Document

SUBIECTUL NR.1.
1.Îngrijirea pacientului cu astm bronșic.
2.Sondajul gastric.
REZOLVARE:
1. Îngrijirea pacientului cu astm bronșic.
Definiție
Astmul bronșic se caracterizează ,din punct de vedere clinic prin accese de dispnee paroxistică
expiratorie provocate de obstrucția bronhiilor prin bronhospasm.
Circumstanțe de apariție
-contact cu alergeni
-infecții
Factori favorizanți
-expunerea la frig
-ceață
-umezeală
-trecerea bruscă de la aer cald la aer rece
-emoții
Manifestări de dependență
a)criza de astm broșic:
-uneori, stare prodromală:rinoree,strănut,tuse uscată
-dispnee cu caracter expirator
-anxietate
-tuse cu expectorație
-transpirații
-bradicardie
-poziția pacientului :ortopnee

b)Starea de rău asmatic:
-polipnee
-tiraj
-cianoză
-transpirații abundente
-imposibilitatea de a vorbii
-hipertensiune arterială
-tahicardie
Tratament:
Medicatiile administrate prin inhalare sunt preferate pentru ca acestea administreaza medicamentul
direct in caile respiratorii unde este nevoie de ele, cu efecte terapeutice puternice, cu mai putine
efecte secundare.
Plan de ingrijire a pacientului cu Astm Bronsic.
S-a constatat ca pacientul este dependent de urmatoarele nevoi fundamentale:
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
2. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
3. Nevoia de a bea si a manca.
4. Nevoia de a dormi si a se odihni.
1. Nevoia de respira si a avea o buna circulatie.
Diagnostic: Alterarea ritmului respirator datorita obstructiei bronsice.
Manifestari de dependenta: - dispnee cu ortopnee, wheezing si tuse.
Obiective: - pacienta sa respire normal, dispneea sa dispara.
Interventii:
- Aseaza pacienta intr-o pozitie semisezanda la margine patului cu capul usor in extensie..
- Indeparteaza factorii care ar putea produce alergii (pref, flori,etc).
- Asigura aerisirea salonului pentru favorizarea unei bune respiratii.
- Administreaza tratamentul prescris de medic, bronhodilatatoare.
2. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
Diagnostic: Alterarea starii generale.

Manifestari de dependent: - ortopnee, dispnee.
Obiective: - pacienta să nu m-ai prezinte dispnee,să adopte o poziție confortabilă
Interventii:
- Aseaza pacienta intr-o pozitie semisezanda la margine patului cu capul usor in extensie..
- Indeparteaza factorii care ar putea produce alergii (pref, flori,etc).
- Asigura aerisirea salonului pentru favorizarea unei bune respiratii.
- Administreaza tratamentul prescris de medic, bronhodilatatoare.
3. Nevoia de a bea si a manca.
Diagnostic: Alterarea hidratarii.
Manifestari de dependenta: - transpiratii abundente, expectoratie, obstructie, tuse.
Obiective: - pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic si impiedicarea unei eventuale raceli din
cauzatranspiratiilor.
Interventii:
-Administreaza pacientei ceaiuri, expicandu-i necesitatea ingerarii de cat mai multe lichide.
- Schimba lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie.
-Asigura conditii corespunzatoare de temperature a mediului.
- Ajuta pacienta sa isi efectueze toaleta corporala.
4. Nevoia de a dormi si a se odihni
Diagnostic: Perturbarea somnului.
Mnifestari de dependenta: - dispneea devine paroxistica, bradipneica, cu expiratie prelungita

sisuieratoare, tuse, neliniste.
Obiective: - pacienta sa aiba un somn odihnitor.
Interventii:
- Trebuie combatuta tusea si dispneea.
-Identifica cauza anxietatii.. Invata pacienta tehnici de relaxare, exercitii respiratorii inainte de
culcare.
-Asigura un mediu ambient linistitor, fara zgomote. Sfatuieste pacienta sa consume o bautura calda
inainte de culcare (ceai sau lapte).
- Administreaza tratamentul medicamantos recomandat de medic.
2.Sondajul gastric
Definitie: Sondajul sau tubajul gastric reprezintă introducerea unui tub de cauciuc - sonda gastrica
Faucher sau Einhorn prin faringe şi esofag în stomac.
Scop: a)explorator
- recoltarea conţinutului stomacal în vederea evaluării funcţiei chimice şi secretorii (chimismul

gastric)
- pentru studierea funcţiei evacuatoare a stomacului
b)terapeutic
- evacuarea conţinutului stomacal toxic
- curăţirea mucoasei de exsudate şi substanţe străine depuse
- hidratarea şi alimentarea bolnavului
- introducerea unor substanţe medicamentoase
Indicatii: în gastritele acute sau cronice, boala ulceroasă
Materiale: de protecţie
• două şorţuri din cauciuc sau din material plastic
• muşama şi aleză
• manusi
sterile
• sonda Faucher sau Einhorn
• 2 seringi de 20 ml
• pense hemostatice
• eprubete
nesterile
• tăviţă renală
• tavă medicală
• pahar cu apă aromată
• pahar cu apă pentru proteză
• recipient pentru colectare
medicamente
• la indicaţia medicului
Pregatirea pacientului:
psihic:
• se informează pacientul şi i se explică necesitatea tehnicii
• este rugat să respecte indicaţiile date în timpul sondajului
fizic:
• se aşează pacientul pe un scaun cu spetează, cu spatele cât mai drept
• se protejează cu şorţul de cauciuc sau de material plastic
• i se îndepărtează proteza dentară (când este cazul) şi se aşează într-un pahar cu apă
• se aşează tăviţa renală sub bărbia pacientului pentru a capta saliva ce se scurge din cavitatea
bucală
• este solicitat să menţină tăviţa în această poziţie
pacientul nu va mânca în dimineaţa efectuării examenului
Tehnica:
• asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun
• îşi pune mănuşile sterile
• umezeşte sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe şi esofag
• se aşează în dreapta bolnavului şi îi fixează capul cu mâna stângă, ţinându-l între mână şi
torace
• prinde cu mâna dreaptă extremitatea rotunjită a sondei ca pe un creion
• cere pacientului să deschidă larg gura , să respire adânc şi introduce capătul sondei până la
peretele posterior al faringelui, cât mai aproape de rădăcina limbii, invitând bolnavul să înghită
• prin deglutiţie sonda pătrunde în esofag şi este împinsă foarte atent spre stomac(la marcajul
40-50cm citit la arcada dentară)
• verifică prezenţa sondei în stomac prin aspirarea conţinutului stomacal cu ajutorul seringii
• se fixează sonda
• aşează la extremitatea liberă a sondei balonul Erlenmeyer(când se colectează pentru o

probă) sau aspiră sucul gastric cu seringa
• pentru a favoriza golirea stomacului, pacientul este rugat să-şi contracte pereţii abdominali
• extrage sonda printr-o mişcare hotărâtă, cu prudenţă, după comprimarea ei cu o pensă

hemostatică pentru a împiedica scurgerea conţinutului în faringe (de unde ar putea fi aspirat de
pacient)
• când capătul liber al sondei ajunge în gura pacientului se prinde cu mâna stângă şi se
îndepărtează sonda
• goleşte conţinutul sondei în vasul colector
• aşează sonda în tăviţa renală
• tubajul gastric se efectuează în condiţii de asepsie
• sondajul gastric se poate efectua şi pe cale endonazală cu sonda Einhorn
• pacienţilor inconştienţi li se urmăresc respi¬raţia, culoarea feţei; verificarea căii de pătrun-

dere a sondei se face prin introducerea capătului liber într-un pahar cu apă - apariţia bule-lor de aer
confirmă pătrunderea în căile respi¬ratorii
• o formă particulară de sondare în scop he¬mostatic este introducerea sondei Blakemore
Ingirjirea ulterioară a pacientului:
-i se oferă un pahar cu apă aromată să-şi clătească gura
- se şterg mucozităţile de pe faţă şi bărbie
- se îndepărtează tăviţa şi şorţul de cauciuc
- i se oferă proteza dentară (după caz)
- se aşează pacientul în poziţie comodă
Accidente:
• Greaţă şi senzaţie de vărsătură; se înlătură fie printr-o respiraţie profundă, fie se efectuează
anestezia faringelui cu o soluţie de cocaină 2%
• Sonda poate pătrunde în laringe: apare reflexul de tuse, hiperemia feţei, apoi cianoza, se
îndepărtează sonda
• Sonda se poate înfunda cu resturi alimentare; desfundarea se face prin insuflaţie cu aer
• Se pot produce bronhopneumonii de aspiraţie
SUBIECTUL NR.2
1.Îngrijirea pacientului cu infarct miocardic acut.
2.Spălătura ocular.
REZOLVARE:
1. Îngrijirea pacientului cu infarct miocardic acut.
Definiție: infarctul miocardic acut se caracterizează prin necroza miocardică determinată de

obstrucție coronariană prin tromboză.
Circumstanțe de apariție:
-după mese copioase
-effort fizic intens
-expunere la frig
Factori predispozanți:
- ateroscleroza coronariană
-stenoza congenitală coronariană
- leziuni valvulare
Factori de risc:
- hipercolesterolemia
- alcoolul
- tutun
- obezitate
- stres
-sedentarism
- diabet zaharat
-H.T.A
Manifestări de dependență:
- Infarctul miocardic poate surveni în orice moment al zilei sau nopţii, dar frecvenţa este mai mare
dimineaţa, în primele ore după trezire.
-durere anginoasă, intensă ,atroce, violentă, insuportabilă nu cedeaza la nitroglicerina sau

repaus;dureaza peste 30 de minute
-durerea poate fi tipica(localizata retrosternal, cu sau fără iradiere instalat brusc și de intensitate
mare)
- sau atipică( regiunea epigastrica)
-semne care însoțesc durerea: Dispnee, anxietate marcantă ,transpirații reci, sughiț ,grețuri
,vărsături, stare de slăbiciune,ameteli.
-H.T.A. poate ajunge la colaps
-hipertermie dupa 24-48 ore
Tratament:
Pentru a evidentia debutul unui infarct, medicul cardiolog va efectua o electrocardiograma(ECG) care
are rolul de a prezenta eventualele anormalitati. Se vor efectua analize de laborator precum
enzimele cardiace (troponina I si T, si CK-MB, mioglobina, AST/ALT, LDH si CK).
In cazul in care se confirma debutul infarctului, pacientul va fi monitorizat continuu (tensiunea

arteriala, electrocardiograma, starea generala), se va efectua oxigenoterapie, se va administra
nitroglicerina sublingual si perfuzie intravenoasa, tratament cu analgezice si aspirina, heparina,
tratament fibrinolitic cu trombolitice (in cazul pacientilor care se prezinta la spital la mai putin de 12
ore de la debutul infarctului, aceste medicamente au rolul de a dizolva cheagurile de sange).
In cazul unui infarct miocardic se efectueaza coronarografia de urgenta, care, in functie de gradul de
stenozare, se poate transforma in angioplastie coronariana (dilatarea cu balon a vasului afectat sau
prin implantare de stent). In functie de gravitatea stenozei, se va efectua bypassul coronarian de
urgenta (operatie clasica pe cord deschis ce implica recoltarea unei vene sau artere sanatoase din
alta parte a corpului care, mai apoi, va fi grefata pe artera bolnava).
Plan de îngrijire a pacientului cu I.M.A
1.Nevoia de a respire si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a evita pericolele
3.Nevoia de a bea și a mânca
4.Nevoia de a elimina
1.Nevoia de a avea o buna circulație
Diagnostic:Disconfort datorită necrozei miocardice manifestată prin durere;alterarea circulatiei

datorită debitului cardiac scăzut manifestat prin hipotensiune arterial,alterarea respirației din cauza
durerii.
Manifestari de dependentă:durere;hipotensiune arterială,dispnee
Obiective:combaterea durerii;menținerea unei circulații optime,combaterea dispneei
Interventii:
- poziționarea pacientului în decubit dorsal și interzicerea efectuării oricărei mișcări
- monitorizarea funcțiilor vitale si vegetative
- montarea perfuziei cu Glucoză 5%
- sedarea durerii cu morfină , mialgin,codeină,algocalmin
-recoltarea sângelui pentru probe de laborator
-menținerea permeabilității căilor aeriene prin aspirare
- oxigenoterapie
-efectuarea E.K.G.
-administrarea de anticoagulante pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice

2.Nevoia de a evita pericolele
Diagnostic: alterarea stării generale datorită insuficienței circulatorii
Manifestări de dependență: anxietate din cauza senzației de moarte iminentă,potential de

complicatii
Obiective:
- combaterea durerii
-combaterea anxietății
- prevenirea complicațiilor imediate și tardive
- limitarea extinderii necrozei
Intervenții:
-liniștirea pacientului
-asigurarea unor conditii de confort si siguranta
-combaterea anxietătii prin psihoterapie
-combaterea durerii
- monitorizarea funcțiilor vitale si vegetative
-reechilibrarea hidroelectrolitica
- aplicarea măsurilor de prevenire a efectelor imobilizării
3.Nevoia de a se alimenta si hidrata
Diagnostic:alterarea nutritiei prin deficit
Manifestări de dependență:greturi,vărsături,durere
Obiective:combaterea greturilor ,varsaturilor si a durerii
Intervenții:
- așezarea pacientului în decubit dorsal cu capul întors într-o parte
- protejarea lenjeriei de pat și de corp
-ajută pacientul în timpul vărsăturilor sprijinind- ul
-aplicarea tratamentului prescris de medic:antiemetice,vitamin,saruri minerale.
- alimentez parenteral pacientul cu perfuzi de glucoză
Diagnostic:alterarea eliminarilor
Manifestari de dependenta:varsaturi,transpiratii reci
Obiective:combaterea varsaturilor
Interventii:
- susținerea psihică a pacientului
- sprijinirea pacientului în timpul vărsăturilor
- administrarea medicației antiemetice
-efectuarea bilantului ingesta-excreta
-supravegherea semnelor de deshidratare
-echilibrare hidroelectrolitica
2.Spălătura ocular.
Definitie: Prin spălătura oculară se înţelege introducerea unui lichid în sacul conjunctival.
• Scop: terapeutic
- în procesele inflamatoare ale conjunctivei
- în prezenţa unor secreţii conjunctivale abundente
- pentru îndepărtarea corpilor străini
Pregatire materiale:
• comprese, tampoane de vată sterile
• seringa cu canula,undină sau alt recipient picurător
• solutia de spalatura(ser fiziologic,solutii sterile pregatite special in farmacie,ambulate in

flacoane de 10ml din material plastic de unica folosinta,etc)
• tavita renala
Pregatire pacient:
psihic
-se anunţă pacientul
- i se explică necesitatea şi inofensivitatea tehnicii
fizic:
-se aşează pacientul în poziţie şezând, cu capul aplecat pe spate, cu privirea în sus
-se protejează ochiul sănătos cu o compresă sterilă
-se protejează cu un prosop în jurul gâtului
-se aşează tăviţa renală lipită de gât, de partea ochiului ce urmează a fi spălat (susţinută de bolnav
sau ajutor)
-dacă starea generală nu permite poziţia şezând, pacientul va sta în decubit dorsal sau lateral, cu
capul aplecat înapoi
Tehnica:
Asistenta:
- se spală pe mâini; se dezinfectează
- verifică temperatura lichidului de spălătură: 37°C (temperatură mai joasă declanşează reflexul de
închidere a pleoapelor)
- aşează pe cele două pleoape câte o compresă îmbibată în soluţia antiseptică de spălare
- deschide fanta palpebrală cu degetele mâinii stângi şi toarnă încet lichidul din undină (sau alt
recipient) în sacul conjunctival, evitând cornea
- solicită pacientului să rotească ochiul în toate direcţiile
- repetă tehnica la nevoie şi verifică prezenţa corpilor străini în lichidul de spălătură (când este cazul)
- îndepărtează tăviţa renală
• ciocul undinei va fi ţinut la distanţă de 6-7 cm de ochiul pacientului pentru ca eventualele

mişcări reflexe produse de acesta sau gesturile greşite ale asis¬tentei să nu traumatizeze ochiul cu
vârful recipientului
Ingrijiri ulterioare:
-usucă faţa pacientului
- aspiră lichidul rămas în unghiul nazal al ochiului
- îndepărtează compresa de pe ochiul protejat
- aşează pacientul în poziţie comodă
Reorganizare,notare in FO:
-se notează tehnica şi numele persoanei care a efectuat-o
- aspectul lichidului de spălătură
SUBIECTUL NR.3
1.Îngrijirea pacientului cu fractură de femur.
2.Spălătura auriculară.
REZOLVARE
1. Îngrijirea pacientului cu fractură de femur.
Definitie: Fractura de femur este o ruptura sau o intrerupere a continuitatii osului femur,
discontinuitate localizata de-a lungul diafizei femurale (partea lunga si dreapta a osului dintre cele
doua capete proeminente).
CAUZE
Principalele cauze de aparitiei a fracturii de femur sunt:
- accidente de autoturism sau motocicleta
- cadere in picioare de la inaltime mare
- accidente prin impuscare
- factorii favorizanti specificati mai sus
SIMPTOME
Fractura de femur are simptome clare atunci cand se produce, acestea fiind specificate mai jos:
• durerea severa, ascutita si instantanee
• impotenta motrica si imposibilitate de mentinere a propriei greutati pe picior
• scurtarea piciorului corespunzator soldului vatamat
• deformarea zonei, edem
TRATAMENT
Tratamentul fracturii de femur se stabileste intotdeauna de catre medicul ortoped. Acesta va lua in
considerare varsta, starea generala de sanatate, gradul de toleranta la medicamente si eventualele
leziuni colaterale din timpul accidentului.
In cazuri mai putin grave, tratamentul consta in repozitionarea oaselor (reducere), imobilizarea
zonala si tratament medicamentos. Perioada de repaus trebuie sa fie cat mai scurta pentru a evita
posibilele complicatii. Astfel, se va urmari mobilizarea rapida a pacientului, in limitele durerii, de
indata ce acesta este capabil sa mearga cu sprijin.
Daca este necesara interventia chirurgicala, chirurgul ortoped va alege tipul de operatie si, dupa caz,
introducerea de tije si suruburi speciale la exterior sau interior.
Plan de îngrijire a pacientului cu fractură de femur
1.Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură.
2.Nevoia de a dormii și a se odinii.
3.Nevoia de a se îmbraca și dezbrăca.
4.Nevoia de a-și menține curate și integre
Diagnostic:alterarea integrității aparatului locomotor
Manifestări de dependență:durere
Obiective: pacientul să prezinte o stare de bine fizică și psihică
Intervenții:
-am asigurat condiții optime de microclimate
-am liniștit pacientei
-în perioada dureroasă am asigurat pacientei repaus total la pat fizic și psihic
-am asigurat pacientei, pozitie antalgica
- am administrat medicația antalgica( Algocalmin și Diclofenac)
2.Nevoia de a dormii și a se odinii.
Diagnostic:alterarea somnului
Manifestări de dependență: insomnie și oboseala cauzată de durere

Obiective: pacienta să aibă un somn liniștitor și odihnitor
Intervenții:
- am asigurat un confort minim necesar lenjerie curată de pat, temperatură optimă ,aerisirea
salonului înainte de culcare
- am învățat pacienta tehnici de relaxare
-am asigurat o poziție antalgică
-am administrat medicația prescrisă de medic Diazepam,Algolcalmin 1 f- I.M
3.Nevoia de a se îmbraca și dezbrăca.
Diagnostic: incapacitate de a se îmbrăca și dezbrăcat din cauza durerilor
Manifestări de dependență:durere
Obiective: pacienta să-şi recapete mobilitatea articulară şi capacitatea de a se îmbrăca dezbrăca
Intervenții:
- încurajez pacienta
-învăț pacienta să facă exerciții zilnice de motricitate
-ajut pacienta sa se îmbrace/dezbrace.
4.Nevoia de a-și menține curate și integre
¬¬Diagnostic: deficit de a urma prescriptiile de igienă
Manifestări de dependență:imobilitate,durere,anxietate
Obiective:pacienta să se poată îngrijii singură pentru a-și menține tegumentele și mucoasele integre.
Intervenții:
- ajut pacienta să își facă baie duș sau să efectueze toaleta pe regiuni
2. Spălătura auriculară.
Definitie: Prin spălătură auriculară se înţelege spălarea conductului auditiv extern prin introducerea
unui curent de lichid.
Scop:
• terapeutic
- îndepărtarea secreţiilor (puroi, cerumen)

- îndepărtarea corpilor străini ajunşi în urechea externă accidental sau voluntar
- tratamentul otitelor cornice
Pregatire materiale:
- şorţuri de cauciuc sau material plastic
- seringă Guyon, vată
- lichidul de spălătură la 37°C
- soluţia medicamentoasă prescrisă
- soluţie de bicarbonat de sodiu 1‰
- masă de tratamente
- tăviţă renală
- scaun
Pregatire pacient:
psihic:
-se anunţă pacientul
-i se explică scopul tehnicii
fizic:
- în cazul dopului de cerumen, cu 24 ore înainte se instilează în conductul auditiv extern de 3 ori pe zi
soluţie de bicarbonat de Na în glicerină 1/20
- în cazul dopului epidermic se instilează soluţie de acid salicilic 1 % în ulei de vaselină
- în cazul corpilor străini hidrofili (boabe de legume şi cereale), se instilează alcool
- în cazul insectelor vii se fac instilaţii cu ulei de vaselin, glicerină sau se aplică un tampon cu alcool cu
efect narcotizant
- pacientul se aşează în poziţie şezând pe scaun
- se protejează cu prosopul şi şorţul
- se aşează tăviţa sub urechea pacientului care va ţine capul înclinat spre tăviţă
Tehnica:
- asistenta se spală pe mâini
- verifică temperatura lichidului de spălătura şi încarcă seringa Guyon
- cere pacientului să deschidă gura (conductul se lărgeşte şi conţinutul patologic se îndepărtează mai
uşor)
- trage pavilionul urechii în sus şi înapoi cu mâna stângă, iar cu dreapta injectează lichidul de
spălătură spre peretele postero-¬superior şi aşteaptă evacuarea
- operaţia se repetă la nevoie
- se usucă conductul auditiv extern
- medicul controlează rezultatul spălăturii prin otoscopie

- se introduce un tampon de vată în conduct
- se aşează pacientul în decubit dorsal 1/2-1 oră
- se examinează lichidul de spălătură
Accidente:
• vărsături,
• ameţeli,
• lipotimie,
• dureri,
• traumatizarea timpa¬nului datorate presiunii prea mari
Reorganizare,notare in FO: se notează tehnica şi rezultatul spălăturii (corpi străini extraşi etc.)
SUBIECTUL NR.4
1.Îngrijirea pacientului cu hipertensiune arterial.
2.Clisma evacuatoare simplă.
REZOLVARE
1. Îngrijirea pacientului cu hipertensiune arterial.
Definiție: hipertensiunea arterială se caracterizează prin creșterea presiunii arteriale( sistolice sau
diastolice) peste valorile normale (140mmHg)
- fără cauze directe(H.T.A esențială)
-secundară unei afecțiuni renale,endocrine,cardiovasculare,neurologice(H.T.A. secundară)
Factori de risc:
-stres psihic
-fumat
-obezitate
-sedentarism
Persoane cu risc:
-cei cu responsabilitati sociale crescute
-cei cu regim de viata dezichilibrat
-cei cu comportament agresiv,hipercompetitiv
Manifestari de dependenta:
Semnele si simptomele sunt diferentiate în functie de stadiul H.T.A.
-creșterea moderată a valorilor T.A. tranzitorie
-creșterea permanentă a valorilor T.A.
-cefalee occipitală frecvent dimineața cu caracter pulsatile
-amețeli
-astenie
- oboseala
- tulburari de vedere
-tulburări de memorie și concentrare
-parestezii
- palpitații
- dureri precordiale
- dispnee de efort
-hemoragii(epistaxis)
Tratament
I. Masuri nefarmacologice care presupun modificarea stilului de viata astfel :
• modificarea obiceiurilor alimentare
• renuntarea la fumat
• reducerea greutatii corporale
• exercitiu fizic regulat
• tehnici de relaxare pentru reducerea stressului
Masurile dietetice recomandate :
• reducerea sarii in alimentatie la maxim 6 gr./zi(adica 2,5 gr. sodiu), practic realizandu-se prin
urmatoarele reguli :
• evitati deshidratarea : beti suficiente lichide, aproximativ 2 litri / zi
• reducerea consumul de alcool sub 30 g etanol / zi (echivalent cu 500 ml bere, 250 ml vin, 60
ml tarie), dar nu zilnic, are efect benefic asupra valorilor tensionale si asupra progresiei
aterosclerozei. Abstinenta completa este mai putin benefica, iar abuzul de alcool duce la cresterea
marcata a dezvoltarii aterosclerozei
• reducerea consumul de grasimi animale
II. Masuri farmacologice - exista la ora actuala multe medicamente indicate in tratamentul
hipertensiunii arteriale, alegerea schemei terapeutice este insa de competenta medicului specialist.
Îngrijirea pacientului cu H.T.A
1.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație.
2.Nevoia de a elimina.
3.Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca.
4.Nevoia de a evita pericolele.

Diagnostic:circulație și respirație deficitară din cauza senzatiei de sufocare si accelerarii ritmului
respirator.
Manifestări de dependență:dispnee,H.T.A.,palpitatii
Obiective:scaderea valorilor T.A in limite acceptabile,ameliorarea dispneei.
Intervenții:
-Asigur repaus la pat, in pozitie semisezand, in camera aerisita
-Asigur repaus fizic si psihic absolut
-Monitorizez functiile vitale(TA, P, R )
-Recoltez produse biologice pentru examene de laborator si compatibilitate
-Pregătesc pacienta pentruefectuarea EKG-ului
-.Am recoltat: HL completa,VSH, Uree, glicemie,TGO,TGP, fibrinogen , ex: urina –
-am administrat tratamentul prescris de medic
Diagnostic:alterarea eliminărilor
Manifestări de dependență:diaforeză
Obiective:pacienta să prezinte temperature corpului in limite normale
Intervenții:
-Asigur un microclimatcorespunzator
- Aerisesc camera de 3-4 ori pe zi
-Monitorizez temperatura ,tegumentele
-Suplinesc consumul delichide
-Schimb lenjeria de pat dar si de corp
3.Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
Diagnostic:Dificultatea de a se imbraca si dezbraca din cauza oboselii rapide in urma unui efort cat de
mic manifestat prin imposibilitatea de a se imbraca si dezbraca.
Manifestări de dependență:dispnee de efort,dureri precordiale,oboseală.
Obiective:Pacienta sa poata sa se imbrace si sa se dezbrace singura/

Intervenții: Identific capacitatea si limitele fizice ale pacientului
-Sugerez familiei sa ii cumpere haine largi si incaltaminte fara sireturi
-Pregatesc lenjeria la indemana pacientulei,explic pacientei sa se imbrace si dezbrace lent fara sa se

obosesasca pentru ca nu are de ce sa se grabeasca.
Diagnostic:Durerea si riscul de complicatii din cauza cresterii ritmului cardiac.
Manifestări de dependență:valori mari ale tensiunii arteriale,dureri
Obiective:Instruiesc pacienta sa nu faca efort , sa respecte mesele si regimul propus de medic
Intervenții:Colaborarea cu familia in vederea pregatirii paciente iacasa un ambient linistit fara stres si
suparari
-asigur repaus la pat
-asigur un mediu ambient linistit,aerisit
-asigur un regim alimentar hiposodat.
-administrez medicatia prescrisa de medic
-învăț pacienta să respecte tratamentul prescris de medic si regimul alimentar.
2. Clisma evacuatoare simplă.
Definitie: Clisma este o forma speciala a tubajului,prin care se introduce diferite lichide in intestinul
gros(prin anus,in rect si colon).
Scop: a) evacuator
• evacuarea continutului intestinului gros
• pregatirea pacientului pentru examinare(rectoscopie,irigoscop
• interventii chirurgicale asupra rectului
b) terapeutic
• introducere de medicamente
• alimentarea sau hidratarea pacientului
Clasificare dupa efect:
• clisme evacuatoare care pot fi :simple,inalte,prin sifonaj,uleioase,purgative
• clisme terapeutice – medicamentoase cu efect local,anestezice

• clisme alimentare – hidratante
• clisme baritate – cu scop explorator
Materiale necesare:
de protectie:paravan,musama,aleza,invelitoare,manusi
sterile :canula rectala,comprese,para de cauciuc pentru copii
nesterile :stativ pentru irrigator,irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime si 10 mm

diametru,tavita renala,bazinet,apa calda la 35-37 grade C (500-1000 ml pentru adulti,250 ml pentru
adolescenti,150 ml pentru copil,50-60 ml pentru sugari),ulei(4 linguri la un litru de apa)sau-
glicerina(40g la500ml)- sapun(1 lingurita rasa la 1 l),medicamente – solutii medicamentoase in
cantitatea sau concentratia ceruta de medic,substanta lubrifianta(vaselina)
Pregatirea pacientului:
psihic
se anunta si i se explica tehnica
se respecta pudoarea
fizic
-se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musamaua si aleza
-se aseaza pacientul in functie de starea generala in pozitie :
- decubit dorsal, cu membrele inferioare usor flectate
- decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat
- genupectorala
se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul cu invelitoarea
Efectuare:
clisma evacuatoare simpla
-se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul
-se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase
-se umple irigatorul
-se evacueaza aerul si prima coloana de apa

-se fixeaza irigatorul pe stati
-asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza ,manusi de protectie
-indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga
-introduce canula prin anus in rect (cu mana dreapta) perpendicular pe suprafata subiacenta, cu
varful indreptat inainte in directia vezicii urinare.
-dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridica extremitatea externa si se indreapta varful in
axa ampulei rectale.
-se introduce 10 – 12 cm
-se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la
aproximativ 50 cm de suprafata patului pacientului.
-pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculatura abdominala, sa retina solutia 10 –
15 min ute
-se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de scurgere.
-se indeparteaza canula si se aseaza un tavita renala
-pacientul este adus in pozitie de decubit lateral drept, apoi de cubit dorsal pentru a usura
patrunderea apei la o adancime mai mare.
-se capteaza scaunul la pat sau la toaleta
SUBIECTUL NR.5
1.Îngrijirea pacientului cu boală ulceroasă.
2.Sondajul vezical la femei.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului cu boală ulceroasă.
Definitie: boala ulceroasă este o ulcerație pe stomac pe porțiunea inferioară a esofagului sau pe
duoden. Ulceratia este favorizată de secreția gastrică crescută de HCL și aproape întotdeauna de
infecția locală cu Helicobacter Pylori.
-persoane cu orar neregulat de alimentație exces de condimente alcool și tutun
-persoane cu teren ereditar persoane cu stres fizic și psihic
- persoane cu stres fizic și psihic
-persoane cu tratamente cronice cu aspirină corticoizi antiinflamatoare nesteroidiene
- frecvenţa mai mare la barbati

- durere epigastrica care apare la 2-3ore după mese care se calmează după alimentaţie
-durerea apare în pusee dureroase toamna şi primăvara ,urmate de perioade de remisiune
- pirozis
- vărsături post prandiale
- scădere ponderală
-astenie
Tratamentul unui ulcer (boala ulceroasa) este in principal medical, interventia chirurgicala fiind
necesara doar pentru complicatiile bolii ulceroase.
Masurile generale care se impun la un pacient cu ulcer :
• intreruperea fumatului
• evitarea bauturilor alcoolice
• evitarea excesului de cafea si mai ales consumarea acesteia pe nemancate
• nu se vor folosi antinflamatoare nesteroidiene si cortizonice in puseele dureroase, iar in afara

acestora, cu prudenta, obligatoriu asociind medicatie gastroprotectoare
• Aspirina este interzisa la pacientii cu boala ulceroasa documentata (nisa) in antecedente

