Sunteți pe pagina 1din 15

Angina pectorala sau angorul pectoral semnifica un complex de

simptome de obicei dramatice ce constituie expresia subiectiva a


diagnosticului de Cardiopatie ischemica.
Cardiopatia ischemica, adica suferinta inimii insufficient alimentata cu oxygen si substante nutritive, apare
atunci cand arterele ei proprii numite coronare au calibrul micsorat semnificativ temporar sau permanent
(stenoze coronariene) cu consecinta asupra cantitatii de sange vehiculata de ele.
Atunci cand cantitatea de sange oferita de vasele coronare (deci oferta de oxigen si substante nutritive )
scade la mai mult de 50%, miocardul (muschiul inimii ) sufera si nu isi indeplineste functiile in parametrii
normali - devine ischemic.
Ischemia apare la inceput atunci cand ce-rerea de oxygen si substante nutritive este amplificata iar sistemul
circulator coronar nu este capabil sa o asigure. Acest necesar de consum ridicat apare in conditiile efortului
fizic sau in conditii de stress psihic, cand inima bate mai repede ( tahicardie) si are nevoie de mai mult
combustibil ( oxigen si substante nutritive). n functie de marimea obstructiei vaselor coronare se
dezvolta ischemia cronica in regiunea tributara arterei respective.
Atunci cand apare neconcordanta intre necesarul de oxygen si substante nutritive al inimii si posibilitatea
arterelor coronare de a-l furniza, apare ischemia acuta care se traduce prin angina ( angor) pectorala.
Termenul de angina ( angor) este de origine greceasca, preluat de latini, apoi de britanici si folosit ca
termen medical in secolul 17.
ntelesul original de sufocare-sugrumare a fost extins la tot tabloul durerii cardiace de ori-gine
ischemica.
Durerea anginoasa este una din durerile viscerale cu cea mai mare varietate a caracterului, intensitatii sau
topografiei. De regula se considera mai multe caractere ce trebuiesc indeplinite pentru a defini angorul
pectoral.
1. Sediul: retrosternal, precordial, in tot toracele anterior practic orice zona a toracelui anterior.
2. Caracterul: senzatie de presiune, apa-sare, constrictie, sfasiere, obstacol al respiratiei.
3. Intensitatea: de regula este mare, dramatica, obliga la oprirea activitatii in curs, miscarea accentuand
durerea.
4. Iradierea ( unde raspunde durerea): este un caracter important. Durerea anginoasa iradiaza centrifug
oriunde in torace, membrele superioare sau zona gatului inclusiv manbdibula. De obicei iradiaza in brate uni
sau bilateral, in umeri sau la baza gatului cu senzatie de sufocare, nu rareori raspunde in dantura
maxilarului inferior.
5. Circumstantele de aparitie sunt in ordine: efortul brusc mare, frigul si frecvent starile de emotie pozitiva
sau negativa.
6. Durata: durerea obisnuita este de ordinul a cinci - zece, maxim cinsprezece minute.
7. Simpla incetare a efortului calmeaza uneori durerile. Nitroglicerina sublingual sau inhalator calmeaza
durerile in doua- trei minute.
8. n marea majoritate caracterele durerii sunt constante in circumstante similare, aceasta constituind
argument diagnostic.
9. Manifestari anexe pot fi: palpitatiile, transpiratiile, nelinistea, panica.

De retinut:
1. Importanta primului atac de angina pectorala.
Se considera suspecta orice durere majora toracica anterioara, ce iradiaza sau nu, si a survenit dupa un
efort mare sau dupa expunere la frig, emotii majore, si nu rareori spontane. Angina pectorala numita angina
de novo se considera urgenta cardiologica si impune obligatoriu consult si frecvent internare in servicii de
specialitate. Se practica investigatii clinice, biologice si imagistice (EKG de repaus si efort, ecografie si
frecvent coronarografie). Coronarografia permite vizualizarea hartiei vasculare a inimii si identifica
obstacolele circulatorii, topografia si dimensiunea acestora precum si posibilitatile de rezolvare imediata sau
tardiva.
2. Angina pectorala de efort stabila este durerea cunoscuta care apare in circumstante asemanatoare, are
caractere constante si este responsiva la aplicatia de nitroglicerina orala sau inhalatorie.
3. Angina care apare la un prag de efort mai mic sau in repaus impune un examen cardiolo-gic urgent. Ea se
considera angina pectorala agravata si se considera urgenta. De asemena, durerea care-si schimba

caracterul (intensitatea, iradierea, durata, sau necesarul de prize repetate de nitroglicerina) este angina
agravata. Trebuie mentionata gravitatea anginei pectorale ce nu mai raspunde la tratamente cu
nitroglicerina si in aceste evntualitati examenul cardiologic este urgent.

