CATETERISMUL CARDIO-VASCULAR

Laboratorul de cateterism joaca un rol important in perfectarea diagnosticului si tratamentului

bolilor cardiovasculare. Cardiologistul apeleaza la acest « standard de aur » al arsenalului medical
pentru a determina cauzele specifice ale diverselor boli si a recomanda interventia terapeutica cea
mai buna.
In timpul unui cateterism cardio-vascular un tub foarte subtire din material plastic denumit
cateter, este introdus intr-un vas sangvin prin intermediul unui ac si manevrat din exterior astfel
ca sa ajunga pana la nivelul leziunii..
Cateterismul cardio-vascular este un examen invaziv (chirurgical) care ofera informatii corecte si
exacte asupra inimii, arterele coronare, aorta si a oricarui vas din orice parte a corpului, oferindu-
ne o strategie care deseori este indispensabila pentru diagnosticul si tratametul bolii cardio-
vasculare. In situatii speciale se poate executa tot prin intermediul cateterului tratamente
nechirurgicale precum angioplastie, stentare, implantare de pacemaker, valvuloplastie sau
embolizare.

Cand este necesar sa se efectueze un cateterism cardio-vascular ?

Cateterismul reprezinta o metoda de diagnostic costisitoare cu un oarecare grad de inconfort si
risc pentru pacient. Din acest motiv, indicatia de catetersim se restrange numai pentru acei
bolnavi la care examenul clinic si paraclinic neinvaziv (ecg, echocardiografia, radiologic, etc.)
sugereaza existenta unei boli care ar putea fi tratata chirurgical sau endovascular prin intermediul
sondei (dilatarea unui orificiu stenozat sau inchiderea unei cai vasculare anormale). In acest sens
cateterismul nu are rost sa fie efectuat unui pacient care nu accepta de principiu aceste tratamente.
Sunt doua motive de baza pentru indicatia de efectuare a unui cateterism cardio-vascular, in
primul rand precizarea diagnosticului clinic si in al doilea rand aprecierea tratamentului celui mai
adecuat cazului respectiv. Prin aceast examen se obtine o imagine clara a defectelor cardiace si
vasculare in asa fel incat se poate hotara pe baze obiective daca este nevoie de o interventie si de
ce tip de interventie, respectiv daca trebuie neaparat sa fie operat sau poate beneficia de o dilatare
cu sonda (angioplastie) sau este nevoie numai de un simplu tratament medicamentos.

Cum trebuie bolnavul sa se pregateasca inainte de cateterismul cardio-vascular ?

In zilele precedente examenului pacientul este consultat in legatura cu maladia de care sufera.
Pacientii trebuie sa aduca rezultatul testelor facute anterior, de exemplu electrocardiogramele,
radiografii, probe de sange, etc. Daca se considera ca este necesar, se vor repeta sau completa
unele examene.
In principal se insista asupra faptului daca subiectul a prezentat vreodata probleme de coagulare a
sangelui sau daca are vreo reactie speciala (alergie) la un medicament, aliment (fragi, raci,
crevete), praf, par de pisica, par de caine, etc. Este foarte important de semnalat daca subiectul a
mai primit vreodata substante sau medicamente iodate (substanta de contrast pentru arteriografie,
colecistografie sau urografie) si cum a reactionat fata de ele.
Medicul este obligat sa explice atent pacientului in ce consta examinarea prin cateterism, ce va
simti, care sunt alternativele, riscurile si beneficiile. Pacientul este incurajat sa puna orice
intrebare in legatura cu acest examen.
In general se permite pacientului sa-si ia toate medicamentele uzuale, exceptand anticoagulantele
care trebuesc oprite cu cateva zile inainte. Bolnavii diabetici trebuie sa urmeze recomandarile
specifice date de medicul diabetolog.
In dimineata examinarii se recomanda ca pacientul sa manance ceva usor sau deloc.
El va efectua un dus pe tot corpul si se va rade in regiunea unde se va face punctia vasculara.

