FISTULA ARTERIOVENOASA

O FORMA DE ACCES VASCULAR

PENTRU HEMODIALIZA

Dr. Anca Simulescu

Medic rezident An II Nefrologie
 DEFINITIE
- principala cale de asigurare a accesului
vascular pentru hemodializa cronica, permitand
punctionarea repetata a unei vene subcutane
cu flux vascular la presiune inalta
- 1966 – Cimino, Brescia, Hurwich
 CARACTERISTICI
• - conectarea directa sau prin intermediul unui
graft (tub sintetic) a unei vene cu o artera

• - necesita o artera pulsatila nestenozata, care

sa aduca un flux sanguin suficient si o vena
permeabila care sa nu fie stenozata sau
ocluzionata
• - functie cardiaca si un capital sanguin cat mai
bun
 CLASIFICARE
• 1. Fistule situate la nivel antebrahial
- fistula radio-cefalica
- fistula radio-bazilica cu translocarea venei bazilice
- fistula radio-cefalica cu interpozitie de graft sintetic liniar
- fistula brahio-cefalica cu interpozitie de graft sintetic un U la nivel antebrahial
- fistula brahio-bazilica cu interpozitie de graft sintetic in U

2. Fistule situate la nivel brahial

- fistula brahio-cefalica
- fistula brahio-bazilica
- fistula brahio-axilara cu interpozitie de graft sintetic liniar

3. Fistule situate la nivelul membrelor inferioare

- fistula femuro-poplitee cu interpozitie de graft sintetic sau vena safena
- fistula femuro-femurala cu interpozitie de graft sintetic sau vena safena in U
- fistula popliteo-poplitee cu interpozitie de graft sintetic sau vena safena in U
- fistula intre artera tibiala posterioara si vena safena
Pacientul va fi trimis spre a fi consultat de catre
medicul specialist chirurg cand:

- creatinina serica > 4 mg/dl sau

- clearence-ul de creatinina < 25 ml/min sau
- cand se anticipeaza necesitatea unui acces
vascular in mai putin de un an
INDICATII
 INDICATII

• Abord permanent la momentul initierii sedintelor

de hemodializa
• Regula 6
• Vena matura la momentul utilizarii ei
• 6-8 saptamani pana la maturizarea FAV
• Diametrul venei: 2-2,5 mm
 Complicatiile fistulelor
arteriovenoase
1. Trombozarea fistulelor

2. Infectarea fistulelor cu dezvoltarea unor

pseudoanevrisme anastomotice sau la locul de punctie.

3. Dezvoltarea anevrismala a venei arterializate urmata de

sangerare sau ruperea anevrismului venos arterializat.

4. Sindrom de “furt arterial” cu producerea unei ischemii la

nivelul membrului respectiv, distal de fistula arteriovenoasa.

5. Supraincarcare a inimii drepte cu insuficienta cardiaca

dreapta consecutiva datorita unui debit crescut a fistulei
arteriovenoase.
 Cum se poate pastra un timp cat mai indelungat
o fistula arteriovenoasa?

1. Evitarea traumatismelor la nivelul membrului cu fistula

arteriovenoasa.
2. Spalarea cu un sapun bactericid inaintea punctionarilor
3. Evitarea leziunilor (zgarieturilor sau a altor traumatisme ale
pielii) deasupra fistulei arteriovenoase.
4. Folosirea unei tehnici strict aseptica de catre personalul
medical la inteparea graftului sau a venei arterializate.
5. Rotirea locurilor punctionarilor de la nivelul venei arterializate
sau graftului.
6. Mentinerea unei tensiuni arteriale intre 120-140 mmHg
(hipotensiunea putand duce la tromboza fistulei, in timp ce
hipertensiunea poate duce la dezvoltarea anevrismelor sau a
pseudoanevrismelor).
7. Controlarea zilnica a suflului sau thrilului de catre pacient si
prezentarea imediat la medic in cazul unor modificari percepute
de acesta.
 Bibliografie
• “Nefrologie principii teoretice si practice” Adrian
Covic, Iasi 2011
• “Continuous Renal Replacement Therapy”
Second Edition Oxford
• https://www.kidney.org/professionals/guidelines/
guidelines_commentaries
• http://www.renal.org/docs/default-
source/guidelines-resources/final-version-
update-va-guidelines-2015-docx-2.pdf?sfvrsn=2