CURS 3.

1 Semiologie
SEMNE SI SIMPTOME GENERALE

APARATUL C-V
 DISPNEEA
In bolile cardio-vascualare dispneea este inspiratorie şi se însoţeşte de tahipnee. Poate îmbrăca următoarele aspecte:
1. de efort, progresivă (IVS cronică di cardiopatia hipertensivă, leziuni valvulare mitro- aotrice, cardiopatia ischemică)
2. de repaus
a) cu ortopnee- prin evoluţia progersivă a dispneei de efort
b) paroxistică- în IVS acută (pusee hipertensive, IMA, tahicardii paroxistice etc)
Are trei forme de manifestare care sunt, de fapt, etape de gravitate crescătoare a stării patologice care o determină:
- Dispneea paroxistică nocturnă
- Astmul cardiac (diagnostic diferenţial de astm bronşic)
- Edemul pulmonar acut (hemodinamic)
Cardiacii pot prezenta respiraţie de tip Cheyne-Stockes însoţită sau nu de dispnee.
Dispneea= perceptie neplacuta a efortului respirator
Cauzele dispneei acute:
• cardiace=edem pulmonar acut,IMA,tamponada cardiaca
• pulmonara=pneumotorax,embolie pulm.,pneumonie,detresa respiratorie acuta
• metabolica=acidoza metabolica
• hematologica=hemoragie acuta
• neuromusculara=traum. Ale n.frenic
Cauzele dispneei cronice:
• cardiace=insuf cardiaca,angina pectorala,coarctatie de aorta
• pulmonara=BPOC,HT pulmonara,revarsat pleural,astm bronsic
• hematologica=anemie severa
• neuromusculara=SLA,miopatii,miastenia gravis
Clasif NYHA pentru evaluarea gradului de dispnee
1. fara limitare a activitatii curente 3. limit activ curente
• activit nu provoca dispnee • dispnee la ef mici
• disfunctie asimptomatica VS • IC moderata
2. usoara limitare a activitatii curente 2. imposibilit practicarii activ curente
• asimptomatic in repaus,dispnee la efort • disp la ef mici/moderate
moderat/mare • IC severa
• IC usoara
Ortopnee= imposib mentinerii clinostatismului.Pac se sufoca daca sta intins in pat(doarme in fotoloiu/mai multe
perne=daca creste int venoasa,inima necomplianta duce la incarcarea retrogr a circ pulm si edem pulm acut).

 DUREREA PRECORDIALA
 Diagnostic diferenţial durerea extracardiacă- durerea cardiovasculară
 Datorită
– ischemiei coronariene
– suferinţelor pericardice
– bolilor aortei
– HTP
 PULS
• Se ia la artera radiala, deasupra articulatiei pumnului, printr-o palpare superficiala
• Pulsul poate fi:
- tahicardic - altus et celer (insuficienta aortica)
- bradicardic - parvus et tardus (stenoza aortica)
- neregulat (cu tend la sistem sau total anarhic) - absent (fibrilatie ventriculara sau stop cardiac)

