ANALIZA FACTORILOR DE RISC DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE

PROFESIONALA

Factorii de risc actioneaza asupra executantului prin doua componente de baza:

gravitatea consecinta/eveniment) si probabilitatea de producere
(eveniment/unitate de timp). Combinarea acestor componente determina insusi
nivelul de risc.

Factorii de risc sunt proprii tuturor componentelor sistemului de munca

(executant, sarcina de munca, mijloace de productie, mediul de munca)

3. 1. FACTORI DE RISC DATORATI EXECUTANTULUI

Studiile si analizele efectuate privind fenomenele de accidentare si imbolnavire

profesionala au relevat ca factorii de risc proprii executantului, au o incidenta
majora. Indiferent de repartitia sarcinilor, activitatea de munca pe care o
desfasoara executantul cuprinde 4 secvente principale: receptionarea si
constituirea informatiei; elaborarea si adoprarea deciziilor; executia;
autoreglarea.

Din punct de vedere al securitatii muncii distingem la executant un

comportament normal, care nu conduce la daune, si un comportament inadecvat,
care poate favoriza sau declansa accidente sau imbolnaviri profesionale.

Factorii de risc ce apartin de executant sunt actiunile gresite si omisiunile.

Comportamentul normal presupune evitarea riscurilor, prin respectarea

prescriptiilor tehnice si a reglementarilor de protectia muncii referitoare la modul
in care trebuie indeplinita sarcina si neutralizarea situatiilor de risc create, ceea ce
implica sesizarea rapida a acestora (chiar anticiparea lor), a elementelor critice,
prelucrarea rapida a informatiilor, decizia si executia ei prompte si rapide.

Comportamentul inadecvat al executantului se manifesta prin conduite nesigure

sau necorespunzatoare situatiilor obisnuite sau neobisnuite de munca.
In consecinta, factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala proprii
executantului se pot subsuma unei erori la nivelul verigilor de baza ale activitatii
de munca: erori de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei; erori de
decizie; erori de executie; erori de autoreglaj.

Comportamentul in munca al executantului reprezinta concretizarea capacitatii

de munca care reflecta relatia dintre nivelul exigentelor adresate lui (sub forma
sarcinii de munca) si capacitatea sa de a le raspunde.

Capacitatea de munca permanenta reprezinta o rezerva potentiala de munca cu

un caracter dinamic care depinde de nivelul cunostintelor si deprinderilor
profesionale si de insusirile si capacitatile individuale.

Cunostintele si deprinderile profesionale se obtin prin instruire, educatie, formare

si perfectionare. Insusirile si capacitatile individuale sunt general umane cu
posibilitati si limite fizice si psihofiziologice determinate , dar si particulare, prin
care oamenii se deosebesc unii de altii.

Capacitatea de munca momentana (temporara) este cea care depinde de

situatiile conflictuale de moment, boala, stare de ebreitate, bucurie, satisfactie,
nesatisfactie.

Ansamblul tuturor trasaturilor psihice si fiziologice particulare, caracteristice

pentru un anumit individ, formeaza personalitatea acestuia. Trasaturile care
alcatuiesc personalitatea se pot clasifica in trei categorii mari: temperamentul,
aptitudinile si caracterul.

Un rol important il are si memoria, care reprezenta capacitatea de fixare, pastrare

si reproducere a informatiilor, evenimentelor etc. Se face distinctie intre memoria
mecanica (in raport cu elementele in care intelesul are un rol redus) si memoria
logica (in raport cu elementele in care intelesul are un rol important)

Spiritul de observatie. Observatia este o forma superioara a perceptiei

premeditata, dirijata si selectiva, intreprinsa cu un anumit scop. Observarea
inseamna cercetarea si studierea obiectului, a situatiei percepute.
Aptitudinile psihomotorii reflecta capacitatea potentiala a individului relativ la
urmatoarele cerinte:

Viteza sau rapiditatea de executie: aceasta este conditionata primordial la nivelul

de reactivitate si mobilitate neuromusculara.

Precizia, calitatea care reflecta raportul dintre traiectoria miscarii si obiectul

urmarit.

Siguranta este capacitatea de a realiza concordanta necesara dintre miscarea

executata in momentul dat si de cerintele atingerii obiectivului.

Tempoul se refera la capacitatea de a executa regulat si rapid succesiunile de

miscari in cadrul unui sistem de deprinderi motorii de munca.