(inclusiv cea tamponata sau microdozata de uz cardiologic)
• se vor evita alimentele excitante pentru secretia gastrica acida (supa de carne, conservele,
afumaturile, tocaturile condimentate, prajelile), condimentele picante, bauturile carbogazoase (tip
Cola, Fanta)
• orar regulat al meselor, incluzand 3 mese principale si 2 gustari intre acestea (sa nu treaca
mai mult de 3 - 4 ore intre ele, exceptand perioada de somn). Se prefera sa se manance putin si des,
evident o dieta cat mai echilibrata si cu alimente de calitate
• evitarea stressului si starilor conflictuale
Medicamentele folosite pentru tratamentul unui ulcer apartin mai multor clase, in principal se
folosesc 4 categorii de medicamente :
• Antiacide - pentru tamponarea secretiei gastrice crescute (cu efect imediat dar de scurta
durata datorita efectului de rebound secretor, adica cresterii secretiei gastrice in mod reflex dupa
tamponarea continutului acid al stomacului).
• Antisecretorii - care reduc sau inhiba secretia gastrica acida.
• Mucoprotectoare - care cresc capacitatea de aparare a stomacului.
• Antibiotice pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori.
PLAN DE ÎNGRIJIRE PACIENT CU BOALĂ ULCEROASĂ

1.Nevoia de a se alimenta și hidrata.
3.Nevoia de a dormii/odihnii.
Diagnostic: Defici de alimentatie
Manifestări de dependență: greţuri,vărsături alimentare şi bilioase postprandiale

tardive,inapetenţă,pirozis.
Obiective: Pacientul să prezinte o stare de bine fără greţuri şi vărsături
Intervenții:
-repaus fizic si psihic
- aerisesc salonul înaintea fiecărei mese
- pe timpul vărsăturilor suprim alimentaţia pe cale orală şi alimentez parenteral cu glucoză izotonică,
vitamine, soluţie de electroliţi
- după încetarea vărsăturilor, rehidratez pacientul treptat cu cantităţi mici de lichide reci oferite cu
linguriţa, în special
- regimul alimentar este un regim etapizat, bolnavul primeşte supe de orez strecurate, supe
mucilaginoase, preparate cu lapte şi unt, griş, fulgi de orez, ouă fierte moi
- fracţionez necesarul caloric în trei mese principale şi două gustări
- fac bilanţul zilnic între alimentele ingerate şi eliminări
- administrez în rol delegat medicaţia prescrisă în raport cu orarul meselor: Antiemetice – înainte de
mese
Diagnostic: alterarea integrităţii mucoasei gastroduodenale
Manifestări de dependență: greţuri , vărsături de origine periferică, cu conţinut alimentar şi bilios
Obiective: Pacientul să prezinte o stare de bine fără greţuri şi vărsături
Intervenții:
- menajez fizic şi psihic pacientul în timpul vărsăturii
- protejez lenjeria cu muşama şi aleză
- aşez pacientul în decubit dorsal cu capul într-o parte aproape de marginea patului după ce înainte l-
am izolat cu un paravan de restul salonului
- îndepărtez proteza dentară mobilă a pacientului şi îi aşez sub bărbie o tăviţă renală. Când apare
vărsătura cu o mână îi ţin tăviţa sub bărbie iar cu cealaltă susţin fruntea bolnavului
- după încetarea vărsăturii ofer pacientului un pahar cu apă pentru clătirea cavităţii bucale şi apoi
îndepărtez tăviţa renală
- apreciez macroscopic aspectul şi cantitatea vărsăturii şi informez medicul despre aceasta
- pentru a atenua greaţa sfătuiesc pacientul să inspire profund
- supraveghez funcţiile vitale şi vegetative: puls, tensiune arterială, respiraţie, temperatură, diureză,
scaun, greutate corporală şi le notez în foaia de observaţie.
- la indicaţia medicului administrez medicaţie simptomatică: Metoclopramid 1f intramuscular

(1f=2ml) Vitamina C
3.Nevoia de a dormii/odihnii.
Diagnostic:alterarea somnului din cauza durerilor epigastrice
Manifestări de dependență:neliniste,dureri epigastrice,pirozis
Obiective: Pacientul să prezinte un somn calitativ şi cantitativ în limite fiziologice
Intervenții:
- menţin condiţiile necesare somnului, respectând dorinţele şi deprinderile pacientului
- observ dacă perioadele de relaxare, odihnă sunt în raport cu necesităţile organismului şi întocmesc
un program de odihnă corespunzător organismului
- înlătur stimulii externi: auditivi, vizuali ce ar putea perturba somnul pacientului
- învăţ pacientul să practice tehnici de relaxare, exerciţii respiratorii cu 5-10 minute înainte de culcare
- observ şi notez calitatea, orarul somnului şi gradul de satisfacere a celorlalte nevoi.
- la indicaţia medicului administrez: Fenobarbital 1f intramuscular
- observ efectul medicaţiei
Diagnostic:risc de H.D.S.
Manifestări de dependență: .Disconfort,durere abdominalǎ ,agitație,perforatii.
Obiective:constientizarea pacientului asupra riscurilor nesupunerii regimului alimentar si urmarii

corecte a tratamentului prescris de medic.
Intervenții:
- asigur condiţii de microclimat cu salon curat, aerisit şi temperatura optimă de 18-20°C, fără curenţi
de aer.
- asigur pacientului repausul fizic şi psihic în perioada dureroasă şi obligatoriu postprandial.
- manifest înţelegere faţă de suferinţa pacientului; ajut pacientul să descrie corect durerea şi să
sesizeze momentele de remisie sau exacerbare.
- evaluez caracteristicile durerii: debut şi durată, localizare, iradiere, intensitate şi caracter, factorii
care o declanşează sau o agravează.
- ajut pacientul să descrie durerea dându-i exemple
- sfătuiesc pacientul să se relaxeze, să practice o respiraţie abdominală de 5- 10 minute după

administrarea de analgezice
- la indicaţia medicului pregătesc materialele necesare şi pacientul pentru a recolta sânge în vederea
examenelor de laborator
-invat pacientul ce are voie sa manace si ce nu
2.Sondajul vezical la femei.
Definitie: introducerea unei sonde sau cateter, prin uretra, in vezica urinara.
Scop: a) explorator = recoltarea unei cantitati de urina pentru examene de laborator;
b) terapeutic -golirea continutului (daca acesta nu se produce spontan);
- depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare;
- executarea unor procedee de tratament prin sonda.
Materiale necesare:
• tava medicala;
• recipient (pentru urocultura);

• doua sonde sterile
• seringi sterile(pentru umplerea balonasului )
• gel lubrefiant
• ser fiziologic
• tampoane de vata sterile
• antiseptic
• manusi sterile
• comprese sterile
• camp steril decupat ptr. regiunea organelor genitale
• punga colectoare de urina
• tavita renala pentru colectarea urinei
• musama si aleza
• pense hemostatice sterile
• tavita renala pentru colectarea urinei
• materiale pentru toaleta organului genital externe (sapun, lubrefiant

• bazinet
SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE
Pregatirea psihica si fizica
• Se anunta bolnava si i se explica necesitatea tehnicii.
• Se anunta bolnava sa nu manance.
• Cand se efectueaza in salon, se izoleaza patul bolnavei cu un paravan.
• Se asaza musamaua si aleza.
• Se asaza bolnava in decubit dorsal, cu genunchii ridicati si coapsele indepartate (pozitie

ginecologica).
• Se indeparteaza perna de sub capul bolnavei, iar patura se ruleaza la picioare
• Se acopera bolnava lasand accesibila numai regiunea vulvara.
• Se asaza tavita renala intre coapsele bolnavei.
• Se efectueaza toaleta regiunii vulvare cu apa si sapun
Efectuarea tehnici
• Spalare pe maini cu apa curenta si sapun si dezinfectare cu alcool.
• Se pun manusile sterile
• aseazare in partea dreapta a bolnavei si cu policele si indexul mainii stangi se indeparteaza

labiile si se evidentiaza meatul urinar.
• aseptizarea meatului urinar- se sterge orificiul uretral de sus in jos, in directia anusului si nu
invers; tamponul se utilizeaza pentru o singura stergere!
• Operatia se repeta de 2-3 ori.
• se prinde intre degete mediu si inelar ale mainii drepte si se lubrifiaza
• Sonda se orienteaza cu ciocul inainte si in sus, tinand-o ca pe un creion in timpul scrisului.
• Se introduce sonda in uretra la o adancime de 4-5 cm cu varful cudurii spre simfiza pubiana.
• Paralel cu inaintarea sondei se coboara extremitatea externa a sondei, printr-o miscare in

forma de arc
• Scurgerea urinei confirma prezenta sondei in vezica
• Primele picaturi de urina se scurg in tavita renala si in continuare se goleste vezica intr-un
recipient pregatit sau se recolteaza potrivit scopului (hemocultura, examene biochimice etc.).
• Se penseaza sonda la capatul extern si se indeparteaza prin miscari inverse celor cu care s-
a introdus.
• Spalare pe maini cu apa curenta si sapun!
Ingrijiri dupa tehnica
Se efectueaza toaleta regiunii
Bolnava va fi supravegheata in repaus la pat
Evaluarea procedurii
-pacientul exprimă stare de confort, nu acuză dureri
- nu sunt semne de infecţie urinară, urina este limpede;
- observaţi aspectul meatului urinar şi aspectul urinii
- măsuraţi temperatura corpului
- anunţaţi medicul dacă constataţi vreun semn de infecţie
- recoltaţi o probă de urină pentru a fi examinată la laborator
Incidente,accidente
-infecţii urinare joase (cistite)şi ascendente (nefrite, pielonefrite): se produc mai ales prin
nerespectarea regulilor de asepsie; apar după sondajele prelungite;
- leziuni mecanice ( hemoragii, căi false, leziuni sfincteriene)
-hemoragia “ex vacuo” prin evacuarea bruscă a unui “glob” vesical
SUBIECTUL NR.6
1.Îngrijirea pacientului cu enterocolită.
2.Administrarea medicamentelor-reguli generale.Administrarea medicamentelor pe cale rectală.

REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului cu enterocolită.
Definiție: enterocolitele sunt inflamații simultane ale mucoasei intestinului subțire și colonului.
Enterocolita infecțioasă este o inflamație a mucoasei cauzată de o bacterie ,de un virus sau un
parazit. Contaminarea se face prin ingestiei alimentelor infectate sau prin transmisie între indivizi.
- persoane care au consumat alimente contaminate cu Proteus, Salmonella și Escherichia coli.
Manifestări de dependență :
-greață, inapetență, cefalee, neliniște ,dureri abdominale ,balonare, vărsături alimentare
-scaune lichide sau sanguinolente 5-10 -30 pe zi, tenesme
- febră, frisoane
Tratament:
Regim alimentar
Regimul alimentar pentru enterocolita este destul de strict, cu atat mai mult cu cat simptomele de
greata si diaree sunt persistente. Orezul, carnea fiarta, branza proaspata, supa de zarzavat si merele
sunt singurele alimente permise in primele 2-3 zile de la debutul simptomelor.
Plan de Îngrijire a pacientului cu enterocolită.
4.Nevoia de a-si mentine temperature corpului în limite normale.
Diagnostic:alterarea eliminarilor
Manifestări de dependență:scaune apoase si multiple;transpiratii;risc de deshidratare,varsaturi
Obiective:pacientul sa prezinte un transit intestinal corespunzator
Intervenții:
-recoltez produsele pentru examenbacteriologic(coprocultura);

-la indicatia medicului alimentez si hidratez pacientul pe cale parenterala.
2.Nevoia de a se alimenta și hidrata
Diagnostic:Dificultate dea se alimenta sihidrata - risc dedeshidratare
Manifestări de dependență:greata,varsaturi;crampe abdominale,lipsa poftei demâncar
Obiective:pacientul sa fieechilibrat hidroelectrolitic,pacientul sa aiba o alimentatie completa si

echilibrata
Intervenții:
-asigur alimentarea si hidratarea parenterala a pacientului
-reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24-48ore (apa si zeamade orez), apoi regim
alimentar de tranzitie, orez fiert în apa, brânza dev aci, carne fiarta;
-explorez nivelul decunostinte al pacientului desprealimente, modul lorde preparare sidespre

respectareameselor
-Administrez medicatia prescrisa de medic
-observ instalarea unor reactii adverse la administrarea medicamentelor
Diagnostic:vulnerabilitate fata de pericole.Risc de transmitere a infectiei
Manifestări de dependență:diaree,varsaturi
Obiective:pacientul sa nu devina sursa de infectie
Intervenții:
-respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale;
-educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor
4.Nevoia de a-si mentine temperature corpului în limite normale.
Diagnostic:alterarea echilibrului termic din cauza infectie digestive
Manifestări de dependență: -usoara hipertermie - 38,5
Obiective:pacientul sa prezinte temperature in limite normale
Intervenții:
-asigur conditii optime de microclimat .
-masortemperaturacorpului si notez în foaia de temperature
-supraveghez manifestarile de deshidratare,aspectul tegumentelor,diureza,

pulsul,T.A.,comportamentul pacientului
2. Administrarea medicamentelor-reguli generale.Administrarea medicamentelor pe cale rectală.
Medicamentele sunt produse de origine minerala , vegetala , animala sau chimica (de sinteza),
transformate intr-o forma de administrare (preparate solide sau solutii) prescrise de medic; sunt
substante utilizate cu scopul de a preveni , a ameliora sau a vindeca bolile.
Doze
Doza terapeutica , adica doza utilizata pentru obtinerea efectului terapeutic dorit , fara ca prin
aceasta sa se produca vreo actiune toxica , asupra organismului.
Doza maxima , doza cea mai suportata de organism , fara sa apara fenomene toxice reactionale.
Doza toxica , cantitatea care , introdusa in organism , provoaca o reactie toxica , periculoasa pentru
organism.
Doza letala , doza care omoara omul.
Introducerea medicamentelor in organism se poate face prin mai multe cai:
C.Mozes L.Titirca
· Bucala
· Rectala
· Prin mucoasa respiratorie

· Percutanata
· Prin aplicatii locale
· Parenterala · Calea digestiva : orala , sublinguala , gastrica , intestinala , rectala
· Local : pe tegumente si mucoase
· Respiratorie
· Urinara
· Parenterala : sub forma injectiilor i.d. , s.c. , i.m. , i.v. – executate de asistenta , i.a. , i.c. , i.r. , i.o.
– executate de medic.
In functie de caz , calea de administrare este aleasa de medic , in raport cu :
• Scopul urmarit
• Capacitatea de absorbtie a caii respective
• Actiunea medicamentului asupra mucoaselor
• Necesitatea unei actiuni mai lente sau mai rapide
• Starea generala a bolnavului
• Toleranta organismului fata de medicament
• Combinatiile medicamentului cu alte medicamente administrate
• Anumite particularitati anatomice si fiziologice ale organismului
• Intr-o oarecare masura si cu preferintele bolnavului
Reguli de administrare
Prin respectarea unor reguli , se evita greselile care pot avea efecte nedorite asupra pacientului,
uneori efecte mortale.
Asistenta
• Respecta medicamentul prescris de medic
• Identifica medicamentul prescris dupa eticheta, forma de prezentare, culoare, miros,

consistenta
• Verifica calitatea medicamentelor, observand integritatea, culoarea medicamentelor solide;

sedimentarea , tulburarea, opalescenta medicamentelor sub forma de solutie
• Respecta caile de administrare prescrise de medic
• Respecta orarul si ritmul de administrare pentru a se mentine concentratia constanta in

sange, avand in vedere timpul si caile de eliminare a medicamentelor
• Respecta doza de medicament : doza unica si doza /24h
• Respecta somnul fiziologic al pacientului : organizeaza administrarea in afara orelor de somn

(se trezeste pacientul in cazul administrarii antibioticelor, chimioterapicelor cu ore fixe de
administrare)
• Evita compatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor unor solutii medicamentoase in
aceeasi seringa , in acelasi pahar
• Serveste pacientul cu doza unica de medicament pentru administrarea pe cale orala
• Respecta urmatoarea succesiune in administrarea medicamentelor :
1. pe cale orala : solide , lichide
2. injectii
3. ovule vaginale
4. supozitoare
• Administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole, flacoane
• Respecta masurile de igiena, de asepsie, pentru a preveni infectiile intraspitalicesti
• Informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise in ceea ce priveste efectul urmarit si

efectele secundare
• Anunta imediat medicul privind greselile produse in administrarea medicamentelor legate de

doza , calea si tehnica de administrare
Administrarea medicamentelor pe cale rectală:
Reprezinta introducerea medicamentelor pe cale rectala cu rezorbtie la nivelul mucoasei rectale
Forme de prezentare :
Supozitoarele sunt medicamente solide, mici, de cele mai multe ori sub forma de con, constituite pe
baza de unt de cacao sau glicerina care se topesc la temperatura corpului.
Indicatii de administrare
-evitarea circulatiei portale
-pacient cu intoleranta digestiva(greata,varsaturi,hemoragii)
-pacient cu tulburari de deglutitie
-cu interventii chirurgicale la nivelul tubului digestiv superior
-pacient care refuza calea orala
Contraindicatii
-afectiuni rectale sau anale
-diaree,interventii chirurgicale rectale sau anale
Scop –purgativ si terapeutic
Efecte locale:
-golirea rectului-efect purgativ

-diminuarea durerilor
-atenuarea peristaltismului intestinal
-ameliorarea proceselor inflamatorii locale
Efecte generale
-antiemetic
-antitermic
-antiinflamator
Materiale necesare:
-supozitoarele rectale sau tubul de unguent cu un aplicator special
-manusi
-lubrefiant
-comprese
Pregatirea echipamentului:
supozitoarele se vor pastra la frigider pana in momentul administrarii deoarece ele se topesc la
temperatura camerei si se inmoaie fiind dificil de introdus
Administrare:
-se verfica medicatia prescrsa de medic ca sa corespunda cu cea ridicata dela farmacie
-se verifica data de expirare a medicamentelor
-se spala mainile
-se confirma identitatea pacientului
-se explica procedura
-se asigura intimitatea
Administrarea supozitoarelor:
-pacientul este pozitionat in decubit lateral stang cu piciorl stang intins in spate si dreptul flectat si se
acopera expunandu-i doar zona fesiera
-se pun manusile, se scoate supozitorul si se lubrefiaza cu un lubrefiant pe baza de apa
-se ridica fesa dreapta cu o mana pentru a expune anusul
-se indica pacientului sa respire profund pe gura pentru a relaxa sfincterul anal si a-i reduce
anxietatea si disconfortul in timpul insertiei
-folosind indexul de la cealalta mana se va introduce supozitorul pana trece de sfincterul anal intern
-se indica pacientului sa stea in aceeasi pozitie si sa incerca sa tina cat mai mult supozitorul( de
exemplu, un supozitor administrat pentru stimlarea defecatiei trebuie tinut cel putin 20 de minute
pentru a-si face efectul)
-daca este cazul se preseaza pe anus cu comprese pana cand urgenta de defecatie trece
SUBIECTUL NR.7
1.Îngrijirea pacientului cu ciroză hepatică.
2.Injecți subcutanată.
REZOLVARE:
1.Îngrijirea pacientului cu ciroză hepatică.
Definiție: ciroza hepatica este o suferință cronica ficatului cu evoluție progresivă, caracterizată prin
dezorganizarea arhitecturii hepatice, țesutul conjunctiv structuri în duce în benzi de scleroză.
Hepatitele acute cu virus b și c pot determina hepatite cronice,care apoi degenerează în ciroză
hepatică.
-persoane cu hepatită virală de tip B,C,D în antecedente
- persoane consumatoare de alcool

-persoane cu tulburări metabolice (diabet zaharat, supra- și sub alimentație)
-persoane tratate cu medicaţie hepatotoxica
-suferinzi ai unor obstrucţii cu infecţii în teritoriul căilor biliare, care determină ploriferarea țesutului
conjunctiv
-femeile la menopauză, tinerii, cauzele fiind necunoscute.
-în perioada de debut: fatigabilitate, depresie ,scăderea capacității de efort, inapetență,grețuri,

balonare post prandială.
-în perioada de stare: steluțe vasculare,eritem pălmar, limbă lucioasă roșie, icter, edeme ,ascită
scăderea marcantă în greutate , somnolență ,comă.
Tratamentul initial pentru ciroza hepatica
In prima faza, medicul recomanda tratament simptomatic si care are rolul de a incetini evolutia bolii,
precum si schimbari ale stilului de viata, care pot avea un impact pozitiv asupra sanatatii ficatului.
Tratamentul medical de intretinere in cazul cirozei hepatice
In caz de intretinere a cirozei hepatice, medicul va recomanda:
· Mentinerea unui stil de viata sanatos
· Limitarea consumului de sare pentru prevenirea acumularii de fluide
· Eliminarea alcoolului
Tratamente pentru o ciroza hepatica in stadiu avansat
In stadiu avansat al cirozei, atunci cand ficatul nu isi mai poate indeplini functiile, singura varianta de
tratament este transplantul de ficat. Icterul, ascita, encefalopatia hepatica, disfunctiile renale ori
cancerul la ficat sunt semne ca ciroza se afla in stadiu terminal si ca un transplant este necesar.
Tranplantul de ficat este procedura prin care se inlocuieste ficatul bolnav cu unul sanatos de la un
donator decedat ori cu o parte a ficatului unui donator sanatos.
Plan de îngrijire pacient cu ciroză hepatica
1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
3.Nevoia de a dormi si se odihni
4.Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre

Diagnostic: scăderea capacității de efort
Manifestări de dependență:dispnee de efort din cauza volumului abdominal crescut
Obiective:pacientul sa poata respira corespunzator ,inlaturarea lichidului de ascita.
Intervenții:
-aerisesc salonul
-sfătuiesc pacientul să adopte o poziție care să îi favorizeze respirația
-administrez la indicatia medicului O2
-pregatesc fizic si psihic pacientul pentru punctie abdominala.
Diagnostic:alimentatie carențială datorită inapetenței
Manifestări de dependență:inapetență,grețuri,balonare,dureri abdominale.
Obiective:Pacientul sa fie echilibrathidroelectolitic,sa se poata alimenta corespunzator.
Intervenții:
-asigur repaus la pat în decubit dorsal
-reduc la maxim efortul fizic al pacientului
-alimentez pacientul cu produse lactate, zarzavaturi ,fructe fierte, coapte, supe, piureuri de zarzavat
-asigur un regim alimentar desodat
-administrez pacientului la indicația medicului glucoza 5%,2x500ml cu 1f vitamina C, 1f vitamina B1si

B6 si 1f degluconolactat de Ca.
-la indicatia medicului administrez medicatie hepatoprotectoare,corticoterapie.
3.Nevoia de a dormi si odihni
Diagnostic:risc de complicatii din cauza ascitei.
Manifestări de dependență:prezenta ascitei
Obiective:eliminarea ascitei prin punctie abdominala

Intervenții:
- asigur repaus la pat intr-o pozitie care sa-I favorizeze respiratia pacientului
-supravegherea functiilor vitale si vegetative
-pregatesc fizic si psihic pacientul pentru punctia abdominala
4.Nevoia de a-si mentine tegumentele curate si integre
Diagnostic:alterarea integrității tegumentelor și mucoaselor
Manifestări de dependență: steluțe vasculare,eritem pălmar, limbă lucioasă roșie, icter, edeme
Obiective:pacientul sa prezinte tegumente si mucosae integre
Intervenții:
-mentin igiena tegumentara, lenjeriei și a mucoaselor
- îngrijesc cavitatea bucală
-ajut pacientul în funcție de starea generală să își facă baie sau duș să-și efectueze toaleta pe regiuni
-conștientizez pacientul în legătură cu importanța menținerii curata tegumentelor pentru prevenirea

îmbolnăvirilor
-administrez la indicatia medicului antipruriginoase
2.Injecția subcutanată
Scop
-terapeutic
Locul injectiei
-regiuni bogate in tesut celular, lax, extensibil:
-fata externa a bratului,
-fata supero-externa a coapsei;
-fata supra- si subspinoasa a omoplatului;
-reg subclaviculara;
-flancurile peretelui abdominal.

Injectiile subcutanate sunt contraindicate in zonele inflamate, edematiate, care prezinta felurite
leziuni sau semne din nastere. Pot fi, de asemnea, contraindicate persoanelor cu tulbrari de
coagulare.Cand tratamentul subcutanat se administreaza timp indelungat, cum este cazul insulinei,
locurile de adminstrare se vor alege prin rotatie.
Solutii administrate:
-sol izotone, nedureroase ;
-sol cristaline : insulina, cofeina, histamina,anticoagulante
Resorbtia- incepe de la 5-10 min de la adm. si dureaza in functie de cantitatea de substanta

administrata
-verificarea medicatiei si dozelor prescrise
-se testeaza pacientul sa nu fie alergic la substanta, in special inainte administrarii primei doze
-se spala mainile
-se inspecteaza medicatia sa nu aiba un aspect tulbure sau anormal( cu exceptia celor care au un
aspect particular, cum ar fi un anumit tip de insulina care are un aspect tulbure)
-se alege locul de injectare
-se verifica inca o data medicatia
-daca medicatia este in fiola se dezinfecteaza aceasta, se sparge si se trage doza indicata, scotand
aerul din seringa.
-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare subcutanata
-daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se
reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia
subcutanata
-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul

flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta
cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se
intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara
Administrare
-se explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si pentru a-i reduce
anxietatea
-se asigura intimitate
-se selecteaza un loc pentru injectare (avandu-se in vedere ca trebuie alternate)
-se pun manusile

-se sterge locul ales pentru injectare cu un pad alcoolizat incepand din centrul zonei alese spre
exterior prin miscari circulare
-se lasa alcoolul sa se ususce pe piele pentru a preveni introducerea de alcool subcutanat in timpul
injectiei, ceea ce produce o senzatie de usturime pacientului
-se indeparteaza capacul acului de la seringa
-cu o mana se pliaza pielea din zona aleasa, cu o miscare ferma , formand un pliu de tesut adipos
-se atentioneaza pacientul ca va simti o intepatura
-se va introduce acul repede, printr-o singura miscae, la un unghi de 45 sau 90 de grade
-se elibereaza pliul cutanat pentru a nu introduce substanta in tesutul sub compresie si a nu se irita
fibrele nervoas
-se aspira pentru a vedea daca suntem intr-un vas de sange
-daca apare sange la aspiratie se va arunca seringa si se va incepe tehnica de la inceput
-nu se aspira atunci cand se fac injectii cu heparina si cu insulina ( nu este necesar la insulina, iar la
heparina poate produce hematom)
-se injecteaza substanta scotandu-se apoi bland dar repede acul, printr-o singura miscare, sub acelasi
unghi sub care a fost introdus
-se acopera locul injectarii cu o compresa sau pad alcoolizat masand bland, circular pentru a facilita
absorbtia medicamentului (masarea nu se va face atunci cand se adminstreaza insulina sau heparina)
-se indeparteaza compresa si se verifica locul pentru a depista eventualele sangerari sau echimoze
Consideratii speciale
-locul indicat de adminstrare a heparinei este in abdomenul inferior, sub ombilic
-se va avea intotdeauna in vedere sa se alterneze locurile de injectare pentru a preveni complicatiile
(lipodistrofia, de exemplu, un raspuns imun normal al organismului ce apare in cazul injectarii
repetate in acelasi loc)
-nu se dezinfecteaza cu alcool la administrarea insulinei
-dupa injectarea cu heparina, se mentine seringa cu acul inca 10 secunde inainte de a se scoate. Se va
evita masarea zonei de injectare
-daca apar echimoze la locul injectarii cu heaprina se poate aplica gheata in priele 5 minute dupa
injectare si apoi se face compresie
-nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea
-materialele folosite se arunca in recipientele potrivite
SUBIECTUL NR.8
1.Îngrijirea pacientului cu colecistită acută.
2.Injecția intradermică.
REZOLVARE:
1.Îngrijirea pacientului cu colecistită acută.
Definiție: colecistitele sunt inflamații ale vezicii biliare acute sau cronice.
-incidența maximă la femeile între 30 și 50 de ani care prezintă malformații congenitale,litiază biliară
adica acumularea de calculi in vezica biliara (popular, pietre la fiere). Calculii sunt cel mai frecvent
alcatuiti din colesterol si calciu.
-paciente cu tulburări endocrine.
-abuzul de alcool
-hepatita si pancreatita cronica.
- se manifesta cel mai frecvent prin durere in etajul abdominal superior. Durerea poate debuta in
epigastru, iar apoi se localizeaza in hipocondrul drept, adica in zona ficatului. Frecvent iradiaza in
umarul drept sau in omoplatul drept si se insoteste de febra, frison, greturi si varsaturi, scaderea
poftei de mancare, pana icter in forme severe. La persoanele varstnice durerea si febra pot lipsi,
acestia prezentand doar sensibilitate in hipocondrul drept, astenie, scaderea poftei de mancare,
varsaturi.
Tratament
Colecistita acuta trebuie tratata initial in mediul spitalicesc prin prin hidratare intravenoasa,
analgezice, antibiotice intravenos, antiemetice si urmata de interventia chirurgicala de inlaturare a
vezicii biliare din organism (colecistectomie), dupa ce pacientul este stabilizat.
Plan de îngrijire pacient cu colecistită acută
1.Nevoia de a mentine temeratura corpului in limite normale
2.Nevoia de a se alimenta si hidrata.
4.Nevoia de a dormi si odihni.