Tratamentul are doua componente, prima fiind tratamentul atacului de angina cu nitroglicerina si a doua
fiind tratamentul de fond. Pacientul trebuie sa cunoasca efectele conexe ale nitroglicerinei, mai ales durerea
de cap ce constituie un efect colateral al efectului vasodilatator arterial. Comprimatele sunt repede
degradabile, un comprimat eficace fiind testat prin senzatia de intepatura linguala. Tratamentul de fond este
stabilit si condus de cardiolog care individualizeaza si armonizeaza terapia la specificul patologiei fiecaruia.
Se administreaza: beta blocante ( Metropolol, Atenolol, etc), inhibitori ai enzimei de conversie AT
(Perindopril, Enalapril, etc), Nitroglicerina cu eliberare prelungita
(Izosorbid, Nitrat) si Aspirina. Se mentine corectarea factorilor de risc: obezitatea, dislipidemia,
hipertensiunea, diabetul. Se insita pe renuntarea la fumat. Kineziterapia suprave-gheata medical isi are
aportul propriu la ameliorarea functiei cardiace.

Dr. Liviu Maruntelu
TRATAMENTUL I EVOLUIA UNUI CAZ DE ANGOR AGRAVAT INTERNAT N
CLINICA MEDICAL A SPITALULUI CLINIC SF. IOAN BUCURETI




Prezentare fcut de Grupa 63, Seria 7, Anul 3, Medicin General pentru lucrarea practic de
farmacologie. Autorii sunt: Popescu Andra, Boldoi Eugen, Ciofrngeanu Radu, Popescu Andreea,
Mitoiu Fiorella, Popa Mdlina, Poiat Tatiana, Razos Andriana





CUPRINS:

1. Angina pectoral scurt prezentare
1.1. Definiie
1.2. Etiologie
1.3. Clasificare
1.4. Semeiologie
1.5. Fiziopatologie
1.6. Examen paraclinic
2. Medicaia antianginoas
2.1. Modaliti de aciune
2.2. Clase de medicamente utilizate
3. Prezentarea cazului
3.1. Motivele internrii
3.2. Diagnosticul la internare
3.3. Istoricul bolii
3.4. Antecedente patologice
3.5. Investigaii paraclinice
3.6. Tratament administrat n criz
3.7. Evoluie
4. Concluzii
5. Bibliografie





