Angina pectorala

diagnostic si tratament
Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

Antoniu Petris MD,

MD, PhD,
PhD, FESC
FESC
UMF
Gr. T.
Iasi,
Popa
UMF Gr.
T. Popa
Popa
Iasi, Romania
Romania
St.
St. Spiridon
Hospital
Spiridon
Spiridon
Hospital Iasi,
Iasi, Romania
Romania

1856
Virchow R.
raspuns
inflamator
inadecvat

1973
Ross R, Glomset JA.

Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

ipoteza raspunsului la
injurie

1852
von Rokitansky
Carl
incrustatia
trombilor in
peretele arterial

 Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

Stary HC et al. 1994

 Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

Atherosclerosis-

Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

 Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

Placa vulnerabila
capison fibros < 65 m;
infiltrare > 25 macrofage/ camp
Burke si colab. N Engl J Med 1997; 336: 1276-1282

 Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

 Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

 Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

 Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

 Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

CARDIOPATIA ISCHEMICA - clasificare

Moartea subita cardiogena
Angina pectorala
Infarctul miocardic acut
Cardiomiopatie dilatativa
Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

T. de ritm si conducere

DIAGNOSTIC POZITIV
Anamneza
Examenul fizic
Electrocardiograma
Standard
Monitorizare Holter
Testul de efort
Teste
Toate
drepturile farmacologice
rezervate dr. Antoniu Petris
Diagnostic enzimatic
Coronarografia
Scintigrama miocardica
Ultrasonografia intravasculara

 Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

William Heberden

Myron Prinzmetal

Some Account of a disorder of the breast 21 iulie 1768

Exista o boala de piept caracterizata prin simptome violente si specifice,

importanta prin pericolul care-l comporta si deloc rara, despre care nu am
gasit nici o mentiune printre autorii medicali. Sediul durerii, impresia de
stangulare si anxietatea care o insotesc fac sa o numim pe drept angina
pectoris. Acei ce sunt loviti de aceasta boala sunt cuprinsi in timpul mersului,
in special la urcat, sau dupa mese de o senzatie dureroasa si extrem de
penibila in piept care pare ca vrea sa le ia viata daca s-ar intensifica sau ar
persista; imediat ce pacientul se opreste, durerea dispare...Osul sternal este
aratat a fi sediul bolii, uneori in partea inferioara a osului si alteori in partea
Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris
mijlocie sau superioara; totdeauna, totusi, durerea se raspndeste mai mult
spre stnga dect spre dreapta si uneori este asociata unei dureri a bratului
stng... Prima data cnd am remarcat existenta acestei boli nu am putut gasi
o descriere satisfacatoare in carti, am consultat un medic capabil si cu
indelungata experienta care mi-a spus ca a cunoscut mai multi pacienti atinsi
de aceasta boala si ca toti au murit subit.

Durerea anginoas - caracteristici:

sediu retrosternal sau n regiunile toracice adiacente;
apare n accese de scurt durat (3-15 minute);
este declanat cel mai frecvent de efort sau emoii;
ntrerupere brusc la repaus sau la administrarea de
nitroglicerin.
Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

Ischemia miocardic este urmarea dezechilibrului dintre fluxul

sanguin coronarian i necesitile miocardice.

 Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

Diagnosticul non-verbal al
durerii anginoase. Martin 1957.

 Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

DURERE TORACICA
CARDIACA

NON-CARDIACA

ISCHEMICA

NON-ISCHEMICA

PULMONARA

Angina pectorala

Disectie de aorta

Embolie pulmonara

Infarct miocardic acut

Pericardita

Pneumotorax

HTA

Ruptura de cordaje

Pneumonie

HTP severa

Ruptura sinus
Valsalva

Stenoza aortica
CMHO
Anemie severa

Spasm esofagian
Reflux esofagian
Ruptura esofag

PVM

Toate drepturile rezervate dr.PSIHOGENICA

Antoniu Petris

Cardiomiopatii

GASTROINTESTINALA

Anxietate
Stress
Depresie

NEUROMUSCULOSCHELETICA
Zona zoster
Spondiloza
Costocondrita
Sdr. de traversare

 Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

http://www.medicalook.com/Heart_diseases/Angina_pectoris.html

CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE

(Canadian Cardiovascular Society)

Clasa I

Activitatea fizica obisnuita nu produce durere;

aceasta poate apare la efort fizic intens, rapid si
prelungit

Clasa II

Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la

mers rapid.
Exista o usoara limitare a activitatii fizice obisnuite

Clasa III

Angina apare la efortul de mers obisnuit sau la

Toate drepturile
rezervatenormale
dr. Antoniu Petris
urcatul scarilor
in conditii
Exista o limitare marcata a activitatii fizice
comune

Clasa IV

Angina poate fi prezenta si in repaus; nu se

poate efctua nici o activitate fizica fara ca acesta
sa nu produca angina.

Angina pectoral cronic stabil

se caracterizeaz prin episoade de durere anginoas cu caracter
tranzitor, aprute n special la efort sau n alte situaii echivalente
care cresc consumul miocardic de oxigen (emoii, frig, prnzuri
bogate).