1.Nevoia de a mentine temeratura corpului in limite normale
Diagnostic:alterarea temperaturii
Manifestări de dependență:febra 39-40 de grade,frison
Obiective:combaterea hipertermiei
Intervenții:
-masor si notez temperature in F.O
-aerisesc incăperea
-sigure îmbrăcăminte lejeră
-aplic comprese reci, împachetări reci
-încălzesc pacientul în caz de frison
- administrez medicația recomandată de medic antipiretice, antibiotice
-Calculați bilanțul ingesta excreta pe 24 de ore
-servesc pacientului cu cantități mari de lichide
Diagnostic: Alimentatia inadecvata prin deficit.
Manifestări de dependență:Gust amar,inapetenta,durere in hipocondrul drept,varsaturi.
Obiective: Pacientul sa cunoasca si sa respecte principiile unei alimentatii corecte,echilibrarea

hidroelectrolitica.
Intervenții:
-Îi explic pacientului principiile unei alimentatii corecte
-Îl învat valoarea nutritiva a alimentelor
-Constientizez pacientul asupra importantei regimului alimentar în mentinerea sanatatii sale
-Explorez gusturile si obiceiurile alimentare si în functie de acestea îi întocmesc un regim alimentar
-Fac bilantul lichidelor ingerate si al celor eliminate
-Administrez medicatia prescrisa de medic împotriva, balonarilor si senzatiei de greata
-Stabilesc cu pacientul un orar de mese regulate
-Îl sfatuiesc sa evite consumul de alimente si lichide reci
Diagnostic:stare generala alterata
Manifestări de dependență:varsaturi bilioase,tanspiratii
Obiective:pacientul sa nu mai verse, sa prezinte o stare de bine fizica si psihica.
Intervenții:
-la indicatia medicului alimentez si hidratez pacientul pe cale parenterala.
4.Nevoia de a dormi si odihni
Manifestări de dependență:insomnia,durere,disconfort
Obiective:pacientul sa se poata odihnii corespunzator
Intervenții:
- Întocmesc un orar corespunzator de odihna si somn
- Diminuarea anxietatii pentru exprimarea sentimentelor si emotiilor
-Educ bolnavul pentru practicarea metodelor de relaxare si destindere

-Îi diminuez inconfortul, asigurându-i un mediu adecvat cât mai aproape de obiceiurile practicate la
domiciliu
-Îi ofer o cana cu lapte cald seara înainte de culcare
-Administrez tratamentul medicamentos la indicatia medicului
2.Injecția intradermică.
Scop
-terapeutic- anestezie locala;
-desensibilizarea organismului in cazul alergiilor,BCG la nn
-explorator-intradermoreactiile la tuberculina , la diversi alergeni
Locul injectiei
-regiuni lipsite de foliculi pilosi :
-fata anterioara a antebratului ;
-fata externa a bratului si a coapsei ;
-orice regiune in scop de anestezie
Solutii administrate- sol. izotone usor resorbabile, cu densitate mica
Resorbtia- foarte lenta.
-se verifica data de
expirare a medicatiei
-se spala mainile
-se alege zona de injectare
-se verifica medicatia
-se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie ( de exemplu, in testele
alergenice trebuie facuta o dilutie corespunzatoare indicatiilor medicului, pentru a testa
sensibilitatea pacientului la medicamentul respectiv)
Administrare
-se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare

-se indica pacientului sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul , cu partea ventrala expusa
-se pun manusile
-se curata locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par, leziuni , edeme, echimoze
-se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare
-se apuca antebratul pacientului cu o mana si se intinde pielea
-cu cealalta mana se ia seringa cu acul atasat si se indreapta sub un unghi de 10-15 grade fata de
antebrat
-se introduce acul imediat sub piele si se injecteaza lent
-se va simti o mica rezistenta la administrare si va aparea o papula cu aspectul cojii de

portocala,diametru 5-6mm,inaltime de 1-2mm
-daca aceasta nu apare, inseamna ca acul este prea adanc introdus , se va retrage si se va relua
tehnica de la inceput
-dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost introdus. Nu se maseaza locul
injectarii deoarece poate irita tesuturile si poate afecta rezultatul testului
-se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se stii apoi cat de mult se modifica
marginile semnului care trebuie citit
-pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul nu va fi citit
-testul se citeste in cazul intradermoreactiilor la intervalul de timp stabilit in functie de substanta

injectata
-se arunca manusile si seringa cu ac in recipientele colectoare specifice
Ingrijiri ulterioare:
-este recomandat sa nu se spele pe antebrat
-sa nu comprime locul injectiei
-se citeste reactia in cazul intradermareactiilor la intervalul de timp stabilit
Incidente:
-revarsarea solutiei la suprafata pielii ,avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului acului
-lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de portocala ),cauza-patrunderea solutiei subderm
-lipotimie ,stare de soc cauzata de substanta injectata
-necrozarea tegumentelor din jurul injectiei
Consideratii speciale:
-pacientii hiperalegenici necesita atentie sporita deoarece pot face soc anafilactic la administrare de
antigeni
-se evita dezinfectia cu alcool in cazul intradermoreactiei la tuberculina
-nu se recapeaza acul pentru a evita inteparea
SUBIECTUL NR.9
1.Îngrijirea pacientului cu litiază renală.
2.Injecția intramusculară.
REZOLVARE:
1.Îngrijirea pacientului cu litiază renală.

Definiție: litiaza renală este o afecțiune caracterizată prin prezența calculilor în bazine și în căile
urinare.
-stază urinară prin diferite obstrucții
-infecții urinare repetate
-deshidratări masive care duc la creșterea concentrației urinare
-afecțiuni în cursul cărora crește eliminarea urinară a substanțelor ce formează calculi
-hiperparatiroidie
- osteoporoză
- Gută
- rinichi polichistici
-modificarea PH-ului urinar
Factori favorizanți:
-climă caldă și uscată
- imobilizarea prelungită la pat
-aport excesiv de săruri minerale
-durere lombară permanentă sau provocată de efort
-durere colicativă
-pozitie antalgica
- anxietate
- neliniște, agitație
- tenesme vezicale
-disurie, polakiurie
- grețuri ,vărsături
-paloare ,transpirații ,extremități reci
Tratament medicamentos
Este indicat in cazul calculilor renali de dimensiuni mici, care pot fi eliminati prin urina.
Medicamentele, in acest caz, au rolul sa calmeze durerile uneori insuportabile, dar si sa relaxeze
muschii ureterului sau uretrei ca sa treaca mai usor pietrele. Alte medicamente care pot fi prescrise
de medici sunt antiemeticele: substante care previn greata si varsaturile.
Internarea intr-un spital specializat in bolile rinichilor.Este indicata in cazul in care durerile provocate
de trecerea pietrelor prin sistemul renal sunt prea mari ca sa fie tratate medicamentos. Internarea se
face si in cazul pacientilor care au trecut de 60 de ani, in cazul femeilor insarcinate, sau cand riscul
unui blocaj renal este crescut.
Tratarea calculilor renali de mari dimensiuni
Daca investigatiile amanuntite au depistat la rinichi pietre de mari dimensiuni, sunt necesare
interventii specifice pentru tratarea lor. Acestea sunt de mai multe feluri, in functie de marimea
calculilor renali si de zona corporala unde au fost depistati.
Plan de îngrijire pacientul cu litiaza renala
3.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
Diagnostic:alterarea eliminarilor din cauza litiazei renale
Manifestări de dependență:disurie,polakiurie,varsaturi
Obiective:pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic,combaterea durerilor si a varsaturilor.
Intervenții:
-asigur un mediu ambiental corespunzator
-asigura repaus la pat
-hidratez parenterala pe perioada varsaturilor
-ajut pacientul in timpul varsaturilor,protejez patul cu aleza
-examinez macroscopic lichidul de varsatura
-recoltarea urinei pentru examene de laborator
-pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru investigatii
-administrez medicatie prescrisa de medic antialgice,antiemetice.

2.Nevoia de se alimenta si hidrata
Diagnostic:alterarea nutritiei prin deficit.
Manifestări de dependență:greturi,varsaturi
Obiective:asigurarea unei diete corespunzatoare,pacientul sa nu mai verse
Intervenții:
-la indicatia medicului alimentez si hidratez pacientul pe cale parenterala
-administrez medicatie antiemetica
Diagnostic:alterarea confortului fizic si psihic
Manifestări de dependență:pozitie antalgica ,dureri colicative.
Obiective:combaterea durerii
Intervenții:
-calmarea durerilor cu antialgice

Diagnostic:potential de complicatii
Manifestări de dependență:agitatie,neliniste,anxietate.
Obiective:diminuarea anxietatii,prevenirea complicatiilor.
Intervenții:
-suport psihic al pacientului pentru combaterea anxietatii
-calmarea durerii
-administrarea medicatiei prescrisa de medic
2.Injecția intramusculară.
Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii izotonice,uleioase sau a unei substante
coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la seringa.
Scop –terapeutic
Solutii administrate:
-sol izotone;
-sol uleioase
-sol coloidale cu densitate mare.
Resorbtia- incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr sol uleioase
Locul injectiei
- muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi :
-reg supero-externa a fesei ;
-fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie ;
-fata externa a bratului, in muschiul deltoid.
Locul injectei il constituie
muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi,a caror lezare ar putea provoca
accidente;in muschii fesieri se evita lezarea nervului sciatic:
-cadranul super extern fesier -rezulta din intretaierea unei linii orizontale ,care trece prin marginea
superioara a marelui trohanter,pana deasupra santului interfesier ,cu alta verticala perpendiculara
pe mijlocul celei orizontale
-cand pacientul e culcat se cauta ca repere punctuale Smirnov si Barthelmy (punctul Smirnov este
situat la un lat de deget deasupra si inapoia marelui trohanter;punctul Barthelmy este situatla unirea
treimii externe cu cele doua treimi interne aunei linii care uneste splina iliacaanteroposterioara cu
extremitatea santului interfesier)
-cand pacientul este in pozitie sezand ,injectia se poate face in tota regiunea fesiera,deasupraliniei de
sprijin;
Pregatirea echipamentului
-se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect
-se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii primei doze
-daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza indicata, scotand
aerul din seringa.
-apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara
-daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se
reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia
intramusculara
-tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaza capacul

flaconului se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta
cu doza care trebuie extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul, se
intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea necesara
-alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija.
Administrarea
-se explica procedura pacientului
-se asigura intimitate
-se spala mainile, se pun manusile
-se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai facut recent injectii
intramusculare
-la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de administrare uzula fiind
fata superoexterna a fesei, iar la copil fata antero laterala a coapsei
-se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare
-se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit.

-se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare
-se lasa pielea sa se usuce
-se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi.
-se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa simta o

intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul
-se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 – 7 cm) cu rapiditate si siguranta cu acul montata la
seringa.
-se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu vine sange.
-daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica
-daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a permite muschiului sa se
destinda si sa absoarga gradat medicatia
-dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi sub care a fost
introdus
-se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta distribuirea
medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat, cum ar fi la administrarea
de fier)
-se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa eventualele
sangerari sau reactii locale
-daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze
-se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora administrarii
-nu se va recapa acul
-se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare
Incidente si accidente/ Interventii
-durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale :retagerea acului,efectuarea
injectiei in alta zona
-paralizia prin lezarea nervului sciatic : se evita prin respectarea zonelor de electie a injectiei
-hematom prin lezarea unui vas
-ruperea acului : extragerea manuala sau chirurgicala
-supuratie aseptica
-supuratie septica-prin nerespectarea asepsiei : se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi
pentru a patrunde in masa musculara,respectarea asepsiei
-embolie prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase : se previne prin verificarea
pozitiei acului
SUBIECTUL NR.10
1.Îngrijirea pacientului cu colică biliară.
2.Măsurarea și notarea tensiunii arteriale.
REZOLVARE:
1.Îngrijirea pacientului cu colică biliară.
Definiție: Colica biliara este o durere acuta, violent, localizata in hipocondrul drept, cu iradiere pana
in coloana vertebrala, umarul si omoplatul drept, survenita in cursul colescitopatiilor litiazice si
nelitiazice(colecistite acute si subacute, diskinezii veziculare cistice sau oddiene, tumori biliare,
colecistoza).
CAUZE
- Litiaza biliara: prezenta de calcului in vezicula biliara sau in caile biliare intra si extrahepatice;
-Colecistita acuta:este o inflamatie a peretelui colecistic cu caracter acut, care survine de cele mai
multe ori din cauza obstructiei canalului cistic si infectiei peretilor veziculei biliare;
- Angiocolitele=colangite: sunt afectiuni inflamatorii ale cailor biliare intra si extrahepatice;
-Colecistita cronica si diskineziile biliare(diskineziile biliare=tulburari ale motricitatii veziculei biliare)
- Parazitoze intraveziculare
SIMPTOMATOLOGIE
1.Durerea este datorata unor contractii spastice reflexe ale veziculei biliare sau ale cailor biliare,
urmate de cresteri ale presiunii din arborele biliar. -debuteaza in hipocondrul drept sau in epigastru;
-se accentueaza progresiv, atingand intensitatea maxima in cateva ore si cedeaza brusc sau lent;
-iradiaza sub rebordul costal drept, in regiunea dorso-lombara, scapulara si umarul drept.
2.Greata, varsaturi(cu continut alimentar sau biliar)
3.Icter: coloratia se datoreaza unui edem spasm-reflex al sfincterului Oddi si se poate instala fara sa
existe un obstacol prin canalul coledoc.
4.Frisonul : apare cand predomina infectia cailor biliare si este urmat de transpiratii abundente si
stare generala alterata.
5.Febra :apare mai ales in colecistitele acute si angiocolitele secundare infectiei cu germeni
microbieni.
6.Semne locale : vezicula biliara poate fi palpabila si foarte sensibila. Se pune in evidenta, cerand
pacientului sa inspire profund in timp ce mana medicului palpeaza hipocondrul drept. Daca vezicula
este inflamata, in inspiratie profunda, cand atinge mana celui ce palpeaza bolnavul simte o durere
accentuata , deci semnul Murphy este prezent.
Pland de îngrijire pacientul cu colică biliară

3.Nevoia de a -si pastra temperatura corpului in limite normale.
Diagnosti:afectarea fizica
Manifestari de dependenta:colica biliara
Obiective:combaterea colicii biliare
Interventii:
- repaus la pat
- asigurarea unui mediu ambiental favorabil vindecării
- recoltarea probelor de sânge pentru investigații de laborator
- pregătirea fizică și psihică a pacientului pentru investigații paraclinice
- asigurarea unui regim alimentar adecvat
- administrăm medicația prescrisă de medic pentru combaterea durerilor
Diagnosti:alterarea eliminarilor
Manifestari de dependenta:greturi,varsaturi,eructatie.
Interventii: -sustine pacientul în timpul varsaturilor
-îl liniștesc psihic
- îi oferi un pahar cu apă să își plătească gura după vărsătura
-la indicația medicului administrez medicatie antiemetica
-suprim alimentația pe cale orală
-corectez tulburările hidroelectrolitice
-fac bilanțul ingesta- excreta
- monitorizez funcțiile vitale

3.Nevoia de a -si pastra temperatura corpului in limite normale.
Diagnosti:alterarea echilibrului termic
Manifestari de dependenta:febra,frison
Obiective:combaterea febrei
Interventii: aerisesc camera
- măsor și notez temperatura în foaia de observație
-hidratarea corespunzatoare a pacientului
-asigur lenjerie de corp lejera
-schimb lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este necesar
- administrez medicația antipiretica prescrisă de medic
2.Măsurarea și notarea tensiunii arteriale.
Definiție: TA reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereţilor arteriali.
Scop: evaluarea fcţiei cardiovasculare
Factorii care determină tensiunea arterială:debitul cardiac,forța de contracție a inimii,elasticitatea și

calibrul vaselor,vâscozitatea sângelui.
Factorii care influențează tensiunea arterială:

-factori biologici(vârsta,somnul,activitatea)
-factorii psihologici(emoțiile,anxietate,stres)
-factorii sociologici(climatul,frigul produce cresterea T.A.,căldura scade T.A.)
elemente de evaluat -se măsoară tensiunea arterială sistolică(maximă) şi cea diastolică(minimă
loc de măsurare:artera humerală,a.radială(electronic)
Materiale:tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)
-stetoscop biauricular
-tampon de vată
-alcool
-pix de culoare roşie
Metode:auscultatorie,palpatorie,oscilometrică
Tehnică:metoda auscultatorie
pregătire psihică:repaus timp de 5 minute
-se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, braţul fiind în extensie
-se fixează membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioară a manşetei
-se introduc olivele stetoscopului în urechi
-se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor
pulsatile
-se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei până când se aude primul
zgomot(acesta reprezintă valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reţine valoarea indicată
continuându-se decomprimarea până când zgomotele dispar(tensiunea arterială minimă)
Pregătirea pacientului:
Camera de examinare trebuie să aibă un climat corespunzător
Bolnavul este culcat în repaus cu cel puţin 15min înainte de măsurare
Se descoperă membrele superioare sau inferioare
Se aplică manşeta aparatului la nivelul dorit pe membrul de examinat
Valori normale
Adulti: 115-140 / 70-80 mmHg
Copii: 91-110 / 60-65 mmHg
Nou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmH
Valori peste cele normale -hipertensiune.HTA

Valori sub cele normale -hipotensiune. hTA
Notare:se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontala de culoare rosie-
socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur,se unesc liniile orizontale cu linii
verticale şi se haşurează spaţiul rezultat în alte documente medicale se notează cifric.
SUBIECTUL NR.11
1.Îngrijirea pacientului cu otită congestivă.
2.Măsurarea și notarea pulsului.
REZOLVARE:
1.Îngrijirea pacientului cu otită congestivă.
Definiție: este o acumulare de lichid seros sau un curs la nivelul urechii asociat cu un grad mai mare
sau mai mic de inflamație. Otita congestivă apare cel mai frecvent la nivelul urechii medii fiind
numită în acest caz otita medie congestivă.
Cauze:Otita medie acuta congestiva - este cauzata de bacteriile, Staphylococcus pneumoniae,

streptococul hemolitic de grup B si bacilii gram-negativ. Otita congestivă apare ca o complicație a
unei răceli a unei faringite sau a unei infecții de căi respiratorii.
Factori de risc:
-prematuritatea și greutatea scăzută la naștere
-vârstă foarte tânără
-debutul precoce
-istoria familiei de otită medie congestivă
-alergii
- petrecerea unui timp îndelungat în colectivități precum crește
Cei mai afectați sunt copii cu vârste cuprinse între 6 luni și 3 ani.
Manifestări de dependență: variază în funcție de vârsta pacientului
-hipoacuzia de transmisie de vine simptomul principal al otitei congestive
-Otalgie( Durere de urechi)
-febră
-frison
Tratamentul medicamentos pentru vindecarea otitei poate sa includa:
• antibiotice - pentru tratarea infectiilor cauzate de microorganisme bacteriene
• antialgice - pentru calmarea durerii
• antipireice - pentru scaderea febrei
• alte medicamente cu efect analgezic - pentru calmarea durerii (picaturi)
Plan de îngrijire pacient cu otită congestive
1.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.
1.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale.
Diagnostic:alterarea echilibrului termic
Manifestari de dependenta:hipertermie din cauza procesului infectios.
Obiective:combaterea febrei,mentinerea temperaturii in limite normale.
Interventii:
-asigur conditii optime de microclimate
-hdratarea corespunzatoare a pacientului

-administrez tratamentul prescrisa de medic antibiotic,antiemetic.
Diagnostic:risc de complicatii din cauza procesului infectios
Manifestari de dependenta:anxietate,infectie
Obiective:combaterea infectiei
Interventii:
-asigur conditii optime de microclimat
-monitorizez functiile vitale si vegetative
-respect toate normele de igiena pentru prevenirea infectiilor nozocomiale.
Diagnostic:alterarea somnului datorita durerilor
Manifestari de dependenta:insomnie
Obiective:combaterea durerilor si a insomniei
Interventii:
-linistesc pacientul
-asigur conditii optime de microclimat
-asigur un mediu linistit fara zgomote
-invat pacientul tehnici de relaxare
-la nevoie administrez sedative la indicatia medicului
2.Măsurarea și notarea pulsului.
Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor ce se comprimă pe un plan dur, osos şi este
sincronă cu sistola ventriculară.
Factorii care influențează pulsul:
-factorii biologici(varsta,înălțimea corporală,somnul,alimentația,efortul fizic)

-factorii psihologici(emoțiile,plânsul,mania)
-factorii sociali(mediul ambient-prin concentrația în oxygen a aerului inspirit)
Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare.
Se apreciază:
-Ritmul(pauzele dintre pulsatii sunt egale)
-Amplitudine(este determinate de cantitatea existenta in vase)
-frecvenţa (nr.de pulsatii pe minut)
-Celeritatea(viteza de ridicare si coborare a undei pulsatile)
Loc de măsurare: oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos:
-a.temporală_superficială (la copii)
-a.carotidă
-a.humerală
-a.radială
-a.femurală
-la nivelul regiunii poplitee(în spatele genunchiului)
-a.tibială
-a.pedioasă
Materiale necesare:
pix culoare roşie
ceas cu secundar
Tehnica
-pregătirea psihică
-se asigură repaus fizic şi psihic 10-15 minute
-reperarea arterei
-fixarea degetelor index, medius şi inelar pe traiectul arterei
-se exercită o uşoară presiune cu vârful degetelor asupra peretelui arterial până la perceperea
-zvâcniturilor pline ale pulsului
-se numără pulsaţiile timp de 1 minut
Consemnarea valorii obţinute
se face printr-un punct pe foaia de temperatură, ţinând cont că fiecare linie orizontală reprezintă 4
pulsaţii.
Şi se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei. În unele
documente se notează cifric.
Interpretare
Ritmul – pauzele dintre pulsaţii sunt egale, pulsul este ritmic.
modificări de ritm al pulsului:
puls aritmic = pauze inegale între pulsaţii

puls dicrot = se percep două pulsaţii, una puternică şi alta slabă, urmată de pauză
Amplitudinea (volumul)
• este determinată de cantitatea de sânge existentă în vase
• este mai mare cu cât vasele sunt mai aproape de inimă
• la arterele simetrice, volumul pulsului este egal
modificări de amplitudine a pulsului
puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil
puls asimetric – volum diferit al pulsului la artere simetrice
Frecvenţa
• n.n. 130-140 p/m
• copil mic 100-120 p/m
• la 10 ani 90-100 p/m
• adult 60-80 p/m
• vârstnic >80-90 p/m
modificări de frecvenţă a pulsului
tahicardie = creşterea frecvenţei pulsului
bradicardie = scăderea frecvenţei pulsului
Celeritatea reprezintă viteza de ridicare şi coborâre a undei pulsatile.

SUBIECTUL NR.12
1.Îngrijirea pacientului cu amigdalită acută.
2.Administrarea medicamentelor pe cale orală.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului cu amigdalită acută.
Definiție: Amigdalita acuta este o infecție acuta, permanentă și recidivantă a amigdalelor, favorizată
de o serie de circumstanțe locale și generale,constituționale și de mediu.
Circumstanțe de aparișie: Virusurile reprezintă cauza cea mai frecventă la copii mici, in special
adenovirusurile.
Streptococul beta-hemolitic grupa A este foarte frecvent la vârsta școlară.
Alte cauze: coci patogeni, pneomococ, bacili gram negativi sau gram pozitivi, mycoplasma, chlamydia.
Calea de transmitere este directă-aeriană,indirectă,prin obiecte contaminate și rar digestive.
Amigdalita acută se caracterizează clinic prin:
• Febră;
• Duri în gât
• Halenă respiratorie;
• Congestie nazală și rinoree;
• Limfadenopatie;
• Disfagie, odinofagie;
• Dispnee, tuse si alte semne ale obstrucției căilor respiratorii superioare;

• Durere abdominală;
• Letargie și alterarea stării generale
Investigații: .Poate fi suspicionată o amigdalită acută de cauză bacteriană încă de la examenul fizic,
dacă pacientul are minim 3 din urmatoarele:
1. Febră;
2. Exudat amigdalian gălbui ( pete prezente la suprafața amigdalelor );
3. Limfadenopatie;
4. Lipsa unor semne de gripă: congestie nazală, rinoree.
Examene de laborator:exudat faringian,teste de sânge.
Diagnostic
Diagnosticul pozitiv:Diagnosticul pozitiv se face pe baza simptomelor descrise și nu necesită

confirmare prin examen de laborator.
Tratament
a) Tratamentul profilactic:
Tratamentul profilactic al amigdalitelor acute presupune în primul rând o igienă riguroasă a

persoanelor predispuse la infecții sau viroze respiratorii sau de natură O.R.L. dar și la persoanele
aflate în preajma unor posibile focare ale infecției sau care au petrecut un timp indelungat în
colectivitate (copii). Aici intervine cadrul medical pentru a informa corect populația în legătură cu
educația sanitară necesară înțelegerii normelor de igienă pentru a putea izola un factor infecțios al
amigdalitei acute si nu numai.
b)Tratament medicamentos:
În primul rând se va evita automedicația care poate fi foarte dăunătoare și chiar poate agrava starea
de sănătate a pacientului.
În funcție de cauza amigdalitei acute, tratamentul medicamentos va cuprinde o schemă terapeutică

foarte strictă mai ales in privința antibioterapiei care va dura cel putin 7 zile.
Antibioticele se vor administra doar în cazul amigdalitelor acute de etiologie bacteriană și vor fi
prescrise de către medic în funcție de rezultatul antibiogramei efectuate după rezultatul exudatului
faringian.
În mod normal se apelează la antibiotice cu spectru larg (augmentin, penicilină, claritromicină) dar si
la cele care au o țintă precisă dată de antibiogramă impreună cu tratamentul simptomatic care
include:
-antialgic (tramadol)
- antipiretic (paracetamol, algocalmin)
- antiinflamatoare nesteroidiene (nurofen, coldrex)
- antiseptice faringiene și bucale (faringosept)

- În tratamentul amigdalitelor de etiologie virală se va acorda doar tratament medicamentos
simptomatic în combinație cu tratament igino-dietetic specific tuturor amigdalitelor acute menționat
mai devreme.
c)Tratament chirurgical:
- Se recomandă amigdalectomia la un termen de o lună după ultimul episod acut în formele

recidivante.
Îngrijirea pacientului cu amigdalită acută
1. Nevoia de a-si păstra temperatura in limite normale
2.Nevoia de a bea si a manca
3.Nevoia de a dormii si odihnii
1. Nevoia de a-si păstra temperatura in limite normale
Diagnostic- alterarea echilibrului termic
Manifestări de dependență – febră,frison
Obiective:pacientul să nu m-ai prezinte febră
Intervenții:
-aerisește încăperea
asigură îmbrăcăminte lejeră, aplică comprese reci ,împachetări reci
- încălzește pacientul în caz de frison
-administrează medicația recomandată de medic antitermice antibiotice
- calculează bilanțul ingesta-excretat pe 24 de ore
-Servește pacientul cu cantități mari de lichide
- schimbă des lenjeria de pat de cor
-menține igienei tegumentelor
2. Nevoia de a bea si a manca
Diagnostic:incapacitate de a se alimenta
Manifestări de dependență:disfagie,odinofagie,dureri în gât.
Obiective:pacientul sa se poată alimenta corespunzător pe cale orală
Intervenții:
- asigurare repaus la pat în cameră caldă cu umiditate corespunzătoare
- asigura alimentație lichidă cu ceai ,zeama de compot, lapte, supe călduțe în perioada febrilă
alimentația se îmbogățește cu alimente semiconsistente în funcție de reducerea durerilor la
deglutiție.
- administrează medicația prescrisă de medic(antiinflamatoare)
3. Nevoia de a dormii si odihnii
Manifestări de dependență:durere în gât,febră
Obiective:pacientul să prezinte un somn odihnitor
Intervenții:
- asigurare repaus la pat în cameră caldă cu umiditate corespunzătoare
-asigura un microclimat semiobscur si linistit
-învață pacientul să practice tehnici de relaxare exerciții respiratorii câteva minute înainte de culcare
-Observă și notează calitatea orarul somnului gradul de satisfacere a celorlalte nevoi
-administreaza medicatia prescrisa de medic
Diagnostic:risc de complicatii(flegmon amigdalian)
Manifestări de dependență:inflamatia amigdalelor si infectarea acestora
Obiective:pacientul sa afirme o stare de bine fizica si psihica,sa nu intervina complicatii
Intervenții:
-masoara temperatura ,pulsul, respirația
-recoltează probe de sânge și exudat faringian
-administrează medicația prescrisă de medic
-respectă normele de igienă pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale
2.Administrarea medicamentelor pe cale orală.

Calea orala este calea naturala de administrare a medicamentelor ,acestea putandu-se resorbi la
nivelul mucoasei digestive
Scop:
-obtinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor:
Efecte locale:
- favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor digestive;
-protejeaza mucoasa gastrointestinala ;
-inlocieste fermentii digestive,secretia gastrica ,in cazul lipsei acestora ;
-dezinfecteaza tubul digestive;
Efecte generale :
medicamentele administrate pe cale orala se resorb la nivelul mucoasei digestive ,patrund in sange
si apoi actioneaza aupra unor organe ,sisteme ,aparate (antibiotice,vasodilatatoare,cardiotonice
,sedative).
Contraindicatii :
-medicamentul este inactivat de secretiile digestive
-irita mucoasa gastrica
-pacientul refuza medicamentele
-se impune o actiune prompta a medicamentelor
-medicamentul nu se resoarbe pe cale digestiva
-se impune evitarea circulatiei portale
Tratamentul pe cale orala este contraindicat pacientilor inconstienti, celor care prezinta varsaturi,
cat si celor care din diverse motive nu pot inghiti.
Forme de prezentare
-lichidele: siropuri,uleiuri,emulsii,solutii,mixturi,decocturi,mixturi,extracte
-solide: tablete,drajeuri,capsule,granule,pulberi,
Tratamentul pe cale orala este contraindicat pacientilor inconstienti, celor care prezinta varsaturi, cat
si celor care din diverse motive nu pot inghiti.
Materiale necesare:
-medicatia prescrisa
-recipient pentru medicamente-lingura,lingurita,pipeta,sticla picuratoare,pahar

gradat,ceasca,apa,ceai,lapte
-pahar apa sau suc pentru copii
Administrare:
-se verifica cu atentie medicatia prescrisa de medic si se compara cu cea primita de la farmacie
-se spala mainile
-se verifica data expirarii medicamentelor
-se verifica starea pacientului (constienta) si semnele vitale. O schimbare in starea acestuia poate
justifica schimbarea sau anularea medicatiei (de exemplu, nu se vor mai administra antihipertensive
la un pacient care prezinta hipotensiune)
-se administreaza medicatia impreuna cu apa sau alt lichid adecvat
-siropul nu se adminstreaza cu apa pentru a nu-i diminua efectul
daca este necesar
-tabletele,drajeurile se aseaza pe limba pacientului si se inghit ca atare
-pulberile divizate in casete amilacee ,sau capsule cerate-se inmoaie inainte caseta in apa si se aseaza
pe limba pentru a fi inghitita;
-pulberile nedivizate –se dozeaza cu lingurita sau cu varful de cutit
-granulele se masoara cu lingurita ;
-unele pulberi se dizolva in apa,ceai si apoi se administreaza sub forma de solutii (ex. purgativele
saline)
-se vor adminstra preparatele lichide pe baza de fier, de exemplu, cu ajutorul unui pai, pentru a
preveni afectarea dentara
-tot cu un pai se pot adminstra si lichidele cu gust neplacut
-se va sta langa pacient pana cand acesta va inghiti medicamentul si daca este nevoie, se va verifica
deschizandu-i gura.
-se va reveni pentru verificarea starii pacientului

Observatii
-asistenta se va asigura ca are medicatie scrisa de medic, cerand indicatii necesare timpului si
modului de adminstrare daca este necesar
-nu se va adminstra niciodata medicatie prin indicatie verbala
-se va anunta medicul pentru orice medicatie neadministrata din diverse motive sau efecte adverse
-medicamentele lichide necesita atentie sporita la dozare
-nu se va adminstra niciodata un medicament dintr-un flacon neetichetat
-medicatia nu se va lasa niciodata la indemana pacientului.
-daca pacientul cere detalii despre medicatia sa, se va verifica din nou prescriptia medicului si i se vor
oferi detaliile cerute. Pacientul va trebui sa fie informat despre orice schimbare survenita in schema
sa de tratament
-pacientul va fi informat asupra posibileor efecte adverse si i se va cere sa anunte echipa de ingrijire
despre orice schimbare in starea sa
SUBIECTUL NR.13
1.Îngrijirea pacientului cu insuficiență renală cronică.
2.Măsurarea și notarea temperaturii.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului cu insuficiență renală cronică.
Definitie: insuficiența renală cronică survine ca urmare a alterării reversibile a funcției renale.
Circumstanțe de apariție: glomerulonefrită cronică,pielonefrită cronică ,nefropatie diabetica,rinichi
polichistic.
Factori de acutizare a manifestărilor clinic: efort fizic intens, dietă inadecvată, medicaţia nefrotoxica,
reducerea volemiei, accidente cardiovasculare.
Manifestări de dependență: astenie, cefalee, crampe și contracturi musculare, parestezii.
-hipertensiunea arterial, insuficiență cardiac, aritmii, edeme.
-dureri osoase și articulare
- anorexie, greață ,vărsături,diaree,costipatie
-prurit
-anemie
-scadere ponderala,oboseala
Plan de ingrijire pacientul cu I.R.C
1. Nevoia de a elimina
2..Nevoia de se alimenta si hidrata
3. Nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele integre
Diagnosti:alterarea echilibrului hidro-electrolitic
Manifestari de dependenta:varsaturi
Obiective:corectarea dezechilibrului hidro-electrolitic
Interventii:
- repaus la pat
-observarea semnelor de deshidratare extracelulară
- cântărirea zilnică a pacientului
- măsurarea și notarea diurezei
- măsurarea funcțiilor vitale
sustine pacientul în timpul varsaturilor

