ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ “POMPEI SAMARIAN” CĂLĂRAȘI

Str. Bărăganului, nr. 26, cod poştal: 910105, tel./fax 0242321544

e-mail: postliceala_sanitara@yahoo.com

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
AMIGDALITĂ ACUTĂ
COORDONATOR:AS.MED.PR. ASOLTANEI ANETA

ABSOLVENT:DONOSĂ GABRIELA
 MOTTO

,,Sănătatea este o comoară pe

care puţini ştiu să o preţuiască,
deşi aproape toţi se nasc cu ea.’’
 ARGUMENT
 Am ales ca temă a lucrării de diplomă “Amigdalita” pentru faptul că este o
afecțiune des întâlnită, în special la copii. Prin realizarea acestei teme am învățat
că asistenta medicală trebuie să intre în pielea bolnavului și să respecte dorința
bolnavului de a trăi pentru cel ce și-a pierdut speranța, să meargă, pentru cel ce
nu mai poate merge sau să fie glasul pentru cel care nu poate vorbi, să fie sursa
de hrană spirituală pentru cel care nu are posibilitatea să se documenteze.
 Pentru mine realizarea acestui proiect a însemnat foarte mult, deoarece prin
studierea acestor cazuri am ajuns la o înțelegere și o cunoaștere a ființei umane
și a modului în care se pot iniția și întreține relațiile interpersonale, cooperante,
bazate pe respect între membrii echipei de îngrijire și cel îngrijit.
  
 INTRODUCERE
 Persoanele care efectuează îngrijiri de sănătate sunt persoane cu o serie de cunoștințe
profesionale bogate și calități morale deosebite.
 Lucrarea de față este structurată pe trei capitole :

 Capitolul I – prezintă “Noțiuni de anatomie și fiziologie a căilor respiratorii superioare”

 Capitolul II – cuprinde noțiuni generale despre boală, simptomatologie, etiologie și

etiopatogenie, evoluție și complicații

 Capitolul III-cuprinde ,,Descrierea a doua tehnici specifice’’

 Capitolul IV – cuprinde “Prezentarea a trei cazuri clinice ale unor pacienți cu forme

clinice diferite și planurile de îngrijire aferente.”

 Capitolul V-cuprinde ,,Concluziile’’
 CAPITOLUL I
NOȚIUNI DE ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA
APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor care

asigură mecanismul respirației : al ventilației pulmonare,ca și al
schimburilor de gaze de la nivelul alveolelor pulmonare. Acestea
sunt : căile respiratorii superioare(cavitățile nazale și faringele),
cele inferioare(laringe, trahee și bronhii) și plămânii, ca organe
principale ale actului respirator.
 I.1.ANATOMIA CĂILOR RESPIRATORII.

Caile respiratorii superioare:

• Cavitatea nazală este împărțită în două cavități numite fose

nazale,separate de septul nazal.Fosele nazale comunică cu

exteriorul prin două orificii numite narine iar cu faringele prin
două orificii numite meanturi nazofaringiene.
• Faringele este un organ musculos,reprezintă locul de

încrucișare a căii respiratorii(laringele) cu cea

digestivă(esofag)
Anatomia faringelui
Căile respiratorii inferioare:
• Laringele face legătura între faringe și trahee având dublu rol:funcție

respiratorie și funcție fonatorie.Este alcătuit din cartilajul tiroid numit

Mărul lui Adam.Mucoasa care căptușește laringele formează două
pliuri numite corzi vocale.
• Traheea este situată în continuarea laringelui și coboară prin fața