Acuratetea sau fluenta, care se evidentiaza prin puritatea si eleganta miscarilor si

operatiilor care intra in alcatuirea unei deprinderi, prin usurinta si naturaletea
trecerii de la o faza la alta, de la o schema motorie la alta.

Plasticitatea functionala este o calitate care intereseaza mai multe niveluri:

senzorial- receptiv, mental si psihomotor. Plasticitatea functionala este deci o
calitate care asigura capacitatea de permanenta orientare si reorientare senzorial
- perceptiva, mentala si motorie in raport cu excitanti noi, neasteptati, capacitatea
adaptarii promte si adecvate la situatii noi, eventual critice.

Caracterul, cea de-a treia latura a personalitatii o constituie trasaturile de

caracter. Aceaste trasaturi se refera, pe de o parte, la motivele si scopurile
actiunilor omului (tendinte, trebuinte, motivatii) si pe de alta parte, la orientarea
omului ca fiinta sociala fata de munca, societate si fata de sine (atitudini).

Varsta, experienta profesionala

Varsta si vechimea in munca sunt doi factori care nu se pot trata separat,
interconditionandu-se in influentarea nivelului capacitatii de munca.

Starea de sanatate
Sanatatea fizica si psihica a omului este deosebit de importanta, ea conditionand
atat nivelul capacitatii de munca si indirect, potentand manifestarea diferitelor
variabile fizice si psihofiziologice care determina performantele omului in
activitate.

Variabilele individuale de moment

Capacitatea de munca este influentata puternic si de factori cu actiune

temporara: oboseala, bolile, emotiile puternice, interese de moment, stari
depresive, conflicte familiale sau profesionale, influenta alcoolului, factori
alimentari, efort voluntar de moment. Starea de stres resimtita si care
influenteaza cel mai mult comportamentul de munca este odihna- oboseala.
Oboseala provoaca blocaje, adica perioade de pauza intre miscari, in care atentia
se reduce, creandu-se conditii favorabile producerii accidentelor.

Consumul de alcool are efecte daunatoare asupra activitatii psihice, precum si

asupra diferitelor functii si organe.

3. 2. FACTORI DE RISC DATORATI SARCINII DE MUNCA

Sarcina de munca defineste orice activitate de munca: functii, sarcini, activitati,

operatii, procese, comportament, cerinte etc. Dintre acestea, functiile constituie
unitati majore ale muncii, pot cuprinde una sau mai multe sarcini si sunt foarte
variate, corespunzator scopului proceselor de munca.

Sarcina este reprezentata de un grup de actiuni legate temporar si realizate cu

aceleasi elemente informationale si mijloace de munca; este o unitate
subordonata functiei, are o anumita frecventa, un scop (subordonat scopului
functiei), necesita anumite cunostinte si deprinderi si trebuie sa se incadreze unor
cerinte restrictive: viteza, precizie, etc.

Metoda de munca reflecta modul in care se realizeaza sarcina si operatiile

in conditiile tehnologice concrete si de inzestrare tehnica; cuprinde in general
ordinea de succesiune eficienta a fazelor operatiei, alcatuirea rationala a
manuirilor si miscarilor in conditii tehnico- organizatorice precizate.

Factorii de accidentare si imbolnavire profesionala proprii sarcinii de munca sunt:-

continut sau structura necorespunzatoare a sarcinilor de munca in raport cu
scopul sistemului de munca sau cu cerintele impuse de situatii de risc; - cerinte
sub/supradimensionate impuse executantului, respectiv necorespunzatoare
posibilitatilor acestuia.

3. 3. FACTORI DE RISC DATORATI MIJLOACELOR DE PRODUCTIE

Dupa natura actiunii lor, factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala

proprii mijloacelor de productie se pot imparti in patru mari categorii: factori de
natura fizica, factori de natura chimica, caracteristicile mijloacelor de productie,
sub/suprasolicitare psihofiziologica a executantului.

A). Factorii de natura fizica includ la randul lor:

Factori de natura mecanica:

Miscarile periculoase

Statisticile arata ca cele mai multe accidente de munca avand cauze de natura
obiectiva se datoreaza organelor in miscare: functionale, nefunctionale care
constituie surse potentiale de accidentare, putand produce vatamari sub forma
de striviri, taieturi, contuzii, strapungeri, etc.

Suprafete sau contururi periculoase, respectiv intepatoare, taioase, alunecoase,

abrazive, adezive.

