 Unul dintre motivele pentru care mi-am ales această afecțiune, ca temă de studiu, este și

importanța pe care noi, cadrele medii, trebuie să o acordăm, mai întâi de orice, perioadei
de prespitalizare când șansa bolnavilor este în mâinile noastre.

 Insuficienta renala acuta este o patologie importantă, cu multiple modalităţi de

manifestare, având uneori consecinţe nefaste asupra pacienţilor.

 Pentru pacienţii recent diagnosticaţi cu insuficienţă renală, perspectiva de a face dializă

poate fi o experiență înfricoşătoare. Pentru a scăpa de anxietatea produsă de tratamentul
prin dializă, este important să vă pregătiți din timp. În acest fel vă veți asigura că sunteți
pregătit din punct de vedere fizic, psihic şi emoţional pentru începerea acestui, care are
rolul de a vă susține viața.

 Astfel, sper ca aceasta lucrare să-mi fie de mare ajutor în viitoarea mea profesie de
asistent medical generalist , pentru a opta în orice situatie si de a preveni recidivele bolii
si daca este posibil chiar să-i dezvolt capacitătile fiziologice si psihologice.
 Situatia topografica. Rinichii sunt situati în regiune cea mai profundă a cavitătii
abdominale, de o parte si de alta a coloanei vertebrale, proiectându-se pe o zonă
cuprinsă între ultimele 2 vertebre toracale si primele 3 vertebre lombare.

Rinichiul stâng este situat cu o jumatate de corp de vertebra mai sus decât cel
drept.

Sunt organe retroperitoneale si ocupa un spatiu numit loja renala.



 Insuficientă renală acută reprezintă suprimarea bruscă a funcţiei renale, cu

repercursiuni clinice generale umorale şi urinale.
 În mod normal rinichii filtrează produsii de metabolism (deşeurile) şi menţin
nivelul normal de apă, sare şi minerale (electroliţi) din sânge.
 Când rinichii nu mai funcţionează, produsii de metabolism, lichidele şi electrolitii
se acumulează în organism, ceea ce poate duce la o situaţie ce pune viaţă în pericol.

 Pre-renale (functionale):
 Hipovolemia severa, provocata prin varsaturi masive, diaree, exces de diuretice,
hemoragii de diferite cauze, cu sau fara soc clinic

 Renale (de origine intrinseca/organica):

 Nefropatia tubulara acuta, prin soc toxico-septic, soc anafilactic, obstretical,
cardiogen, toxine exogene (saruri de metale grele, tetraclorura de carbon, ciuperci
otravitoare)
 Pancreatita acuta, ciroza hepatica si D.Z.
 Cauze medicamentoase: diferite antibiotice, sulfamide, substante de contrast
 Nefropatii glomerulare, interstitiale si vasculare
 Post-renale:
 Obstructii mecanice sau inflamatorii ale cailor urinare: litiaza renala, litiaza
urinara, tumori ale cailor urinare sau ale organelor genitale
 Semnele principale oliguria pana la anurie si azotemie (uree > de VN in
sange)
 Edematierea picioarelor
 Stare de oboseala, cefalee, varsaturi, meteorism, „limba arsa”, halena
amoniacala, sughit, tulburari de tranzit (constipatie, diaree)
 Tulburari respiratorii: tahipnee, respiratie Kussmaul sau Cheyne-Stokes,
cand acidoza si retentia azotata sunt severe
 Tulburari cardio-vasculare: tulburari de ritm si de conducere; insuficienta
cardiaca si congestiva; HTA (datorita incarcarii hidro-saline), edeme
palpebrale si la membrele inferioare, pana la anasarca
 Semne de laborator:
 Retentia de substante azotate determina cresterea ureei sanguine, a
creatininei si a acidului uric
 Apare acidoza renala
 Rezerva alcalina este scazuta
 Apar tulburari hidro-electrolitice: creste K iar Na si Ca sunt scazute
 In urina apar: albuminuria, hematuria, cilindruria (in functie de cauza
care produce insuficienta renala)
 Medicul va incepe evaluarea unui pacient suspectat de insuficienta renala cu
realizarea anamnezei pentru a afla istoricul bolnavului si al debutului bolii. Apoi
va efectua un examen fizic, si va recomanda efectuarea unor investigatii
suplimentare, cum ar fi: analize de sange (hemoleucograma, creatinina serica,
viteza de sedimentare a eritrocitelor, uree, glicemia), teste de urina (clearence-ul
creatininei, deteminarea cantitatii de urina eliminata in 24 ore, densitate urinara,
osmolaritate urinara, ureea, natriu urinar).

Testele imagistice ce pot fi efectuate sunt: radiografia simpla, ecografie renala

simpla, ecografie renala Doppler, urografia intravenoasa, pielografia, arteriografia
renala, tomografia computerizata, rezonanta magnetica nucleara si punctie biopsie
renala.