Durerea precordiala
La orice durere se descrie:
• sediu si loc de iradiere
• caracterul: constrictiv, opresiv, lancinant, de arsura
1
 • durata si intenso durerii(1 la 10)
• frecv episoadelor
• fenom insotitoare
Analiza semiologică Angina pectorală stabilă Angina pectorală instabilă Infarctul miocardic acut
Localizare precord/ retrost precord/ retrost precord / retrost pe o supraf mare
Iradiere umăr, mb sup stg, ult 2 dg aceeaşi extinsă, iradiere în ambele braţe
Caracter constrictiv constictiv constrictiv exprimat, sfâşietor
Intensitate medie/ mare mare foarte mare, atroce
Durată max 15 min 15-30 minute peste 30 min
Condiţii de apariţie efort Prag anginos redus, repaus repaus
Condiţii de repaus/nitroglicerină, rasp nitroglicerină doze crescute, antialgice majore- opiacee
dispariţie complet 1-3 min răsp incomplet
Simpt de Anxietate, dispnee Transpiraţii, greaţă, palpitaţii Dispnee, angoasă, agitaţie, transpiraţii,
acompaniament greţuri, vărsături, paloare, hTA
Formula memotehnica SOCRATE
Site=localiz
Onset=conditii de apar
Character=caract
Radiates=irad
Associated symptoms
Time
Exacerbeting/relieving factor
 Angina stabila de efort/pectorala
- durere retostern ce irad in mandib, dinti, brate, degete sau epigastru
- !!!niciodată mai sus de mandib sau mai jos de ombilic
- caracter=constric/ opresiv
- t=2 la 10 min
- apar la efort/ stres/ frig
- se ameliorează în repaus si cu admin de nitroglicerina
- apare mai frecvent in prima parte a zilei si este o forma de manifestare a ischemiei miocard.
- este dator:
• scaderii perfuz miocardului(stenoza coron dator aterosclerozei)
• cresterii necesar de oxig in: crest postsarc (stenoza Ao)
crest presarc (insuf Ao)
crest frecventei
- în efort, scade durata diast, coronarele se umplu deficitar, proces ce duce la ischemie.
 Angina Prinzmetal
- durere cu caract anginos ce apare predominant nocturn, în repaus, la aceeași ora, fiind determinat de spasmul
coronarian
- se asoc cu migrene sau sdr. Reynaud.
 Angina crescendo- pragul de debut este din ce in ce mai mic
 Angina de decubit- apare in clinostatism cand creste in venoasa si presarcina.
 Angina instabilă
- durere anginosă care apare pt prima oară și are durată mai mare de 20 min, s.n. angorul de novo
- schimbarea caracterului, duratei și creșterea nr de episoade s.n. angor agravat
 Infactul miocardic
- durerea seamană cu cea din angină, apare spontan, este de I mai mare și durată de peste 30 minute
- însoțit de dispnee intensă și senzație de moarte iminentă, prin activ SNV determ paloare, greata, transp profuze
- durerea nu se ameliorează cu nitroglicerina
 Disectie de aorta
- pct de plecare retrosternal, irad interscapulovertebral stg, debut brusc, caracter de sfâșiere, însoțită de dispnee și
fenom vegetative
- cauzată de apar unei fisuri in intima, sângele pătrunde și extensionează faldul (durerea in spate/ abd= Ao abdom).
- factori de risc: sdr.Marfan, sdr Ehler-Danlos, sarcina, HTA
 Durerea din pericardita

2
- provocată de inflamația pericardului, migrează în umarul stg/ spate, se asoc cu astenii, mialgii, rinoree, durata pana la
zile, se agravează la mobilizare, în inspir, clinostatism, ameliorare: S. rugăciunii mahomedane, S. pernei
- poate fi însotită de frecătura pericardică
- cauze: pericardita lichidiană din LES, AR, pericardita constrictivă
 TENSIUNEA ARTERIALA (TA)
 Definitie TA: presiunea degajată de contractia ventriculului stg., intretinuta de elasticitatea vaselor mari si reglata
de motricitatea vaselor mici.
 Hipertensiunea poate fi:
- de debit
- de elasticitate
- volum dependenta
- renin dependenta
 Se masoara in:
- clinostatism dupa 5 min. de reapus - ortostatism , eventual dupa un efort fizic
o INSPECTIA
• Bombarea regiunii precordiale ( in cardiomegalii importante)
• Pulsatii parasternale stg. in spatiile 2-4 I.C., cu aspect de miscare de rectatie
• Formatiune pulsatila parasternal superior dr. = anevrism de aorta
• Pulsatii vizibile subxifoidian = hipertrofie ventriculara dr.
o PALPAREA
• Palparea socului apexian (focarul mitral, spatiul 5 IC stg. pe linia medio-claviculara)
• Palparea focarelor valvulare (tricuspidian pulmonar, aortic)
• Palprea aortei in furculita sternala
• Palparea ventriculului dr. in epigastru
o PERCUTIA CORDULUI
• Prin percutie se delimiteaza
 Matitatea cardiaca relativa (submatitate ce corespunde proiectiei cordului pe peretele toracic ant.)
 Matitatea cardiaca absoluta – prin percutia Plesch - ( zona de contact direct al cordului cu peretele
toracic)
o ASCULTATIA INIMII
• Poate fi:
A) imediata
B) mediata (cu stetoscopul biauricular)
• Focarele de ascultatie ale inimii:
- mitral in socul apexian
- tricuspidian la baza apendicelui xifoid
- pulmonar spatiul 2 IC parasternal stg.
- aortic spatiul 2 IC parasternal dr.
 EXAMINAREA VASELOR ARTERIALE SI VENOASE
• Ischemia = tegumente palide reci, eventual cianotice cu tulburari trofice pana la gangrena
• Se palpeaza aretrele la diferite nivele de la pedioasa pana la artera femurala, in spatiu inghinal , de la pulsul
radial pana la carotide
- Se asculta eventualele sulfluri
- Sistemul venos
- Varice hidrostatice
- Tulburari trofice
- Ulcer varicos

