile deschise
ce se formeaza la nivelul mucoasei nazale
•persoanele care se tatueaza, practica acupunctura, sau
piercing-ul
•sexul neprotejat cu un partener infectat, heterosexual sau
homosexual
•printr-un transplant de organ sau o transfuzie sanguina de
la un donor infectat
•nasterea naturala cu o mama infectata.
 MODALITATI DE TRANSMITERE
Modalităţi de transmitere în hepatita cu virus B
Caile de transmitere ale virusului hepatitic B sunt:
- percutana: transfuzii sangvine cu sange infectat, prin utilizarea seringilor si acelor
contaminate, manevre sangerande (la stomatolog) etc.
- sexuala: contact sexual neprotejat cu o persoana purtatoare a AgHBs
- perinatala: de la mama infectata la nou-nascut.
 SIMPTOMATOLOGIE
Simptomele hepatitei acute B (primoinfectia)
includ:
- icter (ingalbenirea pielii sau a scleroticelor - partea
alba a ochilor si/sau colorarea in maro sau portocaliu
a urinii)
- decolorarea scaunului (fecalelor) 
- oboseala inexplicabila, care persista saptamani sau
luni de zile 
- simptome asemanatoare celor date de gripa, cum ar
fi febra, inapetenta (lipsa poftei de mancare), greata
si varsaturi
- dureri abdominale. 
Aceste simptome apar dupa o perioada
de incubatie de 1-6 luni dupa expunerea la virus.
Aproximativ 30% din bolnavi sunt complet
asimptomatici. 
Simptomele hepatitei cronice B sunt similare celei
acute, cu particularitatea ca, oboseala este mai
severa, si pot aparea confuzia sau dezorientarea.
 DIAGNOSTIC pozitiv
Atunci cand medicul suspicioneaza o hepatita virala B, va face o examinare
fizica completa si o serie de analize sangvine pentru a verifica starea functiei
hepatice. Hepatita B este confirmata de analizele sangvine, care depisteaza
prezenta virusului hepatitic B. Atunci cand hepatita este cronica, se practica biopsia
hepatica, care arata severitatea bolii.
 Diagnostig diferential

Diagnosticul diferențial pentru hepatita cronică cu

virus B
•hepatită acută cu virus A;
•hepatită acută sau cronică cu virus C;
•hepatită cu virus D;
•hepatită acută cu virus E;
•steato – hepatită de cauză alcoolică;
•steato – hepatită de cauză non – alcoolică;
•hepatita cronică autoimună;
•hepatică medicamentoasă (fenotiazide,
tuberculostatice, sedative, antalgice);
•colangită sclerozantă;
•ciroză biliară primitivă;
•ciroză hepatică;
•carcinom hepatocelular;
•hemocromatoză;
•boala Wilson.
 COMPLICATII
 Complicații în hepatita cronică cu virus B
       Având o infecție cronică cu virusul hepatitei B poate duce la complicații
serioase, așa cum sunt:
•hepatita D (suprainfecție sau coinfecție);
•ciroză hepatică;
•cancer hepatic;
•insuficiență hepatică acută fulminantă;
•boli renale de tipul glomerulopatiilor sau inflamații ale vaselor de sânge de tipul
panarterită nodoasă;
•deces.
 TRATAMENT
In cazul in care se prezinta la medic imediat dupa expunerea la infectie, persoanei in
cauza i se va face vaccinul antihepatitic B, intr-o doza care sa stimuleze sistemul imun sa lupte
impotriva infectiei. 
In cazul pacientilor cu hepatita acuta B, se recomanda repausul la pat pentru a grabi
vindecarea. Unii medici recomanda o dieta speciala si sugereaza pacientilor sa manance cat
mai mult in ciuda senzatiei de greata. 
Sunt interzise consumul de bauturi alcoolice sau administrarea
de acetaminofen (paracetamol), deoarece pot afecta in sens negativ ficatul. Inainte de a lua
orice alt medicament, remedii naturiste sau suplimente vitaminice, trebuie consultat medicul
specialist, deoarece unele dintre acestea pot agrava afectarea hepatica. 
In cazul in care hepatita acuta B nu se vindeca si persista mai mult de 6 luni, fiind inca
activa (ceea ce se numeste hepatita cronica activa B), medicul poate recomanda un
tratament mult mai agresiv. In cazul in care este hepatica cronica inactiva, se recomanda
urmarirea atenta a acesteia fara un tratament adjuvant.
 EVOLUTIE
In cele mai multe cazuri (pana la 95%), hepatita virala B acuta este o infectie limitata.
Bolnavii se vindeca in cateva luni, dezvoltand imunitate care va dura toata viata (ceea ce
inseamna ca nu se vor mai imbolnavi niciodata). Analizele sangvine prezinta dovezile
imunitatii si nici un semn de infectie activa. 
In timp ce majoritatea se vindeca complet, un procent mic dintre bolnavii cu hepatita
virala B acuta nu se vindeca si devin purtatori ai virusului hepatitic B. Acesti purtatori pot
transmite boala chiar si atunci cand sunt asimptomatici. Unii dintre purtatori vor dezvolta
hepatita virala B cronica. Hepatita cronica este o infectie cu evolutie indelungata, care poate
conduce la ciroza hepatica. Ciroza hepatica determina dezvoltarea tesutului cicatriceal
hepatic si insuficienta functiilor acestuia, putand conduce la deces.
 Prezentare caz
Date generale despre pacienta:
Pacientul T.M, in varsta de 15 ani, elev din Calarasi se interneaza in spital datorita unei
astenii fizice marcata si durere in hipocondrul drept. El mai acuza si o nervozitate si o
inapetenta accentuata, manifestari ce persista de circa 6 luni de zile.
     Diagnosticul medical este de hepatita B cronica agresiva
Perioada ingrijirii: 10.05.2019-15.05.2019
Motivele internarii:
- febra moderata
- greata , varsaturi,
- inapetenta
- oboseala inexplicabila, care persista saptamani sau luni de zile 
-eritem palmar
- dureri abdominale
Antecedente:
Heredo-colaterale: Tata- 35 ani - hepatita cronica ;
Personale:
a. fiziologice: Grup sanguin: 01 Rh pozitiv
b. patologice:   In 2015- hepatita virala B
Nevoile dependente ale lui T.M sunt:
1.     Nevoia de a respira
2.     Nevoia de a bea si de a manca
3.     Nevoia de a dormi si a se odihni
4.     Nevoia de a-si pastra tegumentele curate si uscate
5. Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale
6. Nevoia de a evita pericolele
7. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea
Nevoia Manif. de Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
afectata dependentă nursing Autonome Delegate

