Care sint formele de angina pectorala, cum recunoastem durerea din criza anginoasa, cit tine aceasta si ce trebuie

facut in cazul aparitiei ei. Despre toate acestea puteti citi in articolul urmator. Conf. dr. Florin Mitu, seful Sectiei Clinice de Recuperare Medicala Cardiovasculara din cadrul Spitalului de Recuperare Iasi: "Una dintre intrebarile frecvente este daca angina inseamna ca pacientul a facut un infarct miocardic. Un episod de angina nu inseamna neaparat un infarct miocardic, dar inseamna ca exista riscul sa faceti un infarct miocardic. Un episod de angina exprima o nevoie mai mare de oxigen a unei parti din muschiul inimii. Acest necesar mai mare de oxigen este temporar, adica de scurta durata (de exemplu, in timpul unui efort, cind inima are nevoie de mai mult oxigen).Infarctul miocardic se produce de obicei cind fluxul de singe spre o parte a muschiului inimii este intrerupt brusc si definitiv, de cele mai multe ori prin aparitia unui cheag de singe care se formeaza in interiorul vasului. Daca acest cheag de singe nu se dizolva (prin tratament de urgenta sau, mai rar, de la sine) acea parte a muschiului inimii irigata de vasul blocat moare. Astfel, aparitia anginei pectorale este un semnal de alarma. Exista mai multe forme de angina pectorala? Exista doua tipuri principale de angina pectorala: stabila si instabila. - Angina stabila: desemneaza o situatie care nu se modifica o lunga perioada de timp. Exista episoade de angina la efort, cu caractere care se mentin constante - apar la acelasi nivel de efort fizic, cedeaza in repaus sau la nitroglicerina sublingual, au o anumita frecventa in timp - care depinde de eforturile depuse de pacient. La un pacient cu angina stabila pot exista grade variate ale efortului fizic la care apare durerea - atit in timpul unei zile, cit si de la o zi la alta. De exemplu, angina poate sa apara la un efort mai mic dimineata decit eforturile care produc criza in timpul zilei. De la o zi la alta, de asemenea, pot exista variatii. De exemplu, cind vremea este rece, angina poate sa apara la un efort mai mic decit de obicei. Acest lucru se poate intimpla si dupa mese copioase sau in conditii de stres. - Angina instabila: este un tip de angina cu o gravitate mai mare si pentru care trebuie sa va prezentati de urgenta la medic. Se poate manifesta in mai multe feluri, dintre care cele mai frecvente sint: * cresterea frecventei si intensitatii crizelor de angina, la un pacient care in trecut prezenta o angina stabila (angina incepe sa apara mai frecvent decit inainte, la eforturi mai mici, crizele pot fi de intensitate mai mare); * aparitia anginei in repaus (fara factori precipitanti, cum sint efortul fizic, stresul, mesele copioase); * crize de angina in repaus cu durata peste 20 de minute, care nu mai cedeaza dupa nitroglicerina sublingual; * angina care apare in timpul noptii (trezind pacientul din somn). In toate aceste cazuri exista un risc mare de a face un infarct miocardic acut, tulburari grave ale ritmului cardiac sau chiar moarte subita.Toate aceste situatii trebuie anuntate urgent medicului. Ce trebuie sa fac dupa diagnosticarea cu angina pectorala? In afara tratamentului cu medicamentele pe care medicul vi le va prescrie, trebuie sa inlaturati toti factorii de risc ce pot fi modificati. Renuntarea la fumat, dieta fara grasimi, scaderea in greutate - sint o parte foarte importanta a tratamentului si depind doar de pacient. Cum recunoastem durerea din angina? Localizarea durerii este in majoritatea cazurilor in spatele sternului, in partea inferioara, mijlocie sau superioara si mai rar in fata inimii. Iradierea durerii este in bratul si antebratul sting, de-a lungul partii sale interne, pina la degetul mic si inelar. Uneori durerea este perceputa ca o senzatie de presiune (apasare), zdrobire, arsura, mai rar junghiuri. Anxietatea, nelinistea, spaima sint simptome care insotesc aproape intotdeauna crizele anginoase. Durerea apare in urmatoarele conditii: la efortul fizic, in cursul

