ROLUL ASISTENTULU MEDICAL ÎN

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
HEPATITĂ VIRALĂ B
 Ficatul

 Este cea mai mare glanda din organism, situată în etajul supramezocolic, în partea
dreapta, sub diafragmă, deasupra colonului, la dreapta stomacului. Are
consistentă fermă şi o culoare brună. La cadavru cântăreşte 1500gr iar la individul
viu se adaugă încă 800-1000 gr,cât cântăreşte sângele depozitat de ficat. Are formă
unui ovoid tăiat oblic având 28 cm în sens transversal şi 16 cm în sens antero-
posterior.Ficatul are o suprafaţă superioară, şi una inferioară, o margine inferioară
şi o margine posterioară, mai lată.
 Definitie

 Hepatita virala B este o boală de natură infecțioasă, agentul patogen fiind virusul
hepatitei B (HBV).Virusul este de tip ADN (adenovirus), iar boala mai este
cunoscută și sub denumirea de hepatită serică.
 Etiologie

 Particula infectantă prin virus este ADN-ul viral;

 Virusul este prezent în sânge și țesuturi, se elimină prin salivă, lacrimi, secre ții
genitale, spermă, sânge menstrual, care sunt și principalele elementele de
transmitere a bolii; se poate transmite de la mamă la copilul nou născut în timpul
sarcinii; din 100 de bolnavi adul ți cu hepatită acută B, 95 se vindecă , 5 fac hepatită
cronică, și 2 mor prin complicații ale hepatitei cronice (ciroză sau cancer de ficat);
dacă hepatita acută B a fost făcută în copilărie, sub varsta de 5 ani, riscul de a
deveni purtător este de cca 90%, iar cel de cronicizare este de 25-80%. Dacă hepatita
acută a fost contractată în perioada de adult, riscul de cronicizare este mult mai mic
3-10%.
 Simptome

 Simptomele hepatitei acute B (primoinfectia) includ:

 - icter (îngălbenirea pielii sau a scleroticelor - partea albă a ochilor şi/sau colorarea
în maro sau portocaliu a urinii)
 - decolorarea scaunului (fecalelor)
 - oboseală inexplicabilă, care persistă săptămâni sau luni de zile
 - simptome asemănătoare celor date de gripă, cum ar fi febra, inapetenţă (lipsa
poftei de mâncare),greaţă şi vărsături
 - dureri abdominale.
 Aceste simptome apar după o perioada de incubaţie de 1-6 luni după expunerea la
virus. Aproximativ 30% din bolnavi sunt complet asimptomatici.
 Simptomele hepatitei cronice B sunt similare celei acute, cu particularitatea că,
oboseală este mai severă, şi pot apărea confuzia sau dezorientarea
 Diagnostic

 Atunci când medicul suspicionează o hepatită virală B, va face o examinare fizică

completă şi o serie de analize sangvine pentru a verifică starea funcţiei hepatice.
Hepatită B este confirmată de analizele sangvine, care depistează prezenţa
virusului hepatitic B. Atunci când hepatită este cronică, se practică biopsia
hepatică, care arată severitatea bolii.
 Tratament

 Pacienţii cu hepatită cronică B sunt trataţi cu o combinaţie a următoarelor

medicamente:

 - pegInterferonul alfa: este un medicament stimulator al sistemului imun care se

administrează injectabil, timp de un an; interferonul are numeroase efecte adverse
incluzând indispoziţia,depresia, inapetenţă şi leucopenia (scăderea numărului de
celule albe sau leucocite în sânge)

 - lamivudina: acest medicament, adesea folosit în combinaţie cu interferonul, se

administrează oral într-o singură doză pe zi; în general, este bine tolerat, dar în rare
cazuri, a fost înregistrată agravarea afectării hepatice; şi acest medicament are
efecte adverse printre care, cel mai sever, este anemia

 - adefovir dipivoxil: acesta este un medicament mai nou, folosit în tratamentul

hepatitei cronice B; este eficient la pacienţii la care lamivudina a fost ineficientă. În
doze mari, poate determina afectare renală.
 Evolutie

 În cele mai multe cazuri (până la 95%), hepatita virală B acută este o infecţie
limitată. Bolnavii se vindecă în câteva luni, dezvoltând imunitate care va dura toată
viaţă (ceea ce înseamnă că nu se vor mai îmbolnăvi niciodată). Analizele sangvine
prezintă dovezile imunităţii şi nici un semn de infecţie activă.