2..Nevoia de a se alimenta si hidrata
Diagnosti:alterarea nutritiei prin deficit
Manifestari de dependenta:anorexie,greata,varsaturi
Obiective:combaterea anorexiei si a varsaturilor
Interventii:
- asigurări paus la pat
- asigur o alimentație corespunzătoare
-hidratez pacientul pe cale parenterala la indicatia medicului
- sustine pacientul în timpul varsaturilor
3. Nevoia de a-si proteja tegumentele si mucoasele integre
Diagnosti:alterarea tegumentelor
Manifestari de dependenta:prurit in special noaptea
Obiective:combaterea pruritului
Interventii:-repaus la pat
-educ pacientul sa pastreze igiena riguroasa a tegumentelor
-administrez la indicatia medicului antipruriginoase
-badijonez leziunile de grataj cu solutii calmante

2.Măsurarea și notarea temperaturii.
Scop
• evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza
Locuri de masurare
axila,
plica inghinala,
cavitatea bucala,
rect, vagin
Materiale necesare
termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii)
tampoane de vata si comprese sterile
tava medicala
lubrefiant
alcool medicinal
ceas
Interventiile asistentei
-pregatirea materialelor langa pacient
-pregatirea psihica a pacientului
-spalarea pe maini
-se sterge cu o compresa cu alcool, se scutura
pentru masurarea in axila
-se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand
-se ridica bratul pacientului
-se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului
-se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele
-se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui
-daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre
asistenta
-termometrul se mentine timp de 10 min-pentru termometrul maximal
-temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai
joasa decat cea centrala
pentru masurarea in cavitatea bucala
-se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare
-pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas
-se mentine termometrul timp de 5 min
-masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la: copii, pacienti agitati, la cei cu
afectiuni in cavitatea bucala;
-pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel putin 10 min inainte de
determinarea temperaturii
pentru masurarea rectala
-se lubrefiaza termometrul
-se aseaza pacientul in DL, cu membrele inferioare in semiflexie, asigurandu-i intimitatea
-se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare
-termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii
-se mentine termometrul 3 min
-copiii mici sunt asezati in DD, cu picioarele ridicate sau in DV
-temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0,4-0,5 grade
-masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu afectiuni rectale
pentru masurarea in vagin
-se urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala introducandu-se termometrul in vagin
-este contraindicata in bolile aparatului genital
-valoarea este mai mare cu 0,5 grade decat cea axilara
-dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se sterge cu o compresa

sterila
-se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului
-se spala termometrul, se scutura
-se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura:
Notarea unui punct pe verticala, corespunzator datei si timpului zilei, socotind, pentru fiecare linie
orizontala a foii, 2 diviziuni de grad se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea
curbei termice in alte documente medicale se noteaza cifric interpretarea curbei termice
in mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele 7-8 si dupa-amiaza intre orele 18-19
pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate si termometre
electronice temperatura prezinta oscilatii fiziologice:
- in timpul zilei de 0,5 -1 grd C; temp ↓ dimineata intre orele 4-5 ; si ↑intre orele 9-10 a.m. si seara
16-20
- la tineri seara este mai ridicata in sarcina, in prima jumatate a menstrei este crescuta temperatura
-in timpul desfasurarii unor activitati; efort fizic, digestie etc

-temperatura prezinta oscilatii patologice: hipotermie , hipertermie
valori normale
n.n. şi copil mic 36,1-37,8 ºC
adult 36-37 ºC în axilă
vârstnic 35-36 ºC
temp. < 36 ºC : hipotermie
37-38 ºC subfebrilitate
38-39 ºC febră moderată
39-40 ºC febră ridicată
Peste 40 ºC hiperpirexie
Tipuri de febra
• Febra continua este o febra ridicata in care diferenta dintre temperatura matinala si cea
vesperala timp de mai multe zile nu depaseste 1 grad C.
• Febra intermitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara in

perioada de stare a bolii,cele mai mici valori scazand sub 37 grade C
• Febra remitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si

seara,inperioada de stare a bolii,cele mai mici valori nu scad sub 37 grade C (septicemii,supuratii
pulmonare)
• Febra recurenta-perioade febrile de 4-6zile ce alterneaza cu perioade de afebrilitate de 4-
6zile,trecerile facandu-se brusc
• Febra ondulanta-perioade febrile ce alterneaza cu perioade afebrile,trecerea facandu-se lent
• Febra de tip invers este febra in care temperatura matinala este mai ridicata decat cea
vesperala. Apare in tuberculoza pulmonara grava, supuratii profunde si inflamatii cavitare.
SUBIECTUL NR.14
1.Îngrijirea pacientului cu scarlatină.
2.Măsurarea și notarea respirației.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului cu scarlatină.
Definitie: Scarlatina este o boala infectioasa, care apare din cauza toxinei eliberate in prezenta unui
streptococ beta-hemolitic de grup A.
Manifestări de dependență: Perioada de incubatie a scarlatinei, adica timpul care se scurge din
momentul expunerii la streptococ si pana in momentul declansarii bolii propriu-zise, este de 2-4 zile.
Perioada de incubatie depinde si de starea imunologica a pacientului.
-Debut brusc cu febra mare 39 -40de grade.
-angină(inflamația istmului faringian) caracterizată prin dureri în gât roșeață intensă care cuprinde
amigdale și întregul istm faringian.
-vărsături, cefalee
Angina este de un rosu intens sau pultacee cu exudat cenusiu.
-Limba incarcata cu depozit cenușiu albicios apoi prin descuamarea limbii mucoasa rămâne
roșie,limba zmeurie
-Perioada de erupție exantemul scarlatinos nu apare la nivelul feței.
-Masca lui Filatov faceți pălmuit semnul lui Grozovici Pastia linii hemoragice la nivelul regiunii
inghinale,axilare
-prurit, tahicardie ,hipotensiune arterială, oligurie, albuminurie,agitatie
Plan de îngrijire pacientul cu scarlatină
1.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale.
1.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale.
Diagnostic:hipertermie
Manifestari de dependenta:febra 39-40
Obiective:combaterea febrei.
Interventii:
-aerisește încăperea
- asigură îmbrăcăminte lejeră, aplică comprese reci ,împachetări reci
- încălzește pacientul în caz de frison
-administrează medicația recomandată de medic antitermice antibiotice
- calculează bilanțul ingesta-excretat pe 24 de ore
-Servește pacientul cu cantități mari de lichide
- schimbă des lenjeria de pat de cor
-menține igienei tegumentelor
Diagnostic: alterarea eliminărilor
Interventii:
-sustine pacientul în timpul varsaturilor
Diagnosti:alterarea mucoasei bucale
Manifestari de dependenta:limba incarcata,zmeurie,
Obiective: să fie echilibrat hidroelectric
Interventii:
- asigurarea igienei mucoaselor și a tegumentelor
- îngrijirea cavității bucale de două ori pe zi
- asigurarea unui regim hidro- lacto -zaharat, supe de legume,compoturi
-administrarea medicatiei prescrisa de medic
2.Măsurarea și notarea respirației.
Definiție: respirația reprezintă nevoia ființei umane de a capta oxigenul din mediul înconjurător,
necesar proceselor de oxidare din organism și de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile
celulare.
Etapele respirației :
-ventilatia are doi timpi:inspirația și exppirația
-difuziunea gazelor
-etapa circulatorie
-etapa tisulară(schimburile de gaze dintre sânge și țesuturi)
• Scop: evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluţiei , al apariţiei

unor complicaţii şi al prognosticului
• Elemente de apreciat
Tipul respiraţiei
Amplitudinea mişcărilor respiratorii
Ritmul
Frecvenţă
• Materiale necesare
Ceas cu secundar
Creion de culoare verde / pix cu pastă verde
• Intervenţiile asistentei
Aşează pacientul în decubit dorsal , fără a explica tehnica ce urmează a fi efectuată
Plasarea mâinii, cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui
Numărarea inspiraţiilor timp de un minut
Consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură (fiecare linie orizontală a foii
reprezintă o respiraţie)
Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea curbei

in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obţinută, cât şi caracteristicile respiraţiei:
Ex. Rs = 20 resp/min
Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunzătoare, ritm regulat
- Aprecierea celorlalte elemente ale funcţiei respiratorii se face prin simpla observare a
mişcărilor respiratorii
Valori normale:
-La nou-născuți :30-50r/min
-La 2 ani: 25-35r/min
-La 12 ani: 15-25r/min
-La adult: 16-18r/min
-La vârstnic: 15-25r/min
SUBIECTUL NR.15
1.Îngrijirea pacientului cu varicelă.
2.Puncția venoasă.
REZOLVARE:
1.Îngrijirea pacientului cu varicelă.
Definitie: este o boală infecțioasă și foarte contagioasă cauzată de virusul varicelorzosterian.
-la nivelul tegumentelor și mucoaselor: erupție pe tegumente ,macule, papule, vehicule,cruste.
-pe mucoasa bucală :veziculele se rup lăsând ulcerație cu aspect de aftă cu dureri la masticație și
salivație abundentă
-febra
-prurit
Plan de îngrijire pacientul cu varicelă

1. Nevoia de a-si proteja tegumentele si mucoasele
2.Nevoia de a bea si a manca
4.Nevoia de a avea temperatura corpului in limite normale.
1. Nevoia de a-si proteja tegumentele si mucoasele
Diagnostic:alterarea inegritatii tegumentelor
Manifestari de depententa:macule,papule,vezicule,prurit
Obiective:pacientul sa-si pastreze integre tegumentele,combaterea pruritului
Interventii:
-igiena tegumentelor cu apa colindată baie se face numai după căderea crustelor
-pentru ameliorarea pruritului se folosesc alcool mentolat pudră de talc
-badijonarea cavitatii bucale
Diagnostic:alimentare inadecvata prin deficit
Manifestari de dependenta:inapetenta din cauza veziculelor de pe mucoasa bucala
Obiective:pacientul sa nu mai prezinte liziuni ale mucoasei bucale,sa fie echilibrat hidroelectrolitic
Interventii:
-asigura alimentatie semisolida si lichida
-la nevoie hidrateaza pacientul parenteral
-ingrijirea corespunzatoare pri badijonari a cavitatii bucale
Manifestari de dependenta:prurit,agitatie
Obiective:combaterea pruritului,pacientul sa benificieze de ore suficiente de somn.
Interventii:
-asiguarea unui microclimat adecvat
-aplicarea solutiilor antipruriginoase pe leziuni
-asigur un mediu linistit
4.Nevoia de a avea temperatura corpului in limite normale.
Diagnostic:alterarea echilibrului termic
Manifestari de dependenta:febra 38,5-39,5,frisoane
Interventii:
-hidratez corespunzator pacientul
-aplic comprese reci
-in caz de frison ofer pacientului patura
-administrez medicatie antitermica recomandata de medic
2.Puncția venoasă.
Definitie: Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de
punctie.
Scop:
● explorator
-recoltarea sangelui pentru examene de laborator: biochimice, hematologice, serologice si

bacteriologice.
● terapeutic
-administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei intravenoase
-recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale

-executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui
- sangerare 300-500 ml in edemul pulmonar acut,hipertensiune arteriala
Locul punctiei:
• venele de la plica cotului (bazilica si cefalica), unde se formeaza un “M” venos prin
anastomozarea lor.
• venele antebratului
• venele de pe fata dorsala a mainii
• venele subclaviculare
• venele femurale
• venele maleolare interne
• venele jugulare si epicraniene (mai ales la sugar si copilul mic)
Pregatirea punctiei:
● materiale necesare
- de protectie – perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza.
- pentru dezinfectia tegumentului tip I.
- instrumentar si materiale sterile – ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10mm (in functie de
scop), pense, manusi chirurgicale, tampoane.
- alte materiale – garou sau banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, cilindru gradat, fiole cu
solutii medicamentoase, solutii perfuzabile, tavita renala (materialele se vor pregati in functie de
scopul punctiei).
● pregatirea pacientului
-pregatirea psihica – se informeaza asupra scopului punctiei
-pregatirea fizica – pentru punctia la venele bratului, antebratului:
- se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient, cat si pentru persoana care executa
punctia (decubit dorsal).
- se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de

intoarcere la nivelul bratului.
- se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima.

- se dezinfecteaza tegumentele
- se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei, strangandu-l astfel incat sa
opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera.
- se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind astfel turgescente.
Executia punctiei:
Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza vizavi de bolnav:
• se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o usoara
compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.
• se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre
police si restul degetelor.
• se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul – in directie oblica (unghi de 30 de

grade), apoi peretele venos – invingandu-se o rezistenta elastica, pana cand acul inainteaza in gol.
• se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei.
• se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa.
• se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: injectarea medicamentelor,

recoltarea sangelui, perfuzie.
• se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului si a

pumnului.
• se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se

retrage brusc acul.
• se comprima locul punctiei 1-3 minute, bratul fiind in pozitie verticala.
Ingrijirea ulterioara a pacientului:
• se face toaleta locala a tegumentului
• se schimba lenjeria daca este murdara
• se asigura o pozitie comoda in pat
• se supravegheaza pacientul
Accidente Interventiile asistentei
Hematom (prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos) - se retrage acul si se comprima locul
punctiei 1-3 minute
Strapungerea venei (perforarea peretelui opus) - se retrage acul in lumenul venei
Ameteli, paloare, lipotimie - se intrerupe punctia, pacientul se aseaza in decubit dorsal fara
perna, se anunta medicul
SUBIECTUL NR.16
1.Îngrijirea pacientului cu entorsă de gleznă.
2.Administrarea medicamentelor pe cale parenterală.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului cu entorsă de gleznă.

Definitie: entorsa de glezna este leziunea unui ligament care nu antreneaza o pierdere permaneta a
rapoartelor normale ale unei articulatii. Aceasta distinge entorsa de o luxatie, in care suprafetele
articulare isi pierd rapoartele normale permanent.
Manifestari de dependenta: Durerea
- Un zgomot (cracment)
- edem
- echimoza (vanataie)
- Mobilitatea anormală a articulaţiei
Plan de îngrijire pacient cu entorsa de gleznă
1.Nevoia de a avea o buna postura
2.Nevoia de a-si pastra tegumentele si mucoasele integre.
Diagnosti:dificultate de a merge
Manifestari de dependenta:leziunea ligamentului talo-fibular anterior
Obiective:pacienta sa se poata misca si sa adopte o postura confortabila
Interventii:
-am insotit pacienta la radiologie
-am monitorizat functiile vitale
-am incurajat pacienta pentru orice progress obtinut
-am acordat sprijin la deplasare
-am adm.medicatia prescrisa de medic
Diagnosti:alterarea confortului fizic si psihic
Manifestari de dependenta:durere,echimoza
Obiective:diminuarea durerii
Interventii:repaus la pat cu membrul ridicat pentru limitarea tumefieri.
-aplicarea unei pungi cu gheata la nivelul gleznei
-compresia zonei afectate pentru reducerea edemului
-administrarea medicatiei antialgice prescrisa de medic
Diagnosti:alterarea somnului
Manifestari de dependenta:durere
Obiective:combaterea durerii
Interventii:
-asigurarea repausului la pat cu piciorul ridicat mai sus decat restul corpului
-imobilizarea gleznei
-administrarea antialgicelor dar si a sedativelor atunci cand este recomandat de medic
2.Administrarea medicamentelor pe cale parenterală.
Definitie: Prin cale parenterală se înţelege administrarea medicamentelor pe alt ă cale decât tubul
digestiv. Dat fiind faptul ca, in afara injectiilor, si alte cai ocolesc tubul digestiv (ex: calea respiratorie),
notiunea de cale parenterala a fost reconsiderata, pastrand in sfera ei numai calea injectabila de
administrare a medicamentelor. Injectia consta in introducerea substantelor medicamentoase lichide
in organism , prin intermediul unor ace care traverseaza tesuturile, aculfiind adaptat la seringa.
Avantajele pe care le oferă calea parenterală faţă de celelalte căi sunt următoarele:
- dozarea precisă a substanţelor;
- acţiunea mai rapidă după administrare;
- absorbţia completă;
- administrarea de substanţe care sunt distruse de sucurile digestive;
- se poate folosi atunci când calea orală este inutilizabilă (stenoze esofagiene sau pilorice, ocluzii
intestinale,cu hemoragie digestiva,varsaturi etc.);
- siguranţa administrării medicamentului la pacienţii recalcitranţi sau inconştienţi;
- se pot introduceşi substanţe în scop explorator sau diagnostic.

Scopul injectiilor:
-explorator ,care consta in testarea sensibilitatii organismului fata de diferite substante;
-terapeutic:-administrarea medicamentelor.
Locul injectiilor (ca si scopul) il constituie tesuturile in care se introduc medicamentele:
-grosimea dermului- injectia intradermica;
-sub piele,in tesutul celular subcutanat- injectia subcutanata;
-tesutul muscular- injectia intramusculara;
-in vasele sanguine- injectia intavenoasa si injectia intraarteriala ;
-in inima – injectia intracardiaca;
-in interventia de urgenta –in maduva rosie a oaselor;(intraosos)
-injectia -in spatiul subarahnoidian.
Asistenta efectueaza injectiile intradermica, subcutanata, intramusculara si intravenoasa.
Alegerea caii de executare a injectiei este facuta de catre medic, in functie de scopul injectiei
rapiditatea efectului urmarit ,compatibilitatea tesuturilor cu substanta de injectat
Pregatirea injectiei:
materiale:
-seringi de unica folosinta cu o capacitate in functie de cantitatea de solutie medicamentoasa:
-pentru injectia intradermica – seringa de 1 ml gradata in sutimi de ml
-pentru injectia intravenoasa – seringa cu amboul situat excentric
-acele se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau separate
-se pregateste un ac pentru aspirarea solutiilor si altul pentru injectare
-ca medicament direct injectabil,in fiole sau flacoane cu doza unica sau mai multe doze ,in seringa
gata de intrebuintare
-ca medicament indirect injectabil -pudre sau produse liofilizate in fiole sau flacoane cu dop de
cauciuc,insotite sau nu de solvent
alte materiale :
-tampoane sterile din vata si tifon ,solutii dezinfectante ,tavita renala

-garou,pernita ,musama (ptr. inj iv)
-recipiente ptr colectarea deseurilor
Pregatirea psihica pacientului:
-se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventuale reactii pe care le va prezenta in timpul
injectiei.
Pregatire fizica:
-se aseaza in pozitie confortabila ,in functie de tipul si locul injectiei
Incarcarea seringii
-se spala pe maini cu apa curenta ,
-se verifica seringa si acele-capacitatea si termenul de valabilitate
- se verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor eticheta ,doza termenul de valabilitate

,aspectulsolutiiei
-se indeparteaza ambalajul seringii,se adapteaza acul pentru aspirat solutia ,acoperit cuprotectorul si
se aseaza pe o compresa sterila
a) aspirarea continutului fiolelor
-se goleste lichidul din varful fiolei prin miscari de rotatie
-se dezinfecteaza gatul fiolei prin stergere cu tamponul imbibat in alcool
-se deschide fiola astfel:se tine cu mana stanga iar cu policele si indexul mainii drepte protejate cu o
compresa sterila se deschide partea subtiata a fiolei
-se introduce acul in fiola deschisa ,tinuta intre policele mainii drepte si avand grija ca bizoul acului sa
fie permanent acoperit cu solutia de aspirat
-fiola se rastoarna progresiv cu orificiul in jos
-se indeparteaza aerul din seringa,fiind in pozitie vericala cu acul indreptat in sus ,prin impingerea
pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin ac;
-se schimba acul de aspirat cu cel folosit pentru injectia care se face;
b) dizolvarea pulberilor:-se aspira solventul in seringa
-se indeparteaza capacelul metalic al flaconului se dezinfecteaza capacul de cauciuc,se

asteaptaevaporarea alcoolului
-se patrunde cu acul prin capacul de cauciuc si se introduce cantitatea de solvent prescrisa
-se scoate acul din flacon si se agita pentru a completa dizolvarea;
c) aspiratia solutiei din flaconul inchis cu dop de cauciuc:
-se dezinfecteaza dopul de cauciuc ,se asteapta evaporarea alcoolului
-se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce urmeaza a fi aspirata;
-se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon,pana la nivelul dopului si apoi se introduce aerul;
-se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului in seringa sub presiunea
din flacon;
-acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru injectie
ADMINISTRAREA COMBINATA A MEDICATIE INTR-O SERINGA:
Combinarea a doua medicamente intr-o seringa scuteste pacientul de doua intepaturi.

Medicamentele pot fi combinate intr-o seringa in mai multe feluri.Fie din doua fiole, fie dintr-o fiola
si un flacon, fie din doua flacoane. Mai exista si medicamente gata dozate si trase in seringi sterile –
seringi preumplute(cum ar fi anticoagulantele).
Aceste combinatii sunt contraindicate daca medicamentele nu sunt compatibile fie pentru ca
precipita, fie pentru isi anuleaza unul efectul celuilalt, fie cand cantitatea combinata este prea mare
pentru a fi absorbita printr-o singura injectie.
Tipul de seringa si ac folosite vor depinde de medicatia prescrisa, constitutia fizica a pacientului, calea
de administrare.
SUBIECTUL NR.17
1.Îngrijirea pacientului cu reumatism articular acut.
2.Introducerea tubului de gaze.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului cu reumatism articular acut.
Definitie: Reumatismul articular acut (RAA) este o boala inflamatorie sistemica ce debuteaza la
aproximativ 3 saptamani de la o infectie streptococica a cailor respiratorii superioare.
Manifestări de dependență:febra,transpiratii,astenie,durere si tumefactie articulară fugace,ce

cuprinde mai multe articulatii mari,cu caldura si congestive locala,anorexie.
Planuri de îngrijire a pacientului cu R.A.A
1.Nevoia de a Evita pericolele.
2.Nevoia de a-si pastra temperature corpului in limite normale
1.Nevoia de a Evita pericolele
Diagnostic:alterarea capacitatii fizice
Manifestari de dependenta:durere articulara cu character migrator,dificultate de mers si

mobilizare,risc de complicatii cardita reumatismala.
Obiective:combaterea durerilor,prevenirea complicatiilor.
Interventii: repaus la pat până la dispariția durerilor
-folosirea pernelor pentru suportul articulațiilor dureroase
-asigurarea igienei corporale și a lenjeriei în patului
-pregătirea pacientului fizic și psihic pentru investigații paraclinice
-administrează tratamentul antistreptococic antiinflamator
-supravegherea funcțiilor vitale si vegetative în fiecare zi
Diagnostic:hipertermie
Manifestari de dependenta:febra ,transpiratii
Interventii:
-măsor și notez temperatura în foaia de observație
-asiguri dieta de cruțare în perioada febrilă regim hidrozaharat apoi la lacto- făinos care se va
îmbogăți treptat

Diagnostic: alterarea mobilității fizice
Manifestari de dependenta: durere ,intoleranță la activitate fizica.
Obiective: pacientul să aibă o stare de bine și o postură adecvată prin dispariția durerilor
Interventii:
- administrarea tratamentului medicamentos prescris antialgice antiinflamatoare
- repaus la pat până la dispariția durerilor
- folosirea pernelor pentru suportul articulațiilor dureroase
2.Introducerea tubului de gaze.
Tubul de gaze – este un tub din cauciuc semirigid cu lungime de 30-35 cm avand un calibru de 8-10-
12 mm. Marginile extremitatilor sunt rotunjite si slefuite si se folosesc in caz de meteorism
abdominal, introducandu-se prin anus in rect si de aici in colon
SCOPUL – este de a usura eliminarea gazelor din colon;
Materiale necesare: tubul de gaze sterilizat, comprese de tifon, tavita renala, substanta lubrefianta
pentru ungerea tubului de gaze (vaselina boricata), o punga colectoare sau un alt recipient;
ETAPE DE EXECUTIE
1. pregatirea materialelor necesare:
- se pregatesc materialele necesare si se transporta langa bolnav;
2. pregatirea bolnavului:
- se anunta bolnavul si i se explica esenta si inofensivitatea tehnicii;
- se izoleaza patul bolnavului;
- se dezbraca bolnavul si se aseaza in pozitie ginecologica;
3. efectuarea tehnicii:
- spalare pe maini cu apa si sapun;
- se imbraca manusile de unica folosinta;
- cu ajutorul unei comprese de tifon se unge tubul de gaze cu vaselina boricata;
- cu mana stanga se indeparteaza fesele bolnavului iar cu cea dreapta se introduce tubul de gaze prin
anus in rect si de aici in colon si prin miscari de rasucire si inaintare pana ;la o adancime de 15-20 cm;
- se acopera bolnavul cu invelitoarea din flanela si se mentine tubul de gaze cel mult 2 ore;
- dupa aceasta perioada tubul este indepartat si se aseaza in tavita renala;
- daca este nevoie se repeta introducerea tubului de gaze dupa o ora doua, dupa ce s-a restabilit
circulatia normala in mucoasa;
- se spala pe maini cu apa si sapun;
4. ingrijirea bolnavului dupa tehnica:
- se efectueaza toaleta regiunii anale;
- se aseaza bolnavul in pozitia comoda, se inveleste, se aeriseste salonul;
5. reorganizarea locului de munca:
- materialele folosite se indeparteaza;
- instrumentele folosite se spala, se dezinfecteaza si se pregatesc pentru sterilizare;
OBSERVATII
1. Tubul de gaze nu va fi mentinut mai mult de 2 ore deoarece poate produce escare ale mucoasei
rectale;
2. Pentru lubrifierea tubului de gaze, ca suport, nu se utilizeaza vata;
SUBIECTUL NR.18
1.Îngrijirea pacientului cu diabet zaharat insulin dependent.
2.Resuscitarea cardio-respiratorie.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului cu diabet zaharat insulin dependent.
Definitie:este o boala metabolica cu evolutie cronica,transmisă genetic sau câstigată in timpul

vieții,caracterizată prin perturbarea metabolismului glucidic.
• Manifestări de dependența: Senzatie de sete permanenta;
• Urinare frecventa;
• Foamea extrema;
• Pierdere in greutate neintentionata;
• Oboseala;
• Iritabilitate
• Vedere neclara;
• Infectii frecvente ale pielii sau ale tractului urinar.

Plan de îngrijire a pacientului cu diabet zaharat insulinodependent
2.Nevoia de a-si proteja tegumentele si mucoasele.
3.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea.
Diagnosti: alimentația inadecvată prin deficit dificultate
Manifestari de dependenta: obișnuințe alimentare diferite slăbiciune oboseală neacceptare a bolii

stare depresivă anxietate
Obiective: pacientul să se alimenteze conform dietei
Interventii:
- pacientul să conștientizeze că trebuie să urmeze un nou stil de viață
- regim alimentar echilibrat
- il învaț că trebuie să cântărească alimentele
- îi explic ce alimente are voie să mănânce și ce nu
- îi explic necesitate injectării insulinei subcutanat cu 15 -30 de minute înainte de mesele principale
- îi arăt cum se procedează pentru injectarea insulinei
Diagnosti:alterarea eliminarilor urinare
Manifestari de dependenta:poliurie
Obiective:pacientul sa respecte tratamentul prescris de medic si regimul alimentar
Interventii:
- explic pacientului că urinarea frecventă este o cauza Bolii
- recoltez urina pentru probe de laborator
- îi explic importanța urmării tratamentului prescris de medic
3.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea.
Diagnosti:cunostinte insuficiente despre boala
Manifestari de dependenta: inaccesibilitatea la cunoștințe
Obiective: pacientul să cunoască manifestările bolii regimul de viață pe care trebuie să le respecte
Interventii:
-explic pacientului Care sunt simptomele bolii sale
-explic pacientului regimul alimentar pe care trebuie sa-l urmeze
-invata pacientul cum să îsi injecteze insulină prin injecţii subcutanate în doza recomandată de medic
cu 15-30 min. înainte de mesele principale
- explic pacientului locul de injectare a insulinei
-- îi arăt cum se procedează pentru injectarea insulinei
2.Resuscitarea cardio-respiratorie.
Oprirea respiraţie – stop respirator. Oprirea inimii – stop cardiac. Încetarea atât a funcţiei respiratorii,
cât şi a funcţiei cardiace duc la stopul cardiorespirator care corespunde cu moartea clinică
Stopul cardiac este un stop cardio-respirator ce necesită obligatoriu resuscitarea ambelor funcţii şi
care produce leziuni celulare, acidoză metabolică prin acumulare de deşeuri – acid lactic.
Cauzele stopului cardiac ºi /sau respirator pot fi: hipovolemie, tahicardie ventriculară, asistolie,
tamponada cardiac, hipoxie, durere intensă, infarct de miocard, embolie pulmonară, embolie
gazoasă, emoţie puternică, fibrilaţie ventriculară.
Evaluarea rapidã a stãrii pacientului se face prin controlul pulsaţiilor cardiace (puls femural, puls
carotidian), controlul respiraţiei – semnul oglinzii; se va încerca ascultarea respiraţiei direct lipind
urechea de toracele bolnavului. Se observă prezenţa sau absenţa mişcărilor respiratorii. Se face
controlul reflexului pupilar. Se observă dimensiunile pupilelor, culoarea tegumentelor., existenţa
cianozei.
Diagnostic Respiraţie Circulaţie Stare de conştiinţă Alte semne
Stop cardiac
Stop respirator Apnee Puls absent la carotidă Absentă Paloare
Midriază
Relaxare musculară.
Tensiune arterială 0
Cianoză tegumentară.
Lipotimie Superficială Puls slab
TA scăzută Absentă Revenire spontană după câteva secunde sau minute

Comă Profundă, zgomotoasă,
deprimată Puls amplu, bine bătut
Colaps vascular Stare de inconştienţă profundă Semne specifice cauzei comei
Şoc Păstrată Puls filiform
TA prăbuşită Păstrată Stare generală alterată în funcţie de cauza şocului
A) SUPORT VITAL DE BAZĂ
Suportul vital de bază (SVB) reprezintă menţinerea libertăţii căilor aeriene, suportul ventilaţiei şi
circulaţiei fără ajutorul vreunui echipament cu excepţia dispozitivelor de protecţie. Se asigură
securitatea salvatorului, victimei şi a persoanelor din jur.
EVALUEAZĂ STAREA DE CONŞTIENŢĂ
Se evaluează starea de conştienţă a victimei - se scutură uşor de umeri şi se întreabă cu voce tare: "s-
a întâmplat ceva?" Dacă victima răspunde verbal sau prin mişcare se lasă în poziţia în care a fost
găsită (cu condiţia să fie în siguranţă), este evaluată starea victimei şi, dacă este necesar, se solicită
ajutor; se trimite o persoană după ajutor sau, dacă salvatorul este singur, se lasă victima şi merge
chiar el după ajutor; salvatorul reevaluează periodic victima.
STRIGĂ DUPĂ AJUTOR
Dacă victima nu răspunde, salvatorul trebuie să strige după ajutor.
DESCHIDE CĂILE AERIENE
Victima va fi aşezată în decubit dorsal; se deschid căile aeriene plasând o mână pe frunte şi, cu
blândeţe, se împinge capul spre spate, păstrând policele şi indexul libere pentru eventuala pensare a
nasului (dacă va fi necesară ventilarea); cu vârfurile degetelor celeilalte mâini plasate sub menton se
ridică bărbia victimei pentru a deschide căile aeriene. Menţinând căile aeriene deschise, salvatorul
încearcă să stabilească, timp de maxim 10 secunde, dacă victima respiră normal (se exclud mişcările
ventilatorii ineficiente, gaspurile) privind mişcările peretelui toracic anterior, • ascultând zgomotele
respiratorii de la nivelul căilor aeriene superioare, simţind fluxul de aer pe obraz.
ABSENŢA VENTILAŢIILOR NORMALE
În primele minute după oprirea cordului victima mai poate respira slab sau poate avea gaspuri rare,
zgomotoase. Nu trebuie confundate cu respiraţia normală. Încercarea de a determina existenţa unor
respiraţii normale privind, ascultând şi simţind fluxul de aer, trebuie să dureze cel mult 10 secunde.
Dacă salvatorul nu este sigur că victima respiră normal, trebuie să acționeze ca şi cum nu ar respira
normal.