Nevoia de a -bradipnee. Respiratia pe termen -pozitionez corect - Pacientul

respira deficitara lung ( 7 zile )- pacientul in pozitie administrez reuseste sa-si
datorita Pacientul va fi semisezand; oxigen; imbunateasca
vegetatiilor capabil sa-si -fac tapotaj si masaj - functia
adenoide mentina pentru usurarea administrez respiratorie,
manifestata prin functia respiratiei; medicamen ajungand la 22
bradipnee respiratorie la - invat pacientul tatia resp/min.
nivel optimal. cateva exercitii de prescrisa
gimnastica de medic.
respiratorie;
- aerisesc camera;
- asigur o
temperatura optima
camerei;
-masor functiile vitale
si le notez in F.O.
-supraveghez evolutia
pacientului
Nevoia Manif. de Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
afectata dependentă nursing Autonome Delegate

Nevoia de a -greata , -Alimentatie pe termen - invat pacientul -administram Obiective

bea si a varsaturi neadecvata, lung ( 14 zile ) valoarea nutritiva si la indicatia atinse
manca inapetenta datorita - Pacientul sa necesarul de kcal/zi medicului :
consumului fie capabil sa pentru varsta si antiemetice
excesi de cunoasca si sa activitatea lui; - recoltez
dulciuri, paste respecte -alcatuiesc impreuna cu analize de
fainoase si cateva din el regimul de crutare  a laborator
grasimi, principiile ficatului;
manifestata prin alimentare - institui un regim fara
balonari rationale pe grasimi
postpradiale, 24 ore. -fractionez mesele in
anorexie, greturi cantitati mici, dar
maresc numarul
maselor pe o zi pentru
a nu solicita ficatul in
timpul digestiei;
-elimin din alimentatie
condimentele si
alimentele greu
digerabile;
-calculez balanta
hidroelectrolitica.
Nevoia Manif. de Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
afectata dependentă nursing Autonome Delegate

Nevoia de a -oboseala Pacientul nu poate pe termen lung -invat pacientul sa execute -  administrez in primele 4 zile.
dormi si a se -iritabilitate dormi din cauza ( 7 zile )- exercitii respiratorii timp de 5 tratamentul Pacientul doarme
odihnii -durere durerii, lucru ce face Pacientul sa fie minute seara, inainte de medicamentos 5-6 ore/ noapte.
abdominala ca el sa fie obosit, capabil sa culcare; prescris de Cooperand in
extenuat. poata dormi un - il sfatuiesc sa citeasca ceva medic: continuare si
somn suficient placut si linistitor, ininte de somnifere si cautand noi tehnici
si linistit pentru culcare; trachilizant. de relaxare si
a se odihni. -  ii dau sabea o cana de intocmind un
lapte caldut; program de odihna
- il sfatuiesc sa se relaxeze, sa corespunzator
se gandeasca la o intamplare cerintelor lui,
placuta din viata sa; pacientul reiseste
- observ si notez in foaia de la sfarsitul
observatie calitatea si orarul intervalului sa
somnului. doarma 8-9 ore/
noapte.

