CARARE BIANCA IOANA

ANUL 3, SERIA B, GRUPA 15

EDUCATIA TERAPEUTICA
A
PACIENTULUI CRONIC
ALERGIC
CARARE BIANCA IOANA

ANUL 3, SERIA B, GRUPA 15

O boala cronica este una de durata. Se considera ca o afectiune poate fi numita

cronica atunci cand dureaza mai mult de 3 luni. O boală cronica este, asadar,
de lunga durata si manifesta o evolutie lenta. Exemple de boli cronice: artrita,
astmul, cancerul, diabetul, hepatita tip C, SIDA şamd.
Pe langa tratament care este indispensabil in tratarea unui pacient cu boala
cronica, la fel de importanta este si relationarea pe care o are medicul cu pacientul,
castigandu-i increderea in vederea garantarii reusitei terapiei. Imi voi sustine
afirmatiile in acest proiect prin exemple concludente ce vizeaza tipurile de
personalitate precum si triunghiul dramatic care va descrie relatia dintre medic si
pacient. Personalitatea cuiva este constituita din ansamblul de caracteristici care
permit descrierea acestei persoane, identificarea ei printre celelalte.Personalitatea
este un sistem functional format din elemente interdependente.

1.Tipul de personalitate al studentului

Exista cel putin patru tipuri „mari" de personalitati: promovant, facilitant,

controlant si analizant.
In functie de axa puterii se stabilesc urmatoarele tipuri: doua tipuri
dominante- promovanţii şi controlanţii, şi două tipuri acceptante,- analizanţii şi
facilitanţiiş în funcţie de axa emoţiei, există două tipuri de personalităţi rezervate,-
analizanţii şi controlanţii, şi două expansive,- promovanţii şi facilitanţii. În funcţie
de tipul de personalitate al pacientului, dar şi al medicului, putem anticipa că vor
exista o paletă de posibile reacţii pe parcursul consultului medical.

In urma testului de personalitate pe care l-am efectuat a reiesit ca

personalitatea mea este PROMOVANT. Promovanţii sunt personalitaţi puternice,
dominante. expansive, care asteaptă recunoaştere din partea celorlalţi, reusind sa
iasa in evidenta intr-un grup prin ideile inovatoare. Sunt o fire empatica, dar in
acelasi timp reusesc sa ma detasez reusind astfel sa ascult cu interes povestea si
problemele pacientului incercand sa ii schimb gandirea intr-una pozitiva aducandu-
l pe drumul cel bun. Fiind o personalitate promovanta, reusesc sa aduc idei noi,
inovatoare in vederea schemei de tratament, trezindu-I increderea pacientului.
Consider ca cea mai importanta calitate a unui medic, pe langa perseverenta(care
nu imi este straina) si increderea de sine si ma consider detinatoarea acestei
caracteristici. Un pacient cu boala cronica trebuie sa vada in medic un salvator iar
atitudinea medicului trebuie sa vina in consecinta cu aceasta. Sunt o fire ambitioasa
CARARE BIANCA IOANA

ANUL 3, SERIA B, GRUPA 15

si nu abandonez cauza pacientului nici in momentul in care realizez situatia in care

acesta se afla luptand impreuna cu acesta.

2. Anamneza pacientului

2.1. La examinare am avut pacientul CL, 60, pensionar, care s-a internat in
clinica de CARDIOLOGIE a Institutului de BOLI CARDIOVASCULARE pe data
de 2.09.2019, la sectia de primire urgente, pentru urmatoarele acuze: subocluzie
artera carotida dreapta, cardiopatie ischemica cronica nedureroasa cu leziuni
tricoronariene, insuficienta cardiaca cronic clasa 2 NYHA. Arteriopatie obliteranta
member inferioare.
Pacientul în vârstă de 60 de ani, cunoscut cu cardiopatie cronica
nedureroasa, arteriopatie obliteranta membre inferioare stadiul 2 A la nivelul
membrlui inferior stang, accident vascular cerebral ischemic. adenom de prostata,
se interneaza la Clinica de Chirurgie cardiovasculara, pentru evaluare clinica si
parfaclinica a tratamentului de specialitate.
2.2. La examenul clinic pe aparate si sisteme am constatat urmatoarele:
Starea generala prezinta tegumente normal colorate, facies simetric,
mucoasa normal colorata, tesut conjunctiv-adipos normal reprezentat, ganglioni
limfatici superficiali nepalpabili. Aparatul respirator prezinta toracele normal
conformat cu excursii costale simetrice, bilaterale, sonoritate pulmonara normal,
raluri crepitante bazal bilateral, murmur vezical bazal stang absent. Aparatul
digestiv prezinta abdomen suplu, mobil cu miscari respiratorii, nedureros la
palpare, tranzit intestinal ingreunat, ficat splina nepalpabile. Aparatul uro-genital
prezinta mictiuni fiziologice, urini normocrome, loje renale libere.
Examenul local: s-a axat in principal pe examenul aparatului cardiovascular,
unde am constatat urmatoarele:
La inspectie nu prezinta deformari ale regiunii precordiale; prezinta jugulare
turgescente gradul I; prezinta varice ale membrului inferior stang;
La palpare socul apexian in spatial V intercostal, stang, pe linia medio-claviculara;
artere periferice pulsatile; La percutie: aria matitatii cardiace marita longitudinal; La
ascultatie: zgomote cardiace ritmice; suflul sistolic de ejectie, aspru, suflul III/VI in
focarul aortic cu iradiere pe carotide; Frecventa Cardiaca este de 78 batai/minut, deci
normala.
CARARE BIANCA IOANA