acestuia si poate disparea la intreruperea lui; la expunerea la frig, dupa prinzuri copioase, in timpul raporturilor sexuale, stress.. Intre crize, bolnavii pot sa nu prezinte simptome. Cit tine durerea in cazul unei crize anginoase? Un episod obisnuit de angina pectorala dureaza de la 2 la 10 minute. Durerile foarte scurte de citeva secunde, ascutite - nu sint de obicei anginaa pectorala ci dureri de origine musculara, dureri cu caracter "functional" - care apar fara a exista o boala organica. In cazul unei dureri toracice care dureaza peste 30 de minute, uneori ore in sir, neintrerupte de perioade de acalmie, trebuie sa va adresati de urgenta unui medic. Ce fac sa treaca durerea? De obicei, durerea toracica din angina pectorala obisnuita dispare la incetarea efortului fizic. Repausul - in picioare sau sezind - calmeaza durerea si o face sa dispara intr-un minut pina la 5 minute. Aministrarea de nitroglicerina tablete sau spray sublingual calmeaza de asemenea durerea din angina pectorala in 1 - 5 minute. Raspunsul la nitroglicerina nu este specific doar anginei pectorale. Durerea din unele afectiuni esofagiene trece, de asemenea, la nitroglicerina sublingual. Cum se uitilizeaza nitroglicerina? Pacientul cu angina pectorala trebuie sa aiba intotdeauna la indemina un flacon cu nitroglicerina tablete sau un spray cu nitroglycerina pentru a putea actiona rapid in caz de aparitie a anginei. Nu ezitati sa le folositi. Nu produc dependenta si au un efect rapid.Tableta de nitroglicerina se plaseaza sub limba si, pentru a actiona rapid, nu trebuie inghitita. Efectul incepe sa apara in doua minute. Daca durerea nu cedeaza in decurs de 5 minute, puteti sa mai luati o tableta. Daca episodul de anginaa nu se linisteste dupa 3 tablete de nitroglicerina sublingual luate la interval de 5 minute, chemati urgent salvarea si mergeti la spital. Ce este angina pectorala? Angina pectorala este definita ca fiind durerea toracica care apare atunci cand celulele musculare ale inimii (miocard) nu primesc suficient oxigen pentru a permite inimii sa pompeze sangele eficient. Scaderea aportului de sange risca sa provoace aparitia durerilor in special in timpul activitatilor fizice, cand inima pompeaza sangele mai repede si are nevoie de o cantitate mai mare de oxigen. Incetarea activitatii fizice duce la disparitia durerii. Angina este, de obicei, prima manifestare de afectare cardiaca. Angina pectorala este durerea care arata ca inima este lipsita de oxigen, cel mai probabil deoarece arterele coronariene (arterele care hraneasc celulele inimii) sunt blocate partial din cauza placilor aterosclerotice. Care sunt tipurile de angina pectorala? Angina pectorala stabila Angina pectorala tipica sau angina pectorala de efort se caracterizeaza prin crize dureroase relativ rare, care apar in timpul activitatilor fizice intense si evolueaza de peste 3 luni fara agravare. Durerea care apare in timpul acestui tip de angina dispare dupa incetarea efortului fizic si cedeaza la nitroglicerina (administrata sublingual). Angina pectorala Prinzmetal este forma atipica de angina pectorala stabila si se caracterizeaza prin crize dureroase apar in repaus, aproape exclusiv nocturn, adesea spre dimineata, la aceeasi ora (angina cu orar fix), au intensitate mare si durata mai lunga (10 30 minute). Aproximativ 30% din cazurile cu angina Prinzmetal evolueaza catre infarct miocardic. Cauza anginei pectorale Prinzmetal este spasmul coronarian secundar inflamatiei vaselor de sange ( lupusul eritematos sistemic, poliarterita nodoasa) sau anumitor malformatii congenitale. Angina pectorala functionala apare in cadrul anemiei, tahicardiei (frecventa

