Sunteți pe pagina 1din 11

PROIECT DE DIPLOMA

DOMENIUL:SANATATE SI ASISTENTA
PEDAGOGICA
SPECIALIZAREA:ASISTENTA
MEDICALA GENERALIST
INGRIJIREA PACIENTULUI CU ACCIDENT
VASCULAR CEREBRAL
Argument

• A.V.C continuă mereu să fie o cauză frecventă a internărilor de urgenţă în secţiile de


neurologie şi este un factor foarte important în morbiditatea şi mortalitatea pacientilor.
• In formele recente de boala se intalnesc leziunide tip inflamator, mai ales la nivelul
parenchimului nervos, in substanta alba, sub forma de procese infiltrative, în jurul vaselor
mici precapilare si capilare si in jurul venelor.
• Accidentul vascular cerebral este o urgenta medicala care poate determina leziuni
neurologice permanente si decese.
• A.V.C este cauzate de cele mai multe ori in randul batranilor deoarece acestia sunt
predispusi din cauza hipertensiunii arteriale si al factorilor externi cum ar fi
stresul,fumatul,alcoolul.
• Un AVC nu inseamna automat condamnarea la moarte sau la o viata in scaunul cu
rotile.Recunoasterea simptomelor si semnelor este foarte importanta iar primele 3-4 ore
sunt esentiale deoarece salvarea persoanei in cauza reprezinta punctul esential deoarece
odata cu trecerea orelor pot aparea complicatii si poate survine decesul.
• In urma unui accident vascular cerebral,depinzand de gravitatea acestuia,implica
recuperarea persoanei in urma tratamentului cat si a terapiei induse de catre medic.
• AVC are continuitate si dupa producerea acestuia!
Sistemului nervos

• Sistemul nervos recepţionează şi transmite sub forme diferite excitaţii din exteriorul şi din interiorul
corpului în influxuri nervoase, le prelucrează şi le conduce în diferite părţi ale organismului,
realizează unitatea organismului şi legătură lui cu mediul înconjurător.
• - după topografia să, se împarte în părţi distincte: sistemul nervos central (encefal şi măduva
spinării) şi sistemul nervos periferic;
• - din punct de vedere funcţional, sistemul nervos este alcătuit din sistemul nervos cerebrospinal
(creier + măduva spinării) şi sistemul nervos autonom sau vegetativ.

• Sistemul nervos cerebrospinal se mai numeşte sistem de relaţie a organismului cu mediul


înconjurător.

• Sistemul nervos cerebrospinal se mai numeşte "somatic", cuprinzând organele şi elementele


nervoase prin care se realizează actele conştiente.
• Sistemul nervos cerebrospinal ţine sub control cele 5 simţuri: văz, auz, gust, miros, pipăit. Un doctor
compară sistemul nervos cu sistemul telefonic, a cărui staţie centrală este creierul, cablurile şi firele
fiind reprezentate de măduva spinării şi nervi. Creierul se subdivide şi el în: creierul mare care
ocupă partea superioară, frontală, mijlocie şi posterioară a craniului; cerebelul sau creierul mic
ocupă partea inferioară şi posterioară a craniului; măduva, capătul lat al şirei spinării se află în faţă
creierului mic. Creierul mare se manifestă prin activităţi intelectuale. Creierul mic reglează mişcarea
muşchilor voluntari. Măduva este o masă lungă de ţesut nervos.
Definitie

• Accidentul vascular cerebral apare atunci când se reduce fluxul sangvin


cerebral pentru câteva secunde sau minute ori atunci când un vas de
sânge se sparge. Dacă reducerea fluxului durează mai mult de câteva
minute, apare infarctul cerebral.

• Reducerea generalizată a fluxului sangvin cerebral (aşa cum se întâmplă în


hipotensiune) determina sincope, infarcte în zonele de graniţa ale
arterelor cerebrale, chiar necroză cerebrală pe o anumită zona. O reducere
localizată duce la apariţia deficitelor neurologice focalizate.
Clasificare

• Accidentele vasculare cerebrale pot fi clasificate în două categorii majore: ischemice şi


hemoragice.