1. Angina pectoral (AP)
1.1. Definiie - este forma cea mai frecvent ntlnit a cardiopatiei
ischemice, un sindrom clinic caracterizat prin durere retrosternal
i/sau precordial, cu iradiere n umrul i/sau pe faa cubital a minii
stngi, avnd o durat de 2-15 minute, ce apare brusc la efort, emoii,
mese copioase i dispare la fel de brusc la repaus i
coronarodilatatoare.
1.2. Etiologie - ateroscleroza coronarian
ischemie miocardic fr afectarea coronarelor (stenoz aortic
strns, cardiomiopatie hipertrofic, hipertensiune pulmonar
sever, prolaps de valv mitral, stenoza mitral i insuficiena
aortic).
sindroamele hiperchinetice
1.3. Clasificare
AP de efort
Clasa I - apare la efort intens, rapid, prelungit
Clasa a II-a - apare la urcatul rapid al scrilor, mers rapid
Clasa a III-a apare la mers i la urcatul scrilor n ritm
obinuit
Clasa a IV-a apare la orice activitate fizic, chiar i n
repaus
AP de novo aprut la efort sau repaus, cu 2 sptmni-1 lun
n urm i putnd s precead un IMA
AP agravat avnd caractere, durat, intensitate, frecven
modificate n ultima sptmn/lun
AP nocturn aprut exclusiv sau predominant noaptea
AP de repaus
AP post IMA
precoce apare n primele 2 sptmni
tardiv
AP Prinzmetal angin instabil, produs prin spasm coronarian,
n repaus, cu orar fix
AP rezistent la tratament
1.4. Semeiologie. Principala manifestare subiectiv este durerea. Ea
apare dup efort, emoii, mese copioase, expunerea la frig. Debutul
su este brusc. Localizarea sa tipic este retrosternal, mai rar
precordial; atipic, debuteaz epigastric, interscapulovertebral sau ntr-o
zon n care n mod normal iradiaz. Iradierea tipic este n umrul
stng, braul stng pe marginea cubital, ultimele 2-3 degete. Atipic,
durerea iradiaz laterocervical, n mandibul, n amigdale, n epigastru
etc.
Caracterul tipic al durerii este de constricie/presiune
retrosternal/precordial. Atipic ea se poate manifesta ca senzaie de
strivire, arsur, neptur, junghi, strict localizate.
Intensitatea durerii este medie, crescnd gradat, apoi descrescnd i
disprnd spontan la repaus sau administrare de nitroglicerin.
Durat normal 3-5 minute, 10-15 minute diagnostic diferenial cu
angina instabil; peste 20-30 de minute, se suspicioneaz IM.
Durerea poate aprea n accese, o dat pe zi, sporadic sau de mai
multe ori pe zi (subintrant).
Condiii de apariie: efort fizic (constant n angina cu prag fix, diferit n
cea cu prag variabil), expunere la frig, stres psiho-emoional, repaus.
Angina aprut n repaus semnific afectare bicoronarian. Ea
poate aprea i n timpul odihnei nocturne prin dou mecanisme: n
angina de decubit (Vaqez, nsoit de dispnee semnific insuficien
ventricular stng), sau n angina din ultima faz a somnului (legat
de variaii ale frecvenei cardiace i TA).
Crizele anginoase pot fi declanate i de afeciuni din alt sfer
(angor intricat): ulcere gastrice i duodenale, colecistite, pancreatite,
diverticuli esofagieni, boli ale coloanei vertebrale, nevroze. De
asemenea ele pot surveni fr o cauz aparent (angor spontan).
1.5. Fiziopatologie. Angina se poate clasifica n:
Angin datorat creterii necesarului de oxigen; este n general
angin cu prag fix
Angin datorat scderii tranzitorii a aportului de oxigen, apare n
general n repaus i spasm coronarian (reversibil) aprut pe o
arter cu o leziune aterosclerotic minim; este n general o
angin cu prag variabil
Durerea apare n urma unor stimuli dureroi localizai la nivelul fibrei
miocardice: adenozin, bradikinin, serotonin, histamin, acidoza
local, potasiul ionic extracelular. Acetia excit receptorii dureroi
locali care transmit impulsuri prin plexul cardiac, nervii cardiaci la
ganglionii toracici simpatici, apoi prin ramurile comunicante albe n
fasciculele ascendente pn la talamus i de aici la cortex. Percepia
durerii este paradoxal somatic, pentru c inervaia cordului pornete
din aceleai dermatoame cu inervaia toracelui.
1.6. Examene paraclinice
Analize de laborator: reflect creterea fraciunilor lipidice,
anomalii ale lipidogramei, hiperglicemie; enzimele miocardice se
pstreaz n limite normale.
Radiografia cardio-toracic: relev eventuale modificri de form i
dimensiuni ale cordului i aortei, calcificri aortice i/sau
coronariene
EKG de repaus este normal la 1/3 din bolnavi n afara acceselor.
Modificrile specifice sunt: tulburri de repolarizare (leziune
subendocardic subdenivelare ST, T negativ sau difazic;
ischemie subepicardic T negativ, amplu, simetric n mai multe
derivaii) i alungirea intervalului Q-T. Modificrile nespecifice pot
fi: BRS, BRD, tulburri de ritm atriale i ventriculare, HVS.
EKG de efort pozitiv
Echocardiografia bidimensional evideniaz anomaliile de kinetic
segmentar
Scintigrafia cu thaliu 201 detecteaz cel mai bine ischemia
miocardic. Este indicat la bolnavii simptomatici dar cu EKG de
efort negativ sau dificil de interpretat.
Tomografia computerizat
Tomografia miocardic prin emisie de pozitroni. Este cea mai
sensibil explorare izotopic. D informaii despre: fluxul coronar,
consumul miocardic de O
2
, viabilitatea miocardului i formarea
trombuilor.
Coronarografia vizualizeaz reducerea diametrului arterelor
coronare: 50-70% - stenoze semnificative; <50% - stenoze reduse
care pot determina ischemie n condiii de spasm sau tromboze n
plac.