TUBUL DIGESTIV
 DISFAGIA
• In afectiuni :
o Orofaringiene o Stenoze
o Boli laringiene o Hernie hiatala o Spasmul esofagian difuz
o Esofagiene o Esofagita peptica o Sclerodermia
o Tumori o Achalazia o Sdr. Plumer – Winson
3
Deglutiția este un act reflex ce prez mai multi timpi:
• bucal= voluntar( m.orbicular al buzelor, limba ,muschii orofaringelui, nn.5, 9, 10, 12)
• faring= involunt
• esofag= involunt
Afectarea unui element implicat in deglutitie det disfagia.
Cauzele pot fi:
• neurologice: traum craniocerebral, B. Huntington, Parkinson, SLA, paralizia bulbară progr, Miastenia gravis
• non-neurologice: locale- angina, abces, flegmon, tumori faringiene sau la baza limbii
de vecinatate- laringita, tumori laringiene
generale- tetanos, spasmofilie, boli musculare
Disfagia se poate asocia cu odinofagia( deglutiție dureroasă).
Odinofagia poate fi insoțită de disfagie și este precepută ca o senzație de arsură.
Alte simptome digestive
• Regurgitatia • Hematemeza
• Eructatiile • Melena
• Pirozis • Aerogastria
• Sughitul • Aerofagia
• Greata • Meteorismul
• Varsaturile • Borborismele
• De origine centrala sau periferica • Flatulenta
• HDS • Constipatie-diaree
 Cavitatea bucală:
• limba: poate exprima o serie de afectiuni:
- limba saburala - limba depapilata
- limba geografica - limba macroglosia
- limba scrotala - limba amprentata, etc...
- limba lacuita
• dentiția:
- lipsuri si focare de infectie dentara, - gingivita hipertofica
- dinti Hutchinson - parodontozele
- dinti in evantai - sangerarile gingivale
 Simptome ce țin de cav. bucală:
- modificări de gust
- modificările salivei (xeroxstomia sau ptialismul)
- glosodinia
 Orofaringele
- Hiperemie - Cripte amigdaliene
- Vezicule - Flegmonul amigdalian
- Amigdale hipertrofice - False membrane faringiene
 Esofagul = conduct muscular cu o lungime de 25-30 cm, situat intre jonctiunea cricofaringiană si cardia.
• SINDROMUL ESOFAGIAN: Pirozisul, Regurgitatia, Ruminatia, Sialoreea, Eructatia,
Durerea retrosternală, Disfagia
• Spasm difuz esofagian
• Hernie hiatală: de alunecare/paraesofagiană
 Stomacul
• Inspecție:
- abdomen bombat in epigastru, cu timpanism la percutie si miscari de reptatie –sugereaza sindr. piloric
- hernia liniei albe, poate sugera un ulcer gastro-duodenal
- punctele epigastrice dureroase (superior, mediu, inferior)
- punctul duodenal dureros
 Abdomenul
o Inspectia:
- forma - simetrie
- volum - aspect tegument