cardiaca mare), stenozei aortica (reduce rezerva coronariana), hipertrofiei de ventricul stang (ingrosarea peretelui ventricular),etc . In aceasta varietate de angina pectorala arterele coronare pot fi normale. Angina de novo se refera la angina pectorala recent aparuta, care nu poate fi incadrata in una din tipurile de angina pectorala. Angina pectorala intricata se asociaza cu dureri toracice de alta natura (spondiloza cervico-dorsala, litiaza biliara, ulcer duodenal, reflux gastro-esofagian). Angina pectorala instabila Angina pectorala instabila refera la angina pectorala de efort agravata (crizele dureroase apar mai des decat de obicei si la eforturi fizice mult mai mici sau in repaus).Pacientul cu angina pectorala instabila are un risc mai mare de aparitie a infarctului miocardic. Electrocardiograma arata supradenivelare de ST segment importanta si tranzitorie. In jumatate din cazuri exista asociate extrasistole (contractii cardiace premature) ,bloc atrioventricular (alterarea conducerii electrice dintre atrii si ventricule) sau tahicardie ventriculara. Care sunt cauzele aparitiei anginei pectorale? Angina pectorala este aproape intotdeauna secundara unei boli coronariene. Arterele coronariene transporta sangele si oxigenul catre muschiul inimii (miocard). In bolile coronariene, aceste artere au diametru redus prin depunerea de placi aterosclerotice (depozite de grasime si tesut fibros). Aceste depozite pe vasele de sange scad cantitatea de sange care poate circula prin vas. In timpul unui efort fizic, miocardul are nevoie de o cantitate mai mare de oxigen (si, prin urmare, de sange), care depaseste capacitatea asigurata de arterele coronare. Deoarece miocardul trebuie sa continue sa functioneze fara resursele de care are nevoie transmite semnale catre creier, care declanseaza raspunsul dureros. Ischemia apare atunci cand un tesut nu beneficiaza de cantitatea de oxigen de care are nevoie. Angina pectorala este datorata ischemiei miocardice (cantitate insuficienta de oxigen la nivelul miocardului). Trebuie facuta deosebirea de infarctul miocardic, care se refera la moartea celulelor miocardice provocata de o ischemie severa si prelungita. In angina pectorala celulele miocardice sunt lipsite de oxigen dar nu mor, de aceea durerea cedeaza la repaus si administrarea de medicamente. Infarctul miocardic este provocat de evenimente care duc la obstructia completa a fluxului sanguin in arterele coronariene (migrarea cheagurilor de sange, ruptura placilor de ateroscleroza, etc). In angina pectorala nu exista o obstructie brusca, completa a fluxului sanguin, dar diametrul arterelor coronariene nu este suficient de mare pentru a satisface cererea crescuta de oxigen in timpul unui efort (diametrul intern al arterei coronariene a scazut cu mai mult de jumatate). Nu toate episoadele de angina pectoral sunt datorate unor boli coronariene. In angina Prinzmetal crizele dureroase se datoreaza spasmului arterelor coronare, care reduce fluxul de sange in aceste vase. Spasmele pot fi datorate consumului de droguri, in special cocaina. Care sunt factorii de risc pentru angina pectorala? Factori de risc pentru angina pectorala sunt: istoric familial de boala coronariana la varste tinere, infarct miocardic, angina pectorala sau alte afectiuni cardio-circulatorii hiperlipidemie (un nivel crescut de colesterol si trigliceride in sange) consumul excesiv de alcool consumul excesiv de sare diabetul zaharat femeile in perioada post-menopauza hipertensiunea arteriala

absenta activitatii fizice regulate (sedentarismul) obezitatea sexul masculin varsta dupa 40 - 50 ani fumatul stresul

Care sunt simptomele anginei pectorale? Cel mai important simptom al anginei pectorale stabile este durerea toracica. Tipic durerea este retrosternala (la nivelul sternului), in portiunea medie sau inferioara.Mai rar durerea este strict precordiala (in zona inimii) ,epigastrica sau interscapulara (in spate intre omoplati) sau numai intr-o zona de iradiere (in umarul stang).Pe de alta parte, pacientul arata durerea cu pumnul aplicat pe piept ("face poza"). Rareori arata zona dureroasa cu un singur deget,in punct fix aceasta sugerand mai curand o durere intercostala. Durerea anginoasa iradiaza in umarul stang, maxilar,gat,spate, partea interioara a bratului si mana stanga. Cel mai adesea, degetele nu sunt dureroase. Durerea din angina pectorala este descrisa ca o senzatie de arsura sau disconfort.Durerea asociata cu angina pectorala este adesea provocata de efortul fizic intens. De asemenea, poate fi declansata de stres, emotii puternice, frig, vant, raporturi sexuale si consumul unei cantitati mari de alimente. De asemenea, durerea anginoasa se poate insoti de dispnee (respiratie dificila si anormala), senzatie de sufocare, transpiratii excesive, greata, varsaturi, anxietate (teama), slabiciune. Aceste simptome asociate apar mai frecvent in infarctul miocardic acut si mai rar in angina pectorala. O alta caracteristica a durerii din angina pectorala este faptul ca cedeaza la administrarea nitrati (nitroglicerina) si / sau repaus fizic. Daca durerile cedeaza in mai mult de 20-30 minute dupa administrarea de nitroglicerina, durerea nu este probabil de origine ischemica sau suferinta miocardica este mai severa. Aceasta durere poate dura de la cateva secunde pana la 3-5 minute. Durerea incepe gradat, atinge un maxim, apoi senzatia dureroasa se estompeaza sau dispare, dupa incetarea efortului sau dupa administrarea de nitroglicerina. Durerea de repaus sau durerea cu durata de mai mult de 10-15 minute este neobisnuita pentru angina pectorala stabila si se intalneste mai ales in angina pectorala instabila. Daca durerea dureaza mai mult de jumatate de ora trebuie suspectat un infarct miocardic. In angina pectorala instabila durere toracica apare la un efort de intensitate mai mica sau chiar in repaus , este mai puternica decat de obicei la acelasi nivel de efort, persista chiar si dupa incetarea efortului fizic sau dupa administrarea nitroglicerinei. Angina pectorala instabila poate fi un avertisment de infarct miocardic acut. Tratamentul anginei pectorale are trei obiective -diminuarea durerii anginoase cu ajutorul medicamentelor -tratamentul ingustarii arterelor coronare cu ajutorul interventiilor chirurgicale, cum ar fi by-pass-ul coronarian ,angioplastia coronariana -eliminarea factorilor de risc pentru bolile coronariene Tratamentul medicamentos Exista mai multe clase de medicamente utilizate in tratamentul anginei pectorale:beta-blocante, nitrati, blocante ale canalelor de calciu .agentii antiplachetari. Beta-blocantele reduc necesarul de oxigen prin incetinirea ritmului cardiac si scaderea tensiunii arteriale. Betablocantele nu pot fi utilizate la persoanele care sufera de astm bronsic, bradicardie importanta, bloc atrio-ventricular, hipotensiune arteriala.