Cuprins


2. Medicaia antianginoas. Antianginoasele sunt medicamente capabile s
calmeze durerea sau s evite apariia crizelor de angin pectoral.
2.1. Modaliti de aciune. Corectarea dezechilibrului rezultat din aportul
sczut i consumul crescut de oxigen la nivelul miocardului, se poate
realiza prin:
Aport crescut de oxigen la miocard prin vasodilataie coronarian
datorit:
o creterii cantitii de GMP
c
(nitrai organici)
o blocrii canalelor calciului (de tip Nifedipin)
Scderea consumului de oxigen a miocardului datorit:
o deprimrii inimii (bradicardie, scderea
contractilitii) prin micorarea influenelor
simpatice cardiostimulatoare (-blocante),
respectiv prin scderea disponibilului de ioni de
calciu pentru procesul contractil (blocante ale
canalelor calciului de tip Verapamil)
o ameliorrii condiiilor de lucru ale inimii prin
scderea pre- i post-sarcinii (nitrai organici,
Nifedipin)
2.2. Clase de medicamente:
2.2.1. Nitraii organici.
Mecanismul de aciune const n vasodilataie, interesnd
ndeosebi venele, cu scderea presarcinii. Munca inimii este
uurat, diminu consumul de oxigen al miocardului. Intervine
i o aciune dilatatoare a vaselor mari coronariene.
Farmacocinetic. Se absorb bine prin mucoasa lingual i din
intestin. Sunt metabolizai n proporie mare la primul pasaj
hepatic, la doze mari ns procesul este saturat, rmnnd
disponibile n organism cantiti eficace de medicament.
Reacii adverse: cefalee, ameeli (dezvolt toleran la
administrri repetate). La doze mari hipotensiune i tahicardie
(agraveaz ischemia).
Reprezentani:
Nitroglicerina
o lichid uleios, volatil
o mod de administrare: n criz extern -
sublingual (doz 0,2-0,8 mg) sau
unguent; intern (2,5-6 mg o dat); injectabil i.v.
n perfuzie (insuficien cardiac)
Nitritul de amil
o lichid foarte volatil
o mod de administrare: extern inhalator
o efect rapid i de scurt durat
Izosorbid dinitrat
o mod de administrare: intern (n doze mari);
extern perilingual (tablete) sau
aerosoli; injectabil i.v. n perfuzie
o efect n 2-5 minute, dureaz 1-2 ore
(administrare extern)
Pentaeritritiltetranitrat (pentalong)
o mod de administrare: oral
o efect prelungit
2.2.2. Blocantele -adrenergice provoac bradicardie i
scderea forei de contracie, scznd consumul de oxigen al
cordului. Se folosesc n tratamentul de fond.
Reacii adverse: exarcerbarea simptomelor anginoase la
ntreruperea brusc a tratamentului prelungit (chiar IMA),
bradicardie, BAV, insuficien cardiac, agravarea afeciunilor
vasculospastice periferice, agravarea astmului.
Reprezentani:
Propranolol
o mod de administrare: intern (cp. 40 mg, d.i.d.)
Atenolol
Metoprolol
o blocant selectiv
2
-adrenergic
o mod de administrare: intern (cp. 50 mg, 1-2
pe zi)
2.2.3. Blocantele canalelor calciului deprim inima, micornd
consumul de oxigen al miocardului i provoac vasodilataie.
Sunt utile n cazurile severe de angin stabil i n angina
variant. Din punct de vedere al structurii chimice, se clasific
n: fenilalchilamine (nrudite cu Papaverina), benzotiazepine,
dihidropiridine.
Reprezentani:
Nifedipin (adalat, corinfar)
o vasodilataie arteriolar i
coronarian; aciune deprimant cardiac
antagonizat reflex
o uneori tahicardia poate agrava ischemia
miocardic
o mod de administrare: intern, dj. 10 mg, t.i.d.
Amlodipin (norvasc)
o nrudit cu Nifedipina
o efect lent, prelungit; nu provoac tahicardie
Verapamil (isoptin)
o deprim inima (relativ puternic, scade
rezistena periferic, scade consumul
miocardic de oxigen
o contraindicat n insuficien cardiac
decompensat, bloc, IMA
o nu se asociaz cu -blocantele
Diltiazem
o asemntor Verapamil
Prenilamin (agozol, segontin)
o bine suportat dar puin eficace
2.2.4. Alte anginoase:
Amiodarona
o deprim inima, scade rezistena periferic,
scade consumul de oxigen
o mecanism de aciune neprecizat (blocare
nespecific ,? )
o tinde s se acumuleze n organism (tratament
cu pauz)
o reacii adverse: depunere de pigmeni n
cornee, hipotiroidism)
o indicat n AP rezistent la alte tratamente
Dipiridamol
o dilatarea vaselor mici subendocardice
(furt); proprieti antiagregante plachetare
o bine suportat, puin eficace
Melsidomin (corvaton, corvasal)
o antianginos din familia sydenonimine
o scade presarcina, scade presiunea arterial
sistemic, reduce consumul miocardic de
oxigen, scade tensiunea peretelui VS,
vasodilatator al vaselor subepicardice
o indicaii: tratamentul i profilaxia AP, terapia
consecutiv IM, EPA
o reaciia adverse: la doze mari: cefalee
moderat, scderea tensiunii arteriale (de
obicei la debutul tratamentului, apoi
regreseaz sau se accentueaz, n asociere
cu alte vasodilatatoare); excepional hTA
ortostatic, vertij, tahicardie
o contraindicaii: hTA, oc cardiogen
o Mod de administrare: intern, 0,5-1 cp. pe zi,
pn la 6 mg pe zi
o precauii: nu se administreaz n primele 3
luni de sarcin; n insuficiena hepatocelular
se administreaz doze progresive