ALERTEAZĂ 112
Dacă victima nu respiră normal salvatorul va trimite pe cineva după ajutor, iar dacă este singur, va
lăsa victima şi se va duce după ajutor; la întoarcere va începe compresiile toracice.
30 COMPRESII TORACICE
Salvatorul îngenunchează lângă victimă şi plasează podul palmei pe centrul toracelui victimei; podul
palmei celeilalte mâini se plasează peste mâna care se află pe torace şi se întrepătrund degetele
mâinilor, evitând astfel compresia pe coaste. Poziţia mâinilor trebuie să fie astfel încât să nu exercite
presiune pe regiunea epigastrică sau pe apendicele xifoid. Salvatorul se va poziţiona vertical
deasupra toracelui victimei şi, cu coatele întinse, va efectua compresia cu 4-5 cm a sternului; după
fiecare compresie, toracele trebuie să revină la normal fără a pierde contactul mâinilor cu sternul;
compresiile şi decompresiile se continuă cu o frecvenţă de 100/minut (ceva mai puţin de 2
compresii/sec); compresiile şi decompresiile trebuie să fie egale ca intervale de timp.
2 VENTILAŢII 30 COMPR]ESII
După 30 de compresii se redeschid căile aeriene prin împingerea capului şi ridicarea mandibulei se
pensează părţile moi ale nasului folosind policele şi indexul mâinii de pe frunte se deschide puţin
cavitatea bucală a victimei, menţinând însă bărbia ridicată salvatorul inspiră normal, pune buzele în
jurul gurii victimei asigurând o bună etanşeitate şi expiră constant în gura victimei; în timpul expirului
salvatorul va privi ridicarea peretelui toracic anterior şi va urmări menţinerea ridicată a acestuia timp
de 1 secundă, ca într-o respiraţie normală; aceasta reprezintă o ventilaţie eficientă se menţine capul
în hiperextensie şi bărbia ridicată, se îndepărtează gura de victimă şi se urmăreşte revenirea toracelui
la poziţia iniţială, pe măsură ce aerul iese din plămâni salvatorul inspiră din nou şi expiră încă o dată
în gura victimei, astfel încât să obţină două ventilaţii eficiente. După aceasta, se repoziţionează rapid
mâinile în poziţie corectă pe toracele victimei pentru a executa încă 30 de compresii toracice.
Se continuă efectuarea compresiilor toracice şi a ventilaţiilor într-un raport de 30:2 întreruperea

compresiilor şi ventilaţiilor pentru reevaluarea victimei este indicată doar dacă aceasta începe să
respire normal; altfel, resuscitarea nu trebuie întreruptă.
SUBIECTUL NR.19
1.Îngrijirea pacientului cu cataractă.
2.Administrarea oxigenului pe sondă nazală.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului cu cataractă.
Definitie:este o boala oculara caracterizata prin opacifierea progresiva a cristalinului.

Circumstante de aparitie:personae varstnice,traumatisme,boli metabolice(diabet
zaharat,avitaminoze),boli infectioase ale mamei in timpul sarcinii.
Manifestari de dependenta:scaderea acuitatii vizuale.
Plan de ingrijire pacienta cu cataracta
2.Nevoia de a comunica
3.Nevoia de a se recreea
Diagnosti: Potenţial de atingere a integrităţii fizice datorită deficitului vizual.
Manifestari de dependenta:scaderea acuitatii vizuale
Obiective: Pregătirea adecvată preoperatorie ,Asigurarea securităţii pacientului pe toată perioada

spitalizării.
Interventii:
• Apreciez nivelul de integritate fizică şi psihică a pacientului;
• Liniştesc bolnavul în privinţa evoluţiei afecţiunii, îi cer să descrie
caracteristicile durerii, intensitatea;
• Monitorizez funcţiile vitale ale pacientului: P, TA, T, R şi le notez în
F.O.;
• Recoltez analize;
• Ofer lămuriri cu privire la întrebările şi neliniştile pe care le manifestă
cu privire la prognosticul bolii, la intervenţia chirurgicală;
• Ofer informaţiile necesare pacientului, pentru a se obişnui cu termenii
medicali despre boală si tratament;
Diagnosti: Pierderea stimei de sine datorită alterării vederii, manifestată prin sentiment de neputinţă.
Manifestari de dependenta:pierederea acuitatii vizuale
Obiective: Asigurarea de suport psihic necesar pentru a depăşi sentimentul de incompetenţă.

Interventii:
-Discut cu pacientul şi-1 încurajez să-şi exprime neliniştea şi sentimentele.
- Informez pacientul corect despre prognosticul bolii, tratament şi schimbările necesare în stilul de
viată.
-ÎI liniştesc şi-i propun executarea unor activităţi care să-i redea încrederea în sine.
-Discut cu familia ca să-i ofere sprijin psihic şi moral de câte ori este necesar; obişnuit că până la
vindecare este dependent de alţii.
3.Nevoia de a se recreea
Diagnosti: Dificultate de a desfăşura activităţi recreative datorită alterării senzoriale, manifestată prin
incapacitatea de a îndeplini o activitate favorită.
Manifestari de dependenta:alterarea zenzoriala
Obiective: Petrecerea timpului liber cât mai plăcut posibil pe perioada spitalizării.
Interventii:
-Am recomandat pacientului să audieze unele emisiuni radio la orele
preferate;
-I-am explicat că poate citi sau viziona programul TV la recomandarea
medicului oftalmolog;
- Sfătuiesc familia să discute cu pacientul pe perioada spitalizării şi să-1
viziteze cât mai des posibil.
2.Administrarea oxigenului pe sondă nazală.
Oxigenoterapia
Scop
-asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen la tesuturi prin combaterea hipoxiei

determinata de:
-scaderea oxigenului alveolar
-diminuarea hemoglobinei
-tulburari in sistemul circulator
-probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara
Surse de oxigen
-statie centrala de oxigen
- microstatie
- butelie cu oxigen
-transportul buteliilor cu oxigen se va face pe carucioare, evitandu-se lovirea lor in timpul

transportului
-buteliile cu oxigen vor fi asezate in pozi;ie verticala, pe un suport si fixate de perete cu inele
metalice, departe de calorifer
-cunoasterea de catre personalul care manevreaza oxigenul a locului de amplasare a extinctoarelor si

a modului de utilizare a acestora.
Echipament necesar administrarii oxigenului
-sursa de oxigen
-umidificator (recipient pentru barbotarea oxigenului conzinand apa sterila)
-sonda nazala, cateter, masca de oxigen sau cort, in functie de metoda aleasa
-material adeziv (leucoplast), pentru fixarea sondei
Metode de administrare a oxigenului
a.prin sonda nazala
-este metoda cea mai frecvent utilizata
-permite administrarea oxigenului in concentratie de 25%-45%
-poate fi utilizata pentru o terapie pe termen lung
-nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei nazale
-asezarea pacientului in pozitie corespunzatoare (daca este posibil: pozitie semisezand, care
favorizeaza expansiunea pulmonara)
-asamblarea echipamentului
-dezobstruarea cailor respiratorii

-masurarea lungimii sondei, pe obraz, de la nara la tragus
-umectarea sondei cu apa sterile pentru facilitarea insertiei si prevenirea lezarii mucoasei
-introducerea sondei in nara si fixarea acesteia pe obraz, cu benzi de leucoplast
-fixarea debitului de administrare a oxigenului, in funclie de prescriptia medicului
-aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii oxigenului (observarea culorii tegumenteior,

masurarea respiraiiei si pulsului)
-supravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate sau de aparitie a unor

complicatii
-supravegherea echipamentului de administrare a oxigenului (presiune, debit etc)
-mobilizarea periodica a sondei
-scoaterea sondei o data pe zi si introducerea ei in cealalta nara
Incidente şi accidente
-daca recipientul pentru barbotarea oxigenuiui se rastoarna, lichidui poate fi impins de oxigen in caile
respiratorii ale pacientului, asfixiindu-l
-in cazul utilizarii prelungite a oxigenuiui, in concentralii mari sau la presiuni ridicate, pot aparea:
-iritare locala a mucoasei
-congestie si edemui alveolar
-hemoragie intraalveolara
-atelectazie
-patrunderea gazului in esofag duce la distensie abdominala
DE RETINUT:
-administrarea oxigenului se va face dupa permeabilizarea cailor respiratorii
-inainte de efectuarea tehnicii se vor lua toate masurile de precautie
-pe timpul administrarii se vor supraveghea atent pacientul si echipamentul de administrare

(manometrul de presiune si indicatorul de debit)
SUBIECTUL NR.20
1.Îngrijirea pacientului cu epistaxis.
2.Badijonarea mucoasei bucale.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului cu epistaxis.
Definitie:hemoragie exteriorizata prin fosele nazale.
Epistaxis-ul - cauze :
-mucoasa nazala iritata,foarte uscata
-traumatisme
-suflarea puternica a nasului
-leziuni de grataj
-cei care folosesc in exces picaturi nazale
-hepatita
-sida
-corpi straini
-H.T.A
-anemii
Plan de ingrijire pacientul cu epistaxis

3.Nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele integre
Diagnosti:alterarea respiratiei si a circulatiei
Manifestari de dependenta:hemoragie nazala
Obiective:oprirea hemoragiei in cel mai scurt timp
Interventii:
-aplicarea măsurilor de prim ajutor prin compresiune digitală asupra noreen care sângerează cel
puțin 10 minute
-introduc un tampon compresiv îmbibat în soluție hemostatică
-ajut medicul la aplicarea tamponamentului în vedere a hemostazei
-Evaluează gravitatea hemoragiei prin monitorizarea functiilor vitale
-recoltări probe de sânge
-administrez medicație hemostatică recomandată de medic
Diagnosti:risc de complicatii
Manifestari de dependenta:hemoragie abundenta
Obiective:prevenirea complicatiilor
Interventii:
-asigur repaus la pat pe partea care sângerează pentru pacientul cu tendință de lipotimie
-aplică îngrijiri specifice în cazul hapis axisului cauzat de boli generale
- monitorizarea functiilor vitale
3.Nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele integre
Diagnosti:alterarea mucoaselor
Manifestari de dependenta:prezenta hemoragiei nazale

Obiective: permeabilitatea foselor nazale și a cavității bucale
Interventii:
- execut toaleta nărilor
- urmăresc cantitatea şi periodicitatea apariţiei sângerărilor
- asigur şi schimb tamponamentul de câte ori este nevoie
- relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul
2.Badijonarea mucoasei bucale.
Badijonarea mucoasei bucalereprezintă întinderea unei soluții medicamentoase pe suprafața

mucoasei bucale, total sau parțial, cu ajutorul unui tampon montat pe porttampon.
Materiale necesare:
-mușama, aleză, prosop
-pense hemostatice sterile
-spatulă linguală sterilă
-casoletă cu tampoane și comprese sterile
-mănuși sterile
-taviță renală
-soluția medicamentoasă.
Pregătirea pacientului:
-pacientul este informat asupra necesității tehnicii
-se așază în poziție șezând cu capul în hiperextensie
-se protejează lenjeria cu un prosop în jurul gatului.
Efectuarea tehnicii:
-asistenta îsi spală mâinile
-îmbracă mănuși sterile
-se solicită pacientului să deschidă larg gura
-asistenta examinează fața dorsală a limbii, palatul dur, vălul palatin, pilierii anteriori, mucoasa
obrajilor, arcadele dentare, fața internă a buzelor, lojile amigdaliene, pilierii posteriori, amigdalele ,
peretele posterior al faringelui.
SUBIECTUL NR.21
1.Îngrijirea pacientului cu hepatită virală acută (H.A.V)
2.Pregătirea feșei gipsate pentru tehnici de imobilizare a antebrațului.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului cu hepatită virală acută (H.A.V)
Definitie: Hepatita A este o afectiune cauzata de virusul hepatic A care, la fel ca toate virusurile
hepatice, cauzeaza inflamatie la nivelul ficatului si afecteaza functionarea acestuia. De cele mai multe
ori, persoanele infectate se trateaza complet fara sa ramana daune permanente la nivelul ficatului.
Mijloacele de transmitere ale virusului Hepatitei A
Mancare contaminata
Apa contaminata
Atingerea si ingrijirea bolnavilor de hepatita A
Sexul neprotejat
Echipamente medicale contaminate
• Oboseala extrema
• Pierderea apetitului
• Dureri musculare
• Greata si varsaturi
• Febra
• Dureri sau disconfort abdominal, in special in zona ficatului
• Dureri articulare
• Urina inchisa la culoare
• Mancarimi la nivelul pielii
• Icter
Plan de ingrijire pacientul cu H.A.V

2.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale.
Diagnosti: risc de agravarea stării generale din cauza afectării parenchimului hepatic
Manifestari de dependenta:durere,infectia cu virusul hepatic A.
Obiective: prevenirea complicațiilor, tratarea corespunzătoare a pacientului.
Interventii: supravegherea bolnavului pentru recunoașterea din timpul agravării bolii sau a apariției
complicațiilor
- asigurarea repausului la pat
- educarea pacientului în vedere a respectării regimului genio -dietetic
- recoltarea sângelui pentru probe de laborator
- administrarea medicației prescrisă de medic
2.Nevoia de a-si mentine temperature corpului in limite normale.
Diagnosti: hipertermie
Manifestari de dependenta: febră datorate infecției
Interventii:
-aerisesc camera
Diagnosti: alterarea nutriției
Manifestari de dependenta: anorexie grețuri și vărsături
Interventii:
Diagnosti: eliminarea urinară si de materii fecale inadecvată
Manifestari de dependenta:oligurie,constipatie
Obiective:combaterea oliguriei si a constipatiei
Interventii:
-hidratez corespunzător pacientului
- urmarea regimului alimentar prescris de medic
- efectuează zilnic bilanțul ingesta excreta
- corectezi dezechilibrul hidric
- recoltez urina pentru probe de laborator
- administrați la indicația medicului laxative
2.Pregătirea feșei gipsate pentru tehnici de imobilizare a antebrațului.
Aparatul gipsat este un pansament facut din fesi de tifon impregnate cu gips si muiate in apa; cand se
intareste, formeaza o carapace dura.
Se aplica cu scopul de a imobiliza o articulatie, un segment de membru, un membru in intregime,

coloana vertebrala etc.
Se utilizeaza la fracturi, entorse cu rupturi de ligamente, tuberculoza articulara, deformatii ale

membrelor.
Aparatul gipsat trebuie aplicat pe o situaţie locală a membrului bine cunoscută şi care trebuie
menţinută un oarecare timp (repaos, reducere mai mult sau mai puţin bună a fracturii, tulburări
neuro-vasculare posttra-umatice, transport, etc).
Prepararea feselor gipsate
Pentru aceasta este nevoie de:
- Tifon sau feşi din bumbac (nu se admit ţesăturile sintetice);
- gips fin ("alabastru"), trecut prin sită fină, încât să dea, la palpare între degete, senzaţia de amidon;
- o masă sau o planşetă de 0,70/1,50 m acoperită cu tablă inoxidabilă;
- o baghetă de lemn de 15-20 mm diametru şi 25 cm lungime;
- o paletă de lemn de 25/5 cm şi 5 mm grosime.
Fesele se confecţionează dintr-un tifon cu ochiuri moderat de mari (1-1,5 mm), late de 5-25 cm şi
lungi de 1-2 m. Fâşii de tifon, rulate, se plasează la un capăt al mesei, se derulează celălalt capăt şi se
presară cu gips care se întinde şi se înlătură excesul cu paleta de lemn. La capătul celălalt al mesei se
rulează în jurul baghetei de lemn faşă gipsată. Feşile astfel pregătite se depozitează în cutii de lemn,
la loc uscat şi închise ermetic. Astăzi se găsesc fese gata preparate, cu substanţe înrudite cu gipsul,
uşoare şi eficiente.
Complicaţii şi neplăceri provocate de aparatele gipsate
1. Durerea cauzată de:
- coaptarea proastă a fragmentelor;
- mobilitatea fragmentelor;
- aparat gipsat prea compresiv;
- imobilizarea articulaţiilor în poziţii necorespunzătoare;
- comprimarea unui nerv pe planul osos (nervul peronier comun, nervul ulnar, nervul radial);
- aparat gipsat prea larg sau prea mic, care permite rotaţiile în focar (dacă nu sunt prinse în el şi
articulaţiile proximală şi distală de focar);
- aplicarea neatentă a aparatului gipsat (feşi torsionate, ghemotoace de vată sau gips, etc);
- apariţia unor leziuni cutanate sub gips (flictene, foliculite, furuncule, pediculoze, ploşnjţe, purici,
etc);
în aceste cazuri, crăparea longitudinală a aparatului gipsat (pentru decomprimare) sau croirea unei
ferestre în dreptul punctului dureros, sunt suficiente. Mai rar trebuie înlăturat gipsul şi aplicat altul
sau înlocuit cu o extensie continuă.
2. Edemul cianotic sau alb al extremităţii libere distale poate traduce o compresiune sub gips sau o
ischemie. Înlăturarea gipsului şi, eventual, controlul focarului de fractură (după examenul clinic
neuro-vascular), trebuie luate în consideraţie fără amânare.
3. Deteriorarea aparatului gipsat (crăpare, fragmentare) presupune schimbarea sa.
SUBIECTUL NR.22
1.Îngrijirea pacientului cu toxiinfecție alimentară.
2.Recoltarea exudatului faringian.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului cu toxiinfecție alimentară.
Definitie: toxiinfecțiile alimentare sunt boli infecțioase acute,cu caracter sporadic sau epidemic,care
apar în urma consumului de produse alimentare intense contaminate cu variate bacterii și sau
toxinele acestora, virusuri,protozoare,fungi.
Manifestari de dependenta: debut brusc cu :salivație, greață, vărsături, colici abdominale, diaree,
cefalee amețeli patimi stare de rău generală febră tegumente palide acoperit cu reci hipotensiune
arteriala pana la colaps,soc infecțios.
Plan de îngrijire pacientul cu toxiinfecție alimentară
4.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
Diagnosti:alterarea eliminarilor din cauza inflamarii tubului digestiv
Manifestari de dependenta:varsaturi,diaree
Obiective:combaterea varsaturilor si a diareei.
Interventii:

-in diaree alimentatie hidrica in primele 24-48 ore
-administrez la indicatia medicului spasmolitice,antimicrobiene,
-efectuez toaleta perianala a pacientului
Diagnosti:alterarea nutritiei,dereglari hidroelectrolitice,
Obiective: pacientul să se hidrateze și să se alimenteze corespunzător
Interventii:
- asigura dieta hidrică lichide reci în înghițituri mici fracționate
- treptat se introduc Ce alimente precum orez morcov brânză de vaci proaspătă pâine prăjită biscuiți
- administrez medicația prescrisă de medic
Diagnosti: risc de infecție și de perforații ale intestinului cauzate de modificare a tranzitului intestinal
Manifestari de dependenta: diaree dureri abdominale vărsături
Obiective: evitarea complicațiilor
Interventii:
- asigur condiții de mediu adecvate
-izolarea pacientului întrun salon individual
- iau măsuri sporite pentru evitarea transmiterii infecțiilor
-asigurarea lenjeriei curată de pat și de corp

4.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
Diagnosti:hipertermie
Manifestari de dependenta:febra,frison
Interventii:
-aerisesc camera
2.Recoltarea exudatului faringian.
Definitie: exudatul faringian este un lichid, rezultat în urma unui proces inflamator faringian.
Scop: explorator
-depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui în vederea tratamentului
-depistarea persoanelor sănătoase purtătoare de germeni. Pregătesc materialele necesare:
1. De protectie: mască de tifon
2. Sterile: spatulă linguală, eprubetă cu tampon, eprubetă de cultură, ser fiziologic sau glicerina
15%.
3. Nesterile: tăvița renală, stativ pentru eprubete,
4. Pregătesc pacientul:
-psihic: îl anunț și îi explic tehnica.
-fizic: îl anunț să nu mănânce și să nu bea apă, să nu se instileze soluții dezinfectante în nas, și să nu

facă gargară. Așez pacientul pe un scaun.
Tehnica:
Recolteaz înainte de administrarea de antibiotice sau sulfamide.
Mă spăl pe mâini și mă dezinfectez cu alcool, îmi pun mască de protecție, invit pacientul să deschidă
gura și inspectez fundul de gât. Apăs limba cu spatula linguală, cu tamponul faringian sterg depozitul
de pe faringe și amigdale, dezlipest o porțiune din falsele membrane (cand este cazul).
La indicatia medicului, întind produsul obținut pe lame de sticlă frotiuri colorate sau însămânțez
imediat pe medii de cultură. Mă spăl pe mâini cu apă și săpun.
Pregătesc proba pentru laborator care se transportă evitând suprainfecțiile. Spăl și dezinfectez
suprafețele.
Notez în foaia de observație data recoltării și ora, numele și prenumele persoanei căreia i s-a efectuat
recoltarea. Dacă s-a facut insamanțare sau nu.
Timpul scurs de la recoltare la însămânțare trebuie să nu depășească 5-6 ore. Înainte de recoltare,
inspectez regiunile de unde urmează să recoltez.Recoltarea se face nu numai în amigdalite dar și în
alte boli care pot fi declanșate de o infecție faringiană (nefrite).
SUBIECTUL NR.23
1.Îngrijirea pacientei cu cancer mamar.
2.Recoltarea sângelui pentru examene biochimice:glicemie,cholesterol,trigliceride.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientei cu cancer mamar.
Definiție: Cancerul mamar este o afectiune in care celulele care alcatuiesc sanii incep sa creasca
anormal intr-o maniera necontrolata.
Manifestări de dependenta:
- un nodul la nivelul sanului sau axilei aparut de curand
- modificarea marimii sau formei sanului
- modificarea pielii de pe sani, cum ar fi o cuta sau o pata
- scurgeri sau sangerari la nivelul mamelonului care apar la strangerea acestuia
- modificari ale mamelonului, cum ar fi retractia sau inversia
- cruste la nivelul mamelonului
- modificari de culoare sau textura a pielii de pe san sau o culoare mai inchisa in jurul mamelonului
- un nodul la nivelul sanilor la barbati.

Plan de îngrijire pacienta cu cancer mamar
2.Nevoia de a dormii si odihnii.
Diagnosti: Risc decomplicatii lanivelul plăgii,hemoragii,infectii
Manifestari de dependenta:incizie
Obiective:prevenirea complicatiilor
Interventii:
- Controlez drenajul, efectuez toaleta si tratarea plăgii în conditii de perfectă asepsie pentru
vindecarea cat mai rapidă
-urmăresc aspectul pansamentului, aparitia durerii locale sau a temperaturii
- respect normele de prevenire ainfeciilor nosocomiale
2.Nevoia de a dormii si odihnii.
Diagnosti: Somn insuficient cantitativ si calitativ din cauza anxietătii si a durerii
Manifestari de dependenta:durere,anxietate
Obiective: ameliorarea durerilor,pacienta sa se poata odihnii corespunzator
Interventii:
-asigur un microclimate adecvat pentru favorizarea somnului
-administrarea unui somnifer la indicatia medicului
-am asigurat un microclimat corespunzător, salon aerisit,temperatura potrivită, lenjerie de pat

curată;
-am recomandat pacientei să consume înainte de culcare un ceai sau lapte cald, să citească o revistă
reconfortantă.
-am administrat calmante la indicatia medicului

Diagnosti:alterarea alimentatiei prin deficit
Manifestari de dependenta:greturi,varsaturi
Obiective:combaterea varsaturilor,pacienta sa se alimenteze corespunzator
Interventii:
-efectuez bilanțul hidroelectrolitic
- administrez medicația antiemetica după indicația medicului
-rehidratarea parenterală r
-egim alimentar bogat în fibre fără grăsimi hiposodat
2.Recoltarea sângelui pentru examene biochimice:glicemie,colesterol,trigliceride.
Se efectuează prin puncţie venoasă , dimineaţa, bolnavul fiind „a jeune” ; se recoltează 5-10ml sânge
simplu pentru a determina:
Ce este glicemia
Glicemia reprezinta concentratia glucozei in sange. Zaharul din sange sau glucoza este principalul tip
de zahar care se gaseste in sangele nostru. Glucoza provine din alimentele pe care le mancam si este
principala sursa de energie a corpului nostru. Sangele transporta glucoza catre toate celulele
corpului, pentru ca aceasta sa fie folosita ca energie.
Pentru majoritatea indivizilor sanatosi, limitele normale ale glicemiei sunt urmatoarele:
· intre 72 si 108 mg/dl, pe nemancate;
· pana la 140 mg/dl, la 2 ore dupa masa.
Ce este colesterolul
Colesterolul, daca nu depaseste valorile normale, este o substanta benefica pentru organism. Acesta
se regaseste in fiecare celula a organismului si are functii importante in procesul de digestie, in
producerea de hormoni si in generarea vitaminei D. Colesterolul este produs in mod natural de
organism, in ficat, insa provine si din alimente.
Ce inseamna ldl?
Colesterolul LDL, adica cel „rau”, este cel care contribuie la depozitarea grasimilor pe artere,
favorizand aparitia aterosclerozei. Ingrosarea arterelor creste riscul de infarct dar si de accident
vacsular cerebral.
Ce inseamna hdl?
Colesterolul HDL este considerat colesterol „bun”, de aceea valorile mari ale acestuia sunt benefice
pentru sanatate. Colesterolul HDL transporta colesterolul LDL din artere, ducandu-l din nou in ficat,
de unde este apoi eliminat.
Colesterolul HDL protejeaza organismul de infarct si accident vascular cerebral. Studiile au dovedit ca
nivelul scazut de colesterol HDL creste riscul de boli cardiace.
Colesterol total Valori bune: sub 200mg/ dl
HDL Valori bune: 60 mg/dl
LDL Valori bune: 100 – 120 mg/dl
Ce sunt trigliceridele
Trigliceridele sunt grasimi, mai exact lipide, care se regasesc in sange. Atunci cand mananci,
organismul transforma caloriile consumate, dar de care nu are nevoie, in trigliceride. Acestea sunt
depozitate si sunt folosite ulterior pentru a avea energie pana la urmatoarea masa. Daca obisnuiesti
sa consumi mai multe calorii decat ai nevoie, in special carbohidrati si grasimi, nivelul de trigliceride
creste si depaseste valorile normale.
Care este nivelul normal al trigliceridelor
· Nivelul normal al trigliceridelor: mai mic de 150
RECOLTAREA ÎN SISTEM VACUTAINER.
Avantaje ● Utilizarea acestei metode de prelevare asigura:
- confortul pacientului
- calitatea probei de sange
- securitatea personalului medical
Pregatire ● Materiale:
- holder – un tub de material plastic care prezinta, la partea superioara, amboul la care se ataseaza
acul de punctie prin infiletare, iar la partea inferioara doua aripioare.
- acul de punctie protejat de carcasa bicolora.

- tuburi vacuumtainer cu dopuri de diferite culori conventionale.
- materiale necesare efectuarii punctiei venoase.
● Pacient:
- pregatirea psihica:
- se anunta si i se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii.
- pregatirea fizica:
- recoltarea se face dimineata pe nemancate
- se aseaza pacientul in decubit dorsal, confortabil, cu membrul superior in abductie, extensie si

supinatie.
Executie Asistenta:
-se spala pe maini cu apa si sapun
-imbraca manusi sterile
-verifica banda de siguranta a acului (integritate, valabilitate)
-indeparteaza carcasa de culoare alba a acului prin miscari de rasucire
-infileteaza capatul liber al acului in holder
-alege locul punctiei si il aseptizeaza
-indeparteaza carcasa colorata a acului.
●Executa punctia venoasa:
- introduce tubul in holder apucand aripioarele cu indexul si mediul, iar cu policele impinge tubul in
holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a dopului
- dupa prelevarea sangelui se scoate tubul din holder prin miscari de impingere asupra aripioarelor
laterale si i se imprima miscari usoare de inclinare-rasturnare pentru omogenizare cu aditivul
- se introduce tubul urmator
- se retrage acul din vena si se face o compresiune asupra locului punctiei timp de 1-3 minute fara a
flecta antebratul pe brat.
Pregatirea probelor pentru laborator - se eticheteaza tuburile
- se trimit la laborator.
Reorganizare - se reorganizeaza locul de munca
- acele utilizate se depun in containerul destinat.
Ingrijirea pacientului dupa tehnica - aceeasi ca la punctia venoasa.