Utileje sub presiune (risc de explozii)

Vibratii excesive ale sculelor,utilajelor, instalatiilor etc.

Factori de natura termica

Exista locuri de munca unde, prin natura sarcinii de munca, executantul poate
intra in contact cu obiecte sau suprafete cu temperaturi excesive: ridicate sau
coborate. In multe dintre situatiile precizate poate aparea drept risc de
accidentare si contactul cu flacarile la lucrul cu foc deschis.

Curentul electric

Majoritatea instalatiilor, utilajelor si masinilor sunt actionate electric. Curentul

electric poate constitui factor de risc de accidentare in munca in doua situatii:

Realizarea contactului dintre organismul uman si partile componente ale

mijloacelor de munca aflate sub tensiune- factor de risc direct (final)

Crestera brusca a energiei termice radiate datorita rezistentei conductorului -

factor indirect (intermediar)

Curentul electric, in calitate de factor direct de accidentare in munca, poate

provoca doua tipuri de leziuni: electrotraumatismul si electrocutarea. Efectul
curentului electric asupra organismului este amplificat de conditiile de mediu:
umezeala excesiva, temperatura ridicata, prezenta unor fluide care micsoreaza
rezistenta electrica a corpului uman. Consecinta maxima a acestui factor de risc
este decesul.

B). Factori de risc de natura chimica

Diverse substante utilizate in procesul de munca devin surse generatoare de

accidente de munca si imbolnaviri profesionale, acestea sunt in principal:
substante toxice, substante caustice, substante inflamabile, substante explozive,
substante cancerigene (noxe cancerigene).

C). Factorii de risc de natura biologica: culturile sau preparartele cu

microorganisme (bacterii, virusuri, richeti etc.) plantele periculoase (ciuperci
otravitoare, frunze, tulpini, radacini) si animale periculoase (serpi, rozatoare, caini
etc.) reprezinta factori de risc care produc accidente si imbolnaviri profesionale.
D). Caracteristicile mijloacelor de productie si sarcinii de munca care pot provoca
sub sau suprasolicitarea psihofiziologica a executantului. Prin modul de
functionare a mijloacelor de productie precum si datorita caracteristicilor
acestora si ale obiectelor muncii, executantul este obligat ca in decursul realizarii
procesului de mnca sa presteze un anumit efort fizic si psihic.

Sub sau suprasolicitarea fizica poate fi statica: efort fizic minim/excesiv,

pozitii de lucru fortate sau vicioase; si dinamica: efort fizic dinamic minim/excesiv,
viteza de executie prea mica/ prea mare, dificultatea efectuarii miscarilor.In
ambele situatii, efectul suprasolicitarii asupra executantului il constituie oboseala
fizica.

Sub sau suprasolicitarea psihica poate fi, la randul ei: mentala, senzoriala si
psihomotorie. In cazul sub sau suprasolicitarii psihice se instaleaza oboseala
neuropsihica.

3. 4. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCA

Se clasifica dupa cum urmeaza:

a. Factori de risc de natura fizica care includ :

temperatura excesiva a aerului (ridicata/scazuta);

umiditatea necorespunzatoare a aerului (ridicata/ scazuta);

viteza mare a curentilor de aer, acestia definesc microclima mediului de munca;

Presiunea excesiva a aerului (ridicata/ scazuta);

Iluminatul necorespunzator.
Zgomot

Radiatii, vibratii, calamitati naturale, potential electrostatic, agresiune la locul

agresiune la locul de munca.

b. Factori de risc de natura chimica care includ: gaze, vapori, aerosoli toxici
si pulberi pneumoconiogene.

Factorii de risc proprii mediului social de munca. Intre executant si

colectivitatea in cadrul careia isi desfasoara activitatea se creeaza legaturi,
dependente si interferente care variaza in functie de nivelul integrarii in colectiv si
care exercita o influenta determinanta asupra comportamentului sau. Conceptiile
si obiceiurile din cadrul unei colectivitati, precum si modul cum apreciaza grupul
respectiv riscul, determina intr-o masura foarte mare comportamentul sub
aspectul securitatii muncii.

Factorii de risc (cauzele potentiale) ce tin de componentele sistemului de

munca care stau la baza accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale
precum si masurile de prevenire, schematic, sunt prezentate in fig.1 .

Prezentarea completa a tuturor factorilor de risc pe cele 4 componente ale

sistemului de munca este data in ANEXA 3.