 Blocantele canalelor de calciu produc vasodilatatie, scaderea intensitatii contractiilor cardiace avand astfel actiune antianginoasa; au si un efect antispastic fiind folosite in tratamentul anginei Prinzmetal. Nitratii determina dilatarea arterelor coronare, crescand aportul de sange la nivelul inimii. Nitratii cu actiune rapida (nitroglicerina sub forma de tablete sublinguale sau spray) sunt utilizati pentru disparitia rapida a durerii anginoase.Nitroglicerina este disponibila si sub forma de patch-uri sau unguent, care se aplica pe piele pentru un control permanent al anginei pectorale. Nitratii cu durata lunga de actiune sunt administrati sub forma de tablete pentru a controla si preveni atacurilor de angina pectorala (crizele dureroase). Dinitratii (isosorbid dinitratul) se administreaza oral, sunt absorbiti la nivelul intestinului si apoi traverseaza ficatul. La nivelul ficatului, dinitratii sufera transformari metabolice si se transforma in proportie mare in mononitrat (metabolit activ).Mononitratul isosorbid mononitrat - este singurul nitrat care ramane neschimbat in sange si este responsabil de eficacitatea medicamentului. Olicard retard este unul din preparatele moderne ce contin nitrati. Ceea ce este particular la acest medicament este structura sa farmaceutica - microsfere care controleaza eliberarea substantei active pe parcursul a 24 ore, fiind posibila astfel administrarea unei singure capsule pe zi. Agentii antiplachetari cum ar fi acidul acetilsalicilic (aspirina) si clopidogrel au efect anticoagulant, previn formarea cheagurilor de sange si obstructia arterelor coronare. Statinele sunt medicamente hipolipemiante avand rolul de a reduce colesterolul din sange. S-a demonstrat ca utilizarea statinelor reduce incidenta infarctului miocardic la persoanele cu angina pectorala, chiar daca nivelul colesterolului sanguin este normal. S-a demonstrat ca inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (medicamente care scad tensiunea arteriala) reduc riscul de infarct miocardic acut in randul persoanelor cu angina pectorala, chiar daca au tensiunea arteriala normala. Tratament chirurgical Angioplastia coronariana Angioplastia coronariana este o procedura chirurgicala de largire a unei artere coronare (vas de sange care transporta sange spre muschiul inimii) ingustata.Pentru angioplastie se foloseste un cateter (un tub flexibil) pentru inserarea unui stent (o plasa din otel inoxidabil) in artera coronara. Un mic balon este umflat pentru a deschide stentul.Astfel artera se largeste iar placa de aterom este impinsa, astfel incat fluxul de sange va circula mai liber. Bypass-ul coronarian Bypassul coronarian este o modalitate de a trata arterele blocate ale inimii creand noi cai de trecere pentru ca sangele sa curga spre muschiul inimii. Bypass-ul coronarian este o procedura chirurgicala care consta in implantarea unui vas de sange in locul segmentului blocat pentru a restaura fluxul sanguin in zona respectiva astfel incat sa se asigura aportul de sange in tesutul miocardic. Uzual, sunt utilizate ca si grefe, vene sau artere localizate in torace, in spatele sternului. Eliminarea factorilor de risc Regimul dietetic urmareste o restrictie a grasimilor de origine animala (unt, smantana, untura) si a colesterolului din alimentatie, iar in cazul obezitatii, reducerea greutatii corporale. Reducerea grasimilor trebuie sa atinga 30% din ratia calorica globala. Organismul uman poate sa sintetizeze colesterol 1,5-2 grame pe zi, chiar in absenta acestuia din alimente si deobicei un adult ingereaza 300-500 mg de colesterol alimentar in medie pe zi. Grasimile animale care contin acizi grasi saturati pot creste colesterolemia in cazul unui aport alimentar marit, in timp ce grasimile nesaturate vegetale bogate in acizi linoleic, linolenic, arahidonic continute in ulei de porumb, floarea soarelui,