• Atacurile ischemice sunt cele cauzate de întreruperea aportului de sânge, în timp ce atacurile
hemoragice sunt rezultatul rupturii unui vas de sânge sau a unei structuri vasculare anormale.
Aproximativ 87% dintre atacuri sunt cauzate de ischemie, iar restul de hemoragie. Unele
hemoragii se dezvoltă în interiorul zonelor ischemice (transformare hemoragică). Nu se
cunoaşte de ce multe hemoragii debutează de fapt că atacuri ischemice.

• Organizaţia Mondială a Sănătăţii a definit AVC-ul drept deficitul neurologic de cauza


cerebrovasculara care persistă peste 24 de ore sau este întrerupt prin deces în 24 de ore.
Definiţia reflectă reversibilitatea leziunilor tisulare, iar limita de 24 de ore diferenţiază AVC-ul
de atacul cerebral tranzitor, care este un sindrom similar cu simptome de AVC care se remit
complet în 24 de ore
Etiologie

• În etiologia Accidentului vascular intervin trei categorii de factori:


• A. Factori de risc
• a) Vârstă – 40-45 de ani – AVC hemoragic
• peste 60-65 de ani – AVC ischemic
• b) Sexul
• Are o incidenţa aproximativ egală la cele două sexe, totuşi hemoragia cerebrală, că şi infarctul
cerebral, apar mai des la bărbaţi.
• c) Factorul nervos
• Stările de încordare psihică şi emoţională au o netă acţiune nefavorabilă asupra organismului
în ansamblu. Ele induc descărcări repetate şi masive de catecolamine cu efecte
hiperglicemiante, hipertensive şi eterogene; cauzează o serie de disfuncţii pe p,lan metabolic.
De obicei factorul nervos acţionează cu alţi factori de risc: cofeină, alcool, nicotină, toxice.
• Cofeină – în consumul excesiv de cafea poate fi considerată un factor de risc; tutunul
reprezintă un factor nociv prin faptul că nicotină are un efect vasoconstrictor şi tahicardizant;
alcoolul reprezintă un factor de risc prin următoarele mecanisme: creşte grăsimile circulante
în sânge, intensifica unele tulburări de coagulare sanguină, măreşte concentraţia de acid uric
în sânge, creşte secreţia de catecolamine şi insulină.
Simptome

• În teritoriul carotidian: tulburări de vedere la un ochi (cecitate monoculară, defect de câmp


vizual), afazie (tulburări de vorbire şi/sau de înţelegere a vorbirii), deficit motor (hemiplegie
facio-brahială, monioplegie crurală), tulburări de sensibilitate segmentară (brahial, crural);
• b) În teritoriul VB: criză de drop-attack (cădere bruscă, fără pierderea stării de
conştientă); deficit motor (paraplegie, tetraplegie, tulburări de sensibilitate pentru jumatae
din corp); paralizii de nervi cranieni (III - XII) însoţite de deficit motor sau tulburări de
sensibilitate în membrele de partea opusă nervului cranian paralizat; mutism akinetic (se
datorează AIT atunci când este raqpid reversibil sub 24 ore); vertij (sindrom vestibular);
fenomene cerebeloase (tulburai de meras şi echilibru, tulburări în coordonarea mişcărilor)
Diagnostic

• Cele mai folosite tehnici cuprind:


• -ecografia/ studiul Doppler al arterelor carotide pentru a detecta stenoza sau disecţia în
arterele precerebrale
• -electrocardiogramă şi ecocardiogramă pentru a identifica aritmiile şi trombii rezultaţi
• -monitorizarea Holter pentru a identifica aritmiile intermitenţe
• -angiogramă vascularizatiei cerebrale dacă hemoragia este suspectată a proveni dintr-un
anevrism sau o malformaţie arteriovenoasa
• -teste de sânge pentru a determina hipercolesterolemia, diateză hemoragică şi alte cauze
rare cum este homocisteinuria.

Tratament

• Tratamentul medical se poate administra pacienţilor care nu au indicaţie chirurgicală sau


celor ce refuză intervenţia chirurgicală:

• - Terapia trombolitică:utilizează activatorii plasminogenului, precum streptokinaza


• - Terapia antiagregantă plachetara:Aspirina, Clopidogrel, Dipiridamol, Trifusal
• - Terapia anticoagulantă:heparină, warfarină
• - Terapia diuretică:manitol
• - Tratamentul hipertensiunii arteriale
• - Tratamentul convulsiilor
• - Steroizi
• - Tratamentul febrei