Nevoia de a-si -eritem Alterarea pe termen - toaleta riguroasa a cavitatii ____________  La terminarea
pastra palmar tegumentelor si scurt ( 8 ore ) - bucale de mai multe ori pe zi _ schimbului se
tegumentele mucoaselor datorita Pacientul sa fie si dupa fiecare varsatura; prezinta cu
curate si uscate tulburarilor capabil sa-si - spalatura cu ceai de tegumente si
digestive, pastreze musetel; mucoase curate.
manifestata prin tegumentele si - schimbarea lenjeriei de pat  Lenjeria personala
varsaturi biliare. mucoasele si de corp de cate ori este si cea de pat este
curate. nevoie; curata.
-  igiena tegumentelor;
- taiem unghiile scurt pentru
a evita lezarea si infectarea
tegumentelor datorita
gradajelor, in cazul pruritului;
Nevoia Manif. de Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
afectata dependentă nursing Autonome Delegate

Nevoia de a-si -febra Hipertermie Pacienta sa aibe -asigur un climat - administrez Bolnavul are
mentine moderata temperature corespunzator; la indicatia temperature in
temperature (37, 5 grade corpului in limite -hidratez pacientul in mod medicului limite normale
corpului in limite C) normale corespunzator antivirale si
normale -inveles pacientul in caz de antitermice.
frison - insotesc
-masor functiile vitale pacientul la
ecografie
Nevoia de a evita -anxietate Risc de Prevenirea -llinistim pacientul si ii -administram Obiective atinse
pericolele -dureri complicatii. complicatiilor si castigan increderea in la indicatia
abdominale Risc de infectii combaterea echipa medicala. medicului:
virale sau - algocalmin 1
durerii -Instruirea pacientul si a fiola,
bacteriene familia sa respecte regimul -pregatesc
alimentar, orele de odihna, pacientul
sa anunte cadrele medicale pentru
la aparitia semneleor de ex.radiologic si
complicatii, modificarea ecografic
aspectului scaunului si al
urinei;
-asiguram un climat
favorabil in salon 20°C,
camera aerisita, lenjerie
curata de pat si de corp
-pentru calmare îi ofer un
ceai de tei ,
-masor functiile vitale
Nevoia Manif. de Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
afectata dependentă nursing Autonome Delegate

Nevoia de a -cunostinte Cunostinte proces activ, -am explorat nevoile de _______ Obiective atinse
invata cum sa-si insuficiente insuficiente intens, de cunoastere ale bolnavului;
pastreze -anxietate despre boala invatare, atat -am avut discutii cu acesta
sanatatea pentru bolnav despre boala,regim
cat si pentru alimentar;
familia acestuia -am inmanat bolnavului
brosuri cu articole despre
boala acestuia si i-am
explicat modalitatile de
transmitere a acesteaia
 Concluzii

In concluzie rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientilor cu hepatita B

este foarte important. Nursele sunt practicante autonome, responsabile pentru
ingrijirile ce le asigura si trebuie sa educe pacientii in ceea ce priveste
prevenirea infectiei cu HBV.
Profilaxia infectiei cu HBV cuprinde: 
•evitarea schimbarii partenerilor de sex foarte frecvent, sexul protejat
•evitarea utilizarii de droguri prin injectare, precautie in manevrarea acelor,
seringilor, si produselor de singe in mediul spitalicesc
•un vaccin eficient anti-hepatitic B este disponobil inca din 1980, este
recomandat tuturor copiilor, persoanelor care lucreaza in spital, persoanelor la
risc
•imunoblobulina anti-hepatita B –HIBG, este folosita pentru nou-nascutii din
mame hepatitice, pentru a le asigura o protectie imediata
•HBIG – este de asemenea utilizata la persoanele expuse la hepatita B, confera
imunitate imediata, poate fi administrata concomitent cu vaccinul.
•Hepatita B se poate transmite prin saliva, singe si produse sanguine, sperma,
fluide vaginale ale persoanelor infectate. 
 Bibliografie
1. Adrian Streinu-Cercel, Totul ce trebuie sa stii despre hepatite si virusuri hepatice, Editura
Coreus, Bucuresti, 2009
  2. CORNELIU BORUNDEL - Medicina interna pentru cadre medii Editura: ALL  Anul
aparitiei: 2009 
 3.Ciurea Paulina, Ciurea T. ,,Hepatologie clinica”  -  editura Medicala Universitara, Craiova
2000, pag. 203-209
 4.Ciurea T. ,,Hepatite cronice virale” - editura Medicala Universitara, Craiova
2003 pag 93-103
 5.Florica Țibea, Atlas de Biologie: Anatomia Omului. Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2007
 6.Grigorescu M., Pascu O. ,,Tratat de gastro-enterologie clinica” vol.2 editura Tehnica 1997
pag 1-63
 7.Grigorescu D. ,,Boli interne” vol.2 -  editura Nationala 1998 pag 969-988
 8.Ionita Ana, Oproiu A. ,,Hepatita cronica in medicina interna, sub  redactia Gherasim L.”
editura Medicala 1999 pag. 765-831
 9. L. Titircă ”Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistenții medicali” Editura Viața
Românească București 1997.
10. L. Titircă – Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii Medicali
 11. Titirca,L.,,Ghid de nursing”,editura Viata Medicala Romaneasca,1995
 
VA MULTUMESC!

2019