esofagului spre cei doi plămâni.Este căptușită de mucoasa traheală ce

secretă mucus cu rol în umezirea aerului.La partea inferioară traheea
se bifurcă în cele două bronhii principale(dreaptă și stângă) fiecare
intrând în câte un plămân.
• Bronhiile principale intră în cei doi plămâni prin hil unde se ramifică
Plămânii sunt în număr de doi și reprezintă organele respiratorii propriu-
zise.Sunt situați în cavitatea toracică,deasupra diafragmului și sunt
acoperiți de pleure.Au aspect buretos și culoare roz.Fiecare pămân este
alcătuit din lobi(3 pentru plămânul drept și 2 pentru cel stâng)lobuli și acini.
I.2 Fiziologia și morfologia aparatului respirator.
Definiția respirației:respirația reprezintă nevoia ființei umane de a capta oxigenul din
mediul înconjurător,necesar proceselor de oxidare din organism și de a elimina dioxidul
de carbon rezultat în urma arderilor celulare.
Etapele respirației:
• Ventilația reprezintă pătrunderea aerului încărcat cu oxigen în plămâni și eliminarea
aerului încărcat cu dioxid de carbon.
• Inspirația este un proces activ prin care aerului atmosferic pătrunde prin căile
respiratorii până la alveolele pulmonare.Pentru ca aerul din exterior să intre în
plămâni,trebuie ca presiunea din interiorul acestora să scadă,acest proces se
realizează prin mărirea volumului cutiei toracice.
• Expirația este un proces pasiv, de revenire a volumului cutiei toracice la dimensiunile
inițiale.În această etapă aerul încărcat cu CO2 este eliminat prin căile respiratorii în
mediul extern
ETAPELE RESPIRATIEI
Etapa pulmonară se realizează la nivelul membranei alveolo-capilare și presupune schimburile de gaze
respiratorii dintre aerul din alveolele pulmonare(aer alveolar)și sângele din capilare(sânge capilar).
Etapa sanguină presupene transportul gazelor respiratorii prin sânge.
Etapa celulară(tisulară) presupune schimburile de gaze respiratorii dintre sângele capilar și celule prin
intermediul,lichidului interstițial.
 CAPITOLUL II.
NOTIUNI GENERALE DESPRE AMIGDALITA ACUTĂ
II.1.Definiția amigdalitei acute:amigdalita,cunoscută și sub numele de angină sau ,,roșu în gât’’
este o boală contagioasă care se manifestă prin infectarea și inflamarea amigdalelor palatine.
II.2.Anatomia amigdalelor și rolul lor în organism
Amigdalele sunt mase de țesut limfatic de formă ovală situate pe peretele lateral al
orofaringelui.Ele au rolul de a filtra aerul inspirat făcând parte din sistemul imunoprotector al
organismului.
II.3.Etiologia și etiopatogenia amigdalitei acute
Etiologia este polimorfă. La copii mici, predomină etiologia virală și cea micotică la copii mai
mari.La elevi și adulți se produc deobicei infecții cu Streptococ betahemolitic grup A sau
infecții mixte(virale și bacteriene).
Etiopatogenia:calea de transmitere este directă(aeriană) și indirectă(obiecte
contaminate și rar digestive).
II.4.Simptome
Simptomatologia este plurimorfă și variază de la o simplă jenă faringiană la
dureri de gât,febră,frisoane,congestie
nazală,rinoree,disfagie,odinofagie,dispnee de tip inspirator,alterarea stării
generale.Simptomatologia durează în medie 4-5 zile în cazuri necomplicate,dar
în cazuri complicate simptomatologia poate dura până la două săptămâni.
II.5.Investigații
Examen clinic cuprinde:examinarea fizică a pacientului(cavitatea bucală)
Examenele paraclinice cuprind:recoltarea exudatului faringian pentru
identificarea germenilor,efectuarea antibiogramei și recoltarea probelor de
sânge pentru teste de laborator.
II.6.Diagnosticul pozitiv se face pe baza simptomelor descrise și nu necesită
examene de laborator.
Diagnosticul diferențial se pune pe baza testelor de laborator.
II.7.Tratamentul profilactic presupune o igienă riguroasă.
Recomandări:folosirea batistelor de unică folosință,folosirea batistei atunci când
strănutăm pentru a nu împrăștia picăturile Flugge încărcate cu bacterii,spălarea