1
Cum decurg manevrele din timpul unui cateterism cardiac ?
In ziua procedurii pacientul imbracat numai cu un halat de spital este adus intr-o camera ce
seamana cu o sala de operatii cu mai multe aparate de monitorizare si de radiologie. O asistenta
sau medicul va explica tot ce se va face. Se introduce o perfuzie intravenoasa la unul din brate si
se monteaza electrozi de ECG pentru monitorizarea ritmului cardiac. Se administreaza intravenos
heparina si medicamente antialergice.
Medicul este imbracat in halat steril, iar pacientul este acoperit deasemeni cu campuri sterile.
Elementul principal de investigare este sonda de cateterism, tub steril din material plastic
radioopac, gros de 2 mm si lung de aproximativ un metru. Ca loc de intrare in corp a cateterului
se utilizeaza frecvent baza membrului inferior, uneori se alege insa bratul la nivelul cotului sau a
pumnului. Zona aleasa fiind rasa in prealabil, se desinfecteaza si se face o mica anestezie locala.
Dupa instalarea anesteziei se introduce un ac in artera (sau vena) prin intermediul caruia se
patrunde cu sonda de cateterism in vas. Pacientul nu simnte nici o durere, pe deoparte fiindca
pielea este anesteziata, iar pe de alta fiindca nu exista organe de simt in interiorul vaselor. Sonda
este manuita din exterior de catre medic care prin miscari de inpingere si rotatie blanda sub
controlul aparatului roentgen dirijeaza varful sondei in interiorul circuitului vascular pana la locul
dorit de examinare (cavitate cardiaca, aorta, artera coronara, artera renala, artera cerebrala, sau
vasul unui membru, etc.).
Depinzand de maladia de care sufera pacientul, odata ce s-a ajuns cu varful sondei in zona tinta,
prin intermediul ei se fac masuratori de presiune din diferitele cavitati (pentru aprecierea
importantei eventualei stenoze valvulare sau a hipertensiunii pulmonare), se vor preleva probe de
sange (pentru aprecierea debitului cardiac sau decelarea unui defect congenital) si se va injecta
substanta de contrast radiologica in interiorul cavitatilor cardiace sau a vaselor care devin astfel
pentru cateva secunde opace la razele roentgen si pot fi radiografiate (cinema-angiografie).
Angiocardiografia (respectiv ventriculografia) este utila pentru aprecierea insuficientei unei valve
cardiace, a unui defect congenital sau examinarea bunei functionari a ventricolului stang.
Arteriografia pune in evidenta o ingustare (stenoza), o dilatare (anevrism) sau o alta anomalie
vasculara. Dupa numele vasului examinat se defineste si examenul (aortografie, coronarografie,
carotidografie, arteriografie renala, arteriografie celiaca, arteriografia membrelor, etc.).
In timpul filmarii (radiografiei) pacientul este rugat sa nu se miste deloc si uneori chiar sa nu
respire cateva secunde, pentru ca imaginile radiografice sa fie clare.
In momentul introducerii substantei de contrast subiectul nu simnte nimica sau poate avea o
senzatie de caldura care dureaza cateva secunde, rareori un grad minor si pasager de greata sau
cateva palpitatii. Totul depinde de sensibilitatea pacientului, de volumul si locul introducerii
substantei de contrast. De exemplu daca se face o angiocardiografie cu injectarea substantei de
contrast in cantitate mare senzatia de caldura va fi puternica si difuza, dar care va dispare in
cateva secunde. Daca se injecteaza insa local precum in artera coronara, carotida, renala sau a
unui membru, cantitatea de substanta de contrast fiind mult mai mica si senzatia de caldura va fi
minima sau chiar nula. Rareori si numai la subiectii cu arteriopatii obstructive, caldura de la
nivelul membrului suferind poate fi mai puternica, dar totusi suportabila si dispare imediat.
Deobicei intr-o procedura obisnuita se aplica o singura injectare cu volum mare de substanta de
contrast (angiografie globala) si mai multe injectari de cantitati mici (angiografii selective) pentru
completarea diagnosticului de finete.
Reactia la substanta de contrast depinde si de tipul substantei, astfel cu Odistonul romanesc
senzatia de arsura poate fi relativ puternica, in schimb cu substantele straine (mult mai
costisitoare) subiectul nu simnte nimica.
Dupa derularea acestor manevre cateterismul cardiac s-a terminat, intreaga procedura dureaza
intre 15 si 60 minute.