Cuprins

3. Prezentarea cazului
3.1. Motivele internrii. O femeie in vrst de 63 de ani se prezint pe data de 30
martie 2002, la ora 23:30 la camera de gard a Spitalului Clinic Sf.
Ioan acuznd dureri precordiale cu caracter de ghear, cu iradiere n
membrul superior stng, dureri epigastrice cu iradiere hipocondral
stng, transpiraii intense, anxietate, grea, senzaie de vom.
Msurarea tensiunii arteriale a relevat valori tensionale nult crescute
(200/110 mmHg). Electrocardiograma efectuat nu a artat modificri
patologice de tip ischemic.
3.2. Diagnosticul la internare. Criz de angor pectoris.
3.3. Istoricul bolii. Pacienta, Iozu Apolonia, n vrat de 63 ani, pensionar,
este cunoscut cu CICD angor pectoris din 1999. Crizele au debutat
spontan, fr s fie precedate de un efort fizic oarecare sau o stare de
excitaie psiho-emoional. Medicul de familie i prescrie Corvasal
(melsidomin) (vezi 2.2.4.) cp pe zi, tratament urmat sporadic intruct
medicamentul, neomologat pe piaa romneasc, era procurat cu
ajutorul unui cunoscut care fcea ocazinal voiaje in strintate.
Crizele anginoase apar la eforturi din ce n ce mai reduse,pacienta
ajungnd la incapacitatea de a mai face eforturi medii.
Cu osptmn inaintea internarii, pacienta acuz dureri anginoase
nocturne, cauzatoare de insomnie.
In seara de 30 martie 2002, in jurul orei 23:00, criza de angor apare
spontan, motiv pentru care pacienta se prezint la camera de gard a
spitaluilui Clinic Sf. Ioan. Aici i se stabilete diagnosticul prezumtiv de
angor agravat i pacienta este internat pentru remiterea durerii
toracice, diagnostic i tratament de specialitate.
3.4. Antecedente patologice
personale: ulcer duodenal cu ni depistat n 1999; litiaz renal
1978; colecistectomie de cauz litiazic 1980
heredocolaterale: sora cardiac, bolnava nu poate preciza boala
3.5. Investigaii paraclinice
3.5.1. Examen electrocardiografic. EKG efectuat n criz nu
prezint modificri de tip ischemic. I se mai efectueaz un al
doilea la 2 ore dup internare, deasemenea fr modificri. Pe
data de 31 martie, ora 16
30
, EKG prezint unde T negative V
1
-
V
4
i prezen de und U n aceleai derivaii, fr alte
modificri (figura 1). Urmtoarele examene EKG (1 aprilie, ora
9
40
; 3 aprilie, ora 11
30
; 5 aprilie, ora 17
45
; 7 aprilie, ora 7
25
) nu
mai prezint modificrile respective (figura 2).
3.5.2. Analize de laborator. A fost decelat o cretere a valorilor
plasmatice ale enzimelor de citoliz i a glicemiei dup cum
urmeaz:

Analiza
30
martie
31
martie,
ora 6
30

31
martie,
ora 16
30

1 aprilie
Valori
normale
GOT 96 49 36 - 22 7 ui
GPT 58 34 45 - 16 9 ui
CPK
107,5 93 65,3 -
1-16,7
uKot/l
CPK-MB 31,9 45,5 24,7 -

LDH
186 103 69 -
80-195
mU/ml
glicemie
127 - - 95
70-110
mg/dl

De asemenea a fost detectat o uoar hipertrigliceridemie seric,
pus probabil pe seama aportului alimentar lipidic crescut, asupra
creia s-a considerat inoporutun recurgerea la o medicaie
hiperlipidemiant.
3.5.3. Examen echografic. Echocardiografia arat o insuficien
mitral gradul 2 eco i o zon de hipokinezie septal i apical.
Echografia abdominal relev o litiaz renal bilateral.
3.5.4. Examen baritat. Timpul 1 (2 aprilie 2002): esofag cu mic
ampul epifrenic; stomac cu pliuri ale mucoasei ngroate,
evacuare n limite normale; cadru duodenal normal. Timpul 2 (3
aprilie): bariul opacific pereii cecului, colonului ascendent,
transvers (mult alungit); tranzit intestinal lent.
3.6. Tratament administrat n criz.
Nitroglicerin cp. 0,5 mg, nr. II, sublingual
dispare durerea precordial
Metoprolol cp. 100 mg, de cp, intern
Furosemid fi. 1 g, inj., i.v.
Axid fi. 4 ml cu 25 mg Nizatidin, nr. I, inj. i.v.
Scobutil fi. 1 ml, nr. I, i.v.
Papaverin fi. 1 ml sol. 4%, nr. I, inj. i.v.
Hidroxizin dj. 25 mg, nr. IV, intern
Izodinit cp. 20 mg, nr. III, intern
3.7. Evoluie. n urma tratamentului administrat n criz, evoluia este dup
cum urmeaz:
31 martie, ora 3: fr dureri; TA 126/76 mmHg. Se instituie
tratament cu Aspirin (acid acetilsalicilic) cp. pe zi.
31 martie, ora 5: dureri precordiale. Se administreaz Metoprolol,
cp. 100 mg, cp., intern (vezi 2.2.)
31 martie, ora 7: fr dureri. TA 120/80 mmHg. Se administreaz:
Isodinit, cp. 10 mg, nr. III
Omeran, cp. 20 mg, nr. I
Hidroxizin, cp. 25 mg, nr. I
Nitroglicerin, cp. 0,5 mg, nr. X, sublingual, 1-2
cp. la nevoie
31 martie, ora 9
30
: fr dureri. TA 95/65 mmHg. Se
suprim Metoprololul.
31 martie, ora 16
30
: TA 80/40 mmHg; EKG (vezi 3.5.). Se
administreaz Hidrocortizon hemisuccinat 100 mg, n perfuzie i.v.
31 martie, ora 21: TA 110/90 mmHg, fr dureri
1 aprilie: EKG (vezi 3.5.). TA 100/90, dureri. Se instituie tratament
de fond:
Nitropector (pentaerithryli tetranitras), cp. 20 mg,
nr. III, intern, t.i.d.
Clexane fi. 20 mg, nr. II, inj. sc.
Omeran cp. 20 mg, nr. I
Aspirin cp.
Sulfat de bariu, pachete nr. II, pentru examenul
radiologic
2 aprilie: stare general bun, fr dureri. TA 110/90, tratament:
Nitropector (pentaerithryli tetranitras), cp. 20 mg,
nr. III, intern, t.i.d.
Clexane fi. 20 mg, nr. II, inj. sc.
Omeran cp. 20 mg, nr. I
Aspirin cp
3 aprilie, ora 1: dureri precordiale
3 aprilie, ora 9: EKG (vezi 3.5.). Fr dureri, TA 150/95, tratament:
Nitropector (pentaerithryli tetranitras), cp. 20 mg,
nr. III, intern, t.i.d.
Clexane fi. 20 mg, nr. II, inj. sc.
Omeran cp. 20 mg, nr. I
Aspirin cp
4 aprilie: fr dureri, TA 150/95, tratament:
Nitropector (pentaerithryli tetranitras), cp. 20 mg,
nr. III, intern, t.i.d.
Clexane fi. 20 mg, nr. II, inj. sc.
Omeran cp. 20 mg, nr. I
Aspirin cp
5 aprilie, ora 16
30
: acuz dureri precordiale cu caracter de
neptur. EKG (vezi 3.5.). TA 140/90. . Fr dureri, TA 150/95,
tratament:
Nitropector (pentaerithryli tetranitras), cp. 20 mg,
nr. III, intern, t.i.d.
Clexane fi. 20 mg, nr. II, inj. sc.
Omeran cp. 20 mg, nr. I
Aspirin cp
Norfloxacin, cp. 400 mg, nr. VI (se suspicioneaz
o infecie urinar)
6 aprilie, ora 23
45
: dureri precordiale cu caracter de pres toracic,
cu iradiere n membrul superior stng. TA 110/90.
7 aprilie, ora 7
30
: fr dureri. TA 130/85. EKG (vezi 3.5.).
Tratament:
Nitropector (pentaerithryli tetranitras), cp. 20 mg,
nr. III, intern, t.i.d.
Clexane fi. 20 mg, nr. II, inj. sc.
Omeran cp. 20 mg, nr. I
Aspirin cp
Analgin cp., nr. III (analgezic)
8 aprilie, ora 8
30
: stare general bun, fr dureri, TA 110/90.
Tratament:
Nitropector (pentaerithryli tetranitras), cp. 20 mg,
nr. III, intern, t.i.d.
Clexane fi. 20 mg, nr. II, inj. sc.
Omeran cp. 20 mg, nr. I
Aspirin cp
Evoluia se poate aprecia i urmrind nscrierea grafic a valorilor
tensiunii pe perioada respectiv.