mâinilor cu apă și săpun cât mai des posibil,igienă bucală,evitarea aglomerațiilor
atunci când suspectăm o epidemie,aerisirea periodică a încăperilor.
Tratament igieno-dietetic presupune o alimentație bogată în vitamine sau
suplimente pentru întărirea sistemului imunitar.Hidratarea corespunzătoare,dar și
odihna este la fel de importantă.
Tratamentul medicamentos.Se evită automedicația.În funcție de cauza favorizantă
tratamentul medicamentos va cuprinde o schemă terapeutică.
Pentru amigdalita de cauză bacteriană se recomandă antibiotice în funcție de
rezultatele antibiogramei.
În amigdalita de cauză virală se
recomandă:antialgice(Paracetamol,Ibuprofen),antitermice(Nurofen,Panadol),antiinfl
amatoare(Ibuprofen,Ketoprofen)antiseptice orale(Salvia sept ,Strepsils)
 CAPITOLUL III.
DESCRIEREA A DOUĂ TEHNICI SPECIFICE
III.2.Recoltarea exudatului faringian
Definitie: exudatul faringian este un lichid, rezultat în urma unui proces inflamator faringian.
Scop: explorator
-depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui în vederea tratamentului
-depistarea persoanelor sănătoase purtătoare de germeni.
Pregătesc materialele necesare:
1. De protectie: mască de tifon
2. Sterile: spatulă linguală, eprubetă cu tampon, eprubetă de cultură, ser fiziologic sau glicerina 15%.
3. Nesterile: tăvița renală, stativ pentru eprubete,
4. Pregătesc pacientul:
-psihic: îl anunț și îi explic tehnica.
-fizic: îl anunț să nu mănânce și să nu bea apă, să nu se instileze soluții dezinfectante în nas, și să nu facă
gargară. Așez pacientul pe un scaun.
RECOLTAREA EXUDATULUI FARIANGIAN
Tehnica:
Recolteaz înainte de administrarea de antibiotice sau sulfamide.
Mă spăl pe mâini și mă dezinfectez cu alcool, îmi pun mască de protecție, invit pacientul să
deschidă gura și inspectez fundul de gât. Apăs limba cu spatula linguală, cu tamponul
faringian sterg depozitul de pe faringe și amigdale, dezlipest o porțiune din falsele
membrane (cand este cazul).
La indicatia medicului, întind produsul obținut pe lame de sticlă frotiuri colorate sau
însămânțez imediat pe medii de cultură. Mă spăl pe mâini cu apă și săpun.
Pregătesc proba pentru laborator care se transportă evitând suprainfecțiile. Spăl și
dezinfectez suprafețele.
Notez în foaia de observație data recoltării și ora, numele și prenumele persoanei căreia i
s-a efectuat recoltarea. Dacă s-a facut insamanțare sau nu.
Timpul scurs de la recoltare la însămânțare trebuie să nu depășească 5-6 ore. Înainte de
recoltare, inspectez regiunile de unde urmează să recoltez.Recoltarea se face nu numai în
amigdalite dar și în alte boli care pot fi declanșate de o infecție faringiană (nefrite).
 CAPITOLUL V.
PREZENTAREA CAZURILOR
IV.2. PACIENT CU AMIGDALITĂ ACUTĂ
Cazul Nr. 2
Date generale:
Nume și prenume: B.R.
Vârsta: 13 ani
Sex: masculin
Religie: ortodoxă
Nationalitate: româna
Limbă vorbita: limba română
Domiciliu: Călărași
Nivel de instruire: elev în clasa a VII-a
Datele spitalizării: - data internării: 7.03.2019
- data externării: 17.03.2019
Diagnostic medical: Amigdalită acută
Durata spitalizării: 10 zile
Motivul internării:
- temperatură ridicată 39,5°C;
- inapetență;
- cefalee;
- disfagie;
- agitație;
- ganglioni ușor măriți;
- stare generală alterată;
- alterarea vocii.
Observare inițială:
AHC- fară importanță
APP- neagă
Alergii - bolnavul nu se știe alergic la medicamente
Istoricul bolii:
În urma discuțiilor purtate cu familia, cât și cu pacientul am aflat că boala a debutat în urmă cu
trei zile, cu febră ridicată 39°C, disfagie, lipsa poftei de mâncare, alterarea vocii, iar ganglionii
sunt ușor măriți în volum.
Pe lângă aceste simptome, s-a constatat: cefalee, agitație, inapetență și o stare generală
alterată.
S-au efectuat următoarele investigații:
Analize de laborator:
- examen sumar urină: - albumina
- glucoză Absent
- VSH - 5 mm / h
- Hb - 12,80 g %
- Ht - 47 %
3. Exudat faringian a evidențiat prezența streptococului hemolitic de grup A.