Angina pectoral instabil tipuri clinice:

1. Angina de novo sau cu debut recent;
2. Angina agravata (crescendo);
Toate(spontana);
drepturile rezervate dr. Antoniu Petris
3. Angina de repaus

4. Angina precoce post-infarct miocardic;

5. Angina varianta (Prinzmetal)

Forme clinice de angin pectoral (I)

W

Angina de novo este o angin de efort sau de repaus, cu debut sub o lun
cel mai frecvent sub 2 sptmni); ea poate precede infarctul de miocard.

W Angina agravat este angina care i-a modificat caracterele n ultimele

zile/sptmni sub raportul intensitii, duratei i frecvenei.

W Angina nocturn apare noaptea prin dou mecanisme: 1. forma clasic

angina de decubit (Vaquez), n care angina apare n timpul somnului, nsoit de
dispnee de decubit (semn de insuficien ventricular stng); dispare dup
administrare de nitroglicerin i poziia eznd a pacientului. 2. apare n ultima
Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris
faz a somnului i este legat de vise, perioad n care apar fluctuaii ale frecvenei
cardiace i ale TA care cresc nevoile miocardice de oxigen.

W Angina de repaus este tipul de angin n care accesele dureroase apar n

repaus, n afara unor condiii care cresc consumul miocardic de oxigen; poate urma
unei angine de efort sau poate fi o angin cu debut recent. Asociaza leziuni
coronariene extinse (afectare tricoronarian).

Forme clinice de angin pectoral (I)

Angina precoce postinfarct este angina care apare n primele 14

zile de la debutul infarctului de miocard; are semnificaie sever; este mai
frecvent dup infarctele non-transmurale. Are semnificaie prognostic
sever (compromiterea circulaiei colaterale sau ischemie la distan).

Angina Prinzmetal sau angina variant este o form de angin

de repaus, intens i prelungit,
de unPetris
spasm coronarian prelungit,
Toate drepturilecauzat
rezervate dr. Antoniu
care se traduce electrocardiografic prin supradenivelarea segmentului ST
de tip monofazic, supradenivelare care revine rapid la linia izoelectric
odat cu calmarea episodului anginos.

Xantoame eruptive

Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

Xantom tendinos (tendonul lui Ahile)

Depuneri de
LDL
in
tendonul
extensor
Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

Xantoame tuberoase (la coate)

Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

Xantelasme

Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

DEBUT

DURERE TORACICA

DIAGNOSTIC
IN LUCRU

SINDROM CORONARIAN ACUT

ECG 12D

Supradenivelare
persistenta a ST

Anomalii ST-T

ECG normala/
echivoca

Troponina (+)

Troponina 2 x (-)

Risc mare

Risc mic

BIOCHIMIE

STRATIFICARE
RISC

Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

DIAGNOSTIC

TRATAMENT

STEMI

Reperfuzie

NSTEMI
non-STEMI-ACSAPI

T. invaziv

T. noninvaziv

 Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

 Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

 Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

0,5 mg

0,4 mg
Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

Nitroglicerina (cp = 0,5 mg) se administreaz sublingual n timpul crizei

anginoase. Fiolele de 5 mg se administreaz n perfuzie i.v. n doze ncepnd
cu 5 mcg /minut, sub controlul TA i al frecvenei cardiace.

Nitraii:
au efect vasodilatator care se exercit prin eliberarea de
oxid nitric (NO); efectul este mai pronunat pe vene dect pe
artere.
Venodilataia pe care o determin duce la scderea
presarcinii i a dimensiunilor diastolice ale cordului, efectul
final fiind de scdere a consumului miocardic de oxigen.
Dilat att coronarele normale ct i stenozele coronariene
excentrice i favorizeaz
redistribuirea sngelui prin
Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris
colaterale.
Administrarea ndelungat duce la apariia toleranei care
poate fi evitat prin distribuia neuniform a prizelor.
Principalul efect secundar este cefaleea i uneori hipoTA
ortostatic.

Tratamentul anginei pectorale (I)

Blocantele beta adrenergice.
Reprezint medicaia de prim intenie n angina pectoral de efort.
Sub tratament betablocant se va urmri frecvena cardiac (s nu scad sub
50/minut).
Antagonitii canalelor de calciu.
Efecte: vasodilataie coronarian, nltur spasmul coronarian, scad consumul
miocardic de oxigen prin reducerea frecvenei cardiace i scderea
inotropismului; scad TA.
Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

Terapia auxiliar n angina pectoral.

A) Antiagregantele plachetare inhib agregarea plachetar n arterele cu
leziuni instabile, neobstructive. Aspirina (doze 75 325mg/zi), Clopidogrel.
B) Inhibitorii de glicoproteine IIb/IIIa Abciximab, Tirofiban, Eptifibatide.
C) Anticoagulantele au indicaii individualizate i se utilizeaz cu predilecie n
sindroamele coronariene acute.

Tratamentul anginei pectorale (II)

Tratamentul hipolipemiant pentru controlul/normalizarea parametrilor
lipidici.
Trimetazidina determina o conversie a metabolismului miocardic spre
oxidarea substratelor glucidice, care devin principalul productor de ATP
miocardic, cu reducerea consumului miocardic de oxigen.
Nicorandilul - activator de canale de potasiu cu efecte antianginoase.
Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

Ivabradina

- scade FC prin inhibarea canalului If din nodulul sinusal.

Molsidominul vasodilatator diferit ca structur de nitrai, cu mecanism i

efecte identice. Este indicat mai ales la pacienii cu intoleran la nitrai.

 Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

 Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris

 Toate drepturile rezervate dr. Antoniu Petris