Cuprins

4. Concluzii.
Primul aspect demn de a fi subliniat este absena modificrilor EKG
n timpul crizelor anginoase. Reamintim c modificrile EKG aprute pe
31 martie s-au produs n afara crizei anginoase.
n al doilea rnd trebuie remarcat rapida normalizare a enzimelor
de citoliz, marcnd absena infarctului miocardic.
n al treilea rnd, lund n consideraie medicaia administrat, se
pot face urmtoarele precizri:
n tratamentul crizei anginoase s-au folosit cu
succes nitraii organici (Nitroglicerin, Isodinit,
Metoprololul) pentru remiterea durerii specifice.
Avndu-se n vedere valorile tensionale extreme,
se administreaz Metoprolol (-
blocant), Furosemid (diuretic). Pentru remiterea
anxietii i calmarea durerii se recurge la
combinaia Scobutil, Papaverin, Hidroxizin.
Lundu-se n considerare antecedentele ulceroase
se administreaz Axid. Aspirina este administrat
ca anticoagulant.
n urma prbuirii valorilor tensionale se
suprim Metoprololul i se
administreaz Hidrocortizonul
hemisuccinat perfuzie i.v.
Tratamentul de fond recurge la Nitropector
(pentaerithryli tetranitras), antianginos de fond din
grupa nitrailor organici, Aspirin (acid
acetilsalicilic) n doz
anticoagulant, Clexane (heparin cu greutate
molecular mic, nu provoac creterea aciditii
gastrice) cu acelai efect
farmaceutic, Omeran(omeprazol) pentru
prevenirea aciditii gastrice (a nu se uita
antecedentele ulceroase ale pacientei).
Dei medicaia utilizat a dus la scderea
frecvenei de apariie i intensitii crizelor
anginoase, deoarece pacienta continu s acuze
crize anginoase de repaus, s-a luat hotrrea
meninerii monitorizrii intraspitaliceti, precum i
efectuarea unei coronarografii, n eventualitatea
depistrii unei boli coronariene.

Cuprins
5. Bibliografie.
Georgescu, D. Semeiologie medical, Ed. Naional, 1999
Stroescu, V. Farmacologie, Ed. ALL, 2001
Agenda Medical 2001