ANUL 3, SERIA B, GRUPA 15

In urma analizei datelor anamnestice si a examenului clinic obiectiv m-am

orientat asupra unui DIAGNOSTIC DE PROBABILITATE de stenoza aortica.
2.3. Antecedenta hedero-colaterale:
Pacientul este casatorit, nu are copii iar parinti acestuia sunt decedati ambii
avand insufiencta cardiaca cronica. Sotia pacientului este sanatoasa.

3. Personalitatea pacientului
In urma anamnezei si a intregii discutii pe care am purtat-o cu pacientul, am
observat cateva aspectele ale personalitatii acestuia. Pacientul a fost nelinistit si
tulburat pe tot parcursul discutiei ceea ce este de inteles avand in vedere boala pe
care o are, evitand cateodata sa ofere informatii relevante in patologia dumnealui.
Acestea reprezinta semne ale unei personalitati facilitante, careia ii este greu sa se
deschida. Observand modul in care acesta intercationeaza cu mine am observant ca
pentru pacient este mult mai important comfortul meu drept urmare, acesta nu
declara mereu daca terapia propusa de mine da intr-adevar sau nu rezultate, iar
atunci cand este dovedit medical ca nu da, prefera sa-si asume toata vina decat sa
insinueze ca nu I s-a potrivit terapia. Este receptiv si incearca sa respecte toate
sfaturile pe care eu I le accord chiar si atunci cand acesta considera ca nu I se
potrivesc.
4. Triunghiul dramatic
Tipul de interactiune ce a reiesit intre medic și pacient se poate incadra in
schema triunghiului dramatic. Astfel, pacientul s-a mentinut pe tot parcursul
anamnezei in categoria unei victime, pe cand eu, în persoana medicului, m-am
deplasat între salvator și presecutor în functie de momentul conversatiei. Victima se
devalorizeaza, se vede neputincioasa si se considera drept o persoana “rea”, pe cand
eu am incercat sa fiu o persoana protectoare, usor sufocanta vis-à-vis de pacient
incercand sa aflu informatii valoroase referitoare la boala pacientului si am incercat
sa mentin o dependenta intre noi, desi am fost prost inteleasa cateodata, pacientul
refuzand sa coopereze cu mine in idea in care considera ca imi protejeaza
sentimentele.
CARARE BIANCA IOANA

ANUL 3, SERIA B, GRUPA 15

5. Particularitati ale discursului motivational

Conversatia medic-pacient este o arta cu reguli si semnificatii proprii. Mesajul
pacientilor este adesea codificat, plin de anxietate, emoții, tensiuni, frustrări, furie,
ostilitate uneori chiar agresivitate și presupune o descifrare atentă din partea
medicului. Medicii se confrunta zilnic cu pacienti dificili, stiluri și personalitati
diferite, probleme concrete care fiecare necesita solutii specifice.
In cazul meu, din consultul motivational am folosit urmatoarele tehnici: am
ascultat pacientul cu atentie punctand pe momentele importante ale discutiei, i-am
adresat intrebari deschise si simple ca sa ii fie usor sa se exprime si sa dea raspunsuri
clare si concludente fara sa-l judec, fara sa-I ofer sfaturi, asigurandu-ma ca inteleg
ceea ce vrea sa transmita. Intrebarile deschise adresate pacientului ii permit acestuia
sa isi exploreze problemele, dandu-I timp sa vorbeasca despre el in ritmul lui, fara
sa-l grabesc, lasandu-l sa se adune sa nu omita detalii importante, felicitandu-l si
dandu-I curaj la fiecare aspect important pe care il mentioneaza avand rabdare si
raspunzandu-I la fiecare intrebare chit ca unele pot fi repetitive din partea acestuia.
Atmosfera de incredere care se instaleaza intre medic si pacient este indispensabila
deoarecere aceasta creeaza o legatura intre mine si pacient. De fiecare data cand
pacientul nu intelege ceea ce il intreb, reformulez intrebarea pentru a o intelege pe
deplin si a-mi oferi raspunsurile dorite. Am incercat sa ii ofer un sprijin si sa fiu
empatica cu acesta ascultandu-I si problemele personale, adresandu-ma totusi cu
respect.
6. CONCLUZII
Avand in vedere interactiunea pe care am avut-o cu pacientul, consider ca
tipurile de personalitate sunt foarte importante in descifrarea noastra ca medici in
relatie cu pacientul si ca pacientul e mult influentat de medic in tratarea bolii acestuia
si poate schimba evolutia ei intrucat, pacientul este mult mai motivat sa respecte
sfaturile medicului, mult mai receptiv la propunerile acestuia si mult mai atent la
schema de tratament recomandata.
CARARE BIANCA IOANA

ANUL 3, SERIA B, GRUPA 15