În urma efectuării antibiogramei s-a stabilit următorul tratament medicamentos:
- Penicilina G 1 fl. - 400000 U.I. / 6 h
- Fenobarbital: 1diviziune / Kg C. - i.m.
- Miofilin 1 tb 50 mg / 12 h
- Paracetamol: 1 tb / 6 h pâna la scăderea febrei
- Algocamin 1 f per os
- Vitamina C 200 3 tb / zi
- Vitamina B1, B12 1 f / zi
- Fenosept 1 tb X 2 / zi
S-a constatat că pacientul este dependen de urmatoarele nevoi
fundamentale:
1. Nevoia d a evita pericolele
2. Nevoia de a-și păstra temperatura corpului în limite normale
3. Nevoia de a se alimenta și hidrata
4. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație
5. Nevoia de a elimina
6. Nevoia de a dormi și a se odihni
7. Nevoia de a-și menține tegumentele curate și integre
1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Problema1 - risc de complicații și infecții nosocomiale
Etiologie - proces infecțios
- mediu spitalicesc
Semne/Simptome - posibile complicații și infecții nosocomiale
Problema2 - agitatie
Etiologia - durere ( cefalee)
Semne/Simptome - tahicardie, apatie
- somn agitat cu treziri frecvente
Problema3 - anxietate
Etiologie - proces inflamator
Semne/Simptome - durere la deglutiție datorită maririi de volum a ganglionilor
Obiective:Combaterea posibilelor complicații și infecții nosocomiale.
Pacientul să nu mai fie agitat și anxios.
Îngrijiri cu rol propriu:
- urmăresc și apreciez corect potențialul infecțios al pacientului, receptivitatea sa și aplic măsuri de izolare a surselor de ințectie;
- aerisesc salonul în fiecare dimineață și seara și feresc pacientul de curenții de aer, frig și umezeala;
- am asigurat un climat care să favorizeze somnul;
- asigur o temperatură în salon cuprinsă între 18 - 20°C, fară curenți de aer;
- am liniștit pacientul prin explicarea intervențiilor pe care urmează să le aplic;
- am recomandat substanțe dezinfectante pentru gargară;
- pentru evitarea durerii i s-a recomandat repaus vocal;
- țin sub control funcțiile vitale ale pacientului ( respirație, puls, temperatură );
- am controlat și supravegheat modul în care și-a efectuat toaleta și i-am explicat importanța
unei bune igiene asupra stării de sănătate.
Îngrijiri cu rol delegat:
- administrez Paracetamol 1 tb / 6 h pentru scăderea febrei;
- am administrat Penicilina G 1 fl 400000 U.I. /6 h
- am administrat la indicația medicului Fenobarbital 1 diviziune / Kg C.;
- Vitamina B1, B12 1 fiola / zi.
- Vitamina C 200 3 tb / zi
EVALUARE
În urma tratamentului administrat, pacientul prezintă o evoluție mult mai bună, nu a
dezvoltat complicații sau infecții nosocomiale. Durerea sa diminuat , iar temperatura a scăzut
ajungând la valorile normale.
2. NEVOIA DE A-ȘI MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE
Pro blema- hipertermie
Etiologia - proces infecțios
Semne/Simptome - ridicarea temperaturii peste valorile normale, (39°C ), transpirații
abundente, frison, tegumente fierbinți, roții, apatie
Obiective: Pacientul să prezinte o temperatură la valorile normale și să o mențină la aceste
valori pe toată perioada spitalizării, cât și după.
Să fie reechilibrat hidroelectrolitic.
Îngrijiri cu rol propriu:
- asigur repausul la pat în perioada febrilă;
- aerisesc încăperea mai ales dimineața și seara;
- măsor zilnic temperatura și notez valorile obtinuțe în foaia de observație;
- asigur un climat corespunzător prin: aerisirea salonului, asigur o temperatură corespunzătoare de 18 - 20°C, umiditate corespunzătoare
( plasarea unor vase cu apă pe calorifer );
- pentru combaterea frisonului încalzesc pacientul cu una sau mai multe pături în plus și cu sticle cu apă caldă;
- am asigurat lenjeria de pat și de corp curată și uscată pe care le-am schimbat de câte ori a fost nevoie;
- calculez bilanțul ingesta-excreta pe 24 h;
- am servit pacientul cu ceaiuri îndulcite și vitaminizante pentru a compensa pierderile apei din organism;
- observ și măsor zilnic temperatura, pulsul, diureza.