SUBIECTUL NR.24
1.Îngrijirea pacientului cu cancer pulmonar.
2.Recoltarea urinei pentru urocultură.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului cu cancer pulmonar.
Definitie: este o tumoare malignă care apare in urma cresterii si multiplicarii necontrolate a celulelor
pulmonare.
-Tuse persistenta
-dispnee,wheezing
- Tuse cu sputa sau chiar sange
- Raguseala
- Durere in piept care se agraveaza, de multe ori, in timpul rasului, tusei sau chiar inspirului adanc
-Scadere in greutate
- Oboseala accentuata
- Bronsita/ pneumonie recurenta
- Respiratie suieratoare
- Durere la nivelul umerilor, bratelor sau mainilor
- Febra, durere de cap
- Dificultati la inghitire
- Dureri osoase
Plan de îngrijire pacientul cu cancer pulmonar
1.Nevoia de a resira si a avea o buna circulatie.
3.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
1.Nevoia de a resira si a avea o buna circulatie.
Diagnosti: Alterarea schimburilor pulmonare
Manifestari de dependenta: dispnee,wheezing,tuse
Obiective: Reducerea gradului de dispnee
Interventii:
-asigurarea unui mediu aerisit si ventilat corespunzator favorizarii respiratiei
-asigurarea unei pozitii care sa favorizeze respiratia
- reducerea dispneii( bronhodilatatoare parenteral sau aerosoli, oxigen) ;
- Administrarea oxigenului
- Educaţia în ceea ce priveşte abandonarea fumatului
Manifestari de dependenta: Hemoptizia
Obiective:combaterea hemoptiziei
Interventii:
- repaus în semi șezut
- repaus vocal
- respirație lentă și profundă pe nas
- administrarea de lichide reci în cantități mici și repetate
-aplicarea de gheață pe regiunea retrosternala
-Pregatirea pacientului pentru recoltarea analizelor de sânge ,pentru fibrobronhoscopie ,CT,
- Administrarea medicaţiei: hemostatice
Diagnosti: Intoleranţă la efort
Manifestari de dependenta:dispnee la efort minim
Obiective: Reducerea gradului de dispnee, Asigurarea confortului fizic şi psihic

Interventii: Pregatirea pacientului pentru recoltarea analizelor de sânge ,pentru fibrobronhoscopie
,CT,
- Administrarea medicaţiei: hemostatice ( etamsilat ,edrenostazin,vitamina K,sandostatin); calmante

ale tusei, ( codeină, tusin forte) , antalgice ( algocalmin ,piafen ,tramadol,fortral,sintalgon,mialgin
,codeină + paracetamol la 6 h ) ; reducerea dispneii( bronhodilatatoare parenteral sau aerosoli,
oxigen) ;
- Administrarea oxigenului
- Educaţia în ceea ce priveşte abandonarea fumatului,
2.Recoltarea urinei pentru urocultură.
Definitie: Urocultura este proba bacteriologică a urinei şi se recoltează în condiţii de asepsie şi

antisepsie.
Materiale necesare:
-urinar sau ploscă
- mușama, aleză
-materiale pentru toaleta organelor genitale externe
-recipient steril pentru recoltarea urinei
Pregătirea pacientului :
-psihic: se anunță și se instruiește privind folosirea bazinetului ,să știe să utilizeze numai recipientul
gol și curat
-Fizic: să protejeze patul cu mușama și aleză ,să așeze plosca sub pacient, se face toaleta organelor
genitale externe, se îndepărtează bazinetul și se înlocuiește cu altul curat
Recoltarea urinei pentru urocultură la jumătatea micţiunii
-se face toaleta organelor genitale externe cu apă şi săpun înaintea recoltării
-se recoltează urina de dimineaţă (concentraţie mare de germeni), în absenţa unui tratament cu
perfuzii (efect de diluţie),înainte de începerea tratamentului cu antibiotice;
-pacientul spală mâinile şi se usucă cu prosop curat
-dacă recoltează asistentul medical ,spală mâinile şi îmbracă mănuşile
- prima cantitate de urină emisă, aproximativ 50ml, se elimină la toaletă sau în bazinet, apoi fără să
se întrerupă jetul urinar, se recoltează aproximativ 5ml urină într -o eprubetă sterile
-proba se transportă la laborator

Ingrijirea ulterioara a pacientului:
-este ajutat sa se imbrace
-este asezat intr-o pozitie comoda
-se aeriseste salonul
Reorganizarea locului de muncă
Notarea in foaia de observaţie:
-se noteaza examenul, numele persoanei care a efectuat recoltarea
SUBIECTUL NR.25
1.Îngrijirea pacientului cu boală diareică acută.
2.Perfuzia intravenoasă.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului cu boală diareică acută.
Definitie:BDA este o boala infectioasa a tubului digestiv, Insotita de pierderi de apa si electroliti, cu
rasunet asupraintregului organism, caracterizata prin scaune diareice si influentarea curbei
ponderale
Manifestari de dependenta: scaderea apetitului
-varsaturi
-eritem fesier premonitoriu
-scaune modificate, cu consistenta scazuta, de la semiconsistenta la apoasa, mai frecvente decat de

obicei, ce pot conține mucus sau puroi;
-scaderea curbei ponderale.
Plan de îngrijire pacientul cu B.D.A.
3.Nevoia de a-si proteja tegumentele si mucoasele
Manifestari de dependenta: Scaune lichide si frecvente(5-6/zi), Colici abdominale
Obiective: Pacientul sa aiba tranzit intestinal in limite
Interventii:
-Asistenta serveste pacientul cu ceai neindulcit, supa de morcov, zeama de orez, urmand ca treptat
sa introduca mici cantitati de carne slaba, fiarta, branza de vaci, paine alba prajita, supe strecurate.
-recoltez scaun pentru probe de laborator
- Administreaza simptomatice, spasmolitice, antimicrobiene, fermenti digestivi, sedative.
- Hidrateaza pacientul prin perfuzii, urmarind inlocuirea pierderilor de apa si electroliti.
Diagnosti:potential de complicatii
Manifestari de dependenta: Oboseala, slabiciune,deshidratare
Obiective:prevenirea complicatiilor, Pacientul sa fie echilibrat hidro-electronic
Interventii: Asigura repaus la pat, cand starea generala este alterata, mentine constanta temperatura
corporala.
- Monitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza in foaia de observatie, calculand cantitatea

de lichide ingerate si perfuzate si pe cea eliminata.
- Hidrateaza pacientul prin perfuzii, urmarind inlocuirea pierderilor de apa si electroliti.
3.Nevoia de a-si proteja tegumentele si mucoasele
Diagnosti:alterarea mucoasei intestinale si a tegumentelor perianale.
Manifestari de dependenta:diaree frecventa
Obiective:Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase perianale curate si integre
Interventii: Curata si usuca regiunea anala dupa fiecare scaun, aplica creme protectoare.
- Pregateste bolnavul pentru examinari endoscopice.
- Recolteaza sange pentru hemocultura si scaun pentru coprocultura.
2.Perfuzia intravenoasă.
Definiţie: reprezintă introducerea pe cale parenterală picătură cu picătură a unor substanţe

medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitică şi volemică a organismului.
Scop:
-hidratarea şi mineralizarea organismului;
-administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efectul prelungit;
-depurativ, diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici;
-completarea proteinelor sau a unor componente sanguine cale parenterala.
-alimentarea pe cale parenterala
Pregatirea materialelor
- tava medicala
- trusa pentru perfuzat
-solutii prescrisa
- garou
- tavita renala;
- stativ prevazut cu bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;
- 1 - 2 seringi
- o perna musama;
- o pensa hemostatica;
- comprese sterile;
- antiseptic pentru tegument
- romplast;
- foarfece;
-se verifica data de expirare a solutiilor de administrat, volumul si tipul solutiilor
-se verifica aspectul lor( sa nu fie tulburi, precipitate etc)
-se agata solutia in stativ
-se inlatura capacul sau dopul protector si se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat portiunea unde va fi
introdus perfuzorul
- se introduce cu seringa sterila un alt medicament in solutia perfuzabila daca acest lucru este indicat
si se va eticheta flaconul specificand medicatia introdusa
- se desface perfuzorul si se introduce in solutie avand grija sa nu atingem capatul sau de nimic
pentru a-l pastra steril
- se clampeaza perfuzorul si apoi se preseaza camera de umplere pana se umple jumatate
- se declampeaza perfuzorul si se goleste de aer lasand lichidul sa curga in tavita pana cand nu mai
este nici o bula de aer
- daca solutia este in flacon de sticla va trebui sa se deschida filtrul de aer pentru ca ea sa curga. Daca
este in punga de plastic nu este nevoie
- se detaseaza capacul protector al celuilalt capat al perfuzorului si se ataseaza perfuzorul la

ac/branula
- se eticheteaza flaconul de solutie cu data si ora administrarii
Pregatirea psihica si fizica a bolnavului
-I se explica bolnavului necesitatea tehnicii.
-Se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod, cu antebratul in extensie si pronatie.
Efectuarea perfuziei
-spalarea pe maini cu apa si sapun,manusi
-se examineaza calitatea venelor.
-se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului.
-se aseptzeaza plica cotului cu alcool.
-se cere bolnavului sa inchida pumnul
-se efectueaza punctia venei alese.
-se verifica pozitia acului in vena
-se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac.
-se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere
a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, in functie de necesitate.
-se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia, de piele bolnavului
-se supravegheaza permanent starea bolnavului si functionarea aparatului.
Daca este necesar se pregateste cel de-al II-lea flacon cu substanta medicamentoasa, incalzindu-l la
temperatura corpului.
Inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea

aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon.
Se deschide prestubul, pentru a permite lichidului sa curga; operatia de schimbare trebuia sa se
petreaca cat mai repede, pentru a nu se coagula sangele refulat din ac si se regleaza din nou viteza
de perfuzat a lichidului de perfuzat.
Inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupra venei punctionate cu
un tampon imbibat in solutie dezinfectanta si printr-o miscare brusca, in directia axului vasului, se
extrage axul din vena.
Se dezinfecteaza locul punctiei , se aplica un pansament steril si se fixeaza cu romplast.
Ingrijirea bolnavului dupa tehnica
-Se aseaza bolnavul confortabil in patul sau.
-Se administreaza bolnavului lichide caldute ( daca este permis).
-Se supravegheaza bolnavul.
Reorganizarea locului de munca
-se noteaza in foaia de observatie data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia.
Incidente,accidente
-hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci, poate determina edem pulmonar acut: tuse,
expectoratie, polipnee, cresterea T.A. se reduce ritmul perfuziei sau chiar se intrerupe complet, se
injecteaza cardiotonice.
-embolie pulmonara prin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne prin: eliminarea
aerului din tub inainte de instalarea perfuziei, intreruperea ei inainte de golirea completa a flaconului
-nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane.
-coagularea sangelui pe ac sau canula-se previne prin introducerea pe lumen a solutiei de heparina
-revarsarea lichidului perivenos-flebita-durere,creste temperatura tegumentului,eritem de-a lungul

venei-se anunta medicul
-lichidul nu se scurge desi acul este in vene-se verifica pozitia acului,se mobilizeaza putin,se verifica
presiunea lichidulu
SUBIECTUL NR.26
1.Îngrijirea pacientei cu fibrom uterin.
2.Escarele.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientei cu fibrom uterin.
Definiţie: tumoră benignă dezvoltată la nivelul uterului
Etiologie: factorul etiologic şi factorii determinanţi nu sunt încă cunoscuţi. Teoria hormonală pare cea
mai viabilă şi susţine faptul că secreţia crescută de estrogeni ar fi o condiţie necesară creşterii
fibromului uterin.
Simptomatologie:
-hemoragia: menometroragie
-leucoreea, mai ales hidroreea intermitentă, chiar pioree în cazul unor complicaţii septice
-durerea
-creşterea în volum a abdomenului
-tulburări urinare: polakiurie, incontinenţă urinară
-tulburări digestive: constipaţie, tenesme rectale
-probleme în timpul sarcinii cu care se asociază
Îngrijirea pacientei cu fibrom uterin
3.Nevoia de a avea o buna circulatie
4.Nevoia de a avea tegumentele si mucoasele curate si integre
Diagnostic:alterarea eliminărilor din cauza hemoragiei
Manifestări de dependență:hemoragie vaginală
Obiective:să nu prezinte hemoragie
Intervenții: Linişteşte pacienta explicându-i cauza hemoragiei şi că se va face intervenţia necesara

pentru oprirea ei.
-Informează pacienta asupra tehnicii anesteziei şi riscurilor ei.
-Informează pacienta asupra tehnicii operaţiei şi riscurilor ei.
-Recoltează, la indicaţia medicului, analize de laborator.
-Însoţeşte pacienta la investigaţii şi o pregăteşte pentru ele.

-Administrează medicaţia, la indicaţia medicului.
-Urmăreşte funcţiile vitale.
-Urmăreşte aspectul şi cantitatea de sânge care se elimină
Diagnostic:risc de complicații din cauza hemoragiei
Manifestări de dependență: anemie,hipotensiune,oboseala,durere colicativa
Obiective: prevenirea si combaterea complicatiilor
Intervenții: pregatesc local si general pacientul pentru chiuretaj biopsic,interventie chirurgicala
-pregatesc materialele pentru clisma si pentru spalatura vaginala
-pregatesc materiale pentru testare la antibiotice si pentru transfuzii de sange
-efectuez clisma dimineata si seara
-efectuez spalatura vaginala cu solutie antiseptica
-efectuez testul la antibiotice
-recoltez secretie vaginala pentru antibiograma
-administrez transfuzie de sange
-administrez antibiotice,antialgice
3.Nevoia de a avea o buna circulatie
Diagnostic: alterarea circulatiei
Manifestări de dependență: hipotensiune,tahicardie,edeme
Obiective: pacienta sa aiba fibrilatie ventriculara aproape de limite normale
Intervenții: monitorizez fv,
-supraveghez faciesul pacientei
-administrez tratamentul prescris de medic
4.Nevoia de a avea tegumentele si mucoasele curate si integre
Diagnostic: alterarea tegumentelor si mucoaselor

Manifestări de dependență: mucoase irritate,sângerare.
Obiective: pacienta sa prezinte tegumente si mucoase curate si integre
Intervenții: asigur conditii pentru efectuarea toaletei
-asigur tampoane sterile
-pregatesc materiale pentru efectuarea spalaturii vaginale
-efectuez spalatura vaginala
-continuarea tratamentului
2.Escarele.
Definiţie:Escara este o leziune profundă a ţesuturilor prin irigareainsuficientă datorită compresiunilor

lor mai îndelungate,întreproeminenţele osoase şi un plan dur.
Escarele pot să apară în câteva ore sau în câteva zile în funcţie de factorul de risc şi de toleranţa pielii
la tensiune îndelungată.
Escarele sunt cauzate de: umezeală, căldură excesivă, cutelelenjeriei, resturi alimentare sau de
aparat gipsat.
Cauzele escarelor pot fi: generale, locale, favorizante.
Escara apare la vârstnici cu afecţiuni neuro-psihice sau la bolnaviicu accidente vasculare cerebrale
repetate.
Regiunile predispuse la escare sunt:
În decubit dorsal:Regiunea occipitală. Regiunea omoplaţilor.Regiunea sacrală. Regiunea

fesieră.Regiunea coatelor. Regiunea călcâielor.
În decubit lateral:Regiunea temporală şi retroauriculară. Umăr.Regiunea trohanteriană.Regiunea
internă şi externă a genunchilor. Regiunea maleolarăinternă şi externă.
În poziţie decubit ventral:Regiunea claviculară. Regiunea sternală. Crestele iliace. Genunchi.Haluce.
În poziţie şezând:Regiunea ischiatică.
Metode de prevenire a escarelor:Toaleta zilnică a regiunilor predispuse escarelor. Spălarea zilnicăcu

apă şi săpun, masarea şi ungerea regiunilor predispuse escarelor, deoarece pielea unsă se macerează
mai greudecât pielea umedă sau uscată.Fricţionarea cu alcool a regiunilor predispuse. Pudrarea cu
talc,local.La bolnavii cu incontinenţă de urină, inconştienţă, se foloseştesondajul à demeure cu sonda
Foley. Se schimbă lenjeriaori de câte ori este necesar.Schimbarea poziţiei bolnavului la un interval de
30 minute 1 oră,succesiv: decubit dorsal, decubit lateral drept şistâng, decubit ventral.Se face la 2-3
ore sau mai des, întorcându-se o foaie desupraveghere a escarelor în care se notează orele de
schimbare.Alimentația trebuie să fie bogată in protein și în vitamine.
SUBIECTUL NR.27
1.Îngrijirea pacientului vârstnic cu demență senilă.
2.Spălătura gastrică.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului vârstnic cu demență senilă.
Definitie:reprezinta o afectiune neurologica cronica , cu evolutie progresiva , caracterizata printr-o

regresie globala a activitatii intelectuale si a personalitatii bolavului , ca urmare a procesului de
atrofiere corticala.
Manifestari de dependenta:alterarea memoriei si orientarii,amnezia,tulburari de

vorbire,apatie,pierderea orientarii temporo-spaţială.
Plan de îngrijire pacientul cu demență senilă
2.Spălătura gastrică.
Definitie: Prin spălătură gastrică înţelegem evacuarea conţinutului stomacal şi curăţirea mucoasei de
exsudate şi substanţe străine.
Scop: terapeutic
- evacuarea conţinutului stomacal toxic
Indicatii:
• intoxicaţii alimentare sau cu substanţe toxice

• stază gastrică însoţită de procese fermentative
• pregătirea preoperatorie în intervenţiile de urgenţă sau pe stomac
• pregătirea pentru examen gastroscopic
Contraindicatii:
• intoxicaţii cu substanţe caustice
• hepatite cronice; varice esofagiene
• îmbolnăviri cardio-pulmonare decompensate
• ulcer gastric în perioada dureroasă
• cancer gastric
Materiale:
de protecţie:
- 2 şorţuri din material plastic
- muşama, traversă
-manusi
sterile
- sonda gastrică Faucher
- 2 seringi de 20 ml
- pensă hemostatică
nesterile
- cană de sticlă sau de metal de 5 l
- pâlnie, apă caldă la 25-26°C
- recipient pentru captarea lichidului (găleată, lighean)
- scaun
medicamente
- cărbune animal, alt antidot la indicaţia medicului
Pregatirea pacientului
psihic:
- se anunţă şi se explică importanţa examenului şi a colaborării sale
fizic:
- se aşează pacientul pe scaun şi se protejează cu un prosop în jurul gâtului
- se aşează şorţul de cauciuc
- se îndepărtează proteza dentară (când este cazul)
- i se oferă tăviţa renală şi este rugat să şi-o ţină sub bărbie (pentru captarea salivei şi pentru
imobilizarea pacientului)
Executie: - asistenta se spală pe mâini, îmbracă mănuşi sterile şi şorţul de cauciuc
umezeşte sonda, se aşează în dreapta pacientului şi îi fixează capul între mână şi torace cere
pacientului să deschidă gura, să respire adânc introduce capătul sondei până la peretele posterior al
faringelui cât mai aproape de rădăcina limbii invitând pacientul să înghită prin deglutiţie, sonda
pătrunde în esofag şi prin mişcări blânde de împingere ajunge în stomac (la marcajul 40-50 cm la
arcada dentară)la capătul liber al sondei se adaptează pâlnia şi se aduce la nivelul toracelui
pacientulu se verifică temperatura lichidului de spălătură şi se umple pâlnia se ridică pâlnia deasupra
capului pacientului
înainte ca ea să se golească complet, se coboară cu 30-40 cm sub nivelul epigastrului în poziţie

verticală pentru a se aduna în ea lichidul din stomac se goleşte conţinutul pâlniei în vasul collector se
repetă operaţia până ce lichidul este curat, limpede, fără resturi alimentare sau substanţe străine se
îndepărtează pâlnia şi se pensează capătul liber al sondei după care se extrage cu atenţie, pentru a se
împiedica scurgerea conţinutului ei în faringe, de unde ar putea fi aspirat de pacient
Pregătirea produsului pentru examen de laborator:
• dacă spălătura s-a efectuat pentru eliminarea unor substanţe toxice ingerate accidental sau
voluntar, tot ceea ce s-a evacuat din stomac se va păstra pentru examinarea de către medic, iar un
eşantion va fi trimis la laborator
Reorganizarea şi notarea în FO.
Accidente:
• dacă apare senzaţia de greaţă şi vărsătură, se indică respiraţie profundă sau se face anestezia
faringelui cu soluţie de cocaină 2%
• sonda poate ajunge în laringe, apare reflexul de tuse, hiperemia feţei apoi cianoza - se
retrage sonda
• sonda se poate înfunda cu resturi alimentare - se îndepărtează prin insuflaţie de aer cu

seringa
• se pot produce bronhopneumonii de aspiraţie
SUBIECTUL NR.28
1.Îngrijirea copilului cu convulsii febrile.
2.Montarea branulei.
REZOLVARE
1.Îngrijirea copilului cu convulsii febrile.

Definitie: Convulsiile febrile sunt crize de tip epileptic, care sunt declansate de febra, la copilul mic (3
luni-5 ani), in absenta unei infectii cerebrale de tip meningita sau encefalita.
Cauze:
- Cresterea brusca a temperaturii, de obicei in contextul unor infectii virale sau bacteriene , febra
scazand pragul convulsivant al pacientului, adica ii creste susceptibilitatea de a face convulsii.
Manifestari de dependenta: faza preconvulsiva: copilul prezinta anxietate, agitatie psihomotorie
faza propriu zisa a crizei: gurita este inclestata, manutele sunt in flexie si piciorusele sunt in extensie,
toate dureaza aproximativ 1 minut, apoi apar contractiile foarte rapide, cu ochii ficsi sau ochii
prezinta miscari ritmice, respiratie neregulata (se poate opri respiratia ), simptome care pot dura 1-2
minute pana in 10-15 minute si sunt urmate de hipotonie generalizata
faza postconvulsiva: copilul poate prezenta iritabilitate, dar de obicei prezinta somnolenta
postcritica.
Plan de ingrijire pacientul cu convulsii febrile
Diagnosti:alterarea echilibrului termic
Manifestari de dependenta:hipertermie39-40 grade
Interventii:
- aerisesc camera

Diagnosti:alterarea respiratiei si circulatiei
Manifestari de dependenta: aspirarea secretiilor,hipoxie
Obiective:pacientul sa prezinte cai respiratorii permeabile si o respiratie normala
Interventii:
-plasarea copilului in decubit lateral pentru eliberarea cailor aeriene
-abord venos
-administrarea Desitin-Diazepam 0,5 ml/kg intrarectal sau intravenos
-oxigenoterapie pe masca
-scaderea febrei prin administarea de antipiretice
Diagnosti:alterarea miscarilor normale
Manifestari de dependenta:miscari convulsive
Obiective:combaterea convulsiilor
Interventii:
- Inpiedicarea autotraumatizarii ( pozitie culcata departe de foc, de obiecte tari sau taioase, de sticle
etc; va fi supravegheat sa nu cada din pat, introducerea unei spatule sau batiste intre arcadele
dentare la copilul cu dinti ).
- copilul va fi asezat in pozitie de securitate ( decubit lateral, semipronatie = fata priveste lateral si
usor in jos, astfel se evita caderea limbii in hipofaringie ).
-administrarea medicatiei anticonvulsive.
2.Montarea branulei.
Montarea unei branule presupune inserţia unui cateter într-o venă periferică cu scopul de a avea un
acces venos.
Scop
Explorator
• recoltarea sangelui pentru examenele de laborator precum cele biochimice,hematologice,

serologice si bacteriologice
Terapeutic
• administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi a perfuziei intravenoase
• recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale
• executarea tranfuziei de sange sau derivate ale sangelui
• sângerare în cantitate de 30-500 ml în edemul pulmonar acut, hiperteniune arterială
Insertia unui cateter de vena periferica presupune selectarea unui cateter adecvat, a unui loc de
punctionare si a unei vene potrivite, aplicarea de garou, dezinfectarea locului ales, punctionarea
venei si introducerea cateterului.
Selectarea tipului de branula si a locului de insertie se va face in functie de tipul, durata si frecventa
tratamentuluipe care pacientul le are prescrise, accesibilitatea patului venos al pacientului, varsta si
constitutia fizica a pacientului.
Daca este posibil, se va alege o vena la bratul sau mana nondominanta. Locurile preferate de
punctionare venoasa sunt vena cefalica si basilica a bratului si cele de pe partea dorsala a mainii. Se
pot aborda si venele de la nivelul piciorului , dar creste riscul de tromboflebita.
Un cateter periferic permite adminstrarea de solutii lichide, sange si derivate din sange, si mentine
accesul venos permanent.
Insertia unui cateter periferic este contraindicata la bratul sau mana care prezinta leziuni, edeme,
arsuri, la bratul sau mana corespunzatoare plagii operatorii la pacientele mastectomizate.
De obicei, daca o vena este lezata ( hematom , echimoza etc) se va alege un nou loc de punctionare
intotdeauna deasupra zonei lezate, niciodata sub zona lezata.
Materiale necesare
· paduri alcoolizate
· manusi
· garou
· cateter pentru vena periferica(branula)
· solutiile de administrat
· seringa cu solutie normal salina
· perfuzor
· stativ
· fixator transparent pentru cateter
· comprese
Pregatirea pacientului
– se confirma identitatea pacientului
– se explica procedura pacientului pentru a-i reduce anxietatea (care poate produce
vasoconstrictie si implicit, un abord mai dificil al venelor) si a ne asigura de cooperarea sa
– se va explica pacientului că va rămâne la locul puncţionării un cateter de plastic la care se va
ataşa un perfuzor pentru perfuzarea diferitelor soluţii indicate de medic sau o seringă pentru
adminstrarea antibioticelor sau altor substanţe prescrise.
– de asemenea, i se va preciza că nu va trebui să lovească sau să bruscheze locul unde branula

este inserată
– I se va preciza sa anunte orice modificare sau durere survenita de-a lungul tratamentului
– se va explica tehnica indepartarii branulei, cat timp se va tine compresie la locul de insertie cat
si faptul ca va fi apt sa isi foloseasca mana respectiva la fel de bine ca inainte de montarea branulei
Tehnica
· se spala pe maini
· se selecteaza locul punctionarii. Daca se prevede o terapie intravenoasa de lunga durata se va

incepe cu venele din portiunea distala pentru a schimba, cu timpul, locul punctionarii din ce in ce mai
proximal. – Daca trebuie administrata o substanta iritanta sau un volum mai mare de lichide, se va
alege o vena mare
· se pozitioneaza pacientul intr-o pozitie confortabila , cu bratul sprijinit si pozitionat in jos pentru a
permite umplerea venelor bratului si mainii
· se aplica garoul la aproximativ 15 cm mai sus de locul de punctionare, pentru a dilata venele. Se
verifica pulsul radial.Daca acesta nu este palpabil se va largi putin garoul pentru a nu face ocluzie
arteriala
· se palpeaza o vena cu ajutorul indexului si al degetului mijlociu al mainii nondominante
· se trage de piele pentru a fixa vena
· daca vena nu se simte bine se va alege alta
· daca este palpabila dar nu suficient de palpabila se cere pacientului sa isi inchida si sa-si deschida
pumnul de cateva ori sau se tapoteaza cu degetele de-a lungul venei
· garoul nu se va mentine mai mult de 3 minute. Daca in tot acest timp nu s-a reusit inserarea
cateterului se va desface garoul pentru cateva minute si se va relua tehnica
· se pun manusile
· se dezinfecteaza locul ales pentru punctionare cu paduri alcoolizate dinspre interior spre exterior si
se lasa sa se usuce pielea (uneori, va fi necesar ca in prealabil sa fie indepartat parul din zona
respectiva la pacientii cu pilozitate accentuata)
· se va lua branula in mana dominanta si se va tine intre police si index (daca are aripioare, branula
se va tine de acestea ) iar cu policele mainii nondominate se va trage pielea de sub vena pentru a o
fixa si a o exprima · se va avertiza pacientul ca va simti o intepatura
· se va introduce cateterul cu amboul acului in sus, sub un unghi de aproximativ 15 grade, direct prin
piele pana in vena printr-o singura miscare, verificand daca apare sange in capatul cateterului care
confirma ca acesta este in vena
· din momentul in care apare sangele exista mai multe metode de a introduce cateterul in vena. Se
desface garoul apoi fie se continua impingerea cu grija (pentru a nu perfora vena prin celalalt perete)
a cateterului pana la jumatatea sa, si apoi se scoate acul in acelasi timp cu impingerea totala a
canulei de plastic , atasandu-se imediat fie perfuzorul fie seringa , presand usor pe vena pentru
impiedicarea sangerarii; fie se scoate acul imediat dupa punctionarea venei si aparitia sangelui si se
ataseaza rapid si steril perfuzorul solutiei de administrat. Se porneste perfuzia in timp ce cu o mana
se fixeaza vena si cu cealalta se impinge canula de plastic. Este o metoda care nu prezinta riscul
perforarii venei deoarece cateterul este introdus fara a mai avea acul in el si deoarece solutia
perfuzata dilata vena facand mai usoara avansarea cateterului
· dupa introducerea cateterului se curata locul cu paduri alcoolizate, se arunca acul cateterului in
recipientul de intepatoare
· se regleaza ritmul de administrare a perfuziei
· se fixeaza cateterul cu un fixator transparent si semipermeabil dupa ce se usuca dezinfectantul pe

piele
· fixatorul se desface in mod steril si se aplica pe locul de insertie lipind bine marginile pentru a
preveni iesirea accidentala a cateterului
· se fixeaza si tubul perfuzorului de mana pacientului avand grija insa sa lase libertate de miscare si
sa nu fie fixat in extensie deoarece poate trage cateterul afara din vena la o miscare mai brusca
· daca cateterul se afla in zona articulatiilor mainii , de exemplu, se va pune un un propsop rulat sub
articulatie si se va plasa mana pe el
Observatii
· se vor schimba fixatoarele branulei la pacientii cu terapie intravenoasa indelungata la fiecare 48 de

ore sau ori de cate ori acestea se dezlipesc sau se murdaresc
· se va schimba cateterul la fiecare 72 de ore la pacientii care necesita aceasta si se va alterna locul de
insertie a acestuia
· pacientii care vor fi externati cu catetere periferice vor trebui invatati sa-l ingrijeasca si protejeze si
cum sa identifice eventualele complicatii si disfunctionalitati
· pacientul va trebui sa-si inspecteze periodic acasa locul de insertie si sa anunte echipa de ingrijiri
daca apar edeme , roseata , durere
Accidente/Incidente
• flebitele
• extravazarea soluţiilor
• impermeabilitatea cateterului
• hematom
• secţionarea cateterului
• reacţii vasovagale
• tromboze
• infecţii sistemice ca septicemia sau bacteriemia

• reacţii alergice
• încărcare circulatorie
• embolie
SUBIECTUL NR.29
1.Îngrijirea pacientului cu pancreatită acută.
2.Administrarea anticoagulantelor.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului cu pancreatită acută.
Definitie: Pancreatita acuta reprezinta o inflamare brusca a pancreasului, care poate fi usoara sau sa
puna viata pacientului in pericol.
Manifestari de dependenta: debut brusc cu dureri violente ,constante, în abdomenul superior

deseori în centură, iradiind în spate, grețuri, vărsături, meteorism abdominal, retenție de fecale și
gaze febră ,tahicardie.
Plan de ingrijire pacientul cu pancreatita acuta
Manifestari de dependenta:greturi,varsaturi,meteorism abdominal
Obiective: pacientul să prezinte eliminări intestinale normale,combaterea varsaturilor
Interventii:
- asigura repaus la pat
- posta alimentar și de lichide
-aplică pungă de gheață în regiunea epigastrica
- administrată medicația prescrisă de medic

-urmărește bilanțul ingheta excreta
Diagnosti: risc de Șoc hipovolemic hipertermie risc de deshidratare
Manifestari de dependenta:dureri colicative,varsaturi,tahicardie
Obiective: combaterea durerilor, reechilibrarea hidroelectrolitică, combaterea

hipertermiei,combaterea tahicardiei.
Interventii:
-monitorizează funcțiile vitale si vegetative
- administrează medicația antialgica prescrisă de medic
- pregătirea fizică și psihică a pacientului pentru investigații paraclinice
Diagnosti:alterarea alimentatiei pri deficit
Manifestari de dependenta:varsaturi,dureri abdominale
Obiective:pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic
Interventii:
- repaus la pat
- post alimentar
- aplică la indicația medicului substituția volemică parenterală
- realimentare pe cale naturală după 30 zile de la încetarea durerilor
- cafeaua alcoolului grăsimile sunt interzise