 Regim desodat
 Administrarea medicatiei prescrise:
 Manitol 20% in perfuzie i.v.
 Furosemid i.v.
 Timp de 12 h se va urmari reluarea unei diureze normale
 In hiperkaliemie se administreaza calciu gluconic 10%
 Bicarbonat de sodiu 2-3%, 200-300 ml in caz de acidoza, cand R.A. scade la 15
mEq/l iar pH-ul este sub 7,25
 Pentru litiaza renala: litotritia extracorporeala
 Chirurgical: optiunea transplantului de rinichi, daca e cazul
 Dializa, care este un proces mecanic care suplineste functia rinichilor prin:
eliminarea produsilor de metabolism (uree), refacerea echilibrului electrolitic din
sange si eliminarea surplusului de lichide din organism.
 -Numele pacientului: B.A.
 -Domiciliu:
 -Varsta: 55,
 -Sexul : F
 -Motivul internarii: Stare generala influentata,
edeme masive, dispnee severa.
 -Antecedente personale fizice patologice:
 - diabet zaharat tip II insulino dependent
 - IRC compensat
 - nefrapsie diabetica clinic manifestata
 -Interventii chirurgicale: hemodializa si efectuarea
sedintelor de dializa
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
Hipertensiunea -combaterea -măsurarea tensiunii -tratament:
arterială hipertensiunii -administrarea Nifedipin 10 tb.,
arteriale tratementului Captopril 25 tb,
-TA: 210/100 mmHg
Respiraţii inadecvate -pacientul sa se -pacientul să prezinte -tratament cu o
manifestate de prezinte cu o o poziţie care să uşoară ameliorare
dispnee respiraţie favorizeze respiraţia
îmbunătăţită -la nevoie se va
administra oxigen.
Anxietate -pacientul să -pacientul trebuie să -somnul este liniştit,
beneficieze de un fie liniştit şi să i se dar încă mai există o
somn liniştit explice tot ce i se va teama de noul
face în continuare, în tratament
special efectuarea
sedinţelor de dializă
Mişcarea şi postura -pacientul să prezinte -asigurarea tuturor -bolnavul nu se poate
inadecvată o buna postură şi condiţiilor favorabile deplasa, este aşezat în
mişcare unor stări de bine pat după operaţie

Dificultatea în a se -pacientul să îşi -ajuta pacientul să se -pacientul începe cu

îmbraca şi dezbrăca satisfacă această îmbrace şi să se corespondenţă
nevoie dezbrace

Insuficienţa -educaţia pentru -respectarea - se externează fără

cunostinţelor despre sanatate în vederea tratamentuiui prescris complicaţii, urmând
evoluţia bolnavului externarii de medic la externare să se prezinte la
-anunţarea familiei control
despre data externarii
-respectarea regimului
alimentar
-să se prezinte la
medic la observarea
unei eventuale
complicaţii şi
controale medicale
 Majoritatea bolilor de rinichi evoluează pană în stadiile târzii fără durere, fără simptome
sau cu simptome foarte nespecifice (oboseală, dureri de cap, greaţă în cursul dimineţii,
urinat în cantitate mare în cursul nopţii etc). Însă cateva analize simple efectuate anual
pot depista din timp problemele renale.
 „În România, controlul anual de rutină, efectuat prin medicul de familie, al unor
parametri simpli de sînge şi urină nu este o obişnuinţă încă. Acest lucru s-ar putea
schimbă în viitorul foarte apropiat, odată cu introducerea obligativităţii controlului
anual al stării de sănătate. Că urmare, multe boli renale mai puţin zgomotoase, însă
evoluand spre distrugerea ireversibilă a rinichilor, sunt subdiagnosticate si ca urmare,
subtratate.
 Chiar şi diagnosticate, bolile renale se asociază de cele mai multe ori unor boli
cardiovasculare semnificative, cele două categorii de boli agravandu-se reciproc. Din
păcate, pentru mulţi medici din România, reducerea chiar uşoară a funcţiei renale nu
reprezintă un motiv deosebit de alarmă. În fapt, prezenţa unei uşoare reduceri a funcţiei
renale ( cateodată deductibilă doar din calcule nu foarte complicate) este un factor de risc
pentru o evoluţie proastă a pacientului cu boală de inima sau de vase, mult mai mare
decît, să zicem, colesterolul din sînge", arată prof. dr. Adrian Covic.
 Trebuie ştiut că bolile grave de rinichi, chiar protejate prin dializă sau transplant renal,
sunt agrevate de afectarea importantă a calităţii vieţii, dar şi de apariţia unor boli
asociate severe (în primul rând ale inimii şi ale vaselor). Că urmare, situaţia ideală este
aceea în care bolile grave de rinichi sunt evitate sau tratate din fazele iniţiale.