 În timp ce majoritatea se vindecă complet, un procent mic dintre bolnavii cu

hepatită virală B acută nu se vindecă şi devin purtători ai virusului hepatitic B.
Aceşti purtători pot transmite boală chiar şi atunci când sunt asimptomatici. Unii
dintre purtători vor dezvoltă hepatită virală B cronică. Hepatită cronică este o
infecţie cu evoluţie îndelungată, care poate conduce la ciroză hepatică.
 Asigurarea conditiilor de spitalizare

 Amplasarea bolnavilor hepato-biliari se va face in saloane mici, linistite, unde

pericolul difuzarii unor infectii este mai mic si odihna psihica a bolnavilor este
asigurata. Bolnavii cu Hepatita virala B sunt foarte sensibili fata de infectii, din
acest motiv ei nu vor fi asezati in saloane unde se ingrijesc si bolnavi cu
angine,stafilococii cutanate sau infectii pulmonare.

 In perioada acuta a bolilor hepatice , bolnavii trebuie sa respecte repausul

absolute fizic si psihic. Obiceiul unor bolnavi in special cu preocupari intelectuale
de a utilize timpul petrecut in spital cu studii sau lecturi mai grele, in cazul
bolnavilor cu suferinte hepatice trebuie combatut. Scularea bolnavului din pat o
hotaraste medical si dispozitiile lui privind cuantumul miscarilor si durata zilnica
de parasire a patului trebuie respectate de asistenta. Activitatea psihica sau fizica
precoce poate provoca recidive sau agravari irecuperabile.
 Supravegherea pacientului

 Supravegherea prevede urmarirea atenta a tegumentelor (icterizarea, respectiv

dezicterizarea), pruritul, culoarea scaunelor, aparitia foetorului hepatic, aportul de
lichide, culoarea si cantitatea urinii, greutatea corporala, formarea, respectiv
disparitia edemelor si eventualele modificari de comportament. La bolnavii cu
ascita asistenta trebuie sa masoare zilnic circumferinta abdominala.

 Asistenta efectueaza recoltari de sange, urina, fecale si le trimite conform

planului de explorare la laborator pentru efectuarea probelor functionale ale
ficatului si vezicii biliare. Ea asigura trimiterea sau transportul bolnavului pentru
examinarile ecografice, pregateste bolnavul pentru punctie abdominala. In caz de
ascita voluminoasa, ea pregateste bolnavul, intrumentele si materialele pentru
punctie evacuatoare.
 Tratament - admnistrare

 Medicatia bolnavilor cu afectiuni hepato-biliare trebuie facuta dupa indicatia

medicului. Corticoterapia si antibioterapia se vor face cu precautiile si controalele
obisnuite. Extractele de ficat, vitaminele, medicamentele imunosupresive,
diureticele, nu necesita tehnici deosebite. Pentru corectarea deficitului proteic se fac
perfuzii de albumina umana, iar pentru exercitarea colerezei si drenajul biliar in
afara de medicatia corespunzatoare, se fac sondaje evacuatoare.

 In terapia bolilor hepato-biliare se utilizeaza des aplicatiile calde - mai rar si

cele reci - care imbunatatesc circulatia la nivelul ficatului si au efect spasmolitic
asupra vezicii si cailor biliare. Pregatirea bolnavilor pentru externare necesita o
munca sustinuta de educatie sanitara privind respectarea odihnei, a regimului
dietetic, precum si a abstinentei la alcool. Bolnavii sau apartinatorii vor fi instruiti
asupra modului de preparare a alimentelor.
Nume : M
Prenume D
Naţionalitate: Română
Sex: Feminin
Vârsta: 60 ani
Ocupaţia: pensionară

DATE VARIABILE:
Domiciliu:
Condiţii de locuit: bune, locuieşte într-o casă
cu 3 camere, îngrijită.