2.Administrarea anticoagulantelor.
DEFINIŢIE Anticoagulantele sunt medicamente care împiedică procesul de coagulare, fiind

administrate pentru prevenirea şi tratarea diferitelor forme ale maladiei tromboembolice.
Mod de prezentare :
Se face in functie de efectul acestora:
Heparina- anticoagulant fiziologic, inactiveaza trombina si factorul X din plasma.
- se injecteaza intravenos: efectul este imediat si se mentine 4-8 ore.
Heparina cu greutate moleculara mica, inactiveaza factorul X dar nu si trombina :
Calciparina,Fraxiparine,Clexane
Cale de administrare : injectie subcutanata
Locul de electie: tesutul celular subcutanat al peretelui abdominal anterolateral sau posterolateral,
alternativ in dreapta si stanga.
Tehnica de administrare :
- Pozitia pacientului: decubit dorsal
- Se inspecteaza regiunea, se dezinfecteaza tegumentele
- Seringa preumpluta este gata de utilizare, nu trebuie eliminata bula de aer
- Injectarea consta in introducerea acului perpendicular, nu tangential, pe toata lungimea lui intr-
un pliu al pielii tinut intre police si index
- Pliul trebuie tinut pe toata durata injectarii
- Dupa retragerea acului nu se maseaza locul injectarii
Anticoagulante cumarinice (orale ) - efect de tip antivitamina K, impiedicand sinteza hepatica a

protrombinei si a celorlalti factori ai coagularii dependenti de vitamina K:
Trombostop
Sintrom
-se administreaza oral, efectul se instaleaza dupa un timp de latenta de cateva zile; este prelungit.
- Heparina (profilaxia bolii tromb-embolice venoase in chirurgia generala si/sau ortopedica;)
-fiole a 1ml solutie apoasa injectabila continand heparina sodica 5000 unitati internationale (cutie
cu 5 bucati)
-fiole/flacoane cu 25 000 u.i./5 ml;

- Calciparina (heparina calcica)
-seringi preumplute 0,2 ml - 5000 u.
-fiole de 1 ml -25000 u.
- Fraxiparine
- solutie 9500 u/ml
- seringi preumplute negradate 0,3-0,4ml; seringi gradate 0,6-0,8 ml ;
- Clexane (enoxaparina sodica )
- seringi preumplute continand enoxaparina sodica 2000 UI anti-Xa/ 0,2 ml; 4000 UI anti-Xa/0,4 ml;
6000UI anti-Xa/0,6ml; 8000 UI anti-Xa/0,8 ml; 10000 UI anti-Xa/1 ml.
-1mg enoxaparina sodica (0,01ml sol. injectabila) corespunde la aproximativ 100 UI anti-Xa.
SUBIECTUL NR.30
1.Îngrijirea pacientului cu tuberculoză pulmonară(T.B.C.)
2.Recoltarea materiilor fecale pentru coprocultură.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului cu tuberculoză pulmonară(T.B.C.)
Definitie: Tuberculoza este o infectie bacteriana raspandita prin inhalarea unor picaturi mici de saliva
ce provin din tusea sau stranutul unei persoane infectate. Boala afecteaza in principal plamanii, insa
ea poate sa afecteze orice parte a corpului, inclusiv glandele din abdomen, oasele si sistemul nervos.
TBC este o afectiune grava, dar poate fi vindecata daca este tratata cu antibioticele corespunzatoare.
Manifestari de dependenta: oboseala sau epuizarea inexplicabila;
• febra;
• transpirate nocturna;
• pierderea poftei de mancare;
• scaderea in greutate.
• febra,
• transpiratii nocturne,
• tuse (adesea cronica),
• hemoptizie (tuse ori expectoratie cu sange),
• scaderea sau pierderea apetitului,
• scaderea in greutate si sau pierderea masei musculare (neintentionat),

• oboseala sau o stare proasta, durere in piept (durere in timp ce persoana respira),
• dificultati in respiratie,
• ganglioni limfatici umflati,
• pneumonita (poate fi singurul simptom la varstnici).
Ingrijirea pacientului cu T.B.C
Diagnosti:alterarea respiratiei
Manifestari de dependenta:obstructia cailor respiratorii.
Obiective: Pacientul sa nu devina sursa de infectie-
sa fie echilibrat psihic
- sa prezinte rezistenta crescuta fata de infectie
-sa prezinte cai resp.permeabile si o buna respiratie
Interventii:
-educ pacientul pentru a folosi batista individuala de unica folosinta
- pregatesc psihic pacientul,in vederea aplicarii tehnicilor pe care le efectuez
- il invat sa evite schimbarile bruste de temperatura si aglomeratiile
- invat pacientul sa tuseasca,sa expectoreze si sa colecteze sputa,
-umezesc aerul din incapere cu apa alcoolizata ,
-il invat sa renunte la obiceiurile daunatoare fumat.
- administrez tratamentul prescris de

medic:antitusive,expectorante,bronhodilatatoare,decongestionante ,ale mucoasei traheo-bronsice
Diagnosti:alterarea alimentarii din cauza varsaturilor
Manifestari de dependenta:inapetenta ,greturi
Obiective: pacientul sa aiba o stare de bine fara greturi si varsaturi

- sa fie echilibrathidro-electrolitic
- sa fie echilibrat nutritional
Interventii:
-asez pacientul in pozitia semisezand,sezind sau in decubit dorsal,cu capul intr-o parte,il ajut intimpul
varsaturilor sprijinindu-l,il invat sa inspire profund.
-aplic tratamentul medicamentos:antiemetice,vitamine,saruri minerale
Manifestari de dependenta:greata, varsaturi
Obiective: Pacientul sa fie menajat fizic si psihic in timpul varsaturilor
- sa fie echilibrathidro-electrolitic siacido-bazic.
Interventii: in functie de starea pacientului il asez in pozitie semisezind, sezind sau in decubit dorsal
cu capul intr-o parte,aproape de marginea patului
- il linistesc din punct de vedere psihic,
- il ajut in timpul varsaturii si pastrez produsul eliminat,
-ii ofer un pahar cuapa sa-si clateasca gura dupa varsatura.
- la indicatia medicului ii administrez medicatie simptomatica
2.Recoltarea materiilor fecale pentru coprocultură.
Definiție scaun :resturi alimentare supuse procesului de digestie eliminate din organism prin actul
defecației.
Definiție coprocultură: Investigaţia urmăreşte izolarea şi identificarea agenţilor etiologici motiv

pentru care prelevarea trebuie făcută cât mai aproape de debutul bolii şi înaintea instituirii oricărui
tratament antimicrobian.
Prelevarea se face din scaunul emis spontan sau direct din rect.
Pregătirea pacientului şi recoltarea
-se întruieşte pacientul să-şi spele mâinile;
-se explică pacientul necesitatea folosirii mânuşilor;
-este intruit să elimine în ploscă sau într-un recipient curat (de exemplu oliţă la domiciliu);
-recoltează cu linguriţa coprocultorului câteva fragmente (circa 5gr) din diferite zone suspecte
(mucozităţi, produse nedigerate);
-se intoduce linguriţa coprocultorului în colector şi se închide;
-se îndepărtează mănuşile;
-se spală mâinile;
-se etichetează recipientul cu numele pacientului data, ora recoltării, examenul cerut;
-se trimite la laborator în maxim 4 ore de la recoltare;
-daca nu este posibil se pastrează la +4 grade celsius şi se trimite la laborator în maxim 24ore.
Observații
-Dacă pacientul nu este capabil să recolteze se instruiește o persoană din familie.
-La pacientul internat incapabil să recolteze, prelevarea se face de către o persoană instruită sau de
către un asistent medical.
Prelevarea din scaun emis spontan
-se recomandă în toate formele de diaree acută când emisia de materii fecale este frecventă;
-se recomandă pacientului să folosească pentru defecare containere de unică utilizare din material
plastic sau carton care pot fi decontaminate sau îndepărtate cu uşurinţă după folosire;
-în lipsa acestora se foloseste un vas de metal dezinfectat prin fierbere;
-pacientul este instruit să nu urineze în vasul în care a defectat;
-se recoltează din masa fecaloidă cu spatula coprocultorului, în mod deosebit prelevarea fâcandu-se
din porțiuni lichide mucoase sau sarghinolente dacă există;
-cantitatea recoltată este 3-5 cm3;
Notarea scaunelor în F.O:
I=scaun normal
/=scaun moale
- =scaun diareic
Z=scaun grunjos
X=scaun cu mucus
P=scaun cu puroi
S=scaun sanguinolent
SUBIECTUL NR.31
1.Îngrijirea pacientului cu boala Parkinson.
2.Administrarea antidiabeticelor.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului cu boala Parkinson.
Definitie: este o afecțiune neurologică care atinge centri cerebrali responsabil de controlul și
coordonarea mișcărilor.
Manifestari de dependenta: Tremurul este un semn clar al bolii. tremuratura parkinsoniana este o
tremurătura de repaus care dispare în timpul mișcărilor voluntare. la nivelul picioarelor tremurătura
imită mișcarea de pedalare.
Hipertonie musculară rigiditatea fetei, vorbire devine monotonă şi apare dizartria.
Postura și mersul în ortostatismul pacientul are trunchiul și capul aplecat înainte. Mersul este
caracteristic tinde să meargă pe degetele picioarelor cu pași mici.
Plan de ingrijire pacientul cu Parkinson
1.Nevoia de a avea o buna postura.
1.Nevoia de a avea o buna postura.
Diagnosti:postura inadecvata
Manifestari de dependenta:tremurul,hipertonie musculara,rigiditate.
Obiective: pacientul să învețe să își controleze parțial coordonarea mișcărilor
Interventii:
-învăț pacientul să execute un program zilnic de exerciții fizice care să crească forța musculare
- ajut pacientul să facă exerciții de extensie și de flexie a membrelor de rotație a punctului
- învăț pacientul să țină mâinile la spate când se plimbă îl ajută să își mențină poziția verticală a
corpului
Diagnosti:deficit de cunostinte
Manifestari de dependenta:rigiditate,tremur,risc de caderi,anxietate,depresie.

Obiective:pacientul sa nu se raneasca,sa invete cum sa-si pastreze mobilitatea,combaterea depresiei
Interventii:
- asigur spațiu de locuit steiger fără podele lucioase
- pacientul să beneficieze de balustrade de sprijin
- planificarea unui program de activități zilnice pentru prevenirea depresiei și ameliorarea stării
afective
- încurajarea pacientului în efectuarea unor activități relaxante
Diagnosti: alterarea comunicării
Manifestari de dependenta: anxietate,depresie,dizartrie
Obiective: pacientul să nu prezinte depresie, să își exprime interesul pentru activitățile zilnice, să
comunice cât mai mult.
Interventii:
- învăț pacientul să facă exerciții de vorbire pentru păstrarea capacității de a vorbi
- discuți cu pacientul și învăț membrii familiei să facă la fel pentru a elimina depresia și anxietatea
2.Administrarea antidiabeticelor.
Definitie – insulina este un hormon hipoglicemiant secretat de pancreas.
Scopul administrarii insulinei este de a scadea glicemia (de a scadea nivelul glucozei din sange),
Cai de administrare: -injectie subcutanata (SC)
-injectie intravenoasa (IV - in perfuzie – in coma)
Tipuri de insulina:
1.insulina rapida (limpede, clara) cu actiune dupa ½ ora de la administrare si cu efect de 6-8 ore
(poate fi administrat SC, IV, perfuzie )
2.insulina intermediara (semilenta) cu actiune intre 90-120 min si cu efect de 12-16 ore (poate fi
administrat SC)
3.insulina lenta cu actiune intre 1-3 ore si efect 12-14 ore (administrat SC)
4.insulina ultralenta cu actiune la 4 ore si efect 24-36 ore (administrat SC)
Reguli de administrare:
- pastreaza flacoanele cu insulina,sigilate, la frigider 2-8 °C, sau desfacute la intuneric sub 25 °C.
-inainte de utilizare, flaconul de insulină trebuie adus la temperatura camerei, iar înainte de
injectarea se
va agita până la omogenizare.
-adm SC., se face cu aseptizare cu ser fiziologic sau alcool sanitar, asteptandu-se evaporarea
acestuia,ştiut fiind că alcoolul inactivează insulina
- locurile de electie se alterneaza la fiecare injectie.
Locuri de electie: 1/3 medie a bratului fata externa,in regiunea supero-externa a coapsei, -in
flancurile peretelui abdominal, regiunea subclaviculara,,regiunea supra si subspinoasa a omoplatului
(zona scapulara)
Pregatirea bolnavului:
-psihica: informare, explicarea tehnicii si a efectului, obtinerea consimtamantului
-fizica: asezarea pacientului in functie de locul ales
Materiale necesare:
-tampon cu ser fiziologic, manusi, tavita renala
- seringa de 0.5 sau 1 ml cu gradatii marcate in unitati de insulina (u.i), ./flacon cu insulina
sau sistem de injectare “pen” cu doze prestabilite
Pregatirea bolnavului:
-psihica: informare, explicarea tehnicii si a efectului, obtinerea consimtamantului
-fizica: asezarea pacientului in functie de locul ales
Executie:
-se spala mainile se imbraca manusile
-se dezinfecteaza cu un tampon cu ser fiziologic
- se face un pliu pt. zona abdominala si coapsa si patrundem cu acul perpendicular pe pliu (900) iar
pt. regiunea fesiera si coapsa patrundem cu acul in unghi de 450
-se injecteaza lent
-dupa injectare se scoate brusc acul, nu se maseaza locul.
Incidente si accidente:
-abcese, flegmoane, datorita lipsei de asepsie
-lipodistrofie (cand se injecteaza in acelasi loc un timp indelungat)
- hipoglicemie,-se administreaza IV glucoza 33% sau glucagon (IM)
Efecte adverse:-alergie, hipoglicemie
Reorganizarea locului:se noteaza in FO ora administrarii,se selecteaza deseurile

SUBIECTUL NR.32
1.Îngrijirea pacientului cu angina pectoral.
2.Administrarea unguentelor.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului cu angina pectoral.
Definitie: Angina pectorala (AP) este forma de debut si cea mai frecvent întâlnita a
cardiopatieiischemice. AP este un sindrom clinic manifestat prin durere precordiala sau
retrosternalasau prin alt echivalent clinic (dispnee anxioasa, disconfort, tulburari de ritm
cardiac,dureri abdominale, fatigabilitate), care apare ta efort fizic si /sau emotii, cu durata de la 2min
pâna la 15 min maximum si care cedeaza rapid la repaus sau la administrareanitroglicerinei.
Manifestari de dependenta: Durerea este:- constrictiva sau prezinta senzatie de presiune, uneori
senzatie de strivire sau arsura;- iradiaza în sus: în membrele superioare, în umarul si pe fata interna a
bratului stângpâna în ultimele doua degete (pe traiectul nervului ulnar), în cazurile mai putin tipice -
înambii umeri, dinti, mandibula, faringe, epigastru;- apare la efort fizic, expunere la frig, stres, în
repaus (semnifica afectare coronariana bisau multivasculara);- poate aparea fara cauza aparenta
(angorul spontan);- poate aparea în afectiunile din alta sfera (angorul intricat): în ulcere gastrice
sauduodenale, colecistite, diverticul esofagian, pancreatita.
Plan de ingrijire pacientul cu angina pectorala
Diagnosti:alterarea respiratiei
Manifestari de dependenta:dispnee,H.T.A
Obiective: Pacientul sa respire normal si sa aibe o circulatie buna, Aducerea TA la valori normale.
Interventii:
-Psihoterapie - am linistit pacientul cu privire la boala sa.
-asigur repaus absolut la pat in camera bine aerisita

-asigur repausul fizic si psihic
-monitorizez continu EKG,TA si a ritmului cardiac
-recoltez produse biologice pentru examenul de laborator(sange,urina)
-pregatesc si monitorizez perfuzia pentru reechilibrarea hidroelectrolitica
-administrez medicatia prescrisa de medic;
-explic pacientului eficienţa renunţări la fumat
Manifestari de dependenta:Durere precordiala care iradiaza in membrul superior stang,tahicardie.
Obiective: Asigurarea confortului prin dininuarea dureri ,Pacientul sa se linisteasaca si sa nu mai

prezinte durere.
Interventii:
-Dozarea efortului fizic.
- Educ pacientul
-regimul alimentar sărac în grăsimi animale, glucide concentrate, fără alcool şi cafea.
-renunţarea la fumat, alcool, şi cafea.
Diagnosti:alterarea mobilitatii
Manifestari de dependenta:ameteli,pierderea echilibrului
Obiective:Crestereagradului dedependenta
Interventii: a jutarea bolnavului să adopte o postură care să-i ofere o respiraţie normală
2.Administrarea unguentelor.
Definiție: unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide,care au substanța activă încorporată în

vaselină, grăsimi animale sau vegetale. Se înmoaie la temperatura corpului.Se păstrează la rece.
Scop:obţinerea unui efect terapeutic local;stimularea circulaţiei.
Linii directoare
-verificare zonei tratate este obligatorie pentru depistarea precoce a eventualelor iritaţii, reacţii
alergice;
-nu se aplică niciodată medicamentul fără a curăţa zona tratată de vechea aplicare, pentru a preveni
astfel iritaţia pielii prin acumulare de reziduuri medicamentoase vechi;
-purtarea mănuşilor este obligatorie pentru a preveni absorbţia medicamentului prin pielea mâinilor
asistentei medicale;
-pentru a păstra medicamentul pe zona tratată şi pentru a proteja lenjeria de corp, se va acoperi
zona tratată cu un pansament semipermeabil transparent.
Pregătirea materialelor
Se pregătesc pe o tavă medicală sau pe cărucior:
Medicamentele: unguente/crème
-mănuşi de cauciuc, comprese de tifon;
-spatule, pense port-tampon;
-material pentru protecţia patului.
Efectuarea procedurii
Reguli generale:
-se verifică corespondenţa între medicaţia prescrisă şi cea eliberată de farmacie;
-se verifică termenul de valabilitate al medicamentelor;
-se identifică pacientul şi zona ce urmează a fi tratată;
-se explică procedura de aplicare deoarece majoritatea pacienţilor, după externare, vor continua să-
şi administreze singuri medicamentul;
-se asigură intimitatea pacientului;
-se spală simplu mâinile şi se îmbracă mănuşi de cauciuc;
-se aşează pacientul într-o poziţie confortabilă care să permită accesul la zona ce trebuie tratată;
-dacă este necesar se curăţă pielea de secreţii, cruste, celule moarte sau aplicaţiile medicamentoase
vechi şi apoi se schimbă mănuşile.
Aplicarea unguentelor/cremelor:
-se deschide tubul cu unguent punându-se capacul cu faţa externă în jos pentru a evita contaminarea
suprafeţei interne a capacului;
-se aplică crema sau unguentul pe suprafaţa afectată direct din tub sau cu ajutorul unei spatule şi se
masează zona prin mişcări lente, uşoare, până când unguentul pătrunde în piele, rămânând un uşor
luciu al pielii;
-se îndepărtează excesul cu o compresă sterilă;
-se evită frecarea zonei pentru a nu produce iritaţii.

SUBIECTUL NR.33
1.Îngrijirea pacientului cu ocluzie intestinală.
2.Dezinfecția tegumentelor și îmbrăcatul mânușilor sterile.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului cu ocluzie intestinală.
Definitie: Ocluzia intestinală (O.I.) reprezintă afectiunea în care survine o oprire a tranzitului intestinal
(la nivelul intestinului subţire, colonului sau rectului), din cauze funcţionale sau mecanice.
Manifestari de dependenta: Durerea, care poate fi la început discreta, cu caracter pasager,

necaracteristic, şi se ameliorează cu tratamente obişnuite (antialgice, antispastice). De multe ori,
primele dureri indica localizarea sediului ocluziei: periombilical, în cazul intestinului subţire, pe
flancuri în cazul colonului sau suprapubian şi perineal, în afecţiunile rectale.
b) Vărsăturile pot apărea imediat sau mai tarziu, în funcţie de sediul ocluziei:
Vărsăturile determină apariţia sindromului de deshidratare, în funcţie de durată şi gravitate, iar în

stadii avansate, a insuficienţei renale.
c) Distensia abdominală (meteorismul).).
d) Oprirea tranzitului digestiv este semnul definitor al O.I. Survine relativ precoce în ocluziile
intestinale joase (rect, colon stâng), şi mai târziu sau deloc în O.I de intestin subţire. În obstrucţiile
colice, este deseori precedat de alternanţa constipaţie – diaree.
e) Hemoragia digestivă inferioară
Plan de ingrijire pacientul cu ocluzie intestinala
Manifestari de dependenta:oprirea tranzitului intestinal
Obiective:pacientul sa isi recapete tranzitul intestinal

Interventii: se instaleaza o sonda nazo-gastrica de aspiratie pt a evita staza;
- primele masuri pt combaterea socului - perfuziile;
- nu se adm opiacee, nu se adm nimic per oral, purgativele sunt interzise
- pregătirea fizică și psihică a pacientului pentru operatie
-recoltarea probelor de sange
Diagnosti:alterarea alimentatiei prin deficit
Manifestari de dependenta:inapententa,varsaturi
Obiective: pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic
Interventii:
-până la intervenția chirurgicală și în ziua intervenției chirurgicale se asigură repaus alimentar
- masor funcțiile vitale si vegetative
-Hidratez pacientul pe cale parenterala i.v
Manifestari de dependenta:durere,oprirea tranzitului intestinal
Obiective:pacientul sa nu prezinte complicatii
Interventii:
-interventie chirurgicala cat mai rapid posibil
-combaterea dureri prin administrare de antialgice
2.Dezinfecția tegumentelor și îmbrăcatul mânușilor sterile.
DEZINFECTIA TEGUMENTULUIEste o etapa obligatorie inaintea executarii unor tehnici precum injectii,
punctii, si interventiichirurgicale. In functie de tehnica executata dezinfectia este de tip 1, 2 sau 3.
TIP 1
– se face in cazul unui risc redus de infectie. Este indicata in infectia intradermica,subcutanata,
intravenoasa si in recoltarile de sange.
Tehnica
– se aplica dezinfectant pe piele cu un tampon imbibat, durata de actiune fiind de 30sec.
TIP 2
– se aplica in cazul unui risc mediu de infectie. Este indicata in cateterizarea venelor invederea
perfuziei continue, injectia intramusculara si recoltarea sangelui pentru hemocultura.
Tehnica
– se curata pielea cu tampon imbibat in dezinfectant apoi cu un tampon steril,efectuandu-se inca

odata acelasi procedeu. Durata de actiune este de 30sec.
TIP 3
– se aplica in cazul unor infectii de risc mare si este indicata in interventii chirurgicale si punctii.
Tehnica
– se curata pielea cu apa si sapun, se epileaza si se degreseaza, se aplica dezinfectantulde 2 ori la

interval de 2,5 minute. Durata totala de actiune este de 5 minute. Persoana careexecuta dezinfectia
de tip 3 poarta manusi sterile.
Îmbrăcatul mânușilor sterile.
Scopul acestei tehnici este sa asigure maximum de asepsie pentru pacient si saprotejeze personalul
medical de fluidele corpului pacientului. Pentru aceasta,
pielea personalului medical va ramâne în contact exclusiv cu suprafa_a interna a
manusii si nu va avea contact cu nici o alta suprafata. Orice eroare în aceasta
tehnica conduce la compromiterea asepsiei necesitând schimbarea manusilor
1. Înaintea unei proceduri aseptice, efectuati igiena mâinii prin frecarea sau
spalarea mâinilor
2. Verificati integritatea ambalajului; deschideti primul ambalaj nesteril pentru a
expune al doilea ambalaj steril dar fara a-l atinge
3. Puneti al doilea ambalaj steril pe o suprafata curata, uscata fara a o atinge si

deschideti ambalajul
4. Folositi degetul mare si indexul mâinii pentru a prinde marginea îndoita a
mansetei manusii
5. Introduceti cealalta mâna în manusa, prin alunecare, dintr-o singura miscare,
pastrând manseta îndoita/pliata la nivelul încheieturii mâinii
6. Ridicati a doua manusa prin alunecarea degetelor mâinii înmanusate sub
manseta manusii
7. Introduceti prin alunecare, dintr-o singura miscare, a doua manusa în mâna fara
manusa, evitând orice contact al mâinii înmanusate cu o alta suprafata
(contactul cu alte suprafe_e constituie compromiterea asepsiei si necesita
schimbarea manusilor)
8. Daca este necesar, dupa punerea manusilor, aranjati degetele si spatiile
interdigitale pâna ce manusile sunt bine potrivite
9. Desfaceti manseta primei mâini înmanusate, prin alunecare delicata a
degetelor celeilalte mâini în interiorul îndoiturii, fiind siguri ca evitati orice contact
cu o suprafata, alta decât exteriorul suprafetei manusii (compromiterea asepsiei
necesita schimbarea manusilor)
10. Mâinile cu manusi trebuie sa atinga exclusiv dispozitive sterile sau zone ale
corpului pacientului dezinfectate în prealabil
SUBIECTUL NR.34
1. Îngrijirea pacientei cu avort spontan.
2. Îngrijirea plăgilor.
REZOLVARE
1. Îngrijirea pacientei cu avort spontan.
Definitie: Avortul spontan reprezinta intreruperea spontana a sarcinii (din cauze naturale, fara
interventie din afara) inainte de saptamana 20 de gestatie.
Manifestari de dependenta: -sangerare abundenta cu sange rosu si cheaguri
-dureri pelvi-abdominale
-ameteli
-lipotimie
-hipertermie
Plan de ingrijire pacienta cu avort spontan
2.Nevoia de a-si pastra tegumentele si mucoasele integre.
Diagnosti: Teama de a nu duce sarcina la termen
Manifestari de dependenta: dureri lombo-abdominale manifestate prin contractii uterine.
Obiective: Pacienta sa nu mai prezinte dureri lombo-abdominale in urmatoarele trei ore.
-pacienta sa nu mai prezinte metroragie in urmatoarele trei zile
Interventii:
sigur conditii de mediu adecvate, camera izolata, aerisita, temperatura adecvata 19-21sC
-Linistesc pacienta in legatura cu problema sa
-Masor functiile vitale: TA, puls, respiratie, temperatura si le notez in FO
-Recoltez sange prin punctie venoasa pentru analize: Hb Ht, leucocite, neutrofile, eozinofile, bazofile,
limfocite, monocite; Ex sumar urina.
-Administrez medicatie antispastica si tratament hemostatic
2.Nevoia de a-si pastra tegumentele si mucoasele integre
Diagnosti: Paliditate
Manifestari de dependenta: Paliditate datorita metroragiei, manifestata prin tegumente palide.
Obiective: Pacienta sa nu mai prezinte tegumente si mucoase palide in termen de 48 de ore.
Interventii: Supraveghez faciesul pacientei, culoarea tegumentelor, mucoaselor, buzelor, unghiilor.
Masor si notez in FO functiile vitale
Administrez perfuzie cu ser
Diagnosti:deshidratare
Manifestari de dependenta: Deshidratare, datorita varsaturilor si metroragiei, manifestata prin

ameteli.
Obiective: Pacienta sa nu mai prezinte greturi si varsaturi.

Interventii: Protejez pacienta in timpul varsaturilor, asezand-o in pozitie sezanda si sustinandu-i
fruntea, ii ofer o tavita renala, un pahar cu apa pentru a-si clati gura si o linistesc.
Administrez perfuzie cu glucoza 10% - 1000 ml
Administrez antiemetice pentru eliminarea senzatiei de voma: emetiral -2 cp/zi per os.
2. Îngrijirea plăgilor.
Definiţie
Plăgile sau rănile = leziuni traumatice, caracterizate prin întreruperea continuităţii tegumentelor sau
a mucoaselor (soluţie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fără leziuni
tisulare de profunzime.
Clasificare: După tipul de acţiune a agentului vulnerant(traumatic):
1. mecanice:
- prin tăiere
- prin înţepare, arme albe, insecte etc.
- prin contuzii, prin lovire
- prin strivire
- prin arme de foc
- prin muşcătura de animale sălbatice /domestice
- prin muşcătura de şarpe, viperă
2. termice: - căldură, frig, electricitate
3. agenţi ionizanţi : radiaţii
4. agenţi chimici : acizi, baze, săruri După circumstanţele de producere pot fi:
a) accidentale - de muncă, de circulaţie, casnice
b) intenţionale – suicid, agresiuni
c) iatrogene - intervenţii chirurgicale, injecţii, puncţii După timpul scurs de la producere:
- recente (sub 6 ore)
- vechi - care depăşesc 6 ore de la producere; acestea se

consideră plăgi infectate După profunzime:
- superficiale; profunde După straturile anatomice interesate - pentru cavităţi naturale (abdomen,
torace, craniu), pot fi:
- nepenetrante - când nu depăşesc învelişul seros
- penetrante - se referă la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleură, dura mater); plăgile
penetrante pot fi simple sau pot interesa şi un viscer parenchimatos sau cavitar = perforante După
evoluţie pot fi:
- necomplicate; complicate
Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a îngriji o plagă în mod corespunzător se cere ca:
• îngrijirea să se facă în condiţii de asepsie
• să se asigure, prin pansament, o bună absorbţie a secreţiilor
• plaga să fie protejată de factorii nocivi – termici, infecţioşi din mediul înconjurător
• să fie asigurat un repaus al regiunii lezate
• tratamentul local al plăgilor să se facă cu ajutorul pansamentelor.
Prim ajutor la locul accidentului: hemostaza provizorie aplicarea unui pansament protector
transportul accidentatului la o unitate sanitară
• nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument
• nu se scot fragmente osoase
• nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata(pericol de hemoragie)
Ingrijirea plăgilor recente care nu au depăşit 6 ore de la accident calmarea durerii toaleta si
dezinfectia tegumentului
- dacă plaga este într-o regiune cu păr, se rade părul în jurul plăgii până la o distanţă de 6 cm de
marginea plăgii
- se spală pielea nelezată din jurul plăgii cu apa ,apoi cu ser fiziologic
- se dezinfectează cu alcool sau cu tinctură de iod,prin miscari circulare din jurul plagii spre exterior
toaleta plagii:
- curatarea plagii prin turnare in jet cu apa sterila,ser fiziologic,antiseptice neiritante(apa oxigenata
3%,cloramina 0,2-0,4%);acestea au rol de a indeparta cu ajutorul jetului,in mod mecanic impuritatile
din plaga,antisepticele de a dezinfecta plaga
- tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile ;nu se face
tamponare cu vata;nu se toarna nici un fel de antiseptic in plagile penetrante,perforante in organe si

cavitati naturale dezinfectia din nou a tegumentului
- dezinfectia tegumentului din jurul plagii cu tincture de iod apoi cu alcool acoperirea plagii
- acoperirea plagii se face cu comprese sterile,care trebuie sa depaseasca marginile plagii cu 2-3 cm
fixarea pansamentului
- se face cu leucoplast,galifix sau prin infasare,in functie de
intinderea ei si de eventualele complicatii profilaxie antitetanica
- anatoxina tetanica (ATPA )im,0,5ml
Plăgile vechi
Plăgile care depăşesc 6 ore de la accident se consideră infectate; li se face acelaşi tratament descris
mai sus, însă plaga nu se suturează primam.
Plăgile septice- pielea din jurul lor se curăţă circular, de la exterior spre interior. Plăgile vechi,
infectate, secretante, nesuturate se aseptizează prin spălări cu soluţii antiseptice, pansamente locale
umede cu cloramină şi rivanol sau soluţie de antibiotic conform antibiogramei. Compresa umedă va fi
acoperită cu una-două comprese uscate, apoi se fixează pansamentul, fie prin înfăşurare (bandajare),
fie fixând compresa care acoperă pansamentul cu leucoplast sau cu galifix; plăgile vechi se pansează
şi se controlează zilnic.
SUBIECTUL NR.35
1. Îngrijirea pacientei cu prolaps genital.
2. Recoltarea sangelui in sistem vacutainer.
REZOLVARE
1. Îngrijirea pacientei cu prolaps genital.
Definitie: Prolapsul genital reprezinta coborarea organelor genitale ca urmare a slabirii mijloacelor de
sustinere, adica planseul pelvin si de suspenie, respectv ligamentele uterine.
Manifestari de dependenta: Prolapsul de gradul 1 poate prezenta:
-incontinenta urinara foarte usoara;
-senzatie de greutate in micul bazin;
-dureri sacrate;
-leucoree;
Prolapsul de gradul 2 poate prezenta:
-staza urinara si infectie urinara;