4
 - cicatrici - pilozitate
- eventratii
o Circulatia venoasa superficiala:
- Porto-cav - Cavo-cav
o Percutia:
- pe linia mediana - percutia in evantai
o Palparea:
- superficiala
o Semne de iritatie peritoneala:
- Percutia brusca (semnul PORGES)
- Semnul Clopotelului (MANDEL)
- Semnul BLOOMBERG(decompresiunea brusca)
 Intestinul
- abdomen in tensiune, cu timpanism si silentium ascultator, posibil ileus(mecanic sau dinamic)
- punctele mezenterice dureroase
o Tranzit intestinal: constipatie, diaree, melena.
1. Constipatia
• Coproliti • Scaune in creion
• Scibale • Falsa diaree
• Fecaloame
2. Scaunul diareic
• apos, semi-lichid
• falsă diaree: heterogen
• Diareea de int subțire: voluminoase de consistența semi-lichidă cu conținut de AG, săpunuri și ac organici
• Diareea de colon stâng: mici , frecvente cu cont. de mucus, sange, puroi
• Dispepsia de fermentație: origine cecal, culoare galben brună, neformate, explozive
• Dispepsia de putrefacție: asp pastos, brun închis, miros putred
• Steatoreea: asp argilos, volum mare, miros rânced
 Ficatul
• Lim sup: spatiul V, IC dr. (prin percutie)
! rarisim timpanism pre-hepatic, imperpozitia colonului transvers între ficat și peretele toracic= sdr.
Chilaiditi
• Lim inferioara: prin palpare, sub rebordul costal
• Palparea:
- procedeul balotarii, bimanual (Chauffard)
- procedeul policelui (Glenard)
- procedeul acrosarii (Mathieu) in decubit lat. stg.
 Diametrul pre-hepatic normal 10-12 cm
 Diametrul cardio-hepatic, da informatii despre lobul hepatic stg. = perpendiculara coborata din
unghiul hepato-carciac pe marginea inf. a ficatului(5-7cm)
• Sensibilitatea:
 Mare in:
- ficatul de staza - angiocolita
- neoplasmul hepatic - abcces hepatic
 Scazuta in :
- ciroza -hepatita cr
• Consistența:
 Scazută: steatoza hepatică, ficatul de stază
 Fermă: ciroza
 Dură: neoplazii
 Fluctuentă: abces hepatic
 Hepatomegalia poate fi :
- regulată (ficatul de staza, hepatomegalia ac. inflam, hepatite cr, leucoze, colagenoze)
- neregulată (neoplasmul hepatic, chisturi hidatice, sifilisul tertiar
 Colecistul
• Punctul colecistic
- Manevra Murphy: se palpeaza sub rebordul costal, pe LMC, concomitent cu inspir profund
• Punctul coledocian

5
 - Pe LMC, 5-6 cm sub punctul colecistic(la ½ disr inre pct.colecistic si ombilic) – palpare profunda
 Pancreasul
• Durere: în etajul abdominal sup. iradiată spre hipocondrul stg. și dorso-lombar stg., cu iradiere în bara
• Culoare icterică a tegumentelor si mucoaselor ( cancer de cap de pancreas)
• Bombarea reg. epigastrice ( tumori pseudo chistice sau pancreatite voluminoase)
• Manevrele Groth si Mallet Guy pozitive
 Splina
• Polul sup: se determina prin percutire
• Polul inf: se determina prin palpare
• Diametru: 6-9 cm /5-7 cm
APARATUL URINAR
 Diureza:
o tulburari de diureza: o tulburari ale mictiunii:
- Oligourie - Polakiurie
- Anurie -Disurie
- Poliurie
 Rinichi: poate exista ptoza gr. I-III
o Palpare: 3 metode:
 Guyon
- monomanuala- proc policelui Glenard - palpare bimanuală în decubit lateral- Israeli
 Manevra Giordanno: punctele: costo musculare, costovertebrale
o Punctele dureroase ureterale:
- superior BASSY
- mijlociu HALLE
- inferior (prn TR sau TV) - PASTEAUX
SISTEMUL ENDOCRIN
• hipertiroidie (Bassedow)
• hipotiroidie (Mixoedem)
• hipercorticism (Cushing)
• insuficienta SR
SISTEM NERVOS
• Reflexe cutanate
- reflexe osteotendinoase
- reflexul fotomotor
- reflexul pupilar, reactia de acomodare la distanta
• Sensibilitate (superficiala/profunda)
• Motilitatea activa/pasiva
• Forta segmentara
• Tonusul si dezvoltarea maselor musculare
• Mersul:
- schiopatat
- cosit in AVC
- talonat in pareza de sciatic popliteu ext.
- pasi marunti in Parkinson, etc...
 Nervi cranieni
 Examen psihic