2
Ce urmeaza dupa terminarea cateterismului?
Dupa scoaterea sondei din corp locul de punctie se apasa timp de cca. 10 minute pana ce se
opreste sangerarea locala, dupa care se aplica un material compresiv (fasa sau compresor) care se
mentine timp de cateva ore. Din cauza medicatiei aplicate pacientul este usor ametit sau chiar
somnolent pe o durata de cateva ore, din care motiv va astepta culcat sa-si revina complet intr-o
camera de odihna. Intre timp este incurajat sa bea si sa urineze cat mai mult in plosca sau
urinoarul de langa pat pentru ca sa elimine din corp substanta de contrast.
Daca locul de intrare al sondei a fost ales la nivelul bratului atunci subiectul poate parasi patul in
scurt timp, dupa ce simnte ca si-a revenit complet si a primit aprobarea medicului. Daca insa locul
de intrare este la nivelul piciorului subiectul nu trebuie sa se dea jos din pat mai multe ore (4 – 6)
pentru a nu deplasa sistemul de comprimare a arterei fapt ce ar putea declansa o sangerare locala.
Numai dupa ce medicul controleaza locul de punctie si daca totul este normal, se va indeparta
compresia locala si subiectul poate pleca.
Rezultatul examenului va fi inmanat pacientului sub forma scrisa impreuna cu eventualele
imagini angiografice inmagazinate pe un CD, o copie fiind transmisa separat medicului curant.
Medicul va explica pacientului ce s-a obtinut prin acest examen si ce recomandari se propun
pentru etapele urmatoare, respectiv un tratament pur medicamentos, un tratament mini-invaziv
prin intermediul cateterului vascular (angioplastie, valvuloplastie, embolizare, etc.) sau o
interventie operatorie
Timp de 24 ore dupa procedura se recomanda pacientului sa nu ridice obiecte grele, sa nu faca
eforturi intense sau sa nu aibe activitate sexuala Trebuie sa anunte medicul daca locul de punctie
se umfla, devine dureros, sau se inflameaza.

Care sunt riscurile cateterismului cardiac ?

Miscarile cateterului in interiorul corpului sunt fara dureri, iar riscul complicatiilor in timpul
procedurii sunt foarte scazute. Cu toate ca sunt extrem de rare, se citeaza in literatura: sangerare
la locul de punctie, aritmii cardiace, reactii alergice fata de substanta de contrast, infectie,
obstruarea arterei punctionate, traumatizarea peretelui arterial, atac cardiac, embolie cerebrala,
embolie gazoasa, deces.

Ce trebuie sa faca pacientul dupa externare ?

Cu rezultatul scris si eventualele radiografii pe CD pacientul se va duce la medicul cardiolog
curant care l-a indrumat initial spre policlinica noastra, urmand apoi indrumarile acestuia.
Trebuie de precizat ca boala de fond a pacientului este ateromatoza, maladie de uzura a vaselor,
care evoleaza mai departe indiferent de rezultatul angioplastiei. Putem face o comparatie intre
ateroscleroza si fenomenul de ruginire a tablei unui automobil, amandoua sunt procese de uzura
care evoleaza lent dar inoxerabil. Durerea pe care l-a facut pe pacient sa apeleze la medic (angina
pectorala, claudicatia intermitenta) este numai un moment din evolutia bolii de fond. Pentru a fi
mai bine inteles putem face o comparatie cu aparitia in caroseria unei masinei a unei gauri
datorita rabufnirii ruginei spre exterior, putem astupa gaura dar fenomenul de ruginire ramane si
dupa un timp apare o alta gaura in alta parte. Angioplastia sau bypassul chirurgical nu fac decat sa
dispara suferinta momentana a bolnavului, dar nu vindeca boala de fond. Evolutia in timp a
ateromatozei este imprevizibila. Poate ramane tacuta mult timp, chiar si ani de zile fara nici o
manifestare, si apoi brusc suferinta poate sa reapara datorita astuparii unui alt vas. Pacientul
trebuie convins de necesitatea de a urma un tratament continuu prin medicamente, regim
alimentar si stil de viata adecuat, sub dirijarea medicului cardiolog pentru ca sa tina in loc
evolutia procesului de ateromatoza. Medicul curant trebuie sa-l controleze periodic si sa-l
indrumeze pe pacient astfel ca eventuala reaparitie a suferintei sa fie cat mai indepartata sau chiar
deloc.