- hipertrofierea colului din cauza stazei sanguine si limfatice;
-leucoree;
-durere abdominala care se accentueaza la efort dar diminueaza in decubit dorsal;
- tulburari intestinale (constipatie) datorate compresiunii exercitate la nivelul rectului.
Prolapsul de gradul 3 poate prezenta:
-leucoree persistenta, purulenta, urat mirositoare;
-sangerare deterinata de ulceratiile de decubit;
- staza vezicala, polakiurie, disurie.
Plan de ingrijire pacienta cu prolapse genital
2.Nevoia de a dormii si odihni
3.Nevoia de a invata cum sa isi pastreze sanatatea
Diagnosti: Anxietate din cauza intreventiei chirurgicale manifestata prin frica, depresie
Manifestari de dependenta: frica, depresie
Obiective: Pacienta sa nu prezinte teama de interventie
Interventii:
-comunic cu pacienta si o linistesc, ii dau incredere in echiba din blocul operator
- conving pacienta sa accepte interventia chirurgicala, ea fiind necesara
- ii comunic in ce consta interventia
- sa pastreze o igiena locala corespunzatoare, sa poarte lenjerie de bumbac si sa nu fie incomoda
- evitarea sapunurilor si altor produsi cu efect iritabil
- sa evite statul prelungit in picioare
- sa stea in pozitia de decubit dorsal
- in caz de nevoie ii voi administra un sedativ pentru linistire
2.Nevoia de a dormii si odihni

Diagnosti: Perturbarea somnului, datorita durerilor si temerilor legate de posibilitatea complicatiilor,
manifestari de teama,neliniste,insomnie
Manifestari de dependenta:teama,neliniste,insomnie
Obiective: Pacienta trebuie sa aiba un somn odihnitor si sa fie optimista in ceea ce priveste
eficacitatea tratamentului
Interventii:
- stabileste un program de somn pentru pacienta de 8 ore noaptea si o ora dupa amiaza
-personalul sectiei are grija sa pastreze linistea prin saloane,inchizand usile cu grija si vorbind pe un
ton mai jos
- respectarea tratamentului la orele prescise de medic
- administreaza la indicatia medicului si la nevoie un Metroclopramid pentru greata sau un Diazepam

1filola/seara pentru asigurarea unui somn linistit
-asistenta informeaza pacineta cu privire la modul de producere al durerii, despre tratament medical,
ritmul de administrare si efectul fiecaruia
- asigura ingestia de lichde si o alimentatie in functie de perioada evolutiei
3.Nevoia de a invata cum sa isi pastreze sanatatea
Diagnosti:cunostinte insuficiente despre afectiune
Manifestari de dependenta:neliniste,nesiguranta
Obiective:pacienta sa fie echilibrata psihic,sa acumuleze informatii despre afectiunea de care sufera
Interventii:-linistirea pacientei
-asigurarea intimitatii
-informez pacienta despre afectiunea de care sufera
-ii raspund la toate intrebarile
2. Recoltarea sangelui in sistem vacutainer.
Avantaje: Utilizarea acestei metode de prelevare asigura:
- confortul pacientului
- calitatea probei de sange
- securitatea personalului medical

Pregatire:
● Materiale:
- holder – un tub de material plastic care prezinta, la partea superioara, amboul la care se ataseaza
acul de punctie prin infiletare, iar la partea inferioara doua aripioare.
- acul de punctie protejat de carcasa bicolora.
- tuburi vacuumtainer cu dopuri de diferite culori conventionale.
- materiale necesare efectuarii punctiei venoase.
● Pacient:
- pregatirea psihica:
- se anunta si i se explica necesitatea si inofensivitatea tehnicii.
- pregatirea fizica:
- recoltarea se face dimineata pe nemancate
- se aseaza pacientul in decubit dorsal, confortabil, cu membrul superior in abductie, extensie si

supinatie.
Executie: Asistenta:
-se spala pe maini cu apa si sapun
-imbraca manusi sterile
-verifica banda de siguranta a acului (integritate, valabilitate)
-indeparteaza carcasa de culoare alba a acului prin miscari de rasucire
-infileteaza capatul liber al acului in holder
-alege locul punctiei si il aseptizeaza
-indeparteaza carcasa colorata a acului.
●Executa punctia venoasa:
- introduce tubul in holder apucand aripioarele cu indexul si mediul, iar cu policele impinge tubul in
holder si astfel va fi strapunsa diafragma gumata a dopului
- dupa prelevarea sangelui se scoate tubul din holder prin miscari de impingere asupra aripioarelor
laterale si i se imprima miscari usoare de inclinare-rasturnare pentru omogenizare cu aditivul
- se introduce tubul urmator
- se retrage acul din vena si se face o compresiune asupra locului punctiei timp de 1-3 minute fara a
flecta antebratul pe brat.
Pregatirea probelor pentru laborator:

- se eticheteaza tuburile
- se trimit la laborator.
Reorganizare:
- se reorganizeaza locul de munca
- acele utilizate se depun in containerul destinat.
SUBIECTUL NR.36
1. Îngrijirea pacientului cu apendicita acută.
2. Intervenții pentru mobilizarea secrețiilor.
REZOLVARE
1. Îngrijirea pacientului cu apendicita acută.
Definitie:inflamarea apendicelui.
Manifestări de dependență: dureri apare în Fosa iliacă dreaptă sau un epigastru, grețuri vărsături,
inapetența, tulburări de tranzit ,constipație, mai rar diaree, febră 38 de grade, frisoane tahicardie.
Plan de ingrijire pacientul cu apendicita acuta
Diagnosti:risc de infectare a plagii operate
Manifestari de dependenta:durere in fosa iliaca dreapta,inflamatia apendicelui

Obiective:prevenirea complicatiilor,diminuarea durerilor.
Interventii: discut cu pacientul și asigura o pozitie antalgica
- îi măsor funcțiile Vitale
- mobilizez pacientul activ și pasiv
- de defect as și pensezi plaga operatorie
- administrez la indicaţia medicului analgezice antibiotice
Diagnosti:alterarea circulatiei
Manifestari de dependenta:tahicardie
Obiective:combaterea tahicardiei
Interventii:
- asigură un microclimat adecvat și favorabil vindecării
- măsuri funcțiile vitale și vegetative și le notez în foaia de observație
- pregătesc fizic și psihic pacientul pentru EKG
Diagnosti:alterarea eliminarilor prin deficit
Manifestari de dependenta:greturi,varsaturi
Obiective:combaterea varsaturilor.
Interventii: -sustine pacientul în timpul varsaturilor

2. Intervenții pentru mobilizarea secrețiilor.
INTERVENTII PENTRU MOBILIZAREA SECRETIILOR
HIDRATAREA
• este eficace pentru functionarea sistemului mucociliar
 se recomanda aproximativ 2000ml lichide/zi
UMIDIFICAREA
• consta in adaugarea vaporilor de apa la aerul inspirit
• pastreaza caile aeriene umede si permite debarasarea secretiilor
• se realizeaza cu pulverizatoare sau recipient cu apa asezate pe o sursa de caldura
NEBULIZAREA
• consta in adaos de umiditate sau medicamente la aerul inspirat
• se realizeaza prin pulverizare (folosind atomizorul) sau cu ajutorul aerosolilor(un amestec de

gaz cu un medicament dispersat in particule sferice de ordinal
micronilor:antibiotic,antialergice,bronhodilatatoare,expectorante
TAPOTAMENT
• consta in lovirea peretelui thoracic,cu mana, ritmic,pe toata suprafata,timp de 1-2 minute
• -pacientul este rugat sa respire lent si adanc
• -toracele pacientului trebuie sa fie acoperit
• -este containdicat la pacientii cu osteoporoza sau coaste fracturate si la cei cu pobleme de

sangerar
VIBRATIA
• pacientul este rugat sa inspire adanc pe gura sis a expire lent pe nas
• in timpul expiratiei se aplica cu man ape peretele thoracic o presiune usora si oscilatorie
• dupa 5 expiratii pacientul este incurajat sa tuseasca sis a expectoreze
• este contraindicate la sugari si copii mici

DRENAJUL POSTURAL
• este un procedeu positional care permite eliminarea secretiilor
• pozitia pacientului se schimba la 20-30 min
• la sfarsitul fiecarei pozitii pacientul este rugat sa respire profund
• se renunta la pozitiile in care pacientul prezinta discomfort sau dispnee
• este contaraindicat la pacientii cu leziuni ale maduvei spinarii sau cu hipertensiune

intracraniana
SUBIECTUL NR.37
1.Îngrijirea pacientului cu rujeolă.
2.Recoltarea vărsăturilor.
REZOLVARE
1.Îngrijirea pacientului cu rujeolă.
Definitie: boală acută infecțioasă și foarte contagioasă provocată de virusul rujeolic.
Manifestari de dependenta: perioada de incubație în medie de 10 zile este perioada preeruptiva sau
catarală: febră care treptat crește până la 38 -39 de grade Celsius ,frisoane ,tahipnee, triplu catar:
ocular(conjunctivita,lacrimare)nazal(congestia mucoasei nazale,rinoree)traheobronsic(tuse
seaca),enantem( hiperemia mucoasei bucofaringiana) semnul Koplik (micropapule albe în dreptul
molarilor)TULBURARI DIGESTIVE vărsături, grețuri ,dureri abdominale .Simptome nervoase
(iritabilitate cefalee)
In perioada eruptive apar: exantemul( macule de culoare roșie pe față, după urechi ,gât, torace
abdomen, spate, member, tegumente roșii, calde ,transpirate)
Ingrijirea pacientului cu rujeola
1. Nevoia de azi păstra temperatura corpului în limite normale
2. Nevoia de a respira și a avea o Buna circulatie
3. Nevoia de a fi curat îngrijit și de a proteja tegumentele și mucoasele

1. Nevoia de azi păstra temperatura corpului în limite normale
Diagnosti: hipertermie legata de procesul infecțios
Manifestari de dependenta:febra
Obiective: diminuarea și reducerea febrei
Interventii: -aerisesc camera
2. Nevoia de a respira și a avea o Buna circulatie
Diagnosti: alterarea respirației
Manifestari de dependenta: inflamația mucoasei nazale, obstrucția căilor respiratorii, rinoree
Obiective: permeabilitatea căilor respiratorii
Interventii:
-umidificator din încăpere
- aerisirea salonului
-se hidratează pacientul
-favorizarea eliminărilor secreției
-se administrează medicația prescrisă de medic
3. Nevoia de a fi curat îngrijit și de a proteja tegumentele și mucoasele
Diagnosti: alterarea integrității mucoaselor și tegumentelor
Manifestari de dependenta:macule,conjunctivita,congestie nazala
Obiective: să nu prezinte infecții la nivelul mucoaselor și tegumentelor
Interventii:
-se spală ochii pacientului de 1-2ori pe zi cu ceai de mușețel compresie sterile

- la indicația medicului se se instileaza de trei ori pe zi câte o picătură de cloracid în sacul conjunctival
-se insista asupra igienică cavitații bucale prin spălarea dinților, gargară cu ceai de mușețel
- se efectuează toaleta pe regiuni cu comprese umezite cu apa alcolizata
- Baia generală Este permisă doar în perioada de convalescenta
2.Recoltarea vărsăturilor
Definiţie:Vărsătura - conţinut gastric care se elimină spontan, de obicei în afecţiuni digestive, dar
întâlnit şi ca un simptom în alte afecţiuni (alcoolism, tensiune intra-craniană) sau în sarcină.
Scop:explorator:- se fac examinări macroscopice, bacteriologice, chimice pentru stabilirea

diagnosticului.
Pregătire:materiale:2 tăviţe renale curate şi uscate,pahar cu soluţie aromată
muşama, traversă, prosop.
Pacient:psihic:va fi încurajat şi susţinut în timpul vărsăturii.Fizic:se aşază în poziţie şezând sau decubit
dorsal cu capul întors lateral,se aşază sub cap un prosop sau în jurul gâtului,se protejează lenjeria de
pat şi de corp cu muşama sau traversă.
Executie:se îndepărtează proteza dentară (când este cazul),i se oferă tăviţa renală sau o susţine
asistenta,sprijină fruntea bolnavului,dacă varsă după intervenţii chirurgicale intraabdominale, va fi
sfătuit să-şi comprime uşor cu palma plaga operatorie,după vărsătură se îndepărtează tăviţa,i se
oferă paharul cu apă să-şi clătească gura (aruncă în altă tăviţă).
Ingrijirea ulterioară a pacientului:se şterge gura pacientului,se îndepărtează materialele folosite,se

aşază pacientul în poziţie comodă şi se acoperă,se aeriseşte salonul,se supraveghează pacientul în
continuare
Pregătirea produsului pentru exa¬men de laborator:se completează buletinul de recoltare,se trimite

produsul la laborator
Notarea în foaia de observaţie:se notează aspectul macroscopic, cantitatea
unele semne însoţitoare sau premergătoare (cefalee, vertij, transpiraţii, emisie fără efort, în jet etc.)
SUBIECTUL NR.38
1. Îngrijirea pacientei cu vulvovaginită.
2. Recoltarea sângelui pentru hemocultură.
REZOLVARE
1. Îngrijirea pacientei cu vulvovaginită.
Definitie: vulvovaginitele sunt inflamații ale mucoasei vulvare.
Manifestari de dependenta: leucoree, prurit vulvovaginal, arsuri, vaginism, dispareunie, modificări

ale mucoasei vaginale și vulvare, tulburări urinare
Plan de ingrijire pacienta cu vulvovaginita
2. Nevoia de a fi curat îngrijit și a-si proteza tegumentele și mucoasele
1 Nevoia de a elimina
Diagnosti: alterarea eliminărilor proces inflamator și infecțios
Manifestari de dependenta: tulburări urinare disurie, dispareunie
Obiective: pacienta să nu mai prezinte disurie dispareunie
Interventii: -colectarea urinei și notarea în F.O
-repaus sexual pe durata tratamentului
- administrarea la indicația medicului de antiinflamatoare și antibiotice
2. Nevoia de a elimina Nevoia de a fi curat îngrijit și a-si proteza tegumentele și mucoasele
Diagnosti: alterarea mucoasei vaginale
Manifestari de dependenta: leucoree, prurit vulvovaginal ,arsuri
Obiective: să nu prezinte semne de infecție, scurger,i diminuarea eliminărilor secretiilor
Interventii: informarea pacientei asupra importanței igienei locale
- administrarea medicației prescrisă de medic
- pregătirea fizică și psihică a pacientei pentru recoltarea secreției vaginale
- informarea pacientei să poarte lenjerie de bumbac
Diagnosti: dificultate de a se odihni
Manifestari de dependenta: prurit vaginal

Obiective: combaterea pruritului și a insomniei
Interventii:
- sigura un climat corespunzător
- asiguri lenjerie de pat si de corp curate
- administrez stative la indicația medicului
- administrezi la indicația medicului medicație antipruriginoasa
2. Recoltarea sângelui pentru hemocultură.
Definiție: hemocultura înseamnă introducerea sângelui pe un mediu de cultură pentru examen

bacteriologic.
Recoltarea sangelui pentru hemocultura
OBIECTIVELE PROCEDURII
- Punerea in evidenta a germenilor patogeni in sange prin insamantare pe medii de
cultura
- Efectuarea antibiogramei
PREGATIREA MATERIALELOR
- Tava medicala/carucior
- Solutie dezinfectanta
- Tampoane de vata si comprese sterile
- Camp steril
- Manusi sterile
- Masca
- Garou
- 2 flacoane cu medii de cultura (unul pentru germeni aerobi si altul pentru germeni anaerobi)
- Holder, ac dublu acoperit la ambele capete cu cauciuc
- Recipiente pentru colectarea deseurilor

PREGATIREA PACIENTULUI
PSIHICA
- Informam si explicam pacientului procedura, il avertizam ca recoltarea se poate repeta
- Obtinem consimtamantul informat
- Incurajam pacientul
FIZICA
- Pozitionam pacientul in decubit dorsal cu membrul superior sprijinit deoarece poate prezenta
frisoane
- Alegem vena cea mai turgescenta
- Spalam regiunea plicii cotului cu apa si sapun
- Dezinfectam cu alcool iodat, betadina
EFECTUAREA PROCEDURII:
- Participa doua asistente
- Ne spalam mainile cu apa si sapun
- Dezinfectam mainile
- Imbracam manusi de unica folosinta
- Izolam locul cu campul steril
- Montam acul dublu la holder
- Rugam persoana care ne ajuta sa aplice garoul
- Dezinfectam locul de punctionat cu alcool de 70 grade
- Punctionam vena
- Adaptam la acul holderului flaconul cu mediu de cultura pentru germeni aerobi
- Recoltam sange pana la semnul de pe flacon
- Adaptam la acul holderului cel de al doilea flacon cu mediu de cultura pentru
germenii anacrobi
- Recoltam sange pana la semnul de pe flacon
- Retragem acul dupa aplicarea tamponului cu alcool
- Se compomprima vena 2 – 5 minute de catre ajutor
- Omogenizam usor pe un plan orizontal (sangele cu mediul de cultura din flacon)
- Scriem pe etichetele flacoanelor datele pacientului
- Completam fisa de laborator

- Transportam imediat la laborator flacoanele si le introducem in termostat la 37grade
- Notam procedura in planul de ingrijire prin lipirea codurilor de bon de pe flacoanele in care s-a facut
recoltarea
SUBIECTUL NR.39
1. Îngrijirea pacientului cu accident vascular cerebral.
2. Recoltarea sputei pentru bacilul Koch.
REZOLVARE
1. Îngrijirea pacientului cu accident vascular cerebral.
Definiţie. Accidentul vascular cerebral este un deficit neurologic focal, instalat brusc, la un pacient cu
factori de risc vascular. Există numeroase clasificări ale bolilor vasculare cerebrale dar cea mai utilă
clinic este cea care diferențiază bolile vasculare cerebrale ischemice de cele hemoragice.
Etiologie generală. Ateroscleroza cerebrală,Bolile cardiace emboligene (fibrilația atrială, stenoza

mitrală, infarctul de miocard, cardiomiopatiile,Hipertensiunea arteriala , Diabetul zaharat, Fumatul,
Consumul de alcool, Obezitatea.
Simptome:
- Dureri de cap
-Paralizii la nivelul fetei, bratelor sau picioarelor
-Ameteli
-Pierderea echilibrului
-Pierderea acuitatii vizuale
Îngrijirea pacientului cu A.V.C
1. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
2. Nevoia de a comunica

4. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
1. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Diagnostic: alterarea posturii din cauza afectării centrilor nervoși
Manifestari de dependenta: hemiplegie
Obiective: pacientul sa aiba o buna postura
Interventii:
- Asigur o pozitie fiziologica a membrelor pacientei cu bratele pe langa corp dar nu lipite de corp.
-Asez membrele inferioare departe unul de celalat cu colaci de vata sub calcaie.
-Solicit cooperarea pacientei la schimbara pozitiei.
-In decubit lateral sprijin spatele pacientei cu patura rulata sau cu o perna, bratul deasupra in
semiflexie pe abdomen iar celalalt pe langa corp.
-Efectuez masajul spatelui si membrelor la fiecare schimbare de pozitie.
-Invat pacienta sa-si mobilizeze mana stanga cu ajutorul mainii drepte.
2. Nevoia de a comunica
Diagnostic: alterarea vorbirii
Manifestari de dependenta: afazie
Obiective: pacientul sa poată comunica cu echipa de ingrijiri si cu persoanele din jur.
Interventii:
- liniștește bolnavul cu ecurit la starea sa de sănătate
-asigura un mediu de ecuritate și liniștit
-Cercetează posibilitățile de comunicare ale bolnavului
-învață bolnavul să utilizeze mijloace de comunicare conform posibilităților sale
-administreaza medicația prescrisa de medic

Diagnostic: potențial de complicații pierderea echilibrului,pierderea acuitatii vizuale
Manifestari de dependenta: pierderea acuitatii vizuale,pierderea echilibrului
Obiective: pacientul sa fie echilibrat psihic
Interventii:
-liniștește bolnavul cu privier la starea sa
-familiarizează bolnavul cu mediul său ambient
- asigura un mediu de securitate liniștită
- administrează medicația recomandată de medic
4. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Diagnostic: alterarea circulatiei
Manifestari de dependenta: H.T.A
Obiective: Sa prezinte functii vitale in limite fiziologice
Interventii: Asigut conditii de microclimate care sa nu influenteze functiile vitale : liniste,

tem,peratura optima, umiditate corespunzatoare
-Asigur un climat ambiant (temperature optima, lenjerie curate, salon aerisit)
-Efectuez exercitii pasive si active pentru prevenirea complicatiilor muscular si articulare
- masurarea TA, P, R, T si notarea in foaia de temperatura
-recoltez sange pentru VSH, HLG, proteine, glucide, urobilogen, bilirubina, cholesterol, trigliceride,
fibrinogen
-administrez medicatia prescrisa.
Diagnostic: alterarea eliminarilor
Manifestari de dependenta: incontinenta urinară
Obiective: sa prezinte diminuarea episoadelor de incontinent; sa redobandeasca partial continenta

urinara
Interventii: Ii explic pacientei care este cauza incontinentei si ca este o situatie remediabila.
-Ii explic necesitatea sondajului vezical.

-Efectuez sondajul medical la indicatia medicului in conditii de asepsie atat a pacientei si
instrumentelor cat si a mainilor asistentei medicale.
-Dupa scoaterea sondei stabilesc cu pacienta un program de eliminare din 2 in 2 ore cu cresteri
progressive a intervalelor.
-Urmaresc diureza zilnica.
2. Recoltarea sputei pentru bacilul Koch.
Definiţie:Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează din căile

respiratorii prin tuse
Scop:explorator: pentru examinări macroscopice, citologice, bacteriologice, parazitologice, în

vederea stabilirii diagnosticului
Pregătire:materiale:sterile:cutie Petri, pahar conic,scuipătoare specială (sterilizată fără substanţă

dezin- fectantă)
Nesterile:pahar cu apă,şerveţele sau batiste de unică întrebuinţare
Pacient:psihic:se anunţă şi i se explică necesitatea executării examinării,se instruieşte să nu înghită

sputa,să nu o împrăştie,să expectoreze numai în vasul dat,să nu introducă în vas şi saliva.
Execuţie:i se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura şi faringele
-i se oferă vasul de colectare, în funcţie de examenul cerut
-se solicită pacientului să expectoreze după un efort de tuse
-se colectează sputa matinală sau adunată din 24 h.
SUBIECTUL NR.40
1. Îngrijirea pacientei cu sarcină extrauterină.
2.Spălătura vaginală.
REZOLVARE
1. Îngrijirea pacientei cu sarcină extrauterină.
Definiție: Sarcina extrauterina (ectopica) reprezinta implantarea anormala a zigotului (produsului de

conceptie), adica in afara cavitatii uterine.
Exista mai multe locuri de implantare anormala: – trompa uterina – aproximativ 95% din totalul
sarcinilor ectopice – peretele uterin (sarcina interstitiala) – colul uterin (sarcina cervicala) – la nivelul
ovarului – la nivelul cavitatii abdominale (sarcina abdominala)
Cauze: -cauze ovulare: dezvoltări anormale ale oului

-cauze tubare: malformații tubare congenitale ,procese inflamatorii uretro-anexiale.
-cauze hormonale: deficiențe ale corpului galben,ovulație întârziată ,tratamente hormonale.
Simptome: Din punct de vedere clinic, a fost descrisa o triada diagnostica ce cuprinde amenoreea
(intarzierea menstruatiei la paciente active sexual), durerea pelvina si sangerarea vaginala. Alte
semne si simptome ale prezentei sarcinii extrauterine pot fi: febra, slabiciunea musculara, ametelile,
aparitia sincopei, varsaturile, durerea iradiata in umar, etc.
Diagnostic: examenul ecografic transvaginal si urmarirea seriata a beta-HCG. Atunci cand beta-HCG-
ul este sub valoarea prag, este exclusa sarcina
Îngrijirea pacientei cu sarcină extrauterină
4.Nevoia de a fii curat,îngrijit,de a proteja tegumentele și mucoasele.
Diagnostic:alterarea functiei cardiace din cauza hemoragiei
Manifestări de dependență:scăderea T.A,lipotimie,tahicardie
Obiective:mentinerea T.A in limite normale
Intervenții: am monotorizat funcțiile vitale din 15 (în 15 minute)
-am "upravegheat colorația tegumentelor
-am asigurat o poziție favorabilă respirației (semijezând)
-am montat și supravegheat P.E.V cu ser glucozat 10% -500ml; ser fiziologic 500ml
Diagnostic:alterarea eleminărilor
Manifestări de dependență:sângerare vaginală,varsaturi
Obiective:oprirea sângerării,oprirea varsaturilor
Intervenții:
-am aplicat tampon vulvar
-am apreciat frecventa cantității și aspectul secrețiilor
-am asigurat repaus total la pat.
Diagnostic:afectare fizică si psihică
Manifestări de dependență:durere,lipotimie
Obiective:pacienta să nu dezvolte complicații
Intervenții:
- am asezat pacienta în decubit dorsal Explicându-i necesitatea repausului fizic la pat
- am un monitorizat funcțiile vitale la interval de 30 de minute
- am montat și supravegheat P.E.V cu ser glucozat 10% -500ml; ser fiziologic 500ml
-am administrat Mialgin 1f I.V
- am recoltat sânge pentru hemoleucogramă, grupe sanguine, fibrinogen, glicemie, sumar de urină.
4.Nevoia de a fii curat,îngrijit,de a proteja tegumentele și mucoasele.
Diagnostic:
Obiective:
Intervenții:
2.Spălătura vaginală.
Obiectivele procedurii
-indepartarea secretiilor
- indepartarea mirosului
- prevenirea iritatiei si escoriatiei
- prevenirea infectiei
- promovarea confortului
Pregatirea materialelor
- canula vaginala cu duza perforata (pentru reducerea presiunii lichidului)
- solutie la temperatura corpului (cantitatea si tipul recomandate de medici)
- irigator
- pensa
- gel pentru lubrifiere
- tub de cauciuc cu pensa sau tub din material plastic cu clema
- tampoane de vata
- stativ pentru suspendarea irigatorului
- aleza, musama
- manusi de protectie
Pregatirea pacientei
• psihica:
-se instruieste pacienta si explica procedura si motivele pentru care s-a recomandat
-se instruieste pacienta sa stea linistita si relaxata pentru a evita eventualele senzatii neplacute
-se obtine consimtamantul pacientei
fizica:
- se asigura intimitatea
- se instruieste pacienta sa-si goleasca vezica
-se asigura pozitia corecta (ginecologica)
Efectuare
- se asambleaza echipamentul si verifica temperatura lichidului

- se verifica recomandarea medicala
- se explica desfasurarea procedurii
- se verifica daca pacienta si-a golit vezica
- se aseza pacienta in pozitie ginecologica
- se inveleste pacienta cu un pled si se aseza musamaua si aleza sub pacienta
- spalarea mainilor
- se clampeaza tubul si se pune in irigator solutia la temperatura corpului
- se declampeaza tubul, se evacueaza aerul ,se reclampeaza
- imbracarea manusilor de protectie
- se face toaleta organelor genitale externe
- canula se lubrefiaza cu gel sau vaselina
- se agata punga/irigatorul in stativ la o inaltime de 50-70 cm de la simfiza pubiana
- se indeparteaza cu o mana labiile iar cu cealalta se introduce canula in vagin, aproximativ 8-10 cm
(la 10-11 cm se atinge fundul de sac vaginal)
- se indeparteaza pensa , permite solutiei sa curga sub forta gravitatiei; se roteste cu blandete canula
in timpul irigatiei;
- se clampeaza tubul inainte de terminarea lichidului si se indeparteaza canula cu blandete

- se spala regiunea vulvara cu apa si sapun si se usca bine cu un prosop
- se examineaza aspectul lichidului; daca lichidul contine mucus, puroi sau sange se prezenta
medicului
- se indeparteaza manusile
- se conduce pacienta la salon
- se reorganizeaza locul de munca
- se noteaza procedura in FO

Document

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Document

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUBIECTUL NR.1.

1.Îngrijirea pacientului cu astm bronșic.

1. Îngrijirea pacientului cu astm bronșic.

-trecerea bruscă de la aer cald la aer rece

a)criza de astm broșic:

-uneori, stare prodromală:rinoree,strănut,tuse uscată

-dispnee cu caracter expirator

-poziția pacientului :ortopnee

Plan de ingrijire a pacientului cu Astm Bronsic.

S-a constatat ca pacientul este dependent de urmatoarele nevoi fundamentale:

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.

2. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.

3. Nevoia de a bea si a manca.

4. Nevoia de a dormi si a se odihni.

1. Nevoia de respira si a avea o buna circulatie.

Diagnostic: Alterarea ritmului respirator datorita obstructiei bronsice.

Manifestari de dependenta: - dispnee cu ortopnee, wheezing si tuse.

Obiective: - pacienta sa respire normal, dispneea sa dispara.

- Indeparteaza factorii care ar putea produce alergii (pref, flori,etc).

- Asigura aerisirea salonului pentru favorizarea unei bune respiratii.

- Administreaza tratamentul prescris de medic, bronhodilatatoare.

2. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.

Diagnostic: Alterarea starii generale.

Obiective: - pacienta să nu m-ai prezinte dispnee,să adopte o poziție confortabilă

- Indeparteaza factorii care ar putea produce alergii (pref, flori,etc).

- Asigura aerisirea salonului pentru favorizarea unei bune respiratii.

- Administreaza tratamentul prescris de medic, bronhodilatatoare.

3. Nevoia de a bea si a manca.

Diagnostic: Alterarea hidratarii.

Manifestari de dependenta: - transpiratii abundente, expectoratie, obstructie, tuse.

- Schimba lenjeria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie.

-Asigura conditii corespunzatoare de temperature a mediului.

- Ajuta pacienta sa isi efectueze toaleta corporala.

4. Nevoia de a dormi si a se odihni

Diagnostic: Perturbarea somnului.

Mnifestari de dependenta: - dispneea devine paroxistica, bradipneica, cu expiratie prelungita

Obiective: - pacienta sa aiba un somn odihnitor.

- Trebuie combatuta tusea si dispneea.

- Administreaza tratamentul medicamantos recomandat de medic.

- recoltarea conţinutului stomacal în vederea evaluării funcţiei chimice şi secretorii (chimismul

- pentru studierea funcţiei evacuatoare a stomacului

- evacuarea conţinutului stomacal toxic

- curăţirea mucoasei de exsudate şi substanţe străine depuse

- hidratarea şi alimentarea bolnavului

- introducerea unor substanţe medicamentoase

Indicatii: în gastritele acute sau cronice, boala ulceroasă

• două şorţuri din cauciuc sau din material plastic

• sonda Faucher sau Einhorn

• pahar cu apă aromată

• pahar cu apă pentru proteză

• recipient pentru colectare

• se informează pacientul şi i se explică necesitatea tehnicii

• este rugat să respecte indicaţiile date în timpul sondajului

• se aşează pacientul pe un scaun cu spetează, cu spatele cât mai drept

• se protejează cu şorţul de cauciuc sau de material plastic

• este solicitat să menţină tăviţa în această poziţie

pacientul nu va mânca în dimineaţa efectuării examenului

• asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun

• îşi pune mănuşile sterile

• umezeşte sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe şi esofag

• prinde cu mâna dreaptă extremitatea rotunjită a sondei ca pe un creion

• aşează la extremitatea liberă a sondei balonul Erlenmeyer(când se colectează pentru o

• extrage sonda printr-o mişcare hotărâtă, cu prudenţă, după comprimarea ei cu o pensă