MOTIVELE INTERNĂRII
Pacienta cunoscută cu hipertensiune de 2
ani se prezintă cu febră de 40 grade C,
inapetenţă, gust amar, greţuri, vărsături
alimentare, meteorism abdominal, durere
în hipocondrul drept, urină hipercromă,
coloraţia galbenă a tegumentelor, scaune
diareice decolorate, astenie fizică,
somnolenţă postamială, anxioasă.
 Diagnostic de nursing
-dificultate în a respira, datorată
mobilităţii articulare
limitate, manifestată prin dispnee
(năduf), dureri articulare şi
abdominale, respiraţie pe gură;
Obiective Intervenţii Evaluare
- bolnava să respire liber - am asigurat o poziţie semişezândă pacientei pentru a-i uşura - bolnava susţine că îi
şi uşor pe nas cu o respiraţia; este foarte greu să
frecvenţă de 16-18r/min -am asigurat un repaus la pat de 10-12ore/zi în decubit dorsal renunţe la cafea şi
în următoarele 5 zile; sau în poziţia adoptată de pacientă, care să îi faciliteze respiraţia; alcool;
-am redus efortul fizic al pacientei prin deservirea acesteia la pat - prezintă acelaşi ritm
pentru a-i conserva energia; respirator;
-am liniştit pacienta explicându-i că nu are rost să îşi facă griji - pacienta respiră
dacă urmează tratamentul medical şi dacă se odihneşte; greu în continuare pe
-am asigurat în salon o temperatură şi umiditate potrivită; gură P=95p/min;
-am învăţat pacienta să renunţe la obiceiurile dăunătoare (alcool T.A.=170/90 mmHg;
şi cafea); R=24 r/min.
-am administrat medicaţia hepatoprotectoare şi corticoterapia la
indicaţia medicului:
 silimarin instant 4cp/zi;
 metaspar 4 tb/zi.
-am calculat un regim hiposodat zilnic;
-am calculat la indicaţia medicului: Metocopramid 3cp/zi;
Omeran 2cp/zi; DeNol 3cp/zi; Propanol 3cp/zi;
-am supravegheat comportamentul pacientei şi am sesizat
semnele de apariţie a insuficienţei hepatice;
- i-am administrat la indicaţia medicului medicaţia pentru
hipertensiune: Locren 1cp/zi;
- dificultate în a se alimenta
şi hidrata corespunzător
datorită inapetenţei,
greţurilor şi vărsăturilor
alimentare, manifestate prin
adinamie, uşoară scădere
ponderală (2kg), astenie
fizică, lipsa de forţă, sete
intensă.
- pacienta să nu mai - i-am redus alimentaţia pe gură; -Aceste
prezinte inapetenţă, -am făcut bilantul hidric: caracteristici se
greţuri, vărsături;  intrări 1100 ml/zi; menţin;
- să fie echilibrată  ieşiri 1000 ml/zi. -se hidratează,
nutriţional şi hidro- - i-am suplimentat necesarul de lichide la 3000 ml/zi prezintă în
electrolic; la indicaţia medicului astfel: continuare
- să respecte regimul - 2500 ml Glucoză 1% I.V., restul de 500 ml vărsături.
alimentar hepatic. (supăde morcovi, ceai de mentă neîndulcit,
mucilagiu de orez) le-am repartizat astfel: la
fiecare 3h/100ml administrate cu linguriţa;
- am instituit pacientei un regim hidric în prima zi la
indicaţia medicului;
- am recoltat V.S.H., G.P.T., G.O.T., electroforeza
proteinelor sferice, colesterol, T.Quick;
- am conştientizat pacienta asupra importanţei
regimului alimentar pentru înlăturarea simptomelor;
- am cântărit pacienta având iniţial 50kg;
- pentru oprirea vărsăturilor i-am administrat la
indicaţia medicului Metocopramid 1 f intramuscular;
- am ajutat bolnava în timpul vărsăturilor.
 Concluzii

 Prin gravitatea bolii în sine, cât şi prin incidenţa ei în rândul populaţiei româneşti,
consider că studiul de faţă reprezintă o şansă şi o provocare în faza finală a formării
mele că şi asistent medical.

 Cele cinci tipuri de hepatită virală, deşi au simptomatologie clinică, leziuni

histologice şi teste de laborator "hepatice" similiare, se deosebesc esenţial prin
modul de transmitere, prin riscul letal şi, mai ales, prin potenţialul evolutiv spre
hepatită cronică, ciroză şi cancer hepatic. Recent - în 1995 - s-a mai descoperit
virusul G, asemănător cu cel al hepatitei C. Răspândirea acestui nou virus este în
curs de evaluare.

 De fiecare dată când ficatul este afectat, acesta încearcă să se ”repare” singur,
putând apărea deteriorări ale țesutului.