Îngrijiri cu rol delegat:

- am administrat medicamentele care au fost prescrise de către medic Penicilina G 1 fl 400000 UI / 6h;
- am administrat Paracetamol 1 tb / 6 ore;
- Algocamin 1 f per os;
- am recoltat sânge pentru următoarele probe de laborator: Hb., Ht., VSH.
 
EVALUARE
În urma tratamentului administrat, febra a scăzut progresiv de la 39°C la 36,6°C.
- în prima zi: dimineața T = 38,6°C seara T = 38,4°C
- în a doua zi: dimineața T = 37,4°C seara T = 36,6°C
3. NEVOIA DE A SE ALIMENTA ȘI HIDRATA
Problema1 - dificultate de a se alimenta și hidrata
Etiologia - proces infecțios
- hipertermie
- anxietate
Semne/Simptome - inapetență
- aport insuficient de lichide
Problema2 - alimentație insuficientă, atât calitativ cât și cantitativ
Etiologie - proces infecțios
- disfagie
- hipertermie
Semne/Simptome - scăderea în greutate
- slabiciune
- alterarea stării generale,oboseală
Obiective: Pacientul să se alimenteze și hidrateze corespunzator în funcție de vârstă și de necesități.
Combaterea anxietății și disfagiei.
Îngrijiri cu rol propriu
- asigur un microclimat corespunzator: aerisesc salonul, i-au de lângă pacient scuipatoarea, cosul de gunoi sau alți factori dezagreabili care i-ar putea afecta apetitul;
- m-am informat asupra preferintelor alimentare;
- explic pacientului importanța consumului de lichide în cantități mici și repetate pentru a se rehidrata;
- i-am recomandat o alimentație bazată pe alimente semilichide și lichide pentru a
evita durerile la deglutiție;
- am verificat dacă alimentele trimise de la bucatarie corespund cu indicațiile date
de medic;
- am asigurat pacientului o igienă atentă a mâinilor, cât și a cavității bucale înainte
și după masă;
- în perioada febrilă, pacientul va beneficia de un regim hidro-lacto-zaharat constând
în ceaiuri îndulcite și vitaminizate, sucuri naturale, fructe bogate în vitamine, supe
de legume, brânză de vaci proaspată și dulciuri pentru refacerea aportului caloric;
Îngrijiri cu rol delegat
- Vitaminele B1, B121 f. / zi
-Vitamina C 200- 3 comprimat /zi.
EVALUARE
În primele zile pacientul s-a alimentat insuficient atât calitativ, cât și cantitativ.
După normalizarea temperaturii, apetitul este stabilit.
 CAPITOLUL V
CONCLUZII 
Pentru întocmirea acestei lucrări de diplomă am luat în studiul practic și teoretic trei cazuri de
Amigdalită acută, la trei persoane cu vârste diferite și poziție socială medie.
În toate cele trei cazuri, în urma investigațiilor clinice și paraclinice au fost prezente simptomele
specifice acestui diagnostic.
Cu toate că fiecare pacient este o persoană unică, un individ cu îngrijiri particularizate, numeroase
aspecte comune legate de nevoile acestora m-au determinat să le analizez și să le tratez în particular.
Cele trei cazuri le-am studiat în paralel și am constatat că boala are o evoluție diferită, pe fiecare caz
în parte în funcție de: etiopatogenie, vârstă, sex, condiții materiale și sociale, cât și de stadiul bolii, de
aceea fiecare caz în parte are particularitățile lui.
Îngrijirile de nurssing sunt structurate pe cele 14 nevoi fundamentale ale persoanei umane, subliniate
în conceptul Virginiei Henderson, care permit abordarea celor cinci dimensiuni(bio-fizio-psiho-socio-
culturale și spirituale) pentru fiecare nevoie afectată.