soia, au efecte de scadere a colesterolului din sange. Ideal ar fi ca din grasimile ingerate doua treimi sa fie de origine vegetala. Alimentele sarace in grasimi sunt laptele, laptele batut, iaurtul, branza de vaci, carnea slaba, ouale (numai albusul), legumele si zarzavaturile, fructele supele de bulion, pestele, cerealele (hidrocarbonate) in limite calorice. O dieta rationala exprimata in valori energetice ar trebui sa contina 25% grasimi, 15% proteine si 60% hidrocarbonate. Trebuie evitate alimentatiile unilaterale. O alimentatie prea bogata in hidrocarbonate usor asimilabile (ca de exemplu zaharul) duce la o crestere a lipidelor sangvine. Si modul de preparare al alimentelor este important; este preferabil ca alimentele sa fie fierte in apa, inabusite sau fripte. De evitat alimentele prajite. Reducerea greutatii corporale prin aport caloric mic scade colesterolemia; in caz de obezitate se recomanda ca regimul de slabire sa fie lent. Sedentarismul este un factor agravant al aterosclerozei, care poate fi combatuta prin activitate fizica, gimnastica, mers pe jos. Cresterea activitatii fizice este de mare eficienta in tratamentul arterosclerozei, influentand metabolismul grasimilor, diminua coagulabilitatea si dezvolta reteaua circulatiei colaterale. Respectarea regimului dietetic, cresterea activitatii fizice trebuie coroborate cu alte masuri: renuntarea la fumat, folosirea moderata a bauturilor alcoolice sau o corectare a reactiilor impulsive psihice si emotive. Mentineti valorile tensionale cat mai aproape de normal: TA sistolica < 140 mm Hg si TA diastolica < 90 mm Hg, iar la persoanele care au si diabet zaharat se recomanda mentinerea TA sistolice < 130 mm Hg si TA diastolice < 80 mm Hg. Controlul tensional este important deoarece chiar si hipertensiunea arteriala usoara creste efortul inimii si implicit si necesarul de oxigen al miocardului. Daca sunteti hipertensiv urmati schema de tratament prescrisa de medic.

BRIOE

Ingrediente : 125 g unt moale 175 g zahar 2 oua 3 banane coapte pasate 1 l-ta praf de copt 1 l-ta bicarbonat de sodiu 2 linguri lapte fierbinte 225 g faina alba Incalzim cuptorul la 170-180 grade. Se mixeaza zaharul si untul, pana compozitia e cremoasa. Se adauga ouale pe rand, mixand bine dupa fiecare. Adaugam bananele pasate cu furculita sau in blender, apoi bicarbonatul de sodiu dizolvat in laptele fierbinte. La final, punem si faina amestecata cu praful de copt, si cernuta. Amestecam totul cu mixerul, la viteza cea mai mica, nu prea mult. Punem compozitia in hartiute, sau in tava de muffins, unsa si infainata. Mi-au iesit 20 de briose, din care 8 le-am copt in forma de silicon pentru bavareze. Bagam la cuptor 20-25 de minute, sau pana trec de proba scobitoarei. Lasam briosele la racit pe gratar... Si cum copilul din mine avea chef de joaca, am pregatit o banala crema de unt : am frecat o jumatate de pachet de unt cu zahar pudra, dupa gust, si am adaugat putin colorant galben de la Wilton. Am pus crema in pos si "m-am dezlantuit" - vai de capu' meu, sa nu radeti de mine, da' capitolul asta e sensibil pt mine, sunt cam pe dinafara... Prima tura, coapte in hartiute: